CVJ NR. 1017 MARTI 12 IANUARIE 2016

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1017

Cronica Vãii Jiului Marti, 12 Ianuarie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Vom arde huilã din Africa de Sud ºi din Rusia

S

istemul de termoficare rezistã la cota minimã ºi va fi nevoie de huilã din import. Cãrbunele va ajunge în cele douã termocentrale, din Africa de Sud ºi Rusia, dar deocamdatã nu are cine sã aprobe importurile ºi vremea bunã þine cu minerii, care abia fac faþã cu producþia, cât sã menþinã sistemul funcþional la parametrii de acum.

S-a demarat în mod oficial procedura de import a unei cantitãþi de huilã de peste hotare, dar deocamdatã, pentru cã activitatea Compelxului Energetic Hunedoara a fost preluatã de administratorul judiciar, iar membrii CA sunt verificaþi de corpul de control al ministrului Energiei, nu are cine sã semneze pentru acest import. „Teoretic, acest procedeu de atribuire a contractului ºi semnarea lui, ar trebui sã fie fãcute de Consiliul de Administraþie, care în momentul de faþã este, dar nu este”, a precizat Viorel Stancu, director general interimar CEH. Vremea s-a încãlzit ºi în acest moment nu este nevoie de o cantitate prea mare de huilã. Acum cele douã termocentrale primesc cãrbuni de la minele viabile ºi cele neviabile ºi reuºesc sã

Mina Petrila monumente ºi coteþe Foto Facebook/PlanetaPetrila

funcþioneze. „În condiþiile actuale de funcþionare ºi din producþia internã, putem menþine funcþionarea grupului de la Paroºeni ºi a jumãtate din grupul III de la Mintia ”, a mai adãugat directorul interimar de la CEH. Huila va fi adusã, în momentul în care cineva va semna pentru import din Rusia ºi din Africa de Sud, dupã ce din aceste þãri s-au prezentat ofertanþii.

Diana MITRACHE

L

a mina Petrila au fost sistate toate lucrãrile de demolare, iar printre clãdirile clasate în diverse grupe, ca monumente istorice, rãmân ºi coteþele. Cel puþin asta reiese pânã acum din documentaþia care le-a interzis celor de Societatea de Închideri sã se mai ocupe de ele, dar care le impun totuºi sã le pãzeascã ºi sã plãteascã deocamdatã pentru utilitãþi. >>> PAGINA A 3-A

Greva generalã poate sã nu fie legalã inerii ºi energeticienii din cadrul M Complexului Energetic Hunedoara vor sã declanºeze greva generalã, însã legea este stricã în acest caz. Astfel, existã ºansele ca în ciuda semnãturilor strânse pentru demararea miºcãrii de protest, greva sã nu fie declaratã legalã.

“Legea Dialogului Social întocmitã de Guvernul din 2011 ºi agreatã îngrãdeºte maxim dreptul la grevã al salariaþilor. Condiþiile ºi obligaþiile pe care le

are o organizaþie sindicalã sã declanºeze o grevã generalã sunt extrem de restrictive.

Suntem aproape în situaþia comunistã de dinainte de 1989 când

eºti în imposibilitatea declanºãrii unei greve legale. Se vrea acest lucru pentru decimarea companiilor de stat unde sindicatele mai reprezintã o putere.

România nu trebuie sã îºi permitã sã rãmânã cu capul plecat Bruxellesului de dragul unei poziþii frumoase pe care aceºtia o acceptã”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului

Muntele.

Potrivit Legii Dialogului Social, greva poate fi declanºatã abia dupã ce s-au epuizat toate celelalte posibilitãþi de soluþionare a conflictului.

“Greva poate fi declaratã numai dacã, în prealabil, au fost epuizate posibilitãþile de soluþionare a conflictului colectiv de munca prin procedurile obligatorii pre-

vãzute de prezenþa lege, numai dupã desfãºurarea grevei de avertisment ºi dacã momentul declanºãrii acesteia a fost adus la cunoºtinþa angajatorilor de cãtre organizatori cu cel puþin douã zile lucrãtoare înainte”, se aratã în Legea Dialogului Social.

Complexul Energetic Hunedoara încã mai contribuie la siguranþa energeticã astfel cã în acest caz trebuie respectate mai multe prevederi.

“Angajaþii din unitãþile sistemului energetic naþional, din unitãþile operative de la sectoarele nucleare, din unitãþile cu foc continuu pot declara greva cu condiþia asigurãrii a cel puþin unei treimi din activitate, astfel încât sã nu punã în pericol viaþa ºi sãnãtatea oamenilor ºi sã asigure funcþionarea instalaþiilor în deplinã siguranþã”, mai prevede Legea Dialogului Social.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Ianuarie 2016

2016 cu proiecte pentru vulcãneni P

trotuarele, accesele, parcãri pentru maºinile cetãþenilor din zona respectivã, iluminatul public. Mai sunt toate lucrãrile de la intrare în Vulcan care vor fi luate la rând, va fi refãcutã infrastructura, pentru cã acolo am reuºit sã introducem canalizarea ºi apã ºi putem sã trecem la a doua operaþie destul de importantã ºi anume infrastructura drumurilor ºi accesul la locuinþele cetãþenilor. În mare, avem cuprins în programul de dezvoltare a municipiului Vulcan, în acest an, foarte multe lucrãri importante dar sã nu uitãm infrastructura în învãþãmânt sau la preºcolari pentru cã celelalte ºcoli ºi licee au fost finalizate.

Lucrãrile de la grãdiniþã trebuie finalizate în acest an cu izolaþia, schimbat de geamuri ºi interioarele sã le modernizãm astfel încât ºi aceºtia sã aibã spaþii frumoase pentru a veni cu plãcere la grãdiniþe. Am reuºit sã facem a doua sursã de încãlzire la fiecare grãdiniþã, la Centru ªansa, la Cantina socialã, la Sala de sport. Sunt obiective de necesitate pentru comunitate unde avem aflux foarte mare de copii ºi sunt foarte importante pentru comunitatea noastrã.

Nu putem sã dezvoltãm sau sã avem o

lanuri administrative pentru anul 2016. Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile vrea ca în acest an sã finalizeze mai multe proiecte începute pe raza localitãþii.

“Este un an important pentru realizarea de multe lucrãri importante pentru municipiul Vulcan astfel încât sã reuºim ca la sfârºitul acestui an sã terminãm din lucrãrile începute ºi chiar foarte importante pentru comunitate”, a declarat Gheorghe Ile,

primarul municipuluii Vulcan.

Echipa de conducere a Primãriei Vulcan are planuri pentru fiecare cartier. Peste tot vor avea loc lucrãri menite sã schimbe aspectul localitãþii.

“Avem cartierul Traian care este cuprins între Sala de sport ºi pânã la Peco.

Aici sunt foarte multe lucrãri de extindere cu valori mici, dar multe.

