Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1020
Cronica Vãii Jiului Vineri, 15 Ianuarie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Au fost neconvingãtori în faþa judecãtorului
D
oi dintre cei trei indivizi care au pus pe jar Poliþia Petroºani, la finele lunii noiembrie, dupã ce au imobilizat un paznic de la o unitate minierã din Petroºani ºi au furat câteva tone de cãrbune, rãmân dupã gratii. Magistraþii Judecãtoriei Petroºani au respins solicitãrile acestora de a fi cercetaþi sub control judiciar ori arest la domiciliu considerând cererile ca neîntemeiate. Dupã atac, Adalbert Feher, Gabriel Tar ºi Marius Costache s-au refugiat în cartierul Colonie din Petroºani ºi pentru a putea fi ridicaþi pentru audieri a fost nevoie de intervenþia în forþã a oamenilor legii. Potrivit anchetatorilor, un agent de pazã, în timp ce se afla în zona de patrulare din incinta E.M. Livezeni, a observat o dubã de culoare albã staþionatã lângã banda de steril, din care au coborât mai multe persoane.
„Din declaraþia acestuia a rezultat faptul cã un suspect l-a ameninþat cu acte de violenþã, dupã care au sustras aproximativ 50 saci cu cãrbune, timp în care una dintre persoanele implicate a stat lângã agentul de pazã, pentru ca acesta sã nu poatã apela numãrul de urgenþã 112 sau sã îºi cheme colegii în ajutor”, declara subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Maximilian GÂNJU
S-au lãsat de ºcoalã, sã devinã cãrbunari
T
rãiesc de pe o zi pe alta, din ce vând, dupã ce îºi riscã viaþa printre vagoanele cu cãrbuni. Vorbim despre toþi locuitorii cartierelor sãrace aflate pe marginea cãii ferate industriale din Valea Jiului, iar cei mai mulþi sunt tineri care ar trebui sã fie la liceu. Povestea lor impresioneazã pentru cã o fac pentru mâncare, deoarece pãrinþii le sunt prin puºcãrii, tot fiindcã au furat cãrbuni. >>> PAGINA A 3-A
Facturile Apa Serv, achitate ºi on-line
A
pa Serv Valea Jiului a implementat serviciul de platã on-line a facturilor emise consumatorilor, iar din aceastã primãvarã clienþii gospodãriilor individuale vor putea sã-ºi comunice consumul lunar de apã tot interactiv. Serviciul de platã direct din faþa calculatorului, implementat de operatorul de apã ºi canal din Valea
Jiului, SC Apa Serv, a devenit funcþional de ieri-joi, iar clienþii au la dispoziþie acum trei metode de platã a
facturilor. Pe lângã cea clasicã, adicã la ghiºeele societãþii din toate localitãþile Vãii Jiului, Apa Serv Valea
Jiului a implementat anul trecut ºi plata prin bancã sau sistemele pay-point. „Am fãcut încã de anul trecut o promisiune consumatorilor, cã vom pune la dispoziþia lor ºi plata on-line, iar de astãzi (n.r. ieri) serviciul este disponibil ºi funcþional. În acest fel ne aliniem cerinþelor de astãzi ale clienþilor, la fel ca ºi alþi mari furnizori de utilitãþi. Tot din acest an, începând cu 1 martie, vom implementa ºi serviciul de comunicare a consumului de cãtre consumatorii de la
case, iar pentru cei de la apartamente, unde sunt ºi apometre de scarã, se lucreazã la un sistem. Omul ne va comunica lunar consumul prin Internet, noi îi vom trimite factura prin e-mail ºi el o va putea achita din faþa calculatorului dacã va dori acest lucru. O datã pe trimestru vom face o citire în teren pentru a regla consumul”, a
declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Totodatã, operatorul de apã lucreazã ºi la o aplicaþie prin care sã transmitã consumatorilor ºi prin intermediul mesajelor de tip sms toate restricþiile zilnice impuse de avarii sau alte operaþiuni de întreþinere. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Percheziþiile de la CEH presãrate cu “praf” pe dosar
A
u descins în forþã, dar rezultatele încã nu se vãd. În vara anului trecut procurorii din cadrul Direcþiei Naþionale Anticorupþie au descins în forþã la Complexul Energetic Hunedoara de unde au ridicat mai multe documente. La mai bine de jumãtate de an de la acþiune, cazul încã se aflã în lucru, iar CEH s-a prãbuºit sub povara greutãþilor financiare. z Dosar în lucru la Alba Dosarul se aflã în lucru la Biroul Teritorial al DNA Alba Iulia, iar oficialii Direcþiei nu pot oferi informaþii suplimentare pe acest caz. “Dosarul la care faceþi referire, se aflã în lucru la DNA – Serviciul Teritorial Alba Iulia, în acest moment nu vã putem oferi alte informaþii, în conformitate cu prevederile art.12, lit. e) din legea 544/2001”, se aratã într-un rãspuns remis cotidianului Cronica Vãii Jiului. Ancheta vizeazã contracte nerentabile
privind importul de cãrbune ºi lucrãri de retehnologizare. În acelaºi caz, ºi firma Termogaz Company SA, controlatã de omul de afaceri Adrian Gãrdean, a fost vizatã. În plus, pocurorii DNA au ridicat
documetele aproape de Consiliul de Administraþie ºi AGA în perioada 20112014, referitoare la improturile de cãrbune energetic, contractele de mandat ale directorilor generali Costel Alic, Daniel Andronache ºi Aurel
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Ianuarie 2016 Niculescu, precum ºi documentele referitoare la atribuþiile acestora. La momentul respectiv, ANAF a precizat cã entitatea energeticã a încheiat mai multe contracte de import cãrbune, dar nu întreaga cantitate contractatã ar fi ajuns la Mintia. În plus, existã ºi informaþii conform cãrora huila, achiziþionatã la preþuri superioare celei din Valea Jiului, nu ar fi avut puterea calorifica specificata in contract. Percheziþiile ar avea legãturã cu verificãrile fãcute la CEH, în luna mai a anului trecut, de cãtre Corpul de Control al Ministerului Energiei, mai susþin sursele din cadrul anchetei, mai ales cã ministrul Energiei a precizat chiar la Petroºani cã au fost identificate mai multe nereguli, trei speþe fiind trimise DNA pentru continuarea cercetãrilor. Monika BACIU
Gaz metan în Colonie
B
ugetul anului 2016 va fi unul mai bun pentru municipalitatea de la Petroºani. În aceastã perioadã, toate autoritãþile locale definitiveazã bugetele locale. Dacã anul trecut s-a încheiat pentru municipalitatea de la Petroºani cu aproape 400 de mii de lei, nici acest an nu se prefigureazã a fi unul negativ. “Bugetul de anul acesta va fi ceva mai bun decât cel de anul trecut. Ne apropiem de finalizarea acestuia, în
cadrul cãruia am cuprins mai multe investiþii”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Investiþia majorã ce urmeazã a fi realizatã de municipalitate prevede introducerea gazului metan în cartierul Colonie. “Vrem ca anul acesta sã introducem gazul metan în cartierul Colonie ºi sã racordãm toate clãdirile nostre la aceastã utilitate, iar apoi cetãþenii au posibilitatea de a-ºi face racordurile la gazul metan”, a mai spus sursa citatã. Urmeazã ca proiectul care vizeazã bugetul local al municipiului Petroºani pentru anul 2016 sã intre în consiliu local. Monika BACIU
Strategia de Dezvoltare a judeþului Hunedoara, prezentatã la Petroºani
Au
