Skip to main content

CVJ nr 1019 joi 14 ianuarie

Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1019

Cronica Vãii Jiului Joi, 14 Ianuarie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

SUP aºteaptã rezultatele acreditãrii

A

creditarea SUP, realizatã. Unitatea medicalã din Petroºani a primit vizita oficialilor care se ocupã de acreditarea spitalelor, iar acum aºteaptã rezultatele. Primele informaþii aratã cã unitatea spitaliceascã a întrunit majoritatea criteriilor de acreditare. “Am primit, la sfârºitul sãptãmânii trecute, raportul de evaluare, însã urmeazã sã primim rezultatele finale. Teoretic ºi legal ar trebui sã ajungã la noi în termen de 30 de zile, dar au existat cazuri la spitalele din þarã când au ajuns ºi dupã un an”, a declarat managerul SUP, medicul Alin Vasilescu. În procesul de acreditare au fost înscrise 459 de spitale, dintre care 74 unitãþi sanitare private.

Europenii pun la bãtaie milioane de euro pentru turismul din Petroºani

Aceste spitale vor fi evaluate în funcþie de opþiunile lor pe durata primului ciclu de acreditare care dureazã cinci ani. Costurile acestei proceduri vor pune unitatea medicalã la un bir de aproximativ 150 de mii de lei. Spitalele care nu vor primi acreditare nu vor fi închise din 2016, având posibilitatea de a primi finanþare privatã. Monika BACIU

M

ilioane de euro poate accesa municipalitatea de la Petroºani pentru a realiza diferite proiecte în zona turisticã Parâng. Europenii pun la dispoziþia administraþiilor locale zeci de milioane de euro pentru dezvoltarea proiectelor turistice. >>> PAGINILE 4-5

Anul terminus pentru groapa de gunoi de la Vulcan

G

roapa de gunoi de la Vulcan are autorizaþiile de funcþionare pânã în acest an. Locaþia ar trebui închisã, în caz contrar va trebui prelungitã autorizaþia de funcþionare. România riscã sã fie sancþionatã dur de Comisia Europeanã pentru neînchiderea gropii de gunoi, iar administraþia localã de la Vulcan va trebui sã plãteascã nota de platã. “Groapa de gunoi în acest an va intra în închidere, condiþia fiind aprobarea

funcþionãrii ei pânã în luna iulie a acestui an, dar în condiþiile în care va fi finalizatã groapa ecologicã de la Deva se vor transporta deºeurile acolo ºi, doar dupã aceea, vom începe închiderea acestei gropi. În caz contrar se va da prelungire de funcþionare.

Costurile sunt în jur de 2,5 milioane de euro. Pentru judeþ nu ar trebui sã fie aºa mult pentru cã celelalte deja sunt închise ºi aici au fost aduse deºeuri din tot judeþul. Este o sumã micã faþã de facilitãþile pe care le-au primit celelalte localitãþi”, a declarat

Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Groapa de gunoi de la Vulcan deþine

autorizaþie de funcþionare pânã în anul acesta. Dacã dupã aceastã datã locaþia nu este

ecologizatã, administraþia vulcãneanã poate plãti sute de milioane de lei Comsiei Europene. Monika BACIU


2 Actualitate

CEH trebuie adus pe linia de plutire

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Ianuarie 2016

C

omplexul Energetic Hunedoara trebuie sã revinã pe linia de plutire. Aflat într-o situaþie care pare fãrã ieºire ºi ultima oprire este falimentul, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, precizeazã cã entitatea energeticã trebuie sã depãºeascã acest moment. Funcþionarea CEH este vitalã pentru judeþul Hunedoara. “În prezent, Complexul Energetic Hunedoara, din cauza dificultãþilor financiare pe care le întâmpinã, trebuie sã punã în practicã un plan de restructurare care a fost elaborat ºi conform cerinþelor Comisiei Europene, funcþionarea acestui complex energetic fiind vitalã, atât din punct de vedere social, cât ºi din cel al necesitãþilor furnizãrii serviciilor de sistem în cadrul sistemului energetic naþional”, susþine Victor Grigorescu,

ministrul Energiei. Planul de restructurare aprobat de Consiliul de Administraþie al Complexului Energetic iar acesta prevede divizarea societãþii. Astfel, vor fi formate douã noi societãþi, una care se va ocupa de activitatea minier ºi alta de partea energeticã. Aºa vor reprezentanþii CEH sã salveze locurile de muncã ºi sã redreseze activitatea societãþii. “Mãsurile luate în vederea redresãrii activi-

tãþii, CE Hunedoara, respectiv activitatea minierã ºi activitatea de producere a energiei electrice si termice, în cadrul unor companii separate astfel. Compania Minierã Petroºani – care sã preia activitãþile miniere ºi activitãþile conexe. Compania Electrocentrale Paroºeni – care sã preia activitatea de producere a energiei electrice ºi termice din SE Paroºeni ºi activitatea de producere a energiei electrice ºi termice din

cadrul SE Deva”, se aratã într-un rãspuns oferit de reprezentanþii CEH. Ministrul susþine cã este conectat în permanenþã cu conducerea Complexului Energetic Hunedoara astfel încât sã fie identificate soluþii pentru redresarea activitãþii. “Þinând cont de nevoia urgentãrii aplicãrii de cãtre compania energeticã a planului de restructurare, cât ºi de provocãrile fãrã prece-

dent cãrora sistemele energetice trebuie sã le facã faþã rapid, prin schimbãri strategice care sã asigure competivitatea, siguranþa aprovizionãrii ºi atingerea obiectivelor pentru diminuarea efectelor schimbãrilor climatice, Ministerul Energiei va furniza date ori de câte ori este solicitat în legã-

turã cu ultimele evoluþii privind situaþia CE Hunedoara”, mai precizeazã ministrul. Complexul Energetic Hunedoara a intrat în insolvenþã din cauza datoriilor enorme pe care le-a acumulat. 1,6 miliarde de lei sunt datoriile totale ale CEH. Monika BACIU

Lipsa rezervelor de cãrbune ar În luna iunie trebuie finalizatã putea opri Termocentrala Paroºeni desulfurarea la Termocentrala Paroºeni

T

ermocentrala Paroseni s-ar putea opri pentru câteva zile. Conducerea CEH împreunã cu cei de la termocentrala vor sã facã în acest fel rezerve de cãrbune pentru o perioadã mai îndelungatã nu doar pentru douã zile, cum este acum. S-a ars în prostie cãrbunele astã varã, ºi nu s-a fãcut o rezervã, iar acum în plinã iarnã cele douã termocentrale de pe raza judeþului Hunedoara, Mintia ºi Paroºeni, sunt în impas. Ele ard cãrbunele primit cu o zi înainte ºi astfel nu reuºesc sã îºi facã un stoc de rezervã. Speriaþi de o posibilã grevã generalã care ar putea opri toatã producþia de cãrbune, conducerea Complexului Energetic Hunedoara

ºi cea a termocentralei Paroºeni, iau în calcul acum, oprirea pentru câteva zile a activitãþii de la Paroºeni, pentru a se strânge un stoc rezonabil de cãrbune. ”Dacã luãm aceastã hotãrâre care depinde de noi, termoficarea în Valea Jiului va funcþiona. Noi ne gândim cumva cã urmeazã sãptãmâna viitoare o perioadã în care se vor înregistra temperaturi foarte scãzute s-ar putea sã luãm aceastã decizie de oprire a activitãþii pentru a strânge un stoc de cãrbune. Decizia nu este încã

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

luatã, discutãm pentru a ajunge la o soluþie bunã, însã ºi dacã se va opri termocentrala agentul termic nu se va sista, va funcþiona CAF-ul (cazan de apã fierbinte), motiv pentru care nu va rãmâne fãrã cãldurã populaþia racordatã la termoficare” a spus Viorel Stancu, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara Oprirea activitãþii la Paroºeni pentru câteva zile este singura soluþie prin care termocentrala îºi poate realiza un stoc de cãrbune. Adina PÃDURARU

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

I

nvestiþia de la Termocentrala Paroºeni este realizatã în proporþie de 96%. În urmã cu aproape trei ani au fost demarate lucrãrile de desulfurare la grupul 4 de la Termocentrala Mintia. Acestea sunt în realizate în proporþie de 96%, iar termenul de finalizare este în acest an. “Stadiul investiþiei pentru instalaþia de desulfurare la grupul 4 de 150 MW ºi CAF de 100Gcal este urmãtorul: pânã în prezent au fost livrate în ºantier echipamente în valoare totalã de 46.887.922 euro, reprezentând 96% din suma totalã alocatã prin contract, iar stadiul realizãrii lucrãrilor est de aproximativ 96% (fizic ºi valoric). Termenul de finalizare a investiþiei este jumãtatea lunii iunie 2016”, susþine ministrul Energiei, Victor Grigorescu. Contractul pentru

realizarea celor douã investiþii, in valoare de 65.300.000 Euro, încheiat în luna noiembrie 2010 cu societatea francezã Constructions Industrielles de la Mediterranee, a intrat în efectivitate în luna decem-

brie 2012, când a fost posibilã efectuarea primei trageri din creditul acordat de Banca Europeanã de Investiþii ºi s-a efectuat plata avansului de 10 % din preþul contractului. Monika BACIU