Este vorba despre legãturi, trotuare, sãli de sport, locuri de joacã pentru copii.

Toate acestea sunt importante pentru cetãþenii din zona respectivã, drumurile

de acces. Mai este zona de la Dincã unde ºi aici sunt lucrãri foarte importante pentru cã nu au fost realizate pânã în prezent.

Nu a fost realizat niciodatã în zona respectivã

un trotuar de acces ºi nu au fost asfaltate drumurile respective.

Mai este cartierul Centru Vechi care este de la Poºtã ºi pânã la piaþã. Este un cartier în care vor fi realizate

Expert între Keops ºi Primãria Petroºani

U

n expert va tranºa litigiul dintre Primãria Petroºani ºi Keops. Pe rolul Tribunalului Hunedoara a fost înregistrat un dosar în care firma Keops a chemat la barã Consiliul Local Petroºani ºi Municipiul Petroºani prin primar într-un dosar care are ca obiect “obligaþia de a face”, instanþa de la Tribunalul Hunedoara a numit un expert în acest dosar.

“Acþiunea are ca obiect returnarea investiþiei fãcute în cinematograful Victoria înainte de a fi preluat din nou de cãtre administraþia localã”, susþin reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani.

Clãdirea cinematografului, situatã într-o zonã centralã a municipiului Petroºani, aproape de sediul administraþiei publice locale, se aflã într-o avansatã stare de degradare dupã ce a fost abandonatã ani de zile. În 2009, imobilul a trecut din proprietatea privatã a statului ºi administrarea Regiei Autonome a Distribuþiei ºi Exploatãrii Filmelor „RomâniaFilm” în domeniul public al municipiului Petroºani ºi administrarea CL Petroºani. Doi ani mai târziu, însã, omul de afaceri Siminel Iordache a luat în concesiune prin licitaþie publicã fostul Cinematograf Victoria pentru a-i reda funcþionalitatea. Pe lângã

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

obligativitatea de a-i pãstra obiectul de activitate timp de 5 ani, investitorul anunþa cã vrea sã deschidã ºi o salã de bowling cu douã piste, o salã de jocuri, o casã de pariuri sportive ºi un fast food. Locaþia a fost curãþatã, atât în exterior, cât ºi în interior, iar apoi municipalitatea a decis sã ia înapoi clãdirea pentru a putea finanþa proiectul din fonduri europene.

Tocmai pentru aceste investiþii, omul de afaceri vrea sã îºi recupereze banii.

Amplasamentul ºi terenul aferent a fost predat cãtre Compania Naþionalã de Investiþii, care implementeazã programul. În consecinþã, primãria a comandat efectuarea unui studiu tehnic, un proiect de reabilitare a conematografului, care indicã cu exactitate ce trebuie fãcut ºi unde trebuie intervenit. Documentaþia tehnico – economicã elaboratã pen-

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

tru obiectivul de investiþii „Reabilitarea ºi modernizarea cinematografului Victoria din municipiul Petroºani” are la bazã concluziile expertizei tehnice ºi ale raportului de audit energetic întocmit la cererea municipalitãþii. Pe de altã parte, pentru a putea fi inclus în programul derulat de CNI, sala de cinema ar urma sã fie transmisã în folosinþã gratuitã Ministerului Dezvoltãrii Regionale, prin CNI, pe toatã durata construirii obiectivului. În schimb, municipalitatea se obligã sã asigure finanþarea pentru racordurile la utilitãþi, sã asigure suprafeþele de teren necesare organizãrii de ºantier, dar ºi sã menþinã destinaþia obiectivului realizat ºi sã-l întreþinã pe o perioadã de minimum 15 ani.

Monika BACIU

generaþie sãnãtoasã dacã nu creem condiþii necesare pentru dezvoltarea corpului copiilor prin sport”, a mai subliniat edilul.

Edilii de la Vulcan au în plan ºi amenajarea centrului vechi al localiþii. Acolo mai multe imobile stau sã se prãbuºeascã, ia municipalitatea nu poate interveni, clãdirile fiind proprietate privatã.

“Avem blocurile construite de la Sovrom Cãrbune ºi sunt particulare ºi aici trebuie o contribuþie în mod deosebit din partea cetãþenilor de cel puþin 20% din valoarea proiectului ºi astfel am putea sã facem, dar nu au asociaþii de locatari pentru a putea face parteneriatul pentru reabilitarea acestor blocuri. Este o problemã de legislaþie pentru cã nu poate nimeni sã impunã un preºedinte de asociaþie cum era înainte care sã fie coordonat ºi angajat al primãriei pentru cã altfel ar sta treburile dacã s-ar întâmpla aºa ceva.

Când aveam aceastã modalitate de lucru au început sã se reabiliteze multe din construcþii. Chiar dacã este proprietate privatã, apartamentul fiind în asociaþie trebuie sã se conformeze cerinþelor majoritãþii”, a conchis edilul.

Monika BACIU

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Ianuarie 2016

Mina Petrila – monumente ºi coteþe a mina Petrila au fost sistate toate lucrãrile de demolare, iar printre clãdirile clasate în diverse grupe, ca monumente istorice, rãmân ºi L coteþele. Cel puþin asta reiese pânã acum din documentaþia care le-a interzis celor de Societatea de Închideri sã se mai ocupe de ele, dar care le impun totuºi sã le pãzeascã ºi sã plãteascã deocamdatã pentru utilitãþi.

Clãdirile de la suprafaþa Minei Petrila au fost clasate ca monumente istorice ºi nimeni nu mai are dreptul sã se ocupe de demolarea lor, aºa cum a fost în planul Societãþii de Închideri de Mine din Valea Jiului.

Hotãrârea a apãrut în Monitorul Oficial chiar în 11 ianuarie 2016, dar ce ne facem cu coteþele, magaziile ºi restul construcþiilor existente? Pe de o parte se pierd banii europeni ce trebuiau folosiþi la demolãri, iar pe de altã parte, construcþiile inutile nu vor mai fi

demolate, decât pe banii primãriei. Asta pentru cã spaþiul de la suprafaþa minei a fost tratat uniform, fãrã a þine cont de utilitatea sau inutilitatea clãdirilor. „Este vorba despre 7 clãdiri, 5 care ne aparþin nouã ºi douã care aparþin comunitãþii locale, respectiv, Primãriei Petrila. Problema este legatã de incidenþa legii monumentelor istorice ºi anume de acele perimetre în jurul cãrora nu se pot face alte lucrãri de demolareecologizare”, a declarat Aurel Anghel, director

general S.N.Î.M.V.J. Poate cã lucrurile nu vor rãmâne aºa, pentru cã responsabilii de la Societatea de Închideri de Mine vor sã poarte noi discuþii cu cei din Ministerul Culturii ca sã facã oarecum curãþenie în curtea minei, pe bani europeni. „Vrem sã fixãm aceastã întâlnire, astfel încât, aceste clãdiri, chiar dacã rãmân clasificate monumente istorice, zona înconjurãtoare sã fie curatã ºi ecologizatã, dar ºi sã se facã lucrãri de reabilitare”, a mai adãugat Anghel.