toritãþi locale, membrii ai comunitãþii academice, conducerea Complexului Energetic Hunedoara, dar ºi multe alte persoane care au un cuvânt de spus în Valea Jiului ºi judeþul Hunedoara, au participat ieri la o dezbatere pe tema strategiei de dezvoltare a judeþului Hunedoara, gãzduitã de Universitatea din Petroºani. Invitaþi de conducerea Consiliului Judeþean, factorii de decizie au luat parte la prezentarea unei strategii de dezvoltare a întregului judeþ, dar ºi a Vãii Jiului, zonã greu încercatã acum, când coloana vertebralã, adicã Complexul Energetic Hunedoara este la un pas de închidere. ”Este o primã discuþie, o bazã de la care
plecãm pentru a identifica toate axele posibile pentru a dezvolta cât mai bine judeþul Hunedoara ºi în special Valea Jiului, care are nevoie de o atenþie specialã, aºa cum a avut întotdeauna, datoritã problemelor socio-economice, cu totul ºi cu totul deosebite, acutizate acum la început de an prin intrarea în insolvenþã a Complexului
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Energetic Hunedoara. Cred cã în aceastã zonã se impun, mai mult decât în oricare altã parte a judeþului nostru, identificarea unor soluþii cu efect rapid ºi de aceea am invitat toþi responsabilii din administraþie ºi din zona civicã, pentru a putea sã gãsim toate soluþiile de care avem nevoie”, a spus Adrian
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Investiþiile în infrastructurã, dar ºi atragerea investitorilor strãini în aceastã zonã, ºi dezvoltarea turismului din Vale au fost doar trei dintre axele cuprinse în strategia prezentatã. ”Ne dorim sã creem un climat propice, o
infrastructurã generoasã dar ºi o modificare la nivelul mentalitãþii noastre pentru a putea vorbi de o Vale a Jiului aºa cum ar trebui sã fie în anul 2016”, a mai adãugat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara Dezbaterea strate-
gicã a avut loc la Biblioteca Universitãþii din Petroºani, iar de la ea nu au putut lipsi reprezentanþii ai Universitãþii, care zilnic au o implicare excepþionalã în dezvoltarea zonei, prin formarea studenþiilor. Adina PÃDURARU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Ianuarie 2016
S-au lãsat de ºcoalã, sã devinã cãrbunari
T
rãiesc de pe o zi pe alta, din ce vând, dupã ce îºi riscã viaþa printre vagoanele cu cãrbuni. Vorbim despre toþi locuitorii cartierelor sãrace aflate pe marginea cãii ferate industriale din Valea Jiului, iar cei mai mulþi sunt tineri care ar trebui sã fie la liceu. Povestea lor impresioneazã pentru cã o fac pentru mâncare, deoarece pãrinþii le sunt prin puºcãrii, tot fiindcã au furat cãrbuni. O mânã de oameni erau rãsfiraþi printre linii la prima orã, când deja sortaserã mai mulþi saci. I-au încãrcat într-o cãruþã ºi s-au fãcut nevãzuþi, fiindcã ºtiau cã poliþia tocmai era printre casele lor, în cãutarea altor hoþi. Timpul a fost scurt, dar bine cântãrit de toþi. Din pãcate, însã, sunt doar niºte copii fãrã niciun viitor, pentru cã de ºcoalã s-au lãsat cã le era foame. Ar trebui sã fie în clasa a IX-a, la liceu, dar se luptã cu o lopatã grea plinã de cãrbuni. Aºa am gãsit-o pe fetiþa de doar un metru ºi jumãtate, zgribulitã ºi murdarã, printre liniile de cale feratã, unde nu s-a dat deoparte sã cearnã cãrbunii ºi sã îi încarce într-un sac. Recunoaºte cã i-a furat, cã s-a urcat
singurã în vagon, dar ce sã facã, pentru cã are tatãl în puºcãrie? Tot din cauzã cã a fost prins cã fura cãrbuni. S-a ferit de mine, de teama poliþiei, dar am încercat sã aflu cât le este acestor copii de greu. „Trebuia sã fiu la ºcoalã, ºtiu, dar sunt aici, cã nu am mâncare. Trebuie sã ne descurcãm. Pentru mâncare am lãsat tot. Trebuia sã fiu în clasa a IX-a, dar
nu pot sã merg aºa. Cu lopata e mai uºor, chiar dacã este grea, dar nu am ce sã fac. Trebuie sã muncesc, de dimineaþã pânã seara. Eu mã urc ºi în vagoane sã arunc jos cãrbunii, am curaj. Muncesc de dimineaþã pânã seara pentru ca sã luãm de mâncare”, a mãrturisit fetiþa.
Aceºti copii nu îºi doresc nimic, decât sã încarce sacii, sã sarã la timp din vagon, dupã ce furã cãrbunii ºi apoi sã îi vândã. Spun cã merg cu câte un sac plin pe la oamenii din vecinãtate, cã acum este frig ºi cumpãrã cãrbuni de la ei, ca sã se încãlzeascã. Tot acolo l-am gãsit ºi pe un alt tânãr ºi el la vârsta la care trebuia sã fie la liceu. Dar s-a lãsat cã nu poate merge cu maþele goale la ºcoalã. „Mulþi de aici au dosare penale ca ºi familia mea. Normal cã, dacã nu avem unde sã muncim, aici venim. Iau pe sac 5 lei, 6 lei, depinde cât ne dau oamenii. Scot zilnic 10 minim, cã dacã nu facem atât, nu avem de
unde sã mâncãm. Poliþia vine imediat ºi ne ia pe toþi. La ºcoalã nu mã duc de doi ani”, mi-a spus ºi un bãiat, grãbit sã nu fie prins de oamenii legii. Alarma se dã între ei, pe limba lor, romani, iar ca la un semn, toþi o iau la fugã cu caii, sau cu cãrucioare. Mi-au spus cã venitul unei familii este oficial de vreo 250 de lei, din ajutoarele sociale, dar cã i-a decimat poliþia, care i-a tot arestat. Este un mod simplu de a face bani, sau aºa pare, dar fiecare dintre aceºti copii mai hrãneºte acasã câteva guri. Stau în barãci sãrãcãcioase ºi urcã pe tren sã descarce vagoanele în fiecare zi.
Noroi, ambulanþe ºi excavatoare Morman de gunoaie
M
ocirlã, excavãri ºi pacienþi. Acesta este tabloul din curtea Spitalului de Urgenþã din Petroºani unde parcul a fost ras, la propriu, de pe faþa pãmântului, iar în locul lui a apãrut o mare groapã. Aici ar trebui sã rãsarã o clãdire nouã în care sã fie mutate mai multe saloane ºi cabinete medicale. z Investiþie majorã
Lucrãrile au loc în cadrul proiectului de reparaþii capitale a Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Proiectul de reparaþii capitale a Spitalului de Urgenþã Petroºani are o valoare totalã de 160 milioane de lei. Nici
10 procente nu au fost alocate pentru aceastã lucrare de anvergurã. “Pânã acum am primit vreo 12 milioane de lei”, a declarat managerul SUP, medicul Alin Vasilescu. Legãturile între cele douã clãdiri ar urma sã se realizeze la etajele 1 ºi 2 ale unitãþii medicale. Aici vor fi mutate mai multe secþii, având în vedere faptul cã în urma recompartimentãrii, în clãdirea principalã va fi micºorat numãrul de paturi. Investiþia trebuie sã se deruleze pe o perioadã de patru ani, prima tranºã de bani fiind alocatã doar în anul 2013. În acest condiþii, finalizarea investiþiei ar urma sã aibã loc în 2017, lucru greu de îndeplinit având în vedere alocãrile financiare. Investiþiile de la Spitalul de Urgenþã Petroºani vin ca o necesitate, având în vedere cã din anii 70 nu au mai efectuate modernizãri ale acestei unitãþi medicale. Reamintim cã în 2014, administraþia localã de la Petroºani a reuºit modernizarea Ambulatoriului Spitalului, prin intermediul unui program finanþat din fonduri europene. Monika BACIU
în centrul Petroºaniului antitãþi enorme de gunoi stau C aruncate în centrul localitãþii. Reprezentanþii Direcþiei de Administrare a Domeniului Public ºi Privat susþin cã terenul pe care se aflã amplasate deºeurile este proprietate privatã.