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Ianuarie 2016

Fosta poºtã vândutã la fier vechi C

lãdirea fostei poºte din Petroºani încã îºi aºteaptã chiriaºii. Proprietarul fostei poºte din Petroºani încã mai cautã chiriaºi pentru spaþiul de mii de metri pãtraþi. Reprezentanþii Departamentului pentru Relaþia cu Parlamentul subliniazã cã proprietarul de drept al clãdirii încearcã fie sã o închirieze fie sã o valorifice pe bucãþi. Adicã sã vândã fierul, cuprul ºi celelalte materiale ce pot fi valorificate. “Strategia grupului de companii Telekom România este bazatã pe o politicã de control al costurilor ºi concentrarea asupra activitãþilor principale, ºi anume cea de comunicaþii electronice. Aceste direcþii susþin organizarea sã ofere servicii bazate pe cele mai recente tehnologii. Printre iniþiativele principale incluse în strategie se numãrã valorificarea infrastructurii vechi de cupru, respectiv monetizarea activelor colaterale, cu scopul de a finanþa creºterea Telekom România, prin generarea de venituri pentru activitãþile prin-

cipale”, spun cei de la Departamentul pentru Relaþia cu Parlamentul. Oficialii departamentului subliniazã cã în anul 2014, Telekom a vândut 28 de active care au generat 11,6 milioane de euro. Dupã ce au dat afarã din clãdire Poºta Petroºani, pe motiv cã imobilul este foarte instabil în cazul unui seism, noul propritar al clãdirii, Telekom, cautã chiriaº pentru spaþiul de peste 1000 mp. Potrivit anunþului, spaþiul este disponibil imediat, acesta fiind pretabil unor birouri. Preþurile de închiriere a birourilor pot fi aflate doar la cerere. “Imobilul este localizat în

Se opreºte termoficarea la Petroºani

T

ermoficarea se opreºte în Petroºani din cauza unei avarii. Mãsura va fi resimþitã de populaþia abonatã în ziua de 14 ianuarie. Conducerea CEH a remis un comunicat de presã prin care explicã ce s-a petrecut, mai ales cã acum o lunã a fost din nou sistatã furnizarea agentului termic. Potrivit Complexului Energetic Hunedoara, „:Ca urmare a pierderilor masive de apã apãrute pe racordul ce alimenteazã punctul termic PT-3A din zona Municipiului Petroºani, în cursul zilei de 14.01.2016, între orele 09:00-18:00, se întrerupe livrarea agentului termic urmând a fi afectaþi consumatorii deserviþi de acesta. Având în vedere faptul cã, pe anumite porþiuni ale reþelei magistrale de termoficare au apãrut periodic pierderi de apã ºi în perspectiva înrãutãþirii condiþiilor meteo, pentru care prognoza din perioada urmãtoare indicã o scãdere semnificativã a temperaturilor, conducerea CEH-SA a autorizat programul de oprire a alimentãrii în zona centralã, acolo unde sunt blocurile alimentate de PT 3A. Diana MITRACHE

centrul oraºului Petroºani în apropierea Primãriei. Are un regim de înãlþime de: S+P+4E, o suprafaþã totalã de 1963mp ºi dispune de urmãtoarele facilitãþi: energie electricã, apã, canalizare, sistem de încãlzire”, se aratã în anunþul postat pe site-urile de specialitate. Preþurile se stabilesc în funcþie de zona în care sunt amplasate activele Telekom. “Preþurile pentru fiecare dintre proprietaãþi este stabilit la nivelul pieþei, în funcþie de criterii diverse, dar având la bazã evaluãri obiective”, mai aratã oficialii Departamentului pentru Relaþia cu Parlamentul. Proprietarul clãdirii, respectiv Telekom cautã chiriaºi pen-

tru clãdirea pe care a moºtenit-o. “Moºtenitorii”, respetiv cei de la Telekom, cunosc faptul cã imobilul este încadrat în gradul de risc seismic, iar aceºtia spun cã viitorii chiriaºi trebuie sã consolideze clãdirea. “Clãdirea e încadratã în grad seismic doi. Se poate închiria cu condiþia sã fie consolidatã. Acest lucru implicã costuri mai mari. Consolidarea trebuie fãcutã de cãtre chiriaºi urmând apoi sã se acorde diferite compensãri”, a spus agentul care se ocupã de închirierea birourilor din clãdirea care aparþine acum firmei Telekom. Preþurile de închiriere a birourilor variazã de la 2 la 3 euro, în funcþie de amplasamentul biroului. Cei de la Telekom spun cã în momentul de faþã clãdirea nu este de vânzare, însã aceastã posibilitate poate fi luatã în calcul dacã existã vreun cumpãrãtor. “Preþurile sunt de 3,5 euro/mp/lunã pentru birourile de la parter ºi de 2 euro/mp/lunã pentru cele de la etaj”, a mai spus sursa citatã Povestea bulinei a început în 2011, când un raport de expertizã întocmit de un profesor din Bucureºti a indicat fap-

tul cã impunãtoarea clãdire s-ar prãbuºi ca o construcþie din beþe de chibrituri în cazul unui cutremur. Practic, conform raportului de expertizã, clãdirea Poºtei & Romtelecom s-ar fi încadrat în gradul I de risc seismic, asta deºi Valea Jiului nu este nicidecum o zonã seismicã ºi nici nu a fost vreodatã, iar clãdirea nu prezenta indicii conform cãreia ar avea structura de rezistenþã grav afectatã. Proprietarii imobilului au montat urgent o bulinã roºie de risc seismic ridicat ºi au evacuat chiriaºii, adicã Poºta Românã. La scurt timp dupã evacuarea pe motiv de risc seismic a chiriaºilor, de pe clãdirea Romtelecom a dispãrut ºi bulina roºie. Reprezentanþii Inspectoratului de Stat în Construcþii Petroºani au precizat cã s-a fãcut o contra-expertizã ºi, de la risc I, a cãzut la risc de gradul II, aºa cã bulinas roºie nu se mai impunea. Imobilul este localizat în centrul oraºului Petroºani în apropierea Primãriei. Are un regim de înãlþime de: S+P+4E, o suprafaþa totalã de 1963mp ºi dispune de urmãtoarele facilitãþi: energie electricã, apã, canalizare, sistem de încalzire. Monika BACIU

Termoficare Petroºani, de cinci ani în insolvenþã

ocietatea de S Termoficare din Petroºani a intrat în

Acest proces se întâmpla în data de 17 ianuarie 2011, iar un an mai târziu, în septembrie 2012 a fost confirmat planul de reorganizare.

distribuþie al cãror acþionar este consiliul municipiilor ºi oraºelor din Valea Jiului racordate la sistemul centalizat de termoficare) este de 127.244 mii lei”, se aratã în statisticile Complexului Energetic Hunedoara. Cele mai mari datorii le are municipiul Petroºani cu cele douã societãþi de termoficare ºi anume Gospodãrie Prestcom cu 28 de mii de lei ºi Termoficare SA cu 56.205.000 de lei.

C

C

anul cinci de insolvenþã În anul 2011, instanþa de la Tribunalul Hunedoara a admis deschiderea procedurii de insolvenþã a SC Termoficare SA Petroºani.

