Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1016

Cronica Vãii Jiului Luni, 11 Ianuarie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Parlamentarii hunedoreni cer bani pentru Gara Petroºani ºi „Drumul lui Bãsescu”

ai mulþi parlamentari hunedoreni au cerut printr-o scrisoare deschisã reluarea finanþãrii la construcþia Drumului Naþional 66A, Câmpu lui Neag –Herculane. Deputaþii ºi senatorii hunedoreni de la toate partidele politice au fãcut front comun ºi-i cer premierului Dacian Cioloº sã finanþeze douã obiective extrem de importante pentru Valea Jiului. Astfel, ar trebui gãsite resurse în buget pentru Drumului Naþional 66A Câmpu lui Neag Herculane ºi Staþia CFR Petroºani. „Parlamentarii de Hunedoara învestiþi în anul 2012 dorim sprijinirea a douã proiecte majore care sã readucã judeþul nostru în circuitul economic naþional: 1) Reabilitarea DN 66A Câmpu lui Neag Herculane ºi 2) Modernizarea statiei de cale feratã Petroºani. Lucrãrile de amenajare a

Drumului Naþional 66A Câmpu lui Neag Herculane construit pe un vechi drum forestier, au început în anul 1999, în timpul guvernului condus de Radu Vasile ºi au fost întrerupte de mai multe ori, ultima oarã, fiind reluate în 2006 ºi sistate în 2008. Staþia de cale feratã Petroºani, datã în folosinþã în 1870, adicã în urmã cu 145 de ani ºi care de-a lungul timpului a beneficiat de foarte puþine lucrãri de întreþinere, fãrã sã mai vorbim de reabilitare, mai are puþin ºi se dãrâmã sub privirile îngrijorate ale cãlãtorilor. Vã rugãm aºadar, cu toatã buna credinþã, sã nu abandonaþi ceea ce a fost început de predecesorii dumneavoastrã. Cele douã proiecte sunt strâns legate, întrucât doar împreunã pot închide circuitul economic care va favoriza fluxurile comerciale, punând astfel în valoare economia judeþului nostru”, se aratã în petiþia trimisã de senatori ºi deputaþi. Maximilian GÂNJU

CEH se aflã pe “mâini bune”

Experienþa lichidatorului judiciar constã în FALIMENT

e la fotbal ºi demolãri la energie. Administratorul judiciar care se va ocupa de insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara face parte dintr-o mare înºiruire de societãþi comerciale care de-a lungul anilor s-au ocupat de diferite activitãþi. AMT Servicii de Insolvenþã sau Casa de Insolvenþã GMC au lichidat activitatea mai multor firme. >>> PAGINILE 4-5

Ilegalitãþile de la CEH, ascunse sub preºul iresponsabilitãþii

ncheta DNA din vara anului trecut de la CEH a rãmas în stand-by. A trecut mai bine de jumãtate de an de când mascaþii au descins la CEH, iar rezultatele nu se cunosc nici în prezent. Anterior descinderii, sindicaliºtii erau dispuºi sã facã mai multe plângeri penale pe numele foºtilor conducãtori ai societãþii care au adus-o în pragul falimentului. Petre Nica, preºedintele Sindicatului

Muntele, susþine cã toþi conducãtorii vor sã îºi ascundã ilegalitãþile. “A fost o declaraþie pe care am fãcut-o înainte de descinderea mascaþilor la Complexul Energetic Hunedoara

ºi în vizita domnului ministrului Gerea s-a vorbit de trei dosare penale pe care le

instrumenteazã DNA din informaþiile pe care le avem este vorba de importul de

cãrbune, achiziþiile de materiale ºi piese de schimb, adicã devalizãri pe care cei care

le-au fãcut vor sã le ascundã, prin închiderea minelor”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Abaterile la CEH au fost constatate ºi de inspectorii Curþii de Conturi. Reprezentanþii CEH nu au contestat abaterea în sine, dar spun cã valoarea exactã a prejudiciului poate fi stabilitã doar printr-o expertizã tehnicã. Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Ianuarie 2016