“Acolo este teren privat. Într-adevãr noi avem acolo niºte tomberoane de la care se ridicã cu regularitate deºeurile, dar ce se aflã pe teren este de competenþa proprietarilor de drept ai terenului”, a declarat Daniel Viºan, director executiv DADPP. Municipalitatea poate aplica sancþiuni acelor proprietari care nu respectã normele de mediu. “Cei de la Mediu pot
aplica amenzi în acest sens. Avem o hotãrâre de consiliu local care reglementeazã acest lucru”, a mai spus Viºan. În cazul materialelor
Ca ei nu ºtie nimeni mersul marfarelor ºi, imediat ce se apropie ora de descãrcare, colonia Vulculeºti se animeazã. Cu mic, cu mare ajung sus pe tren, iar dupã ce pleacã trenul, rãmân mormanele de cãrbune. Huila o cern ºi o încarcã pe categorii, pentru cã cea finã e mai scumpã ºi arde mai bine ºi nici nu existã posibilitatea sã aibã piatrã. Situaþia este bine cunoscutã de autoritãþi, însã, totul se petrece la fel an de an, din cauza sãrãciei în care se zbat aceºti oameni. Mai mult, dupã ce pãrinþii le-au fost arestaþi, au rãmas copiii sã care huilã ºi, pentru cã sunt minori, nici nu ajung dupã gratii. Din pãcate, însã, ºcoala a fost uitatã ºi în acest fel nu au nicio ºansã de reabilitare, singura lor soluþie fiind vagoanele cu cãrbuni. ªi ºtiþi de ce se tem ei cei mai tare? Nu de cei 27.000 de Volþi de deasupra fiecãrui vagon în care sar, nu de poliþie, cã se întorc din puºcãrie, ci de ce se vor face dupã ce minele se închid? Diana MITRACHE provenite din construcþii, cei de la serviciul de salubritate pot ridica aceste deºeuri contra unei sume de bani. Asta dacã cei care executã lucrãri anunþã acest lucru. În caz contrar, ridicarea deºeurilor se face pe banii administraþiei locale. Monika BACIU
4 Actualitate
Haute couture, haute culture cu Ion Barbu
A
rtistul Ion Barbu ºi-a încheiat seria de poezii scrise pe elemente ale naturii cu o colecþie de haine pe care a inscripþionat-o cu poezii româneºti. A fost un proiect pe care l-a desfãºurat timp de 5 ani, mizând pe elementele naturii: apã, aer, pãmânt ºi foc, iar pe ultima a intitulat-o „Haute couture, haute culture”. A trimis poezii româneºti pe apã, le-a scris pe pietre, sau le-a trimis la Dumnezeu, scrise pe lampioane ºi acum le-a inscripþionat pe haine, pentru cã s-a bazat pe ce spunea Eminescu, referitor la
ultimul element pe care îl mai avea de bifat: focul. „Eu am început acum 5 ani un proiect care se numeºte „Cele 4 elemente primordiale ale poeziei” ºi colecþia aceasta de haine fãcea parte din tetralogie,
fiind ultimul volum. Aici elementul primordial era focul. Asta plecând de la o sugestie din „Odã în metru antic” a lui Eminescu: „Jalnic ard ca Nesus, ori ca Hercul, înveninat de haina-i” ºi de aici a plecat totul”, a spus Ion Barbu artist plastic din Petrila. Muze ºi fotomodele i-au fost fete din Petrila, pe care Ion Barbu le-a îmbrãcat cu haine pe care a scris poezii din literatura românã. Peste 150 de creaþii sunt acum în custodia artistu-
lui, care spune cã le va scoate cândva ºi la vânzare, dar cã deocamdatã le va duce prin expoziþii. „Am zis cã la o poezie atât de frumoasã, trebuie ºi niºte fete pe mãsurã ºi m-am bucurat sã gãsesc în Petrila fete la fel de frumoase ca poezia, care au venit, au pozat, având ºi suportul unor mari fotografi care s-au implicat în acest proiect”, a adãugat Ion Barbu. Totul a început, aºa cum spunea artistul petrilean acum câþiva ani, iar cronologic, lucrurile s-au întâmplat astfel. „Primul a fost aerul. ªtiþi cã am adresat atunci niºte scrisori cãtre Bunul Dumnezeu, sintagmã dragã lui Ion. D. Sîrbu, pe niºte lampioane, pe care am inscripþionat versuri foarte drãguþe ºi cu trimitere foarte bunã
Un sportiv emerit încã aºteaptã sã afle cine l-a turnat în comunism
U
n sportiv din municipiul Petroºani - Valea Jiului, fost component al echipei naþionale de rugby aºteaptã de nouã ani de zile un rezultat de la CNSAS, privind cererea sa de a-ºi studia dosarul de urmãrit. N-a primit nici mãcar un rãspuns cum cã solicitarea sa este avutã în vedere. Petre Dobre a fost trecut de Securitate în 1983 pe o listã neagrã a sportivilor care nu mai aveau dreptul de a ieºi din þarã la competiþii, totul dupã ce la securiºti a ajuns o notã în care era descris ca „necooperant” cu organele dar ºi alte acuzaþii false. Fost component al echipei naþionale de rugby ºi unul dintre jucãtorii de referinþã ai echipelor ªtiinþa Petroºani ºi Farul Constanþa, Petre Dobre a fãcut o cerere, în anul 2007, cãtre Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii pentru a-ºi putea studia dosarul
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Ianuarie 2016
de urmãrit. N-a primit nici pânã astãzi un rãspuns, dar a aflat în cele din urmã cine i-a vrut rãul, însã nu ºi ce minciuni au fost îndrugate despre el. „N-am primit nimic, nici mãcar o hârtie prin care sã mi se spunã cã sunt în vederea lor. Acum ceva timp mi-au spus sã merg eu la
Bucureºti, pentru cã au mii ºi mii de solicitãri asemãnãtoare. Am aflat între timp cine n-a avut loc de mine, nici nu mai conteazã acum, dar aº fi vrut sã vãd ºi ce a spus la dosar respectivul. Eu nu port picã ºi nici nu m-a mai interesat”, ne-a declarat Petre Dobre. În 1983, dupã ce a fãcut douã deplasãri cu echipa Naþionalã de Rugby a României, în Spania ºi Rusia, la întoarcerea în þarã, cineva de la securitate i-a interzis sã mai plece în deplasãri, fãrã nicio explicaþie. “Eu am jucat la ªtiinþa
Petroºani, în Divizia A. Atunci ªtiinþa era o forþã în rugbyul românesc, iar securistul de la Institutul de Mine (n.r.Universitatea Petroºani din prezent) m-a chemat la el de vreo cinci ori. Niciodatã nu m-am dus. Totuºi, într-o zi, m-am întâlnit întâmplãtor pe scãrile Institutului ºi mi-a spus senin cã dacã merg la el îmi va ieºi viza pentru strãinãtate”, a mai spus fostul rugbyst. Din cauza faptului cã i s-a interzis accesul în strãinãtate, Dobre a pierdut mai multe convocãri la reprezentativa României dar ºi o pensie viagerã acordatã foºtilor sportivi, retribuþie deloc de neglijat. Acesta a activat în principala divizie 21 de ani ºi a câºtigat trei titluri de campion naþional ºi de douã ori Cupa României la rugby. Maximilian GÂNJU
Teancuri de acte ºi de studii pentru un centru medical la Prislop
F
otografii din teren ºi extrse de carte funciarã solicitã Ministerul Administraþiei Regionale pentru a analiza posibilitatea realizãrii unui centru medical la Prislop. În fiecare zi, mii de pelerini din întreaga þarã iau cu asalt mãnãstirea Prislop pentru a se ruga la mormântul lui Arsenia Boca. Aglomeraþia cea mai mare se înregistreazã în zilele de sãrbãtoare, iar inevitabil existã persoane care au nevoie de îngrijiri medicale.
ºi le-am lansat din faþa clãdirii compresoarelor de la mina Petrila, clãdire pe care primãria a avut bunul obicei sã o dãrâme. Apoi a continuat cu apa. Aici am valorificat din nou frumuseþea zonei ºi am lansat la apã un mega poem, în 100 de sticle, care au circulat pe apa Jupânesei, la Peºtera Bolii ºi alt treilea element a fost pãmântul. Aici l-am fãcut de unul singur, cã sunt 2.300 de pietre pictate, fiecare cu câte un cuvânt”, a con-
chis Barbu. Ion Barbu va pleca cu ultima expoziþie pe la câteva castele ºi festivaluri culturale, unde vrea sã le prezite ºi unde poate chiar le va vinde. În plus, toate aceste creaþii, pe apã, aer ºi piatrã, ori foc au ajuns sã fie grupate într-un album, iar Ion Barbu ne-a fãcut promisiunea cã nu va pleca dintre noi, pânã ce nu va reuºi sã facã un Muzeu al poeziei româneºti. Diana MITRACHE
Proiectele începute, prioritare la finanþare
Autoritãþile locale încearcã sã înfiinþeze un centru medical în zonã, iar oficialii ministerelor cer teancuri întregi de documente.