EH, înscris la masa credalã

Complexul Energetic Hunedoara este doar una dintre societãþile înscrise la masa credalã. “Creanþele restante ale CEH SA Petroºani la data de 30.09.2015 sunt în sumã de 173.651 mii lei, din care din vânzarea de energie termicã 151.982 mii lei. Valoarea totalã a creanþelor înregistrate la energia termicã revânzãtorilor locali (societãþi de

ontract prelungit

Contratul dintre Primãria Petroºani ºi Termoficare SA a fost prelungit pânã în luna aprilie a acestui an. Pentru ca abonaþii serviciului de termoficare din Petroºani sã poatã beneficia de agent termic a fost nevoie de prelungirea contractului dintre cele douã pãrþi. “Întrucât durata contractului de concesiune expirã, SC Termoficare SA, a solicitat prelun-

girea acestuia”, se aratã în documentele Primãriei Petroºani. Astfel, contractul dintre cele douã pãrþi a fost prelungit pânã la data de 30 aprilie 2016. contractul de concesiune dintre cele douã pãrþi a fost încheiat în luna noiembrie a anului 1999 pentru serviciul public de distribuire a energiei termice ºi a apei calde menajere. Contractul a fost încheiat pe o perioadã de 10 ani, fiind ulterior prelungitã prin acte adiþionale. Termoficare SA din Petroºani se aflã în procedurã de insolvenþã. SC Termoficare SA

Petroºani s-a înfiinþat în urma divizãrii RAGCL Petroºani în data de 17 mai 1999. Capitalul social iniþial este fixat la suma de 584.570 de lei, din care 25 de lei în numerar împãrþit în 233.828 de acþiuni nominative în valoare de 2,50 lei fiecare, în înregime subscrise de acþionar. Începând cu data de 17.01.2011 s-a declanºat procedura generalã de insolvenþã ºi începând cu 18.09.2012 s-a aprobat planul de reorganizare de creditorii societãþii ºi s-a confirmat Judecãtorul Sindic. Monika BACIU


4 Actualitate

2016 - ANUL CONSTANTIN BRÂNCUªI

P

etroºaniul este strâns legat de opera marelui Constantin Brâncuºi, aici fiind dospitã marea creaþie a artistului, Coloana Infinitului. Programul naþional „140 de ani de la naºterea marelui sculptor Constantin Brancuºi”, lansat la sediul Institutului Cultural Roman (ICR), celebreazã creaþia unuia din cei mai mari sculptori ai secolului XX. Artistul Constantin Brâncuºi (19 februarie 1876, Hobiþa, judeþul

Gorj - 16 martie, Paris, Franþa), prin cele 250 de opere create în cei 50 de ani de carierã, a adus contribuþii covârºitoare la înnoirea limbajului ºi viziunii plastice în sculptura contemporanã.

Rãmâne dupã gratii

A

lexandru Flavius Mucerniuc va rãmâne dupã gratii, contestaþia sa la executarea celor trei ani ºi jumãtate de închisoare pentru cã a jefuit alimentara penitenciarului, a fost respinsã de judecãtorii din Deva. Tânãrul a încercat în repetate rânduri sã scape din celula penitenciarului din Aiud, unde-ºi ispãºeºte condamnarea. Cererile sale au fost sortite eºecului atât

Începând din 2016, 19 februarie, ziua de naºtere a lui Constantin Brâncuºi, devine sãrbãtoare naþionalã. Legea pentru declararea Zilei Brâncuºi ca sãrbãtoare naþionalã, promulgatã

la instanþele de fond cât ºi la Tribunalul Alba, iar dacã a vãzut cã nu are ºanse sã fie eliberat înainte de termen, ºi-a jucat ultima carte. Alexandru Falvius Mucerniuc a contestat executarea sentinþei, dar nici aºa nu a avut mai mult succes, demersul sãu fiind respins zilele trecute de magistraþii Judecãtoriei Deva. Tânãrul a mai fost închis pentru furturi ºi a ajuns „celebru” dupã ce a dat o spargere chiar în penitenciar ºi a reuºit sã înºele vigilenþa gardienilor .De sub nasul lor a furat cafea, alimente ºi þigãri, ziua în amiaza mare ºi s-a folosit de o simplã forfecuþã cu care a spart toate încuietorile chioºcului din

de preºedintele Klaus Iohannis în noiembrie 2015, reprezintã o reparaþie moralã faþã de refuzul ºi umilirea marelui sculptor de cãtre statul român, au declarat iniþiatorii legii. Coloana Infinitului, mãreaþa operã a lui Constantin Brâncuºi, a fost turnatã la Petroºani, într-o uzinã care între timp a devenit istorie. Brâncuºi a locuit la Petroºani pentru o perioadã, timp în care s-a stabilit câte elemente sã aibã, ce înãlþime ºi cum sã fie realizatã creaþia sa. Maximilian GÂNJU

penitenciar. Ca sã nu fie prins în celulã cu alimentele ºi þigãrile furate, le-a ascuns în coºurile de gunoi ale închisorii. Cazierul tânãrului este extrem de bogat, dar pentru multe fapte a scãpat de temniþã pentru cã era minor. Alexandru Mucerniuc nu s-a folosit niciodatã de violenþã pentru a fura ºi ºi-a folosit inteligenþa. A reuºit sã pãgubeascã zeci de persoane din mai multe localitãþi ale þãrii. Cea mai eficientã metodã era de a se îmbrãca în domniºoarã, îºi asorta o poºetã galbenã ºi bãtea la uºa pãgubitului, iar într-un moment de neatenþie îl „curãþa” de toate bunurile de valoare. Maximilian GÂNJU

Cinci contracte reziliate de CEH în doi ani

C

inci contracte au fsot reziliate la Complexul Energetic Hunedoara în decursul anilor 2014 ºi 2015. Ministerul Energiei susþine cã mai multe contracte dintre CEH ºi prestatorii de servicii au fost reziliate. Cele mai problematice contracte au fost cu firmele de pazã. Primul contract reziliat de CEH a fost în anul 2014 cu Pantera Guard. “Contractul încheiat cu SC Pantera Guard SRL având ca obiect prestarea serviciilor de curãþenie pentru Sucursalele Direcþiei Miniere a fost reziliat, cu acordul pãrþilor, începând cu data de 21.04.2014. serviciile de curãþenie au fost prestate în continuarea de urmãtoarele societãþi: SC Fortex

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Ianuarie 2016

Food Distribution SRL pentru pertioada 05.05.2015.04.08.2015 ºi de SC Diatours SRL pentru perioada 06.08.201521.12.2015 cu posibilitatea de prelungire prin act adiþional”, se aratã într-un rãspuns al Ministerului Energiei. Un alt contract reziliat a fost cel pentru transportul personalului la locul de muncã. Angajaþii de la Mina Lupeni au rãmas fãrã

servicii de transport. O societate din Târgu Jiu a fost câºtigãtoarea acestui. “Contractul încheiat cu SC Anaflorena Prest SRL Târgu Jiu având ca obiect servicii de transport personal la ºi de la locul de muncã pentru sucursala EM Lupeni a fost reziliat începând cu data de 16.12.2015. pentru continuarea

serviciului se aflã în curs de perfectare o nouã achiziþie”, spun reprezentanþii ministerului de resort. CEH a rãmas ºi fãrã serviciile de pazã a vagoanelor pentru cele douã termocentrale. În vara anului trecut a fost reziliat contractul. “Contractul subsecvent a fost încheiat cu SC Compact

Bunurile lui Simota trebuie ridicate de la baza sportivã

M

ai multe bunuri ce au aparþinut afaceristului din Valea Jiului, aflat în prezent în libertate, au rãmas la complexul sportiv din Petroºani ºi dupã ce acesta a fost trecut înapoi în administrarea municipalitãþii. Aceste bunuri, echipamente ºi utilaje, trebuie ridicate de administratorul judiciar care se ocupã pe perioada insolvenþei de firma lui Simota. Primãria Petroºani a notificat administratorul cu privire la bunuri, pentru cã urmeazã sã fie demaratã o investiþie în zona în care se aflã utilajele. Administraþia Pieþelor Petroºani, serviciu aflat în subordinea municipalitãþii vrea sã amenajeze un târg în care sã se vândã autoturisme second hand.

„Nu avem un târg auto în toatã Valea Jiului ºi în parcãri sau pe strãzi vedem multe autoturisme scoase la vânzare. Proprietarii lor riscã sã primeascã amenzi ºi cred cã ar fi binevenit un loc unde sã-ºi poatã vinde maºinile. Intenþionãm amenajarea unui sector în care sã se vândã autoturismele second-hand în cadrul târgului þinut la stadion în fiecare de duminicã”, spun reprezentanþii municipalitãþii. Maximilian GÂNJU Security SRL având ca obiect prestarea serviciului de pazã a obiectivelor, bunurilor ºi valorilor ºi de patrulare ºi protecþie a încãrcãturii convoaielor de vagoane pentru cele douã termocentrale Deva ºi Paroºeni cât ºi pentru sucursalele Direcþiei Miniere, cu excepþia depozitelor de explozivi a fost reziliat începând cu data de 05.08.2015. În vederea asigurãrii serviciului de pazã, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, CEH a demarat achiziþia acestui serviciu de negociere fãrã publicare. Deºi procedura a fost repetatã de 3 ori, nu s-a reuºit încheierea vreunui contract. Ca urmare, directorul general al CEH a luat hotãrârea sã semneze

un contract pentru asigurarea serviciilor de pazã ºi protecþie cu firma SC Serviciul de Pazã ºi Protecþie Vispo. Contractul are perioada de valabilitate 4 luni, începând cu data de 29.10.2015”, mai aratã oficialii Ministerului Energiei. Într-o singurã zi, CEH a mai reziliat douã contracte. În data de 15 iulie 2015, Complexul Energetic Hunedoara a reziliat contractul cu SC Comexim R Lupeni pentru furnizarea de lemn de minã rãºinos pentru EM Lupeni. În aceeaºi zi s-a reziliat ºi contractul cu SC Alpin Grigorescu Petrila pentru furnizare de lemn de minã rãºinos pentru EM Livezeni. Monika BACIU

Europenii pun la bãtaie milioane de euro pentru turismul din Petroºani

M

ilioane de euro poate accesa municipalitatea de la Petroºani pentru a realiza diferite proiecte în zona turisticã Parâng. Europenii pun la dispoziþia administraþiilor locale zeci de milioane de euro pentru dezvoltarea proiectelor turistice. Administraþia localã de la Petroºani poate accesa fonduri europene pentru staþiunea montanã Parâng. Banii europeni pot fi accesaþi pentru a-i folosi în realizarea de proiecte care sã încurajeze crearea de noi locuri de muncã în zonele industriale. Pe site-ul Agenþiei de Dezvoltare Regionalã

Vest a fost publicat ghidul de finanþare pe Programul Operaþional Regional 2014-2020.