Toate clãdirile din incinta Minei Petrila trebuiau demolate pânã la 1 ianuarie 2016, dar încã din vara lui 2015, un grup de arhitecþi au cãutat soluþii alternative la demolarea clãdirilor minei, întregul demers fiind grupat sub denumirea genericã „Petrila, patrimoniul industrial ca sursã de regenerare urbanã”.

Din pãcate, dacã toate vor intra la grãmadã, în curtea minei va rãmâne un haos greu de gestionat de autoritãþile locale, construcþii ce nu vor putea fi demolate din lipsã de bani ºi asta în timp ce, numai anul acesta erau alocaþi cam 13 milioane de lei pentru ecologizare.

Diana MITRACHE

Transportul în comun, paralizat în Valea Jiului U

n funcþionar din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara a blocat ieri dupã-amiaza transportul în comun din Valea Jiului. Adicã, sute de copii, ce trebuiau sã ajungã acasã, au îngheþat în staþiile de autobuz mai bine de o orã, pentru cã aºa au vrut „muºchii” inspectorului de muncã Daniel ªufanã.

Angajatul statului, plãtit din banii noºtri, nu este la prima abatere. Undeva prin vara anului trecut, trezit probabil dimineaþa cu faþa la cearceaf, Daniel ªufanã s-a dus la biroul contabilitate al ITM ca sã cearã bani de combustibil pentru maºina instituþiei cu gândul de a pleca înspre Valea Jiului, unde le-a pus gând rãu transportatorilor locali. În Valea Jiului a ajuns la firma ZMK unde a început sã

taie ºi sã spânzure, doar era de la ITM adicã, DUMNEZEUL TRANSPORTATORILOR! Numai cã, DUMNEZEUL TRANSPORTATORILOR, s-a ales cu un proces în instanþã pentru abuz.

Ieri situaþia s-a repetat, se pare cã ªufanã nu uitã! De data aceasta funcþionarul statului Daniel ªufanã sau DUMNEZEUL TRANSPORTATORILOR, însoþit de angajaþii JANDARMERIEI!!!!!, da aþi

citit bine, JANDARMERIA, au nãvãlit în Valea Jiului, pe sãracul DN 66, unde au oprit toate microbuzele ZMK. Motivul? E DUMNEZEUL TRANSPORTATORILOR ºi nu are nevoie de motiv... Problema este cã acest funcþionar a dat peste cap întreg transportul în comun de persoane din Valea Jiului, iar din cauza lui, sute de elevi au îngheþat în staþiile de

autobuz. Marga Szabo, reprezentant al firmei de transport ZMK spune cã din punctul ei de vedere ce s-a întâmplat ieri a fost o rãzbunare. “ Inspectorul Daniel ªufanã a blocat toatã activitatea ZMK mai bine de o orã ºi jumãtate. Cred cã are ceva personal cu mine, nu ºtiu. Suntem în proces, dupã ce ºi anul trecut, în varã a fãcut acelaºi lucru ºi ne-am

Cinci ani de la explozie, patru ani de procese

u trecut cinci ani de la explozia de la A Mina Uricani ºi patru ani procese. Încã nu existã nicin vinovat oficial.

Dosarul Uricani 2011 se reia astãzi la Judecãtoria Petroºani. Un expert tehnic judiciar va fi audiat de instaþa de la Petroºani în dosarul Uricani 2011. Liviu Bãcãian este cel care va trebui sã depunã mãrturie în faþa

instanþei în privinþa accidentului de muncã de la Mina Uricani din anul 2011 în care au murit cinci electricieni.

Audierea acestuia se va face la solicitarea Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. “Încuviinþeazã cererea formulatã de reprezentanta parchetului, respectiv proba cu martorul Bãcãian Liviu, care va fi citat prin serviciul personal al ITM Hunedoara”, se aratã în soluþia instanþei de la

Petroºani. În dosarul accidentului de muncã de la Mina Uricani din 5 februarie 2011, soldat cu moartea a cinci electricieni, au fost trimiºi în judecatã patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere.

Este vorba despre Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, acuzaþi de procurori de ucidere din culpã.

Monika BACIU

îndreptat împotriva lui.

De aceastã datã, a venit însoþit ºi de jandarmi pentru a comite un abuz, din punctul nostru de vedere. Nu ºtiu ce a vrut, pentru cã a oprit toate microbuzele noastre în trafic ºi le-a luat declaraþii ºoferilor.

Transportul nu e, însã, magazin, sã închizi, iar sute de oameni au de suferit din cauza lui. Nu ºtiu ce vrea, sã ne intimideze?”, ne-a declarat Marga Szabo.

Pe de altã parte, ºeful ITM Hunedoara, Daniel Bozdog spune cã acþiunea de ieri asupra firmei de transport a avut loc ca urmare a numeroaselor reclamaþii pe care le-a primit la instituþie. ªeful ITM regretã faptul cã, din cauza orei nepotrivite a controlului, sute de copii au îngheþat în staþie mai bine de o orã ºi jumãtate. “Am respectat procedura.

Cred cã trebuie sã terminãm cu astfel de practici, cu munca la gri.

Acþiunea a fost în colaborare cu Jandarmeria ºi cu cei la Autoritatea de Transport ºi nu ne-am fãcut decât treaba.

Noi, conform legii, avem dreptul sã facem controale, atât ziua cât ºi noaptea. Nu noi am blocat maºinile în trafic, ºoferii au tras pe dreapta când au auzit cã suntem în control. Oare de ce, pentru cã erau în regulã? Normal, controlul ar fi durat 5 minute, dar ei nu au mai muncit ºi ºi-au tras maºinile pe dreapta”, declarã Daniel Bozdog, ºeful ITM Hunedoara. În acest rãzboi, singurii care au avut de suferit, au fost cele câteva sute copii care, ieºiþi de la ºcoalã, dupã ºase ore de cursuri, au îngheþat în staþii sau cei care au avut ceva bani prin buzunare, au plãtit taxiul sã-i ducã acasã.

Marius MITRACHE

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Ianuarie 2016

CEH, CRONOLOGIA UNUI DEZASTRU ECONOMIC “PREVÃZUT” C

omplexul Energetic Hunedoara pare sã descrie în amãnunt cronologia unui dezastru economic. În cei trei ani de funcþionare, societatea a trecut de la profit la pierderi uriaºe. În anul 2016, Complexul Energetic Hunedoara face cunoºtinþã cu insolvenþa oficialã, care nu îi garanteazã revenirea pe piaþã, dar îi poate garanta falimentul. ªi falimentarea Vãii Jiului. Complexul Energetic Hunedoara a încheiat anul 2015 cu datorii de 1,2 miliarde de eli adicã peste 206 MILIOANE DE EURO.