oze pentru Ministerul P Administraþiei
Ministerul Administraþie ºi Dezvoltãrii Regionale solicitã poze ale amplasamentului ºi extrase din cartea funciarã. “Menþionãm cã acest obiectiv se poate realiza în cadrul Programului Naþional de construcþii de interes public sau social. Este necesarã
transmiterea, într-o primã etapã, a urmãtoarelor documente: solicitare pentru realizarea investiþiei în cadrul subprogramului care sã sublinieze necesitatea ºi oportunitatea investiþiei. Prin adresa de solicitare se va preciza obligatoriu ºi suprafaþa de teren pe care beneficiarul are posibilitatea sã o predea în vederea realizãrii construcþiei”, se aratã în documentele Ministerului Administraþiei ºi Dezvoltãrii Regionale. Mai mult decât atât, ministerul mai solicitã
Fiecare unitate administrativ-teriorialã a primit bani pentru echilibrãrea bugetelor locale, achitãrea arieratelor ºi cofinanþãrea proiectelor de dezvoltare localã. Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan spune cã banii vor fi utilizaþi pentru continuarea proiectelor începute. “Am primit 200 de mii de lei care nu este o suma mare dar satisfacatoare, bani pe care ii vom aloca lucrarilor care au fost deja incepute si la care vom aduce aportul nostru al consiliului local pentru
M
inisterul Sãnãtãþii cere date legate de numãrul intervenþiilor De cealaltã parte, reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii vor date statistice legate de numãrul intervenþiilor medicale din tonã. “În urma analizei efeectuate în cadrul ºedinþei Comisiei Interministeriale pentru Suport Tehnic din data de 25.08.2015 a reieºit
faptul cã necesarul de servicii medicale referitor la aceastã solicitare este reprezentat în primul rând de servicii de asistenþã medicalã primarã, respectiv asistenþã medicalã ºcolarã, serviciile specifice intervenþiilor de urgenþã prespitaliceascã fiind într-un numãr redus. În acest sens, membrii comisiei au solicitat DSP Hunedoara informaþii privind existenþa
unor centre de permanenþã la nivelul judeþului Hunedoara ºi Serviciului de Ambulanþã Judeþean Hunedoara ºi Inspectoratului pentru situaþii de urgenþã Iancu de Hunedoara, informaþii privind numãrul de intervenþii înregistrate pe lunã”, aratã oficialii Ministerului Sãnãtãþii. Oficialii Ministerului Sãnãtãþii apreciazã cã
Monika BACIU
Gratis la Straja, de Ziua Zãpezii L
ecþii gratuite de schi, transport gratuit, premii ºi multe surpize îi aºtepatã pe toþi copiii care urcã la Straja de Ziua Mondialã a Zãpezii. Va fi o petrecere dedicatã lor ºi toþi vor avea prilejul sã se bucure de zãpadã, pentru cã în oraº, iarna s-a tot lãsat aºteptatã.
Nu avem parte de prea multã zãpadã, dar vine Ziua Mondialã a Zãpezii, o sãrbãtoare ce ar trebui sã celebreze neaua, doar cã acum, în staþiunile de munte, zãpada e mai mult fabricatã artificial. Vremea, însã, se va rãci, iar cei
B
anii de la Consiliul Judeþean, redirecþionaþi spre proiectele administrative. Administraþia localã de la Vulcan a primit 200 de mii de lei, sãptãmâna trecutã, de la Consiliul Judeþean Hunedoara.
fotografii ale amplasamentului ºi extrasul de carte funciarã actualizat la nivelul anului 2015.
realizarea unui centru de permanenþã destinat pelerinilor nu este o prioritate. “Ministerul Sãnãtãþii ºi Comisia Interministerialã pentru Suport Tehnic au prioritar rezolvarea problemelor menþionate, deoarece este evident cã necesarul de servcii medicale pentru situaþia descrisã este orientat, în primul rând, cãtre asistenþa medicalã primarã, ºi, secundar, cãtre asistenþa ºcolarã pentru internatul care funcþioneazã în cadrul mãnãstirii, în subsidiar existând necesitatea intervenþiei structurilor de urgenþã pentru cazuri critice în care viaþa pacientului este pusã în pericol”, mai aratã oficialii Ministerului Sãnãtãþii.
finalizare”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Pentru prima datã, toate cele 69 de primãrii din judeþul Hunedoara au primit alocãri cuprinse între 100.000 ºi 500.000 de lei pentru echilibrarea bugetelor locale pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcþionare ºi/sau de capital, în ordinea cronologicã a vechimii arieratelor, pentru rambursarea ratelor la împrumuturi, pentru susþinerea programelor de dezvoltare localã ºi a proiectelor de infrastructurã care necesitã cofinanþare localã. Monika BACIU
din Straja spun cã vor face tot posibilul sã ne bucurãm de zãpadã duminicã. În plus, toþi copiii au parte de surpize sus în munte. „Toþi copiii, pânã în 14 ani, au duminicã transportul cu telegondola gratis, primesc în munte lecþii gratuite de schi, dar ºi pot sã îºi închirieze gratis sãnii. Este un moment în care vrem sã celebrãm bucuria zãpezii, cu premii ºi
Proiecte locale pe fonduri europene
F
onduri europene pentru proiecte locale. De anul acesta, autoritãþile locale pot accesa fonduri europene prin Programul Operaþional Regional 2014-2020. Municipalitatea de la Petroºani ºi-a conturat deja proiectele pentru aceastã etapã. Primul obiectiv aflat în atenþia edililor locali vizeazã Muzeul Minerirutului. “Vom accesa bani pentru modernizarea Muzeului Mineritului. Vrem sã refacem cu totul acolo, astfel încât sã fie cele mai bune condiþii”, a
declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Alte proiecte ale autoritãþilor
locale de la Petroºani fac referire la infrastructura socialã ºi cea ºcolarã. “Vrem sã accesãm fonduri europene pentru anveloparea clãdirilor care aparþin autoritãþilor locale, dar ºi celor de locuit. Totodatã vrem sã anvelopãm o parte din grãdiniþe pe fonduri europene”, a mai spus sursa citatã. Ghidurile de finanþare pentru accesarea de fonduri europene au fost publicate spre consultare. Autoritãþile publice pot pregãti documentaþiile pentru atragerea de bani. Monika BACIU
surprize la concursuri ce le vom organiza pe pârtie. În plus, ca sã ne mai încãlzim, cã va fi ger, vom împãrþi gratis ceai pe pârtie”, a spus Emil Pãrãu, unul dintre cei care organizeazã petrecerea la Straja.
Ziua mondialã a zapezii este sãrbãtoritã în peste 45 de þãri ºi în peste 600 de staþiuni montane din întreaga lume, duminicã, 17 ianuarie 2016. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Haute couture, haute culture cu Ion Barbu
A
rtistul Ion Barbu ºi-a încheiat seria de poezii scrise pe elemente ale naturii cu o colecþie de haine pe care a inscripþionat-o cu poezii româneºti. A fost un proiect pe care l-a desfãºurat timp de 5 ani, mizând pe elementele naturii: apã, aer, pãmânt ºi foc, iar pe ultima a intitulat-o „Haute couture, haute culture”. A trimis poezii româneºti pe apã, le-a scris pe pietre, sau le-a trimis la Dumnezeu, scrise pe lampioane ºi acum le-a inscripþionat pe haine, pentru cã s-a bazat pe ce spunea Eminescu, referitor la
ultimul element pe care îl mai avea de bifat: focul. „Eu am început acum 5 ani un proiect care se numeºte „Cele 4 elemente primordiale ale poeziei” ºi colecþia aceasta de haine fãcea parte din tetralogie,
fiind ultimul volum. Aici elementul primordial era focul. Asta plecând de la o sugestie din „Odã în metru antic” a lui Eminescu: „Jalnic ard ca Nesus, ori ca Hercul, înveninat de haina-i” ºi de aici a plecat totul”, a spus Ion Barbu artist plastic din Petrila. Muze ºi fotomodele i-au fost fete din Petrila, pe care Ion Barbu le-a îmbrãcat cu haine pe care a scris poezii din literatura românã. Peste 150 de creaþii sunt acum în custodia artistu-