D

iversificarea economiilor prin dezvoltarea turismului

Axa prioritarã numãrul 7 din ghidul de finanþare prevede “diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilã a turismului” pentru

Nu sunt fonduri pentru recuperarea epavelor din Parâng

S

alvamontiºtii din Parâng au reperat epavele unor aparate de zbor militare, unul dintre ele din timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. Atunci, componentele care puteau fi coborâte din vârful muntelui au fost recuperate pentru a servi drept exponate la muzeu, dar restul pieselor au rãmas în munte. Au fost grupate pentru a fi luate cu un elicopter, dar acesta n-a mai ajuns în munte. De cinci de zile elicopterul care ar trebui sã ducã pãrþile masive ale aparatelor de zbor, nu mai ajunge în Parâng pentru a le recupera. Cauza ar fi lipsa fondurilor în condiþiile în care operaþiunea este una destul de complexã. „Epavele avioanelor sunt ºi acum în munte, nu pot fi transportate pe braþe chiar dacã noi ne-am dori. Sunt într-o zonã greu accesibilã ºi doar cu un elicopter ar putea fi aduse de acolo. Când vor fi coborâte nu ºtiu sã vã spun, dar noi putem da o mânã de ajutor oricând se doreºte”, spun salvatorii montani. Spre sfârºitul anului 2010, salvamontiºtii din Parâng împreunã cu trei

“sprijinirea unei creºteri favorabile ocupãrii forþei de muncã prin dezvoltarea potenþialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone care sã includã reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum ºi sporirea accesibilitãþi ºi dezvoltarea resurselor naturale ºi culturale specifice”. Sunt eligibile unitãþile administrativ-teritoriale,

în vederea asigurãrii concentrãrii teritoriale implementarea se va face numai în staþiunile turistice definite conform HG 852 din 2008 pentru aprobarea normelor ºi criteriilor de atestare a staþiunilor turistice. “Investiþiile propuse trebuie sã facã parte dintr-o strategie de dezvoltare localã, elaboratã de autoritatea publicã localã în parteneriat cu

actorii privaþi, care sã contribuie la valorificarea durabilã a resurselor turistice, precum ºi la creºterea numãrului mediu de salariaþi în staþiunile turistice”, se aratã în ghidul de finanþare POR 2014-2020. În Valea Jiului doar douã unitãþi administrativ-teritoriale sunt eligibile pentru accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea durabilã a turismului. Este vorba de municipalitatea de la Petroºani care poate accesa fonduri pentru staþiunea montanã de interes naþional Parâng ºi municipalitatea de la Lupeni unde existã staþiunea montanã de interes local Straja. 11,69 de milioane de euro sunt puse la dispoziþia primãrilor în

Nici o dozã de vaccin antigripal, în Valea Jiului

Î

muzeografi au gãsit pãrþi importante ale epavei unui avion militar prãbuºit în urmã cu circa 47 de ani ºi le-au transportat spre o zonã accesibilã de unde ar fi trebuit luate de elicopter ºi apoi sã ajungã la muzeu. Tot atunci s-a descoperit ºi o altã epavã, a unui avion de vânãtoare nemþesc prãbuºit în Parâng în timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. Avionul cãutat iniþial de salvamontiºti efectua un zbor ultrasecret între Craiova ºi Timiºoara, în iarna anului 1965, avea la bord un echipaj militar format din 5 ofiþeri ºi a fost prins de o furtunã deasupra vârfului Parâng. Pilotul a încercat sã aterizeze forþat pentru a scoate aparatul din furtunã. Singurul loc unde putea ateriza era sã se întoarcã spre Petroºani unde gãsea un platou care sã-i permitã operaþiunea. N-a mai apucat ºi furtuna l-a izbit de un versant. Dupã prãbuºire s-a antrenat o avalanºã care l-a înghiþit pentru mai bine de douã luni. Masivul Parâng are ºi tristul renume de cimitir aviatic, aici având loc mai multe tragedii în care au fost implicate avioane militare ºi civile. Maximilian GÂNJU

ntr-o perioadã în care cu toþii suntem expuºi gripei, iar fluctuaþiile de temperaturã de afarã ne afecteazã semnificativ corpul ºi sãnãtatea, în Valea Jiului nu existã nici o dozã de vaccin care ne poate feri de îmbolnãvire. De vinã pentru toatã aceastã situaþie este Ministerul Sãnãtãþii, care încã nici nu a achiziþionat dozele, atât de necesare. ”Cererea este foarte mare ºi nu am primit nici o dozã de vaccin. Am vorbit la Deva, nu ºtiu când vor achiziþiona doze ºi nici când le vom primi. Lucrul cel mai grav este ca foarte mulþi oameni care se încadreazã în grupele de risc precum cei cu diabet, cancer sau afecþiuni pulmonare, depind de aceste doze”, a spus Constantin Gheorghiu, medic de familie. Pacienþii care vor sub

orice preþ sã li se administreze acest vaccin, trebuie sã ºtie cã îl pot achiziþiona din orice farmacie, contra-cost evident. ”O dozã de vaccin costã în jur de 20-30 de lei ºi se gãseºte în orice farmacie”, a mai adãugat medicul. În mod normal, pacienþii mai ales cei din grupele de risc ar trebui sã primeascã acestã dozã de vaccin gratuit, lucru

vederea realizãrii unor proiecte în domeniul turstic. Pentru implementarea de proiecte se pot acorda între 100.000 de euro ºi 5 milioane de euro. Proiectele ce pot fi realizate în acest segment cu fonduri europene fac referire la crearea ºi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitãþilor aferente, amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publicã precum ºi crearea sau modernizarea infrastructurilor de utilitate publicã, dezvoltarea infrastructurii publice la scarã micã pentru valorificarea atracþiilor turistice ºi activitãþi de markenting pentru promovarea turisticã a obiectivului finanþat. Monika BACIU ce nu se întâmplã, iar dacã se întâmplã dozele sunt insuficiente. De exemplu, anul trecut în cea de-a doua tranºã de distribuire, la medicii de familie au ajuns doar 15 doze antigipale, care trebuiau sã ajungã pentru aproximativ 2000 de pacienþi. Adina PÃDURARU


4 Actualitate

2016 - ANUL CONSTANTIN BRÂNCUªI

P

etroºaniul este strâns legat de opera marelui Constantin Brâncuºi, aici fiind dospitã marea creaþie a artistului, Coloana Infinitului. Programul naþional „140 de ani de la naºterea marelui sculptor Constantin Brancuºi”, lansat la sediul Institutului Cultural Roman (ICR), celebreazã creaþia unuia din cei mai mari sculptori ai secolului XX. Artistul Constantin Brâncuºi (19 februarie 1876, Hobiþa, judeþul

Gorj - 16 martie, Paris, Franþa), prin cele 250 de opere create în cei 50 de ani de carierã, a adus contribuþii covârºitoare la înnoirea limbajului ºi viziunii plastice în sculptura contemporanã.