Comisia Europeanã subliniazã declinul Complexului Energetic Hunedoara într-un document oficial.

“CE Hunedoara a înregistrat de 37.9 milioane lei în 2012 (aprox.

8,5 milioane de euro).

Cu toate acestea, ca urmare a absorbþiei de minele de cãrbune în 2013 CE Hunedoara înregistreazã pierderi generate în sumã de 147,600,000 lei (aprox.

33.3 milioane de euro), în 2013 ºi lei 354.500.000 (aprox. 80 de milioane de euro), în 2014. Activele scãzut considerabil ºi datoria de a raportului de capital a crescut de la 0,28 în 2013 la 0,44 în februarie 2015. Datoria totalã a crescut, de asemenea, ºi structura s-a deteriorat”, se aratã într-un raport al Comisiei Europene.

Oficialii români au prezentat motivele pentru care CEH se confruntã cu pierderi.

“Autoritãþile române au explicat cã din cauza pierderilor CE Hunedoara se confruntã cu lipsa lichiditãþilor ºi nu îºi poate finanþa operaþiunile din venituri ºi capitaluri propri. Datoritã lipsei lichiditãþilor, CE Hunedoara poate intra în insolvenþã, sub incidenþa legilor naþionale”, mai aratã oficialii europeni.

Anul 1 – 2012 profit Complexul Energetic Hunedoara este înfiinþat în urma fuziunii Electrocentralelor Deva, fostã Mintia, ºi Paroºeni.

Raportul de audit realizat de firma Deloitte România aratã cã, în

decembrie 2012, Complexul Energetic Hunedoara avea active de 156 milioane euro, iar profitul a fost de 37.904.154 de lei.

“La 31 decembrie 2012 Societatea are înregistrate provizioane pentru pensii ºi alte beneficii similare în valoare de 2.598.392 RON. Conducerea Societãþii nu a estimat valoarea actualã a obligaþiilor viitoare aferente acestor beneficii în natura ºi recompense ºi nu a actualizat provizionul în acest sens.

Noi nu am putut determina în cursul auditului nostru eventualele corecþii ce ar fi fost necesare pentru perioada 1 noiembrie 2012 – 31 decembrie 2012 în cazul în

care o astfel de evaluare ar fi fost efectuatã”, se aratã în raportul de audit din anul 2012.

Auditul a relevat faptul cã în anul 2012 Complexul Energetic Hunedoara se afla pe un trend ascendent “Societatea are înregistrate imobilizãri în curs în sums de 71.027.568 RON ce reprezintã piese de schimb ºi modernizãri efectuate asupra Grupului nr 4. În plus, Societatea are imobilizãri în curs aferente proiectului de investiþii „Instalarea unu cazan cu abur de 270 t/h ºi a unui cazan de abur fierbinte de 100 Gcal/h”. 0 porþiune semnificativã a acestui

proiect este estimatã a se finaliza în decembrie 2018. Societatea a comandat în 2008 un studiu de fezabilitate pentru a determina oportunitatea acestei investiþii.

Studiul a concluzionat faptul conform cãruia cu cât durata de întrerupere a lucrãrilor va fi mai lungã, cu atât avantajul creat de realizarea proiectului se diminueazã sau anuleazã.

Conducerea Societãþii considera cã imobilizãrile în curs vor fi continuate ºi finalizate pe baza planurilor de investiþii viitoare, dar nu a întocmit o analizã pentru a stabili dacã valoarea recuperabilã a acestor active este mai mare decât

valoare contabilã netã. Având în vedere vechimea proiectelor ºi timpul estimat pentru finalizare, not nu am fost în mãsurã sã estimãm dacã valoarea proiectelor este recuperabilã la data de 31 decembrie 2012.

Situaþiile financiare prezintã cu fidelitate sub toate aspectele semnificative, poziþia financiarã a S.C. COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA S.A. la 31 decembrie 2012, precum ºi performanþã sã financiarã, fluxurile de trezorerie pentru perioada 1 noiembrie — 31 decembrie 2012”, se mai aratã în raportul de audit. Încã din anul 2012,

firma de auditare atrãgea atenþia asupra faptului sã societatea energeticã depinde de preþul reglementat al energiei electrice.

“Situaþiile financiare, în care se specificã faptul cã poziþia financiarã ºi rezultatele operaþionale ale Societãþii sunt dependente de deciziile Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Energiei cu privire la tarifele de vânzare ale energiei electrice ºi termice, de modificãri ale tarifelor ºi/sau decizii ale Statului Român, nefiind influenþate exclusiv de cãtre deciziile conducerii Societãþii, aceste aspecte diminuând influenta acesteia asupra rezultatului operaþional al Societãþii, precum ºi asupra recuperabilitãþii valorii nete cantabile a imobilizãrilor corporate utilizate în producþia de energie electricã ºi termicã. Totodatã, sectorul energetic suferã restructurãri permanente, care ar putea avea un impact semnificativ asupra Societãþii, a activitãþii viitoare a acesteia, precum ºi asupra predictibilitãþii veniturilor viitoare ale Societãþii”, mai precizeazã experþii în audit.

ºi Vulcan. Minele ºi electrocentralele intrã în noua societate cu tot cu datorii. Anul al doilea de viaþã pentru Complexul Energetic Hunedoara este caracterizat de pierderi de peste 100 de milioane de lei. Mai exact, raportul de audit indicã faptul cã entitatea energeticã a acumulat doar într-un an de zile pierderi în valoare de 147.644.355 Lei. “La 31 decembrie 2013, situaþiile financiare prezintã o pierdere curentã în sumã de 147.644.355 Lei, pierdere reportatã în suma de 257.642.206 Lei, obligaþii curente ce depãºesc activele curente cu suma de 98.127.400 Lei, iar rata lichiditãþii curente de 0,51.

Previziunile referitoare la exerciþiul 2014 prezintã de asemenea un rezultat anual negativ. Aspectele de mai sus indicã faptul cã este posibil ca Societatea sã aibã dificultãþi în onorarea obligaþiilor fãrã o îmbunãtãþire a gradului de lichiditate.

Aceste situaþii financiare nu includ ajustãri care ar putea proveni din rezultatul acestor incertitudini.

Opinia noastrã nu exprima rezerve în legãturã cu acest aspect”, se aratã în raport pe anul 2013.