lui, care spune cã le va scoate cândva ºi la vânzare, dar cã deocamdatã le va duce prin expoziþii. „Am zis cã la o poezie atât de frumoasã, trebuie ºi niºte fete pe mãsurã ºi m-am bucurat sã gãsesc în Petrila fete la fel de frumoase ca poezia, care au venit, au pozat, având ºi suportul unor mari fotografi care s-au implicat în acest proiect”, a adãugat Ion Barbu. Totul a început, aºa cum spunea artistul petrilean acum câþiva ani, iar cronologic, lucrurile s-au întâmplat astfel. „Primul a fost aerul. ªtiþi cã am adresat atunci niºte scrisori cãtre Bunul Dumnezeu, sintagmã dragã lui Ion. D. Sîrbu, pe niºte lampioane, pe care am inscripþionat versuri foarte drãguþe ºi cu trimitere foarte bunã
Un sportiv emerit încã aºteaptã sã afle cine l-a turnat în comunism
U
n sportiv din municipiul Petroºani - Valea Jiului, fost component al echipei naþionale de rugby aºteaptã de nouã ani de zile un rezultat de la CNSAS, privind cererea sa de a-ºi studia dosarul de urmãrit. N-a primit nici mãcar un rãspuns cum cã solicitarea sa este avutã în vedere. Petre Dobre a fost trecut de Securitate în 1983 pe o listã neagrã a sportivilor care nu mai aveau dreptul de a ieºi din þarã la competiþii, totul dupã ce la securiºti a ajuns o notã în care era descris ca „necooperant” cu organele dar ºi alte acuzaþii false. Fost component al echipei naþionale de rugby ºi unul dintre jucãtorii de referinþã ai echipelor ªtiinþa Petroºani ºi Farul Constanþa, Petre Dobre a fãcut o cerere, în anul 2007, cãtre Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii pentru a-ºi putea studia dosarul
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Ianuarie 2016
de urmãrit. N-a primit nici pânã astãzi un rãspuns, dar a aflat în cele din urmã cine i-a vrut rãul, însã nu ºi ce minciuni au fost îndrugate despre el. „N-am primit nimic, nici mãcar o hârtie prin care sã mi se spunã cã sunt în vederea lor. Acum ceva timp mi-au spus sã merg eu la
Bucureºti, pentru cã au mii ºi mii de solicitãri asemãnãtoare. Am aflat între timp cine n-a avut loc de mine, nici nu mai conteazã acum, dar aº fi vrut sã vãd ºi ce a spus la dosar respectivul. Eu nu port picã ºi nici nu m-a mai interesat”, ne-a declarat Petre Dobre. În 1983, dupã ce a fãcut douã deplasãri cu echipa Naþionalã de Rugby a României, în Spania ºi Rusia, la întoarcerea în þarã, cineva de la securitate i-a interzis sã mai plece în deplasãri, fãrã nicio explicaþie. “Eu am jucat la ªtiinþa
Petroºani, în Divizia A. Atunci ªtiinþa era o forþã în rugbyul românesc, iar securistul de la Institutul de Mine (n.r.Universitatea Petroºani din prezent) m-a chemat la el de vreo cinci ori. Niciodatã nu m-am dus. Totuºi, într-o zi, m-am întâlnit întâmplãtor pe scãrile Institutului ºi mi-a spus senin cã dacã merg la el îmi va ieºi viza pentru strãinãtate”, a mai spus fostul rugbyst. Din cauza faptului cã i s-a interzis accesul în strãinãtate, Dobre a pierdut mai multe convocãri la reprezentativa României dar ºi o pensie viagerã acordatã foºtilor sportivi, retribuþie deloc de neglijat. Acesta a activat în principala divizie 21 de ani ºi a câºtigat trei titluri de campion naþional ºi de douã ori Cupa României la rugby. Maximilian GÂNJU
Teancuri de acte ºi de studii pentru un centru medical la Prislop
F
otografii din teren ºi extrse de carte funciarã solicitã Ministerul Administraþiei Regionale pentru a analiza posibilitatea realizãrii unui centru medical la Prislop. În fiecare zi, mii de pelerini din întreaga þarã iau cu asalt mãnãstirea Prislop pentru a se ruga la mormântul lui Arsenia Boca. Aglomeraþia cea mai mare se înregistreazã în zilele de sãrbãtoare, iar inevitabil existã persoane care au nevoie de îngrijiri medicale.
ºi le-am lansat din faþa clãdirii compresoarelor de la mina Petrila, clãdire pe care primãria a avut bunul obicei sã o dãrâme. Apoi a continuat cu apa. Aici am valorificat din nou frumuseþea zonei ºi am lansat la apã un mega poem, în 100 de sticle, care au circulat pe apa Jupânesei, la Peºtera Bolii ºi alt treilea element a fost pãmântul. Aici l-am fãcut de unul singur, cã sunt 2.300 de pietre pictate, fiecare cu câte un cuvânt”, a con-
chis Barbu. Ion Barbu va pleca cu ultima expoziþie pe la câteva castele ºi festivaluri culturale, unde vrea sã le prezite ºi unde poate chiar le va vinde. În plus, toate aceste creaþii, pe apã, aer ºi piatrã, ori foc au ajuns sã fie grupate într-un album, iar Ion Barbu ne-a fãcut promisiunea cã nu va pleca dintre noi, pânã ce nu va reuºi sã facã un Muzeu al poeziei româneºti. Diana MITRACHE
Proiectele începute, prioritare la finanþare
Autoritãþile locale încearcã sã înfiinþeze un centru medical în zonã, iar oficialii ministerelor cer teancuri întregi de documente.
oze pentru Ministerul P Administraþiei
Ministerul Administraþie ºi Dezvoltãrii Regionale solicitã poze ale amplasamentului ºi extrase din cartea funciarã. “Menþionãm cã acest obiectiv se poate realiza în cadrul Programului Naþional de construcþii de interes public sau social. Este necesarã
transmiterea, într-o primã etapã, a urmãtoarelor documente: solicitare pentru realizarea investiþiei în cadrul subprogramului care sã sublinieze necesitatea ºi oportunitatea investiþiei. Prin adresa de solicitare se va preciza obligatoriu ºi suprafaþa de teren pe care beneficiarul are posibilitatea sã o predea în vederea realizãrii construcþiei”, se aratã în documentele Ministerului Administraþiei ºi Dezvoltãrii Regionale. Mai mult decât atât, ministerul mai solicitã
Fiecare unitate administrativ-teriorialã a primit bani pentru echilibrãrea bugetelor locale, achitãrea arieratelor ºi cofinanþãrea proiectelor de dezvoltare localã. Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan spune cã banii vor fi utilizaþi pentru continuarea proiectelor începute. “Am primit 200 de mii de lei care nu este o suma mare dar satisfacatoare, bani pe care ii vom aloca lucrarilor care au fost deja incepute si la care vom aduce aportul nostru al consiliului local pentru
M
inisterul Sãnãtãþii cere date legate de numãrul intervenþiilor De cealaltã parte, reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii vor date statistice legate de numãrul intervenþiilor medicale din tonã. “În urma analizei efeectuate în cadrul ºedinþei Comisiei Interministeriale pentru Suport Tehnic din data de 25.08.2015 a reieºit
faptul cã necesarul de servicii medicale referitor la aceastã solicitare este reprezentat în primul rând de servicii de asistenþã medicalã primarã, respectiv asistenþã medicalã ºcolarã, serviciile specifice intervenþiilor de urgenþã prespitaliceascã fiind într-un numãr redus. În acest sens, membrii comisiei au solicitat DSP Hunedoara informaþii privind existenþa
unor centre de permanenþã la nivelul judeþului Hunedoara ºi Serviciului de Ambulanþã Judeþean Hunedoara ºi Inspectoratului pentru situaþii de urgenþã Iancu de Hunedoara, informaþii privind numãrul de intervenþii înregistrate pe lunã”, aratã oficialii Ministerului Sãnãtãþii. Oficialii Ministerului Sãnãtãþii apreciazã cã
Monika BACIU
Gratis la Straja, de Ziua Zãpezii L
ecþii gratuite de schi, transport gratuit, premii ºi multe surpize îi aºtepatã pe toþi copiii care urcã la Straja de Ziua Mondialã a Zãpezii. Va fi o petrecere dedicatã lor ºi toþi vor avea prilejul sã se bucure de zãpadã, pentru cã în oraº, iarna s-a tot lãsat aºteptatã.