Rãmâne dupã gratii

A

lexandru Flavius Mucerniuc va rãmâne dupã gratii, contestaþia sa la executarea celor trei ani ºi jumãtate de închisoare pentru cã a jefuit alimentara penitenciarului, a fost respinsã de judecãtorii din Deva. Tânãrul a încercat în repetate rânduri sã scape din celula penitenciarului din Aiud, unde-ºi ispãºeºte condamnarea. Cererile sale au fost sortite eºecului atât

Începând din 2016, 19 februarie, ziua de naºtere a lui Constantin Brâncuºi, devine sãrbãtoare naþionalã. Legea pentru declararea Zilei Brâncuºi ca sãrbãtoare naþionalã, promulgatã

la instanþele de fond cât ºi la Tribunalul Alba, iar dacã a vãzut cã nu are ºanse sã fie eliberat înainte de termen, ºi-a jucat ultima carte. Alexandru Falvius Mucerniuc a contestat executarea sentinþei, dar nici aºa nu a avut mai mult succes, demersul sãu fiind respins zilele trecute de magistraþii Judecãtoriei Deva. Tânãrul a mai fost închis pentru furturi ºi a ajuns „celebru” dupã ce a dat o spargere chiar în penitenciar ºi a reuºit sã înºele vigilenþa gardienilor .De sub nasul lor a furat cafea, alimente ºi þigãri, ziua în amiaza mare ºi s-a folosit de o simplã forfecuþã cu care a spart toate încuietorile chioºcului din

de preºedintele Klaus Iohannis în noiembrie 2015, reprezintã o reparaþie moralã faþã de refuzul ºi umilirea marelui sculptor de cãtre statul român, au declarat iniþiatorii legii. Coloana Infinitului, mãreaþa operã a lui Constantin Brâncuºi, a fost turnatã la Petroºani, într-o uzinã care între timp a devenit istorie. Brâncuºi a locuit la Petroºani pentru o perioadã, timp în care s-a stabilit câte elemente sã aibã, ce înãlþime ºi cum sã fie realizatã creaþia sa. Maximilian GÂNJU

penitenciar. Ca sã nu fie prins în celulã cu alimentele ºi þigãrile furate, le-a ascuns în coºurile de gunoi ale închisorii. Cazierul tânãrului este extrem de bogat, dar pentru multe fapte a scãpat de temniþã pentru cã era minor. Alexandru Mucerniuc nu s-a folosit niciodatã de violenþã pentru a fura ºi ºi-a folosit inteligenþa. A reuºit sã pãgubeascã zeci de persoane din mai multe localitãþi ale þãrii. Cea mai eficientã metodã era de a se îmbrãca în domniºoarã, îºi asorta o poºetã galbenã ºi bãtea la uºa pãgubitului, iar într-un moment de neatenþie îl „curãþa” de toate bunurile de valoare. Maximilian GÂNJU

Cinci contracte reziliate de CEH în doi ani

C

inci contracte au fsot reziliate la Complexul Energetic Hunedoara în decursul anilor 2014 ºi 2015. Ministerul Energiei susþine cã mai multe contracte dintre CEH ºi prestatorii de servicii au fost reziliate. Cele mai problematice contracte au fost cu firmele de pazã. Primul contract reziliat de CEH a fost în anul 2014 cu Pantera Guard. “Contractul încheiat cu SC Pantera Guard SRL având ca obiect prestarea serviciilor de curãþenie pentru Sucursalele Direcþiei Miniere a fost reziliat, cu acordul pãrþilor, începând cu data de 21.04.2014. serviciile de curãþenie au fost prestate în continuarea de urmãtoarele societãþi: SC Fortex

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Ianuarie 2016

Food Distribution SRL pentru pertioada 05.05.2015.04.08.2015 ºi de SC Diatours SRL pentru perioada 06.08.201521.12.2015 cu posibilitatea de prelungire prin act adiþional”, se aratã într-un rãspuns al Ministerului Energiei. Un alt contract reziliat a fost cel pentru transportul personalului la locul de muncã. Angajaþii de la Mina Lupeni au rãmas fãrã

servicii de transport. O societate din Târgu Jiu a fost câºtigãtoarea acestui. “Contractul încheiat cu SC Anaflorena Prest SRL Târgu Jiu având ca obiect servicii de transport personal la ºi de la locul de muncã pentru sucursala EM Lupeni a fost reziliat începând cu data de 16.12.2015. pentru continuarea

serviciului se aflã în curs de perfectare o nouã achiziþie”, spun reprezentanþii ministerului de resort. CEH a rãmas ºi fãrã serviciile de pazã a vagoanelor pentru cele douã termocentrale. În vara anului trecut a fost reziliat contractul. “Contractul subsecvent a fost încheiat cu SC Compact

Bunurile lui Simota trebuie ridicate de la baza sportivã

M

ai multe bunuri ce au aparþinut afaceristului din Valea Jiului, aflat în prezent în libertate, au rãmas la complexul sportiv din Petroºani ºi dupã ce acesta a fost trecut înapoi în administrarea municipalitãþii. Aceste bunuri, echipamente ºi utilaje, trebuie ridicate de administratorul judiciar care se ocupã pe perioada insolvenþei de firma lui Simota. Primãria Petroºani a notificat administratorul cu privire la bunuri, pentru cã urmeazã sã fie demaratã o investiþie în zona în care se aflã utilajele. Administraþia Pieþelor Petroºani, serviciu aflat în subordinea municipalitãþii vrea sã amenajeze un târg în care sã se vândã autoturisme second hand.

„Nu avem un târg auto în toatã Valea Jiului ºi în parcãri sau pe strãzi vedem multe autoturisme scoase la vânzare. Proprietarii lor riscã sã primeascã amenzi ºi cred cã ar fi binevenit un loc unde sã-ºi poatã vinde maºinile. Intenþionãm amenajarea unui sector în care sã se vândã autoturismele second-hand în cadrul târgului þinut la stadion în fiecare de duminicã”, spun reprezentanþii municipalitãþii. Maximilian GÂNJU Security SRL având ca obiect prestarea serviciului de pazã a obiectivelor, bunurilor ºi valorilor ºi de patrulare ºi protecþie a încãrcãturii convoaielor de vagoane pentru cele douã termocentrale Deva ºi Paroºeni cât ºi pentru sucursalele Direcþiei Miniere, cu excepþia depozitelor de explozivi a fost reziliat începând cu data de 05.08.2015. În vederea asigurãrii serviciului de pazã, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, CEH a demarat achiziþia acestui serviciu de negociere fãrã publicare. Deºi procedura a fost repetatã de 3 ori, nu s-a reuºit încheierea vreunui contract. Ca urmare, directorul general al CEH a luat hotãrârea sã semneze

un contract pentru asigurarea serviciilor de pazã ºi protecþie cu firma SC Serviciul de Pazã ºi Protecþie Vispo. Contractul are perioada de valabilitate 4 luni, începând cu data de 29.10.2015”, mai aratã oficialii Ministerului Energiei. Într-o singurã zi, CEH a mai reziliat douã contracte. În data de 15 iulie 2015, Complexul Energetic Hunedoara a reziliat contractul cu SC Comexim R Lupeni pentru furnizarea de lemn de minã rãºinos pentru EM Lupeni. În aceeaºi zi s-a reziliat ºi contractul cu SC Alpin Grigorescu Petrila pentru furnizare de lemn de minã rãºinos pentru EM Livezeni. Monika BACIU

Europenii pun la bãtaie milioane de euro pentru turismul din Petroºani

M

ilioane de euro poate accesa municipalitatea de la Petroºani pentru a realiza diferite proiecte în zona turisticã Parâng. Europenii pun la dispoziþia administraþiilor locale zeci de milioane de euro pentru dezvoltarea proiectelor turistice. Administraþia localã de la Petroºani poate accesa fonduri europene pentru staþiunea montanã Parâng. Banii europeni pot fi accesaþi pentru a-i folosi în realizarea de proiecte care sã încurajeze crearea de noi locuri de muncã în zonele industriale. Pe site-ul Agenþiei de Dezvoltare Regionalã

Vest a fost publicat ghidul de finanþare pe Programul Operaþional Regional 2014-2020.

D

iversificarea economiilor prin dezvoltarea turismului

Axa prioritarã numãrul 7 din ghidul de finanþare prevede “diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilã a turismului” pentru

Nu sunt fonduri pentru recuperarea epavelor din Parâng

S

alvamontiºtii din Parâng au reperat epavele unor aparate de zbor militare, unul dintre ele din timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. Atunci, componentele care puteau fi coborâte din vârful muntelui au fost recuperate pentru a servi drept exponate la muzeu, dar restul pieselor au rãmas în munte. Au fost grupate pentru a fi luate cu un elicopter, dar acesta n-a mai ajuns în munte. De cinci de zile elicopterul care ar trebui sã ducã pãrþile masive ale aparatelor de zbor, nu mai ajunge în Parâng pentru a le recupera. Cauza ar fi lipsa fondurilor în condiþiile în care operaþiunea este una destul de complexã. „Epavele avioanelor sunt ºi acum în munte, nu pot fi transportate pe braþe chiar dacã noi ne-am dori. Sunt într-o zonã greu accesibilã ºi doar cu un elicopter ar putea fi aduse de acolo. Când vor fi coborâte nu ºtiu sã vã spun, dar noi putem da o mânã de ajutor oricând se doreºte”, spun salvatorii montani. Spre sfârºitul anului 2010, salvamontiºtii din Parâng împreunã cu trei