Anul 2 – 2013 pierderi de sute de milioane

Anul 3 – 2014 pierderi de aproape 80 de milioane de euro

În februarie 2013, companiei îi sunt adãugate minele considerate viabile din Compania Naþionalã a Huilei – Lonea, Livezeni, Lupeni

În anul 2014 pierderile Complexului Energetic Hunedoara se m,ajoreazã ajungând la aproape 80 de milioane de euro. Raportul de

audit prezintã cã activele societãþii în anul 2014 sunt în valoare de 629.313.071 Lei, iar pierderile de 352.308.913 Lei. “Veniturile ºi cheltuietile de exptoatare ale Sodetatii pentru exercitiut financiar încheiat la 31 decembrle 2013 includ suma de 127.534.137 Lei, reprezentând valoarea cãrbunelui obþinut din producþia proprie ºi utilizat pentru producerea energiei electrice. De asemenea, veniturile ºi chettuielile de exptoatare pentru aceeaºi perioadã inctud sum de 20.435.656 Lei, reprezentând contravaloarea energiei etectrice din producþie proprie consumatã pentru activitatea de extracþie a cãrbunelui ºi respectiv, contravaloarea energiei electrice autofurnizate prin reþelele de transport pentru activitatea de producere a energiei electrice. Ca urmare, veniturite din exploatare ºi respectiv, cheltuielile de exploatare ale Societãþii pentru exerciþiul financiar încheiat la 31 decembrie 2013 sunt supraevaluate cu suma totata de 147.969.793 Lei. Acest aspect nu are niciun impact asupra rezultatului din exploatare al Societãþii pentru exerciþiul financiar 2013. Aceste aspecte indicã faptul cã exists o incertitudine semnificativã care ar putea sã punã în mod semnificativ la îndoiata capacitatea Societãþii de a-ºi continua activitatea”, se aratã în raportul de audit pentru anul 2014.

Costurile mari de

funcþionare, importul de cãrbune cu preþ ridicat, încheierea afacerilor dezavantajoase sunt motivele care au dus la decãderea complexului.

Ideea alipirii minelor de termocentrale s-a bazat pe livrarea combustibilului pentru producerea de energie. Studiile aratã cã, în Valea Jiului, existã suficient cãrbune pentru alimentarea constantã, timp de 38 de ani, a celor douã termocentrale.

2015, CEH îºi cere insolvenþa Anul 2015 este caracterizat de dificultãþi financiare la Complexul Energetic Hunedoara.

Datoriile depãºesc suma colosalã de un MILIARD DE LEI. Închiderea complexului este menþionatã

într-un document oficial al ministerului.

Societatea se confruntã cu o situaþie economico-financiarã dificilã, drept pentru care conducerea depune o cerere de intrare în insolvenþã, alãturi de alþi 19 creditori care solicitã acelaºi lucru.

2016, anul declarãrii insolvenþei

Administratorul judiciar a venit dupã documente la CEH

D

e luni, Complexul Energetic Hunedoara este sub asediul grupului de lucru care va gestiona insolvenþa. Primele discuþii au avut loc luni dimineaþã ºi mai toþi directorii din colosul industrial, ce are sediul la Petroºani, au fost chemaþi cu documentele, la discuþii.

Directorul general interimar al Complexului Energetic Începutul de an 2016 Hunedoara, Viorel Stancu a fost nu începe sub auspicii cel care a primit reprezentanþii favorabile pentru controversatei firme care se Complexul Energetic ocupã acum de insolvenþã.

Hunedoara. Societatea Aceºtia au pus întrebãri ºi au intrã în insolvenþã ºi are cerut documente ºi au stabilit mai un administrator judiciar multe cãi de gestionare a situaþiei. „S-a prezentat firma GMC care acum va decide de la Craiova acum o orã (n.r. soarta celui mai mare luni, ora 10,00 dimineaþa). A operator economic din venit un grup de lucru, care a judeþul Hunedoara. început cu o discuþie informalã, Monika BACIU pe care au avut-o cu mine asupra

activitãþii societãþii. Acum vor discuta cu persoanele specializate pe diverse tipuri de probleme, cu directorul financiar, cu directorul comercial, cu serviciul juridic, pentru a-ºi face o imagine mai clarã asupra activitãþii complexului”, a spus Viorel Stancu, director general interimar CEH. Cei care au venit acum ºi care sunt contestaþi de sindicaliºtii din minerit, nu vor gestiona singuri

situaþia, Cei de la CEH spun cã vor elabora ºi un plan, dar nu singuri. „Din discuþiile purtate cu specialiºtii pe linie juridicã, acþionarul majoritar îºi va numi un administrator special. Acesta, împreunã cu administratorul judiciar vor întocmi un plan de reorganizare, pentru cã aºa s-a cerut în cererea de insolvenþã.

Acest plan nu pot sã dau cu presupusul eu ce va cuprinde”, a mai spus Viorel Stancu.

Tribunalul Hunedoara a decretat sãptãmâna trecutã INSOLVENÞA pentru cel mai mare angajator din judeþul Hunedoara – Complexul Energetic Hunedoara. Firma care se va ocupa de activitatea economicã este din Craiova ºi soluþiile salvatoare vor fi aplicate în cel mai scurt timp.

CEH are datorii care depãºesc 1,2 miliarde de lei ºi popriri pe toate conturile. În cadrul CEH lucreazã circa 6.400 de angajaþi la minele de cãrbune Lupeni, Lonea, Livezeni ºi Vulcan, precum ºi la termocentralele Mintia ºi Paroºeni.

Conducerea CEH nu recunoaºte primele cãtre C.A. C

orpul de Control al ministrului Energiei a ajuns luni la prânz la CEH, ca sã verifice, aºa cum a declarat ministrul la o televiziune centralã, primele ce au fost încasate de membrii CA ai CEH, chiar înainte de a aduce firma în insolvenþã.

Verificãrile au loc la Petroºani, dar cei de aici spun cã nu le-au dat prime celor din Consiliul de Administraþie.

Victor Grigorescu ºi-a trimis corpul de control la CEH, ca sã afle dacã membrii Consiliului de Administraþie au luat prime la finele anului trecut. S-a vehiculat cã aceºtia ar fi încasat zeci de mii de lei ºi au adus colosul indsutrial în insolvenþã. Cu toate acestea, conducerea CEH neagã cã ar fi vorba de astfel de prime în bani. „Motivele le-am citit din presã. Este un control privind acordarea unor prime Consiliului de Adminsitraþie. Eu vã pot spune cã nu s-au dat niciun fel de prime, ci numai drepturi salariale, dar tocmai pentru cã este investigaþia cor-

pului de control, vã vor spune ei la finalizarea controlului. Eu spun cã au fost doar drepturi salariale”, a declarat Viorel Stancu, director general interimar al CEH. Potrivit informaþiilor care au ajuns la urechile presei, fiecare membru al CA al CEH ar fi încasat în ultima sãptãmânã undeva la 20.000 de lei, iar lunar, membrii CA încasau peste 4.000 de lei, cotã parte din indemnizaþia directorului general.

Aurelian Ghimpãu, preºedintele Consiliului de Administraþie al CEH a refuzat sã dea explicaþii ºi a motivat cã de duminicã de la ora 14,00 a decis sã intre

în silentio stampa.

riteriile pentru care responsaC bilii Complexului Energetic Hunedoara...