Nu avem parte de prea multã zãpadã, dar vine Ziua Mondialã a Zãpezii, o sãrbãtoare ce ar trebui sã celebreze neaua, doar cã acum, în staþiunile de munte, zãpada e mai mult fabricatã artificial. Vremea, însã, se va rãci, iar cei
B
anii de la Consiliul Judeþean, redirecþionaþi spre proiectele administrative. Administraþia localã de la Vulcan a primit 200 de mii de lei, sãptãmâna trecutã, de la Consiliul Judeþean Hunedoara.
fotografii ale amplasamentului ºi extrasul de carte funciarã actualizat la nivelul anului 2015.
realizarea unui centru de permanenþã destinat pelerinilor nu este o prioritate. “Ministerul Sãnãtãþii ºi Comisia Interministerialã pentru Suport Tehnic au prioritar rezolvarea problemelor menþionate, deoarece este evident cã necesarul de servcii medicale pentru situaþia descrisã este orientat, în primul rând, cãtre asistenþa medicalã primarã, ºi, secundar, cãtre asistenþa ºcolarã pentru internatul care funcþioneazã în cadrul mãnãstirii, în subsidiar existând necesitatea intervenþiei structurilor de urgenþã pentru cazuri critice în care viaþa pacientului este pusã în pericol”, mai aratã oficialii Ministerului Sãnãtãþii.
finalizare”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Pentru prima datã, toate cele 69 de primãrii din judeþul Hunedoara au primit alocãri cuprinse între 100.000 ºi 500.000 de lei pentru echilibrarea bugetelor locale pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcþionare ºi/sau de capital, în ordinea cronologicã a vechimii arieratelor, pentru rambursarea ratelor la împrumuturi, pentru susþinerea programelor de dezvoltare localã ºi a proiectelor de infrastructurã care necesitã cofinanþare localã. Monika BACIU
din Straja spun cã vor face tot posibilul sã ne bucurãm de zãpadã duminicã. În plus, toþi copiii au parte de surpize sus în munte. „Toþi copiii, pânã în 14 ani, au duminicã transportul cu telegondola gratis, primesc în munte lecþii gratuite de schi, dar ºi pot sã îºi închirieze gratis sãnii. Este un moment în care vrem sã celebrãm bucuria zãpezii, cu premii ºi
Proiecte locale pe fonduri europene
F
onduri europene pentru proiecte locale. De anul acesta, autoritãþile locale pot accesa fonduri europene prin Programul Operaþional Regional 2014-2020. Municipalitatea de la Petroºani ºi-a conturat deja proiectele pentru aceastã etapã. Primul obiectiv aflat în atenþia edililor locali vizeazã Muzeul Minerirutului. “Vom accesa bani pentru modernizarea Muzeului Mineritului. Vrem sã refacem cu totul acolo, astfel încât sã fie cele mai bune condiþii”, a
declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Alte proiecte ale autoritãþilor
locale de la Petroºani fac referire la infrastructura socialã ºi cea ºcolarã. “Vrem sã accesãm fonduri europene pentru anveloparea clãdirilor care aparþin autoritãþilor locale, dar ºi celor de locuit. Totodatã vrem sã anvelopãm o parte din grãdiniþe pe fonduri europene”, a mai spus sursa citatã. Ghidurile de finanþare pentru accesarea de fonduri europene au fost publicate spre consultare. Autoritãþile publice pot pregãti documentaþiile pentru atragerea de bani. Monika BACIU
surprize la concursuri ce le vom organiza pe pârtie. În plus, ca sã ne mai încãlzim, cã va fi ger, vom împãrþi gratis ceai pe pârtie”, a spus Emil Pãrãu, unul dintre cei care organizeazã petrecerea la Straja.
Ziua mondialã a zapezii este sãrbãtoritã în peste 45 de þãri ºi în peste 600 de staþiuni montane din întreaga lume, duminicã, 17 ianuarie 2016. Diana MITRACHE
6 Politic
5 mari tendinþe ale anului 2016 Cele 5 mari tendinþe ale anului 2016, din punctul nostru de vedere, sunt urmãtoarele: z Tandemul Iohannis-Cioloº va domina tot spectrul politic, iar modelul prezidenþial va influenþa guvernarea ºi modul în care se vor reaºeza raporturile de putere în cele mai importante partide din România. z PNL va fi partidul prezidenþial, nu o altã structurã nouã – în jurul PNL se va construi noul proiect, la care vor contribui mai multe presiuni din afara acestui partid. z Retorica de tip conflictual consacratã de Traian
Bãsescu nu va mai fi dominantã în anul 2016, chiar dacã ea nu va dispãrea cu totul. Anul electoral va fi mult mai puþin agitat din punctul de vedere al comunicãrii publice decât alþi ani electorali. z Primele douã partide (PSD ºi PNL) nu vor pierde din supremaþia pe care au avut-o mereu în ultimii ani, în ciuda modificãrii legislaþiei electorale. Primele douã partide vor obþine în continuare circa douã treimi din voturile exprimate. z România va încerca sã rãmânã o insulã de stabilitate ºi normalitate în regiune, în ciuda presiunilor care se vor acumula, dar exercitarea de cãtre România a unui rol activ regional mai are de aºteptat.
P
SD vs. PNL cine câºtigã anul electoral 2016? Începutul anului 2016 gãseºte scena politicã din România într-o bipolaritate aproape perfectã – situaþie foarte similarã cu anul 2008 – având de-o parte ºi de cealaltã a axei doi actori politici principali, cu o forþã electoralã relativ echilibratã: PNL ºi PSD. Sintetizând cifrele relevate public în sondajele de opinie din ultima jumãtate a anului 2015, cele douã partide graviteazã în jurul procentelor de 35-40%, aproape la egalitate. În acelaºi timp, undeva jos de tot, sub liniºtea axei menþionate, în zona 510%, avem o pleiadã de partidulete care se bat pentru locul 3: UDMR, UNPR, ALDE, PMP, M10, PRU PSD ºi PNL au 2/3 din mandatele aleºilor locali iar perspectiva este aceea cã nu se va sparge dominaþia primelor 2 partide asupra primãriilor ºi consiliilor judeþene Prima parte a anului 2016 va aduce unul dintre momente electorale cheie pentru modul în care va decurge jocul politic la nivel naþional pentru urmãtorii ani, cel puþin pânã la alegerile prezidenþiale din 2019. Este vorba despre organizarea alegerilor locale în aceastã primãvarã, cel târziu la finalul lunii mai, atunci când alegãtorii se vor prezenta la urne pentru a-i vota pe viitorii primari ºi consilieri locali ºi judeþeni.
A
genda celor douã Românii supravieþuire vs. anticorupþie ºi dezvoltare europeanã Într-un sondaj realizat de CSCI în august 2015, am încercat sã realizãm o segmentare a populaþiei în funcþie de modul în care prioritizeazã temele de guvernare, iar analiza ne-a arãtat cã existã douã zone foarte clare ale societãþii, cumva cele douã Românii despre care am vorbit în acest text. De notat cã în majoritatea topurilor privind agenda guvernãrii preocupãrile romanilor sunt mai degrabã axate pe subiecte ce þin de bunãstarea materialã – domina preocupãrile despre lipsa locurilor de
muncã, salarii ºi pensii mici sau preþuri mari. Corupþia, dezvoltarea instituþionalã ºi securitatea naþionalã apar ca îngrijorãri principale pentru mai puþin de 3 din 10 români.
K
laus Iohannis modelul prezidenþial, Puterea fãrã Opoziþie La un an de la acel moment putem trage primele concluzii în legãturã cu modul în care Klaus Iohannis îºi exercitã mandatul încredinþat de români. Prima observaþie, destul de evidentã, este legatã de comunicarea publicã ºi de stilul de abordare a diferitelor probleme ºi situaþii în care preºedintele se aflã. Astfel, spre deosebire de predecesorul sãu, care era un
actor conflictual, cu o prezenþã activã în spaþiul public ºi cu un limbaj de multe ori contondent, Klaus Iohannis ºi-a construit imaginea unui preºedinte neconflictual, nu foarte comunicativ, cu o prezenþã mediaticã discretã ºi cu un stil (mai) diplomatic de a gestiona diferite circumstanþe. O a doua observaþie vizeazã un aspect important, ce trece dincolo de domeniul evidentei. Este vorba despre maniera de control ºi de exercitare a puterii. În pofida etichetei de „preºedinte altfel”, Klaus Iohannis nu ºi-a ascuns niciodatã intenþia de a fi un pol de putere, de a fi un preºedinte implicat, nici „jucãtor”, dar „nici simplu spectator”. A susþinut-o explicit în programul electoral, a afirmat-o rãspicat atunci când ºi-a exprimat dorinþa de a avea „un guvern al sãu” ºi a dovedit-o acþional în contextul numirii noilor ºefi ai serviciilor de informaþii sau în cel creat dupã tragedia de la Colectiv. Practic, Iohannis a acumulat în mod sistematic putere, dar, spre deosebire de Traian Bãsescu, nu are o abordare de dominaþie mediaticã ºi nici nu promoveazã imaginea unui control total. Strategia sa de control a puterii presupune împãrþirea controlatã a acesteia, dupã modelul implementat la Sibiu.