“sprijinirea unei creºteri favorabile ocupãrii forþei de muncã prin dezvoltarea potenþialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone care sã includã reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum ºi sporirea accesibilitãþi ºi dezvoltarea resurselor naturale ºi culturale specifice”. Sunt eligibile unitãþile administrativ-teritoriale,

în vederea asigurãrii concentrãrii teritoriale implementarea se va face numai în staþiunile turistice definite conform HG 852 din 2008 pentru aprobarea normelor ºi criteriilor de atestare a staþiunilor turistice. “Investiþiile propuse trebuie sã facã parte dintr-o strategie de dezvoltare localã, elaboratã de autoritatea publicã localã în parteneriat cu

actorii privaþi, care sã contribuie la valorificarea durabilã a resurselor turistice, precum ºi la creºterea numãrului mediu de salariaþi în staþiunile turistice”, se aratã în ghidul de finanþare POR 2014-2020. În Valea Jiului doar douã unitãþi administrativ-teritoriale sunt eligibile pentru accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea durabilã a turismului. Este vorba de municipalitatea de la Petroºani care poate accesa fonduri pentru staþiunea montanã de interes naþional Parâng ºi municipalitatea de la Lupeni unde existã staþiunea montanã de interes local Straja. 11,69 de milioane de euro sunt puse la dispoziþia primãrilor în

Nici o dozã de vaccin antigripal, în Valea Jiului

Î

muzeografi au gãsit pãrþi importante ale epavei unui avion militar prãbuºit în urmã cu circa 47 de ani ºi le-au transportat spre o zonã accesibilã de unde ar fi trebuit luate de elicopter ºi apoi sã ajungã la muzeu. Tot atunci s-a descoperit ºi o altã epavã, a unui avion de vânãtoare nemþesc prãbuºit în Parâng în timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. Avionul cãutat iniþial de salvamontiºti efectua un zbor ultrasecret între Craiova ºi Timiºoara, în iarna anului 1965, avea la bord un echipaj militar format din 5 ofiþeri ºi a fost prins de o furtunã deasupra vârfului Parâng. Pilotul a încercat sã aterizeze forþat pentru a scoate aparatul din furtunã. Singurul loc unde putea ateriza era sã se întoarcã spre Petroºani unde gãsea un platou care sã-i permitã operaþiunea. N-a mai apucat ºi furtuna l-a izbit de un versant. Dupã prãbuºire s-a antrenat o avalanºã care l-a înghiþit pentru mai bine de douã luni. Masivul Parâng are ºi tristul renume de cimitir aviatic, aici având loc mai multe tragedii în care au fost implicate avioane militare ºi civile. Maximilian GÂNJU

ntr-o perioadã în care cu toþii suntem expuºi gripei, iar fluctuaþiile de temperaturã de afarã ne afecteazã semnificativ corpul ºi sãnãtatea, în Valea Jiului nu existã nici o dozã de vaccin care ne poate feri de îmbolnãvire. De vinã pentru toatã aceastã situaþie este Ministerul Sãnãtãþii, care încã nici nu a achiziþionat dozele, atât de necesare. ”Cererea este foarte mare ºi nu am primit nici o dozã de vaccin. Am vorbit la Deva, nu ºtiu când vor achiziþiona doze ºi nici când le vom primi. Lucrul cel mai grav este ca foarte mulþi oameni care se încadreazã în grupele de risc precum cei cu diabet, cancer sau afecþiuni pulmonare, depind de aceste doze”, a spus Constantin Gheorghiu, medic de familie. Pacienþii care vor sub

orice preþ sã li se administreze acest vaccin, trebuie sã ºtie cã îl pot achiziþiona din orice farmacie, contra-cost evident. ”O dozã de vaccin costã în jur de 20-30 de lei ºi se gãseºte în orice farmacie”, a mai adãugat medicul. În mod normal, pacienþii mai ales cei din grupele de risc ar trebui sã primeascã acestã dozã de vaccin gratuit, lucru

vederea realizãrii unor proiecte în domeniul turstic. Pentru implementarea de proiecte se pot acorda între 100.000 de euro ºi 5 milioane de euro. Proiectele ce pot fi realizate în acest segment cu fonduri europene fac referire la crearea ºi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilitãþilor aferente, amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publicã precum ºi crearea sau modernizarea infrastructurilor de utilitate publicã, dezvoltarea infrastructurii publice la scarã micã pentru valorificarea atracþiilor turistice ºi activitãþi de markenting pentru promovarea turisticã a obiectivului finanþat. Monika BACIU ce nu se întâmplã, iar dacã se întâmplã dozele sunt insuficiente. De exemplu, anul trecut în cea de-a doua tranºã de distribuire, la medicii de familie au ajuns doar 15 doze antigipale, care trebuiau sã ajungã pentru aproximativ 2000 de pacienþi. Adina PÃDURARU


6 Administratie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Ianuarie 2016

PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI HOTÃRÂREA NR.127/2015 privind aprobarea unui raport de evaluare precum ºi vânzarea unui imobil (teren) hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul local al Municipiului Lupeni, Având în vedere Proiectul de hotãrâre nr.129 din 16.12.2015, Expunerea de motive nr.12.226/ 16.12.2015 a domnului Viceprimar prof. Cornel Damon Lungan, raportul nr. 12.236/ 16.12.2015 al Biroului Urbanism ºi Mediu ºi Biroul Cadastru, agriculturã, din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Lupeni; Analizând cererea nr. 589/ 16.01.2015 a domnului Zoltan Daniel domiciliat în Municipiul Lupeni strada Al. Narciselor bl. 7, ap. 27 prin care solicitã cumpãrarea suprafeþei de 67 m2 teren aflat în domeniul

privat al Municipiului Lupeni situat în Municipiul Lupeni, strada Avram Iancu nr. 11 ap. 1 înscris în CF 61930 nr. cadastral 61930 teren aferent imobilului (construcþie) proprietatea privatã a solicitantului; Având în vedere avizul Comisiei nr. 1 pentru Activitãþi Economico – financiare, Agriculturã, al Comisiei nr. 2 pentru Amenajarea Teritoriului ºi Urbanism, Protecþia Mediului ºi Turism, al Comisiei nr. 3 pentru Învãþãmânt, sãnãtate, familie, activitãþi socialculturale, culte ºi al Comisiei nr. 4 Comisia juridicã ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã, protecþie copii; Vãzând raportul de evaluare a terenului în suprafaþã de 67 m2 întocmit de domnul Papuc Marian, evaluator autorizat, membru titular al Asociaþiei Naþionale a

ANUNÞ Consiliul Judeþean Hunedoara organizeazã concurs pentru ocuparea urmãtoarelor posturi vacante din cadrul Serviciului administrativ: - douã posturi corespunzãtoare funcþiilor contractuale de execuþie de ºofer, treapta I, - un post corespunzãtor funcþiei contractuale de execuþie de îngrijitor. Probele stabilite pentru concurs: 08.02.2016, ora 11.00 - proba scrisã 12.02.2016, ora 11.00 - proba interviu. Ambele probe se desfãºoarã la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara. Dosarele de înscriere la concurs se pot depune pânã în data de 28.01.2016, ora 1600, la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara. Datele de contact ale secretarului comisiei de concurs - Stepan Angela, e-mail: cjudhunedoara@yahoo.com, tel.0254/211350, int.183.

Evaluatorilor Autorizaþi din România; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. “c”, alin. (5) lit. “b”, ale art. 45 precum ºi ale art. 123 alin. (3) din Legea Administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ulterioare

HOTÃRêTE Art. 1 Se aprobã Raportul de evaluare al activului imobil cu categoria de folosinþã „teren liber - curte” prezentat în anexa nr. 1 la proiectul de hotãrâre. Art. 2 (1) Se aprobã vânzarea imobilului cu categoria de folosinþã „teren liber - curte” în suprafaþã de 67 m2 aflat în domeniul privat al Municipiului Lupeni situat în Municipiul Lupeni, strada Avram Iancu nr. 11 ap. 1 înscris în CF 61930 nr. cadastral 61930 teren aferent imobilului

(construcþie) proprietatea privatã a solicitantului. (2) Vânzarea terenului se va face prin negociere directã cu solicitantul Zoltan Daniel domiciliat în Municipiul Lupeni strada Al. Narciselor bl. 7 ap. 27 organizatã potrivit prevederilor legale. (3) Preþul de pornire al negocierii este de 15,68 lei/ m2, respectiv 1.050 lei (fãrã T.V.A.) conform raportului de expertizã întocmit pentru evaluarea terenului ºi aprobat potrivit prevederilor articolului 1. Art. 3 (1) În vederea negocierii preþului vânzãrii se numeºte urmãtoarea comisie: Basarab Mihai – Preºedinte; Mesaroº IacobViorel – Membru; Misaroºi AdrianOvidiu - Membru; Perþa Tãnase – Membru; Roºu Ioan-Cristian – Membru; (2) Primarul Municipiului Lupeni, este împuternicit sã semneze contractul de