...ºi-au acordat primele rãmân un mister, iar corpul de control al ministrului Energiei trebuie sã le stabileascã.

Informaþiile vehiculate aratã cã primele pe care ºi le-ar fi dat ºefii CEH, înainte de insolvenþã, sunt cuprinse între 9 mii ºi 20 de mii de lei. Cel mai mare venit ar fi ajuns în buzunarele unuia dintre membrii consiliului de administraþie, care a încasat 20.000 de lei.

Aceste sume sunt

bonusuri pe lângã indemnizaþiile lunare pe care le primeau oficialii, de câte 4.000 de lei pe lunã. Alþi membri ai Consiliului de Administraþie ar fi încasat câte 9.000 de lei pentru ultima participare la ultima ºedinþã.

Inspectorii corpului de control au descins, ieri, la Complexul Energetic Hunedoara dupã ce la ministerul de resort au ajuns aceste informaþii iar ministrul Energiei a cerut o anchetã. „Am auzit cã acolo s-au fãcut niºte plãti înainte de intrarea în insolvenþã, s-au ºi dat niºte prime

undeva în zona conducerii. Am trimis un corp de control.

Acolo sunt niºte lucruri care depãºesc nivelul meu de înþelegere ºi ceea ce consider eu cã este o atitudine corectã, moralã ºi responsabilã.

Diana MITRACHE Cred cã trebuie sã ne asumãm cu toþii o stare de lucruri, cã aceasta este o situaþie care are un context istoric cert.

Trebuie sã punem punct. Situaþia în care ne aflãm este o realitate. Trebuie sã spunem stop risipei, stop corupþiei, stop pânã la urmã amestecului între elemente de profesionalism ºi alte lucruri, politizare sau mai ºtiu eu ce, ºi sã invitãm în acest context pe toþi cei care cu adevãrat vor sã schimbe ceva ºi pot sã o facã”, a spus ministrul Energiei, Victor Grigorescu.

Diana MITRACHE Maximilian G ÂNJU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Ianuarie 2016

N

Plãtim impozitele on-line?

DSP nu a solicitat vaccin antigripal icio dozã de vaccin atigripal în judeþul Hunedoara. Sãptãmâna trecutã, Ministerul Sãnãtãþii a suplimentat cu încã 143.000 numãrul dozelor devaccin gripal pentru prevenirea îmbolnãvirilor prin afecþiuni respiratorii. În judeþul Hunedoara nu a ajuns nicio astfel de dozã.

“La noi nu au venit doze de vaccin antigri-

pal pentru cã nu am solicitat. Sãptãmâna

trecutã mai avem pe stoc undeva la 250300 de doze de vaccin atigripal”, a declarat Cecilia Birãu, purtãtor de cuvânt DSP Hunedoara.

Judeþului Hunedoara i-au fost repartizate anul acesta 10.160 de doze de vaccin antigripal, în timp ce numãrul locuitorilor judeþului este de peste 400 de mii. Asta înseamnã cã aproape 42 de persoane din judeþ se luptã pentru o dozã de vaccin antigripal.

Prioritate la imunizare au însã persoanele de peste 65 de ani, bolnavii cronici ºi copiii.

Centru de afaceri în Valea Jiului

udeþul Hunedoara, parteneriat cu judeþul J Harghita. Consiliul

Judeþean Hunedoara vrea sã se asocieze cu cei din Harghita pentru realizarea unei investiþii în Valea Jiului.

realizarea unui centru de afaceri.

“Pe un program european de finanþare, vom încerca sã aducem plusvaloarea Vãii Jiului prin dezvoltarea, împreunã cu judeþul Harghita, a unui centru de afaceri dedicat inclusiv prelucrãrii fructelor de pãdure”,

Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara a raportat în acest sezon, la jumãtatea lunii noiembrie o creºtere a numãrului de persoane diagnosticate cu infecþii acute respiratorii sau pneumonii. În judeþul Hunedoara au ajuns puþin peste 10.000 de doze de vaccine în douã tranºe, astfel în prima tranºã au fost repartizate 6210 doze, iar în a doua 3.950 de doze de vaccine. În cadrul campaniei de vaccinare au fost imunizate persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, cele cu boli cronice, dar ºi copiii.

Monika BACIU

susþine Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara.

De realizarea unor centre de afaceri sau parcuri industriale în Valea Jiului se vorbeºte de ani de zile, însã pânã acum totul a rãmas la stadiul de proiect.

Monika BACIU

Într-o zonã cu probleme deosebite, lipsa locurilor de muncã se resimte acut. Iarna sunt cele mai mari probleme.

Vara, locuitorii Vãii Jiului au diferite activitãþi, precum culesul ciupercilor sau au fructelor de pãdure.

Pentru a valorifica aceste activitãþi, reprezentanþii Instituþiie Judeþene au în plan

I

La fel s-a întâmplat ºi cu un tânãr de 24 de ani din Vulcan care a fost prins de poliþiºti dupã ce a sustras dintr-o locuinþã nelocuitã mai multe bunuri.

Un tânãr din municipiul Vulcan riscã închisoarea pentru furt calificat dupã ce a spart o locuinþã ºi a furat mai multe bunuri, în special echipament pentru sporturile de iarnã.

e fac demersuri ca sã ne plãtim ºi on-line impozitele.

Mãsura îi avantajeazã pe cei care locuiesc în strãinãtate, dar nu numai, însã, deocamdatã birocraþia mai þine un pic lumea pe loc.

Totuºi, în mod oficial, programul la ghiºee va începe din 14 ianuarie.

Suntem mai reticenþi atunci când vine vorba sã achitãm facturile on-line, dar aplicaþiile vin sã îi sprijine pe cei obiºnuiþi deja sã facã asta în strãinãtate. ªi impozitele intrã în aceeaºi categorie ºi la Petroºani existã o aplicaþie chiar ºi pe site-ul primãriei, dar mai sunt mici probleme legate de birocraþie. „Se poate plãti, în moemntul acesta, prin ghiºeu.ro. Suntem în discuþie pentru a vedea cine achitã acel comision pentru bancã ºi pentru acea platã e-tax, care se va putea face pe site-ul nostru ºi sperãm sã reuºim sã rezolvãm aceastã situaþie cât mai repede”, a spus Alin Gal, ºef Serviciul de Impozite ºi Taxel locale Petroºani.

Nu au fost mulþi cei care au solicitat nici pânã acum sã plãteascã on line de pe un card valoarea impozitului pe clãdiri, însã, aºa cum au început timid sã achite cu cardul la ghiºeu, tot aºa, oamenii vor prinde curaj ºi sã acceseze acest tip de platã, din faþa calculatorului.