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Ianuarie 2016
T
andemul care dominã scena politicã: Iohannis + Cioloº
Tandemul IohannisCioloº va continua sã domine spaþiul politic, nefiind exclus ca, în funcþie ºi de rezultatul alegerilor locale, sã dezvolte o relaþie mai contondenta cu Parlamentul. Cei doi titulari ai autoritãþii executive sunt, pânã la acest moment, beneficiarii crizei de reprezentare prin care trec principalele partide parlamentare. Abordarea consensualã pe care taberele politice o afiºeazã deschide culoare pentru actori radicali, antisistem. Fostul preºedinte Traian Bãsescu încearcã deja sã ocupe un astfel de culoar (ignorând faptul cã persoanã sa este asociata partidelor clasice, neputând gira o construcþie nouã), dar este posibil sã aparã ºi alþi pretendenþi. PNL nu va critica foarte vocal guvernul Cioloº (guvernul lui Iohannis) ºi va rãmâne cantonat în discursul centrat pe reforma clasei politice (revendicãrile Pieþei), în vreme ce PSD va balansa între mesajele cãtre propriul electorat (ceea ce înseamnã presiune ºi criticã la adresa guvernului) ºi o atitudine conciliantã faþã de tandemul Iohannis-Cioloº, de naturã sã-i asigure menþinerea poziþiilor secunde din aparatul guvernamental.
uvernul Ciolos: G ”sã fie bine la toatã lumea”
Dacã analizãm cu atenþie realitatea din societate, vom constata cã este doar o stare tempo-
rarã, de expectativã, iar în spatele acalmiei mocneºte tensiunea. Dacã pânã acum ne aflãm într-o extremã, cea a conflictului perpetuu, credem cã acum ne aflãm la cealaltã extremã, o pace prea bunã ca sã fie adevãratã – un echilibru fragil, de faþadã, generat de faptul cã toþii actorii se afla într-o stare de expectativã, aºteaptã sã vadã ce urmeazã, pentru a ºti cum sã acþioneze. Probabil cã termenul care defineºte cel mai bine actuala stare este acela de mexican standoff, fãcut celebru de filmele Western. Termenul defineºte o confruntare tensionatã dintre mai mulþi actori, în care niciunul nu poate sã avanseze sau sã se retragã fãrã a se expune pericolului. Astfel, toþi actorii sunt obligaþi sã îºi menþinã poziþia strategicã pânã în momentul în care un eveniment exterior face posibilã rezolvarea impasului. ªi întotdeauna apare acel eveniment exterior care reaprinde conflictul. Guvernul Ciolos nu va putea mulþumi la nesfârºit pe toatã lumea. Mai devreme sau mai târziu va nemulþumi unul sau mai mulþi actori ºi, automat, va declanºa din nou conflictul. Pentru cã niciodatã, niciunul dintre actorii implicaþi nu se va mulþumi cu doar o felie din tortul puterii. Dupã alegerile parlamentare, echilibrul fragil de acum trebuie sã se reaºeze într-un echilibru stabil, de lungã duratã. Abia atunci vom putea vorbi despre o acalmie autenticã.
Sursa: infopolitic.ro
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Ianuarie 2016
Pensionarii, primii sã achite impozitele N u au venituri substanþiale, sunt nemulþumiþi cã plãtesc mai mult în acest an, dar au venit în numãr mare, chiar din prima zi, sã îºi achite impozitele locale. Vorbim despre pensionarii din Petroºani, care, cum au aflat cã s-a deschis ghiºeul, au ºi achitat dãrile pe 2016, conºtienþi fiind cã mai este destul pânã în martie, când se percep penalitãþile.
Zeci de oameni au trecut din prima zi a anului în care s-au fãcut încasãrile la bugetul local, iar cei mai mulþi au fost, desigur, pensionarii. Oamenii sunt obiºnuiþi sã fie corecþi ºi, chiar dacã abia la 31 martie se percep penalitãþi, ei au vrut sã fie primii la ghiºeu. „Nu sunt primul, dar am venit în prima zi. Am venit, ca sã nu mai plãtesc impozitele alea
majorate, dupã 30 martie. Nu am stat mult, aºa cã nu mã plâng”, a spus unul dintre primii clienþi de la Petroºani. Asta în timp ce alþii s-au arãtat nemulþumiþi, dupã ce au aflat cã ar avea de plãtit mai mult decât se aºteptau. „Cum sã nu mã necãjesc, cu uite, am venit sã plãtesc impozitele. Nu am bani ºi acum mã duc acasã. Am zis sã mã interesez ºi eu de sume, dar sunt
mai mari. Cam pânã la 2 milioane de lei vechi am acum de plãtit pentru un apartament cu 3 camere”, ne-a spus o altã doemanã, care doar s-a informat joi. Alþii, însã, au venit de teama de a nu plãti mai mult. „Sunt om sãrac ºi am auzit cã dacã nu plãtesc luna asta, se mai mãreºte taxa. Aºa am auzit ºi am venit sã plãtesc. Cã eu, când iau pensia, întâi achit toate
datoriile ºi apoi vãd ce mai rãmâne de buzunar”, ne-a mãrturisit un alt pensionar. Nici unul, însã, nu s-a gândit cã poate evita aglomeraþia de la ghiºeu, ca sã achite on-line impozitul pentru 2016. „Pe mine nu mã intereseazã ºi nici nu am plãtit vreodatã aºa. Nu ºtiu eu. Vin la ghiºeu aici, cã e sigur”, a spus un domn, aflat printre primii care au achitat
taxele la Petroºani. „De unde card? De unde card? Ce? Eu sunt bancher? Am un card cu care primesc pensia, altul nu ºtiu sã am”, ne-a spus o altã doemanã, nedumeritã cum ar putea sã apeleze la acest serviciu. Taxele ºi impozitele
CEH a înaintat apel împotriva Adrian David: hotãrârii instanþei privind desemnarea “Fac apel la responsabilitate casei de insolvenþã Apel Alba Iulia se va omplexul Enerîn privinþa grevei C getic Hunedoara face dupã expirarea termenului de apel, (CEH) a depus joi, la generale în stabilit la 7 zile de la Registratura Tribunapublicarea hotãrârii lului Hunedoara, o judecãtoreºti în minerit” cerere de apel prin Buletinul Procedurilor care contestã hotãrârea instanþei în dosarul declanºãrii insolvenþei la acest agent economic.