Candidaþii trebuie sã îndeplineascã condiþiile prevãzute de art.3 din Anexa la HG nr.286/2011 pentru aprobarea Regulamentuluicadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzãtor funcþiilor contractuale ºi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plãtit din fonduri publice, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Condiþiile specifice de participare la concursul pentru ocuparea celor trei posturi vacante din cadrul Serviciului administrativ sunt : - pentru funcþiile contractuale de execuþie de ºofer, treapta I: permis de conducere pentru categoria B , vechimea în muncã de minimum 3 ani - pentru funcþia contractualã de execuþie de îngrijitor: studii gimnaziale / profesionale / liceale. Informaþii suplimentare se obþin la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, Biroul resurse umane, salarizare ºi gestiunea funcþiei publice, camera 13, tel.0254/211350, int.183.

vânzare-cumpãrare la preþul negociat de Comisia desemnatã prin prezenta hotãrâre. Art. 4 Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2004 a contenciosului administrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Art. 5 Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate ºi domnului Zoltan

Daniel fiind adusã la îndeplinire de cãtre Primarul Municipiului Lupeni ºi Comisia desemnatã iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 22 decembrie 2015 Preºedinte de ºedinþã, Iacob Viorel MESAROª Contrasemneazã – Secretar, Jr. Marius Claudiu BÃLOI

Corpul de Control al ministrului Grigorescu verificã toatã activitatea CEH, încã de la înfiinþare

B

onusurile salariale pe care membrii Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara ºi le-au aprobat drept cadou de intrare în insolvenþã l-a determinat pe ministrul Victor Grigorescu sã-ºi trimitã corpul de control în Vale, la CEH. Odatã ajunºi aici, aceºtia au cerut explicaþii nu doar în ceea ce priveºte acordarea acelor bonusuri salariale, ci ºi documente ºi justificãri ale tuturor tranzacþiilor fãcute de CEH încã de la înfiinþare. ”Corpul de control al Ministrului Energiei Victor Grigorescu este la Complexul Energetic Hunedoara. Membrii care fac parte din acest corp

fac verificãri privind managemantul societãþii de la înfiinþare pânã în prezent. Verificã tot ce a fãcut conducerea complexului, Adunarea Generala a Acþionarilor, Consiliul de Administraþie ºi aºa mai departe”, a spus Viorel Stancu, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara Adina PÃDURARU


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Ianuarie 2016

Dezsãpezire transparentã în judeþ

C

onsiliul Judeþean Hunedoara publicã locaþia maºinilor de dezsãpezire. Pentru zilele viitoare meteorologii au anunþat un nou val de ninsori. Autoritãþile au precizat cã iarna nu îi va lua prin surprindere, însã dacã existã probleme pe drumurile judeþene administrate de Consiliul Judeþean Hunedoara persoanele interesate pot afla exact locaþia unde se aflã utilajul. Instituþia judeþeanã publicã în timp real informaþii legate de locaþia utilajelor care trebuie sã deszãpezeascã, în caz de nevoie, drumurile judeþene. În Valea Jiului aceastã operaþiune este realizatã de Zona D în asociere cu Comexim R Lupeni. Potrivit informaþiilor de pe site-ul Consiliului Judeþean Hunedoara, ieri, la

ora 7:36 un utilaj de deszãpezire se afla în zona Jieþ. Consiliul Judeþean Hunedoara impune celor patru firme care au câºtigat licitaþia pentru deszãpezirea drumurilor judeþene sã aibã montate GPS-uri pe maºinile cu care lucreazã în teritoriu astfel încât deplasãrile utilajelor sã poatã fi gestionate mai eficient. Valoarea contractului se ridicã

DREPT LA REPLICà Având în vedere articolul apãrut în cotidianul „Cronica Vãii Jiului” din data de 12 ianuarie 2016 sub titlul <<Transportul în comun, paralizat în Valea Jiului>> vã rugãm sã publicaþi dreptul la replicã de mai jos: Adevãrul nu e chiar aºa cum îl prezentaþi dvs. încã din subtitlu când afirmaþi cã: „Un functionar din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara a blocat ieri dupã-amiaza transportul în comun din Valea Jiului. Adicã, sute de copii, ce trebuiau sã ajungã acasã, au înghetat în statiile de autobuz mai bine de o orã, pentru cã asa au vrut „muschii” inspectorului de muncã Daniel Sufanã” lucru care induce o falsã pãrere despre un abuz de putere, ceea ce nu e cazul. În plus acuzaþi douã intituþii (Inspectoratul Teritorial de Muncã Hunedoara ºi Inspectoratul Judeþean de Jandarmi Hunedoara) pentru cã îºi fac treaba. Controalele inspectorilor de muncã se fac în conformitate cu legislaþia specificã, în speþã Legea 108/1999, republicatã. În timpul controlului, în conformitate cu art. 19, lit a) din actul normativ specificat anterior „Inspectorii de muncã, purtând asupra lor legitimaþia ºi insigna care atestã funcþia pe care o îndeplinesc în exercitarea atribuþiilor stabilite prin lege, au urmãtoarele drepturi:

la 1,49 milioane lei. Judeþul a fost împãrþit în patru zone de lucru, fiecare având câte un responsabil clar. „Au fost foarte multe discuþii privind întreþinerea drumurilor pe timp de iarnã, dacã s-au respectat sau nu caietele de sarcini, dacã numãrul de kilometri care a fost decontat a fost real sau nu ºi atunci, pentru a elimina orice urmã de îndoialã

a) sã aibã acces liber, permanent ºi fãrã înºtiinþare prealabilã în sediul oricãrui angajator ºi în orice alt loc de muncã organizat de persoane fizice sau juridice; b) sã identifice, pe baza actelor care dovedesc identitatea sau pe baza altor documente, persoanele aflate în locurile de muncã sau în alte locuri supuse controlului sau cercetãrii evenimentelor ºi sã impunã completarea fiºei de identificare; c) sã solicite angajatorului sau reprezentantului legal al acestuia, precum ºi salariaþilor, singuri ori în prezenþa martorilor, documentele ºi informaþiile necesare pentru realizarea controlului sau pentru efectuarea cercetãrii evenimentelor;” Înregistrãrile video din timpul controlului dovedesc cã toate acþiunile de control au fost întreprinse pe timpul staþionãrii microbuzelor în staþie la capãt de linie ºi cã nu inspectorul de muncã a oprit microbuzele. Pentru completarea unei fiºe de identificare de cãtre ºoferul unui microbuz este necesar maxim 5 minute timp normal de staþionare între douã curse. Deci traficul normal nu a fost perturbat sau afectat în nici un fel. În plus, coordonatorul de transport ordonã ºoferilor sã „tragã microbuzele pe dreapta” ºi sã nu porneascã în cursã. Dumneavoastrã în prima parte a articolului prezentaþi doar opinia reprezentanþilor firmei ZMK lucru care încalcã flagrant Codul deontologic ºi statutul jurnalistului, care în art. 8. „SEPARAREA FAPTELOR DE OPINII” stipuleazã la paragraful 8.2 cã „Jurnalistul nu are dreptul sã prezinte opinii drept fapte. Jurnalistul va face

privind corectitudinea, cel puþin din punctul de vedere al Consiliului Judeþean, am introdus în caietul de sarcini o prevedere privind obligativitatea montãrii aparaturii de tip GPS pe toate utilajele de deszãpezire. Vom urca pe siteul CJ o hartã interactivã ºi vom putea monitoriza în timp real toate

demersuri rezonabile pentru a separa faptele de opinii” lucru pe care dvs. nu-l faceþi. Totodatã dvs. defãimaþi inspectorul de muncã Daniel ªufanã acuzându-l direct de anumite fapte la care nu eraþi martor. Totodatã fãcându-l „DUMNEZEUL TRANSPORTATORILOR” încercaþi ºi chiar reuºiþi sã depaºiþi limbajul normal ºi natural al unui gazetar care se considerã corect, moral ºi imparþial. În plus de aceste aspecte, controlul a fost demarat pentru cã existau informaþii cã ºoferii firmei amintite deºi sunt angajaþi cu fracþiuni de normã de 2, 3, 4 ore, lucreazã chiar ºi câte 16 ore zilnic încãlcându-se legislaþia muncii. Din analiza controalelor anterioare a reieºit cã inspectorii ITM Hunedoara au avut clemenþã faþã de angajator deºi acesta a încãlcat în repetate rânduri legislaþia muncii, sancþiunile aplicate fiind doar avertismente sau amenzi la minimul cuantumurilor. Astfel, ITM Hunedoara a efectuat în perioada 08.05.2014-09.06.2015 un numãr de cinci controale la S.C. ZMK SRL Petroºani, dupã cum urmeazã: Un control în domeniul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã în timpul Campaniei naþionale privind respectarea legislaþiei în domeniul securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã la unitãþile cu activitate de transport rutier. 4 controale în domeniul relaþiilor de muncã, din care: - douã controale urmarea unor petiþii - douã controale în cadrul Campaniei naþionale privind identificarea ºi combaterea cazurilor de muncã nedeclaratã