Diana MITRACHE

S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI

Spãrgãtor prins cu prada în spinare

mobilele nelocuite, fac cu ochiul spãrgãtorilor de locuinþe. Zeci de locuinþe sunt nelocuite în Valea Jiului, iar infractorii testeazã terenul ºi îºi încearcã norocul.

S

Individul a fost vãzut de vecinii pãgubitului, care au alertat poliþiºtii. „În data de 10.01.2016, în jurul orei 16:40, Poliþia Municipiului Vulcan a fost sesizatã despre faptul cã o persoanã neidentificatã a pãtruns prin efracþie (spargere geam) într-un imobil nelocuit, din municipiul Vulcan.

La faþa locului s-a deplasat cu operativitate un echipaj de siguranþã publicã, care a identificat prezumtivul autor al infracþiunii de furt calificat, un tânãr în vârstã de 24 de ani, din municipiul Vulcan, despre care s-a stabilit cã a sustras din interiorul imobilului mai multe bunuri (schiuri cu clãpari, mai multe perechi de încãlþãminte etc.)”, a declarat subcomisar Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Poliþiºtii din Vulcan i-au fãcut dosar penal individului ºi-l cerceteazã pentru furt calificat.

Anchetatorii vor sã vadã dacã este implicat ºi în alte furturi comise pe raza localitãþii.

Maximilian GÂNJU

anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru MARÞI 12.01.2016 în PETRILA - între orele 10.00 - 14.00.

Zona afectatã: Cartier 8 Martie - blocurile turn nr. 12, 14, 26, 27, 28, 33 ºi bl. 13.

Motivul restricþiei: Montare hidrant zona bl.

116, str. Tudor Vladimirescu.

Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petrosani

Turism 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Ianuarie 2016

Nemþii vor sã punã mâna pe domeniul schiabil din Pasul Vâlcan

N

emþii vor sã continue ce nu face statul. Investitori germani vor sã ducã la bun sfârºit proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Pasul Vâlcan. Prima etapã a proiectului este realizat în proporþie de 100%, dar aici ar mai trebui fãcutã legãtura cu staþiunea montanã Straja.

De trei ani nu au mai fost alocaþi bani pentru acest proiect, astfel cã lucrãrile stagneazã. Nemþii au speculat potenþialul turistic al zonei ºi vor printr-un parteneriat cu administraþia localã de la Vulcan sã finalizeze acest proiect ambþios. “În Pasul Vulcan la sfârºitul anului 2015 am reuºit sã depunem toate documentele pentru reautorizarea pârtiei, sã construim acel apres-schi lângã telegondolã ºi sã creem acel centru de închirieri pentru schiuri, clãpari pentru schiori. În acest

an vom pune la dispoziþia celor care doresc sã vinã sã schieze atât cele necesare cât ºi un loc unde sã serveascã o cafea. Toate aceste condiþii erau necesare încã mai din timp dar posibilitãþile noastre nu au fost aºa mari. Sperãm ºi am încrederea cã vom realiza partea a doua a proiectului cu fonduri din afarã. La ultima vizitã pe care am avut-o din partea celor de la Ministerul Turismului, vizitã la care a luat parte ºi un reprezentant german care a fost foarte interesat de ceea ce s-a fãcut în Pasul Vulcan

ºi de ce urmeazã sã se facã aici. Am prezentat tot proiectul, legãtura cu Straja astfel încât a fost foarte interesat ºi a promis cã se va întoarce înapoi în primãvara acestui an cu un reprezentant din partea Germaniei care se ocupã de partea de turism ºi sã vadã în ce condiþii ar putea dezvolta a doua parte a proiectului pentru a face un parteneriat pe fonduri europene pentru ca legãtura dintre Pasul Vulcan ºi Straja sã fie realizatã”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Dacã cele douã staþiuni montane ar fi unite, în Valea Jiului ar funcþiona cel mai mare domeniu schiabil din Europa de Est, lucru care ar atrage un numãr important de turiºti.

“Pentru Vulcan ar fi un aflux mai mare de turiºti.

Dacã ar fi o legãturã altfel s-ar pune ºi problemele de dezvoltare a zonei turistice din Pasul Vulcan. Atunci când vine un investitor întreabã ce condiþii are pentru a se putea dezvolta acolo. Dacã dezvoltarea este extinsã spre un complex turistic Pasul Vulcan-Lupeni altfel va fi ºi gândirea celor care vor sã dezvolte în turism”, a mai subliniat Ile. Realizarea unei singure staþiuni montane ar însemna zeci de kilometri de pârtii pentru schiori.

“Este vorba de mulþi kilometri de pârtii care se pot dezvolta ºi deja avem oameni de afaceri care vor sã monteze teleschiuri din Vârful Straja pânã jos în vale pentru a crea condiþii pentru schiori. Toatã lumea întreabã când va fi acest lucru pentru cã ºi condiþiile de transport sunt mai bune la Pasul Vulcan”, a mai subliniat Ile. Potrivit unei informãri a Autoritãþii Naþionale pentru Turism doar proiectul de dezvoltare a staþi-

17 ianuarie 2016 - World Snow Day la Ski Resort Transalpina

“Invazia piticilor pe pârtii” Z

iua Internaþionalã a Zãpezii, eveniment sãrbãtorit în datã de 17 ianuarie 2016, în toatã lumea, este organizat pentru al doilea an consecutiv ºi pe pârtiile de la Ski Resort Transalpina.

Scopul acestui eveniment, este acela de a da posibilitatea copiilor ºi familiilor acestora sã exploreze ºi sã experimenteze bucuria zãpezii prin jocuri ºi concursuri specifice iernii.

Foarte important de menþionat, este faptul cã, duminicã 17 ianuarie, copiii cu vârste cuprinse între 4 – 14 ani, vor

putea folosi în mod gratuit, toate instalaþiile de transport pe cablu funcþionale. De asemenea echipele ªcolii de Ski&Snowboard ºi Project RIDE de la SRT sunt pregãtite, sã le ofere acestora, în intervalul orar cuprins între orele 11.00 – 13.00, lecþii de iniþiere

în tainele sporturilor de iarnã. Bineînteles cã surprizele nu se vor opri, pentru cã pe parcursul întregii zile, administraþia pârtiei a pregãtit numeroase surprize, jocuri ºi concursuri, iar la final, fiecare participant va fi recompensat, cu premii speciale.

Copiii nu vor regreta nici o secundã cã vor neglija, pentru o zi, jocurile electronice ºi site-urile de socializare.

Ei vor afla, în workshop-uri scurte ºi distractive, susþinute cu ajutorul echipelor formate din reprezentanþi ai Serviciului Salvamont ºi cel al Serviciului de Ambulanþã Judeþean Vâlcea, care sunt beneficiile practicãrii sporturilor de iarnã, pentru sãnãtate, ce înseamnã securitatea pe pârtie, de ce trebuie sã avem grijã de mediul înconjurãtor ºi în ce fel facem acest lucru.