Conducerea CEH este nemulþumitã de firma desemnatã de judecãtorul sindic ca administrator judiciar provizoriu în derularea procedurii de insolvenþã. Purtãtorul de cuvânt al Tribunalului Hunedoara, Ildiko Glãman a declarat cã dosarul se va transmite Curþii de Apel Alba Iulia în vederea soluþionãrii apelului. Transmiterea dosarului la Curtea de
de Insolvenþã (BPI). Directorul general al CEH, Viorel Stancu susþine cã obiectul cererii de apel îl constituie desemnarea administratorului judiciar provizoriu stabilit de instanþa de judecatã. “Am contestat desemnarea administratorului judiciar provizoriu, altul decât cel cerut de societate”, a precizat Stancu. Tribunalul Hunedoara a admis, pe 7 ianuarie, cererea de intrare în insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara, la solicitarea acestuia, urmând ca de punerea în practicã a
G
acesteia sã se ocupe Casa de insolvenþã GMC SPRL Craiova. CEH ar fi preferat însã ca de procedura insolvenþei sã se ocupe firma Euro Insol, condusã de Remus Borza. CEH a cerut intrarea în insolvenþã din cauza datoriilor de peste 1,2 miliarde lei pe care le înregistreazã. În cadrul companiei lucreazã circa 6.300 de angajaþi la termocentralele Mintia ºi Paroºeni, precum ºi la minele de cãrbune Lonea, Livezeni, Lupeni ºi Vulcan din Valea Jiului
Senatorul Haralambie Vochiþoiu ºi Alianþa PSD-UNPR,
Susþin programul sãnãtãþii dentare "Pasta ºi periuþa de dinþi" N.P.R. ºi senatorul U. hunedorean Haralambie Vochiþoiu susþin
Propunerea legislativã privind acordarea gratuitã de periuþe ºi paste de dinþi preºcolarilor ºi elevilor din clasele I-VIII din învãþãmântul de stat ºi privat. Programul "Pasta ºi periuþa de dinþi," care urmeazã sã se
desfãºoare în mod similar cu programul "Laptele ºi cornul," survine în contextul general al statisticilor îngrijorãtoare privind sãnãtatea dentarã precarã a românilor. Datele pe care se fundamenteazã programul aratã cã 80% dintre români au afecþiuni dentare. 7 din 10 au carii; 4 din 10 au probleme legate de placa dentarã, 3 din
reva generalã nu este o soluþie, iar cei care vor sã facã acest lucru trebuie sã se gândeascã de douã ori înainte. Acesta este sfatul preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David, care nu vede greva generalã în minerit drept o soluþie pentru situaþia actualã a Complexului Energetic Hunedoara, iar din aceastã cauzã acesta face un apel cãtre sindicate. ”Trebuie sã fim foarte responsabili atunci când luãm decizii în situaþii de crizã. Nu ºtiu dacã este o soluþie intrarea în grevã generalã având în vedere cã suntem în procedurã de insolvenþã ºi avem nevoie de o coeziune, mai mult ca oricând, nu ºtiu dacã pasivitatea ar fi o soluþie mai bunã decât greva generalã. Este o decizie
10 au halitozã sau dinþi sensibili. Un procent de 49% nu au efectuat controale stomatologice în ultimul an iar 9% nu au fost la dentist niciodatã. În România se foloseºte de trei ori mai puþinã pastã de dinþi decât media europeanã, iar periuþa de dinþi se schimbã doar o datã la 2 ani. Totodatã, majoritatea copiilor au carii, între care 75% pe dentiþia temporarã ºi un numãr de 4 din 10 pe dentiþia definitivã. „Consider cã alãturi de colegii din Alianþa de Centru Stânga PSD-UNPR trebuie sã promovãm acest proiect
locale au fost pãstrate la valorile minime ºi nu au crescut decât cu procentul impus în fiecare oraº al Vãii Jiului, însã, s-a adãugat, din acest an, taxa pe terenul de sub clãdire. Diana MITRACHE
care trebuie luatã, dar responsabil ºi fac apel în primul rând la responsabilitatea liderilor de sindicat ºi la cei care sunt nemulþumiþi pe bunã dreptate de condiþiile în care lucrezã ºi de viitorul sumbru care se aratã, fac apel la calm ºi la înþelegere, dar ºi la multã chibzuinþã”, a spus preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David. O grevã generalã, nu ar afecta doar latura minierã, ci ºi celelalte activitãþi care merg mânã în mânã. Minerii strâng în continuare semnãturi pentru declarea conflictului de muncã, iar cel mai sigur sãptãmâna viitoare acestia vor ieºi în stradã pentru a-ºi striga nemulþumirile. Adina PÃDURARU PÃDURARU
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 8.90 lei - Pulpã porc fãrã os - 12.90 lei - Fleicã porc - 11.00 lei - Carne tocatã - 11.90 lei - Cotlet porc cu os - 13.80 lei - Cotlet porc fãrã os -16.00 lei - Ceafã porc cu os - 13.30 lei - Ceafã porc fãrã os - 16.00 lei - Costiþã porc cu os - 9.00 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,00 lei
foarte important care urmãreºte nu doar prevenþia afecþiunilor dentare ºi normalitatea în probleme de igienã personalã, ci ºi reducerea afecþiunilor conexe – determinante, favorizate sau agravate de o igienã oralã necorespunzãtoare”, a precizat Haralambie Vochiþoiu Proiectul de lege prevede acordarea gratuitã preºcolariNOI SUNTEM MEREU ÎN lor ºi elevilor din clasele I-VIII SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! a produselor de igienã oralã, constând în paste ºi periuþe Telefon util: 0733.960311 de dinþi, care ar urma sã fie acordate o datã la trei luni, SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 valoarea acestora fiind de 50 - IREPROªABILÃ! lei pe an pentru fiecare copil.
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 Ianuarie 2016
Henþ cu mâna
VOR MAI FI CA EI? Am abordat în acest final de sãptãmânã povestea a doi sportivi care fac cinste Vãii Jiului: Mihai Pintilii ºi Patricia Vizitiu. Aflaþi la deplina maturitate
sportivã, cei doi sunt componenþi de bazã la douã echipe titrate în fotbal ºi handbal, Steaua Bucureºti respectiv H.C.M. Baia Mare, dar ºi compo-
nenþi ai echipei României. Amândoi au fãcut parte în urmã cu ceva ani din grupãrile sportive din Petroºani, începând ca anonimi ºi iatã, acum, în 2015, atacã împreunã cu aproape 60 de prezenþe la nivelul
echipelor Naþionale! Ne gândim... îngânduraþi cã ar putea fi cam ultimii sportivi la aceste sporturi care ar mai fi pânã la acest nivel. Nu mai vine mai nimic din spate, sportul a ajuns sã fie o corvoadã pentru mulþi, antrenorii abia mai trag
de mulþi dintre aceºti tineri. Sã ne bucurãm cã-i avem pe Pintilii ºi Patricia Vizitiu ºi cã ei pot spune oricând cã au jucat cu plãcere în Valea Jiului. Iar noi, pe bunã dreptate, ne întrebãm, câþi vor mai fi ca ei?
Avem doi sportivi de top din Petroºani la viitoarele competiþii de talie internaþionalã
Mihai Pintilii ºi Patricia Vizitiu C
hiar dacã sportul Vãii Jiului a secat aproape de tot, existã la ora actualã douã nume de vârf, în douã sporturi de maxim interes, fotbalul ºi handbalul, sportivi care ºi-au fãcut ucenicia la Petroºani, Mihai Pintilii ºi Patricia Vizitiu. Ajunºi la vârsta unei depline maturitãþi sportive, anul 2016 îi gãseºte în faþa provocãrii vieþii lor, un Campionat European ºi Jocurile Olimpice.
Mihai Pintilii, acum zece ani... ...juca în Divizia „C”, la Auxerre Lugoj. L-a vãzut Marin Tudorache într-un
meci al lugojenilor la Lupeni ºi în 2006 l-a adus la Jiul. În Divizia „A” direct, unde a rãmas trei sezoane, 2006-2009. Mihai Pintilii (n. 9 nov. 1984) s-a impus rapid ca fundaº central ºi mijlocaº defensiv. Din pãcate, retrogradarea Jiului în 2009 îl determinã sã plece la Internaþional Curtea de Argeº (2009-2010), apoi ajunge la Pandurii Tg. Jiu (2010-2012) la Steaua
(2012-2014), Al HilalArabia Sauditã (20142015), Pandurii Tg. Jiu (2015), Hapoel Tel Aviv-Israel (2015-2016) ºi revine din ianuarie 2016 la Steaua. O carierã fabuloasã, cu numeroase trofee, cu 27 de prezenþe în echipa Naþionalã, echipa care s-a calificat la turneul final al Campionatului European din Franþa 2016. Iatã cã la aproape 32 de ani, Mihai Doru Pintilii, cãsãtorit ºi tatã a doi copii, este un sportiv împlinit. Probabil cã prezenþa sa la C.E. din Franþa va fi încununarea unei cariere de excepþie. O carierã la care au contribuit, cu siguranþã, ºi cei trei ani petrecuþi la Jiul Petroºani în perioada de început a activitãþii sale.
Victor Mihuþ) la juniorii Clubului Sportiv Petroºani, sub bagheta antrenoarei Edith Mileti, în perioada 2000-2002. Va trece la
Patricia Vizitiu, acum 15 ani...
juniorii Oltchim Rm. Vâlcea (2002-2006), fãcând pasul spre handbalul mare la Rulmentul Braºov (20062009), având la activ numeroase prezenþe în echipele naþionale de juniori. În anul 2009 revine la Oltchim Rm. Vâlcea,
...fãcea primii paºi în handbal (dupã ce la vârsta de 9 ani descifra tainele schiului alãturi de regretatul
unde va rãmâne pânã în 2012, aici cunoscând consacrarea. Se impune pe postul de inter dreapta, fiind convocatã ºi la echipa Naþionalã. Va juca în urmãtorii ani la Üsküdar Istanbul (20122013), Krim Ljubljana (2013-2014), C.S.M. Bucureºti (2014-2015) ºi H.C.M. Baia Mare, începând cu 2015. La numai 28 de ani (n. 15 oct. 1988), Patricia Vizitiu a adunat 30 de jocuri la Naþionalã (42 goluri marcate), reuºind un excelent loc 3 la ultima ediþie a Campionatului Mondial din Danemarca. Acum în faþa Patriciei Vizitiu ºi a echipei României stã o nouã provocare, preliminariile pentru J.O. din Brazilia din acest an, un turneu de calificare la care, alãturi de România, participã Norvegia, Danemarca ºi Uruguay.
Mihai Pintilii ºi Patricia Vizitiu, doi sportivi emblematici pentru Valea Jiului, care se aflã în prezent într-un vârf al carierei lor sportive.
Paginã realizatã de Genu TUÞU