lucrãrile efectuate, iar deconturile vor fi bazate pe hãrþile primite de la GPS”,a spunea la începutul sezonului de iarnã Adrian David, preºedintele CJH. De asemenea, la nivelul judeþului Hunedoara a fost instituit un dispecerat de iarnã la care vor putea fi semnalate în

permanenþã toate problemele cu care se confruntã populaþia în cazul unor ninsori. Mãsura este una extrem de utilã în condiþiile în care judeþul Hunedoara are cea mai lungã reþea de drumuri judeþene din þarã, distribuite pe aproape toate formele de relief. Monika BACIU

prevãzutã în cap. IV al statului sã fie lãsaþi sa-ºi îndeplineascã atribuþiile fãrã a Programulul de acþiuni al Inspecþiei Muncii pe anul 2015 fi linºaþi verbal de cãtre reprezentanþii angajatorilor sau ºi derulatã pe tot parcursul mediatic de cãtre ziariºti. anului anterior ITM Hunedoara a aplicat Adrian Florin Bozdog, douã avertismente în loc de Inspector ºef amenzi contravenþionale astfel: Inspectoratul Teritorial - pentru nerespectarea disde Muncã Hunedoara poziþiilor privind instruirea *** perioadicã a salariaþilor; amenIstrate Sorin Gabriel da în acest caz se încadreazã Consilier comunicare ºi între 4000 ºi 8000 lei relaþii publice - pentru transmiterea cu Inspectoratul Teriorial de întârziere a Revisal, amenda Muncã Hunedoara fiind între 5000 ºi 8000 lei. ITM a aplicat minimul ºi nu maximul amenzii: Pentru încãlcarea prevederilor legale vã oferã zilnic, prin magazinul referitoare la evidenþa alimentar Nr 16, Piaþa Centralã muncii prestate (amendã de la 1500 la CELE MAI IEFTINE 3000 lei) Pentru nerespectarea SORTIMENTE prevederilor privind munca suplimentarã (de DE CARNE DE PORC la 1500 la 3000 lei) În acest caz doi ºoferi au - Pulpã porc cu os - 9.80 lei fost depistaþi cã deºi - Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei aveau contracte cu 2 respectiv 4 ore pe zi au - Fleicã porc - 12.00 lei lucrat chiar ºi 16 ore - Carne tocatã - 12.80 lei pe zi! - Cotlet porc cu os - 13.80 lei În cazul a doi ºoferi care au fost gãsiþi fãrã - Cotlet porc fãrã os -17.30 lei contracte de muncã s-a - Ceafã porc cu os - 13.80 lei aplicat tot amenda Ceafã porc fãrã os - 17.30 lei minimã, în acest caz de 20000 lei în loc de - Costiþã porc cu os - 9.50 lei 40000 lei! - Ciolan porc - 5,00 lei Reprezentanþii firmei ZMK ºtiu cã au încãlcat - Grãsime pentru topit - 3,90 lei în repetate rânduri legislaþia muncii ºi drept NOI SUNTEM MEREU ÎN urmare încearcã pe SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! orice cale sã intimideze reprezentanþii organelor Telefon util: 0733.960311 de control. Sperãm ca pe SERVIRE PROMPTÃ viitor sã fie prezentate 0735.183175 fapte ºi nu opinii, iar - IREPROªABILÃ! angajaþilor instituþiilor


8 Sport

Henþ cu mâna

DOR DE MACHE... Dumitru (Mache) Vizitiu, dacã ar fi avut „bulan” – vorba lui –, azi ar fi împlinit 61 de ani. Sã mai spunem cine a fost Mache Vizitiu? Un fundaº

emblematic la Jiul, vreme de patru campionate în Divizia „A” (1981-85), omul hâtru, pus mereu pe glume, cel mereu cu buna dispoziþie, indiferent cât

de dramaticã ar fi fost situaþia. Mache Vizitiu, olteanul venit la Jiul, via Reºiþa, care a jucat ºi a antrenat la Jiul Petroºani, care parcã din dragoste pentru fotbal, pentru sport, a lãsat doi urmaºi, Dacian la fotbal, Patricia la handbal,

aceasta din urmã actuala componentã a Naþionalei României. Mache Vizitiu a fost omul care emana mereu în jurul sãu buna dispoziþie. „Bibi” nu se supãra niciodatã pe nimeni. ªtia sã se facã iubit în orice împrejurare. Avea câte o

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Ianuarie 2016 Cronica Jiului | glumã pentruVãii fiecare. A ajuns la borna de 93 de meciuri jucate la Jiul în Divizia „A”. ªi din pãcate, astãzi nu a mai ajuns la borna cu numãrul 61 în anii de viaþã. În urmã cu câþiva ani, ne-a pãrãsit. Dacã ar fi trãit, azi i-am fi spus „La mulþi ani”... din Lunca Jiului. HERCULES LUPENI, cu Dan Voicu la cârmã, îºi va relua pregãtirile, se pare, pe 18 ianuarie. Echipa se va antrena la Lupeni, iar în ceea ce priveºte lotul, nu se anunþã nicio plecare. MINERUL URICANI îºi propune un semi cantonament la baza proprie, începând cu luna februarie, echipa fiind pregãtitã de Neculai Baltaru.

FOTBAL. PREGÃTIRI.

PAªI TIMIZI... D

acã în urmã cu 10, 20, 30, 40 de ani, la mijloc de ianuarie, echipele de fotbal aveau un contur clar în ceea ce însemna pregãtirea de iarnã, acum aceste lucruri, în majoritate stau sub semnul incertitudinilor. În mare, am aflat cam ce îºi propun echipele din campionatul judeþean al Ligii a IV-a Hunedoara. INTER PETRILA va începe pregãtirile pe 1 februarie, cu un ciclu de antrenamente de douã ori pe zi. Nu sunt pânã la aceastã orã noutãþi în ceea ce priveºte lotul echipei care va fi pregãtitã în continuare de Avram „Vuþã” Moldovan: „Obiectivul nostru rãmâne ocuparea locurilor 1-3, deºi este evident cã ªoimul Bãiþa rãmâne favoritã” a spus antrenorul. Echipa de pe Jiul de Est împlineºte anul acesta 95 de ani de existenþã ºi îºi doreºte sã marcheze în varã acest moment.

UNIVERSITATEA PETROªANI va lua startul, sub bagheta aceluiaºi Gabi Niþu, pe 18 ianuarie, cu antrenamente în „Dealul

Gabi Niþu se va ocupa de pregãtirea studenþilor petroºeneni ºi în retur

Institutului”. Ca noutate de lot, sosirea lui Ungur de la Retezatul

Haþeg. JIUL PETROªANI a fost cea mai grãbitã, începând antrenamentele pe 4 ianuarie, cu un lot – seniori ºi juniori – de 35 jucãtori. Alãturi de Sorin Ghiþan s-a alãturat ºi Cosmin Kanduth, care revine la pregãtirea echipei. Se pare cã jucãtorul Mãrmãnean va pleca în Italia iar echipa va efectua un stagiu de pregãtire de cinci zile, începând cu 6 februarie, la Bãile Herculane. Jiuliºtii efectueazã antrena-

mente ºi într-o salã de sport din localitate, dar ºi la complexul sportiv

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Antrenorul Avram Moldovan îºi doreºte un loc pe podium cu Inter Petrila

- MEMORIA FOTOGRAFIEI -

În urmã cu trei decenii exista un interes deosebit În fiecare zi de luni ºi marþi vom publica în cotidianul nostru o fotografie cu un pentru aducerea unor personalitãþi din sport ºi moment semnificativ din sportul Vãii Jiului. Un motiv în plus pentru a ne împrospãta memoria despre faptul cã au existat performanþe sportive ºi în Valea Jiului. culturã în Valea Jiului. Avem o asemenea mostrã într-o O CAMPIOANÃ OLIMPICÃ LA MINA PETRILA fotografie din 1987, când la mine Petrila, la iniþiativa directorului de atunci, Bujor Bogdan (al doilea din stânga) fusese adusã Nadia Comãneci, campioana olimpicã de la Montreal 1976. Alãturi de ei, mai apar în aceastã imagine „oamenii zilei” Attila Iszlai (ºef sector electromecanic), Tiberiu Svoboda (ºef serviciu documente), George Stanca (poet ºi scriitor), Traian Chelba (secretarul organizaþiei de partid).


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
CVJ nr 1019 joi 14 ianuarie by Geza Szedlacsek - Issuu