Ramona FODOR

unii montane Pasul Vâlcan a fost finalizat în proporþie de 100%. Dar este vorba doar de prima parte a proiectului. A doua parte prevede unirea acestei staþiuni cu cea din Strajã, iar acest proces nici mãcar nu a început încã.

“Gradul de implementare a proiectelor de dezvoltare a staþiunilor montane din Valea Jiului, respectiv Parâng, Straja ºi Pasul Vâlcan - Consiliul Local Lupeni în implementarea proiectului „Schi în România, staþiunea Straja” – circa 60%. Consiliul Local Petroºani în implementarea proiectului „Schi în România, Municipiul Petroºani” – circa 16%.

Consiliul Local Vulcan în implementarea proiectului „Schi în România, oraºul Vulcan”- 100% prima etapã”, se aratã într-un rãspuns oferit cotidianului Cronica Vãii Jiului, de reprezentanþii Autoritãþii Naþionale pentru Turism.

Autoritãþile responsabile de aceste proiecte recunosc faptul cã în anul 2015 nu au alocat nici mãcar un leu pentru aceste investiþii. În ceea ce priveºte acest an, situaþia este incertã încã.

Monika BACIU

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 13.80 lei - Cotlet porc fãrã os -17.30 lei - Ceafã porc cu os - 13.80 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.30 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Ianuarie 2016

Henþ cu mâna

ªI TOTUªI EXISTÃ...

Se ºtie situaþia dezastruoasã în care se aflã echipa de fotbal Jiul Petroºani. Un club care se mândrea pe vremuri pe lângã fot-

bal, cu secþii de atletism, tenis de câmp, navomodelism, volei feminin. Secþii moarte de-acum, uitate în praful de istorie.

Fotbalul a fost cel care a dus trena ani de zile.

Pânã s-a ales praful, de uneori îþi vine dor de...

Simota!

Acum, de luni de zile stadionul n-a mai avut curent electric, apa a mai ºi îngheþat, ºi cu toate astea, Sorin Ghiþan ºi compania au

reuºit sã-i aducã la antrenamente pe cei 25-30 de bãieþi care formeazã echipele de juniori ºi seniori pentru Liga a IV-a judeþeanã. Ãsta e primul semn bun, cã Jiul Petroºani nu a murit de tot. O echipã care mai are trei ani pânã face un

secol de existenþã trece acum prin cea mai neagrã perioadã a sa.

Nu ºtim dacã mai apucã suta de ani – ar trebui sã se întâmple în 2019 –, dar important este cã unii, cât de cât, nu o lasã sã moarã.

Sã vedem cât vor mai rezista perfuziile.

Sportul la început de sezon acum zece ani – ianuarie 2006 Jiul fãcea transferuri de senzaþie În urmã cu zece ani, în anul 2006, Jiul ataca sezonul din Divizia „A”,

Minerul Lupeni din Divizia „B”, Minerul Uricani din Divizia „C”, celelalte, C.S. Vulcan, Minerul Aninoasa, Inter Petrila sau Universitatea Petroºani, din Divizia „D”. Ce vremuri!

Jiul Petroºani îl aducea pe Aurel ªunda ca antrenor (în locul lui

Ionuþ Chirilã), acesta având misiunea de a salva echipa de la ret-

Un petroºenean la Olimpiadã!

Ionuþ CHIRILÃ

„A fost un moment crucial pentru mine acum zece ani, - declarã în 2016 Aurel ªunda – am gãsit la Petroºani o echipã dornicã sã rãmânã în Divizia „A”, ceea ce ne-a ºi reuºit. Am avut condiþii excelente, ca dovadã, am plecat în februarie într-un turneu în Cipru. Am avut un public mereu lângã echipã, care ne-a susþinut permanent. Au ºi trecut zece ani? N-am sã uit Aurel ªunda a venit la Jiul niciodatã perioada aceea”, a mai în ianuarie 2006 spus Aurel ªunda.

Gabi Stan pe banca Lupeniului, acordând un interviu reporterului, în anul 2006 rogradare, ceea ce i-a ºi reuºit.

La Jiul au mai sosit ºi câþiva jucãtori de valoare, precum Paleacu de la „Poli” Timiºoara, Diniþã ºi Fl. Dumitru de la Steaua. ªi divizionara „B” Minerul Lupeni (locul 8 în B3) se întâlnea în

„Colonia” jiulistã a plecat în Antalya

P

atru nume care au activat de-a lungul anilor la Jiul Petroºani se aflã acum în solda echipei de Liga I, F.C. Voluntari.

Gigi Mulþescu ºi Daniel Timofte sunt antrenorii echipei, Cãtãlin Mulþescu se ocupã de pregãtirea portarilor, iar în conducerea clubului se aflã ºi fostul jucãtor al Jiului, Florentin Dumitru.

Echipa din Voluntari se aflã pe penultimul loc al clasamentului, dar cei de acolo sperã cã lucrurile se vor îmbunãtãþi. „Avem douã stagii de pregãtire în Antalya, mai sper

La nivelul Diviziei „D”, cele mai multe transferuri le realiza Inter Petrila care îi „înregimenta” pe Lovas (Min. Aninoasa), Acs, Mugurel Radu (Minerul Lupeni), A. Apetrei (Min. Aninoasa), Bogdan Spafiu (revenit din Spania).

sã aducem niºte jucãtori. Eu mai cred cã aceastã echipã mai poate fi salvatã. Totul depinde de faptul cã va trebui sã atingem un vârf de formã în

ianuarie 2006 cu antrenorul Gabriel Stan, cu Török de la F.C. Vaslui, cu Fl. Pop de la Olimpia Satu Mare, echipa urmând un stagiu de pregãtire la Belek, în Antalya.

Pe 22 ianuarie 2006 a avut loc primul meci amical în Valea Jiului, Minerul Lupeni – Inter Petrila 1-1, prin golurile marcate de Noaþã respectiv Spânoche.

Tot acum zece ani, în ianuarie 2006, juniorul (pe atunci avea 18 ani) Cosmin Chetroiu de la echipa de sanie a CSS Petroºani era nominalizat pentru lotul României la Olimpiada de iarnã de la Torino (Italia).

A fost o mare performanþã a sportivului din Petroºani, fiind al doilea sportiv din istoria Vãii Jiului participant la o Olimpiadã de iarnã, dupã boberul Petre Hristovici, care reuºise o performanþã similarã la Jocurile Olimpice de Iarnã de la Grenoble (Franþa) în anul 1972.

play-out” a precizat antrenorul Gigi Mulþescu. Aºadar, un cvartet de foºti jiuliºti sperã sã mai „respire” aerul primei ligi ºi din sezonul urmãtor.

Gigi Mulþescu ºi Daniel Timofte au antrenat ºi au jucat la Jiul Petroºani

Cosmin CHETROIU Paginã realizatã de Genu TUÞU