Termocentralele nu mai au cãrbuni ºi acum importã

tocurile de cãrbuni de la Mintia ºi Paroºeni nu mai ajung. Minerii au lucrat ºi în week-end, dar lipsa investiþiilor în subteran ar putea genera o nouã crizã în sistemul energetic ºi de alimentare cu energie termicã, motiv pentru care CEH a lansat o ofertã pentru a importa huilã. Minerii au dat cãrbune, atât cât au putut sã scoatã din fronturile deschise în acest moment. Nu s-a reuºit deschiderea vreunui alt orizont de exploatare aºa încât stocurile au ajuns maxim pentru week-end-ul care a trecut. „Noi lucrãm în fiecare week-end, am lucrat ºi în zilele de

sãrbãtoare, nu în toate, problema ºi aici este una extrem de gravã. Se accelereazã pe zona productivã pentru cã este nevoie de cãrbune, dar avem întârzieri extrem de periculoase ºi de grave în ceea ce priveºte pregãtirea ºi deschiderea unor noi capacitãþi de pro-

ducþie”, a spus Nica. Cele douã termocentrale asigurã agentul termic pentru Valea Jiului ºi Deva ºi, în plus, livreazã energie în sistemul energetic naþional. Cu stocurile la minim s-a lucrat de luni bune, iar asta, în ciuda faptului cã minerii dau cãrbuni ºi în week-end, când

lucreazã suplimentar. Chiar dacã temperaturile de afarã au mai crescut în ultima

vreme, necesarul minim de huilã este de 2.300 de tone/zi. Pentru a putea asigura

consumul celor douã termocentrale, Complexul Energetic Hunedoara va importa cãrbune, pentru cã minele viabile din Valea Jiului, împreunã cu cele în curs de închidere, nu reuºesc sã furnizeze o producþie suficientã. Minerii spun cã s-a ajuns în aceastã situaþie din cauza administraþiei, care în ultimii doi ani nu a mai putut cumpãra nici mãcar materialele de strictã necesitate în subteran. Diana MITRACHE

Drepturile angajaþilor CEH, sub semnul incertitudinii ngajaþii CEH ºi-ar putea pierde din drepturi. Minerii ºi energeticienii A lucreazã dupã un contract colectiv de muncã în care sunt prevãzute anumite drepturi. Insolvenþa ar putea atrage ºi pierderea unor beneficii, însã liderii de sindicat au încercat sã îi protejeze pe angajaþi incluzând o parte din drepturi în contractul individual de muncã. “Când s-a vorbit de insolvenþã toatã lumea s-a gândit cã va dispãrea contractul colectiv de muncã, cã vor fi tãiate drepturile. În condiþiile acestea noi ne-am fãcut datoria sã informãm cã starea de insolvenþã este una certã ºi de aici s-au nãscut întrebãri legate de aceste aspecte. Ne vom lupta pentru pãstrarea contractului colectiv de muncã, pentru pãstrarea drepturilor, dar nu este o

garanþie cã se va ºi întâmpla. O firmã care nu are experienþã nu va ºtii sã judece lucrurile astea. Dacã firma vine ºi zice cã nu mai este în vigoare contractul clectiv de muncã oamenii vor rãmâne cu drepturile din contractul individual de muncã. Vor pierde câteva din drepturi, dar am avut grijã ca în contractul individual de muncã sã fie trecute cele mai multe din drepturile

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

din CCM, dar totuºi nu sunt trecute toate”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Nica este sceptic în ceea ce priveºte administratorul judiciar al Complexului Energetic Hunedoara. “O firmã fãrã expertizã în aceastã zonã nu va putea sã ia deciziile cele mai bune. O firmã cu douã fãtuci angajate va veni ºi va cere câteva documente din care vor reieºi niºte cifre ºi vor discuta pe acele cifre, mai taie de la mineri sporuri, mai tãiem de la energeti-

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

cieni, dar nu asta este soluþia. Orice administrator, orice om de bunã credinþã nu vine sã demotiveze omul prin tãierea drepturilor, trebuie sã vinã ºi sã dea leul acolo unde sã munceºte ºi sã nu îl mai dea acolo unde nu se munceºte. Toþi cei care s-au îmbogãþit de pe urma mineritului ºi a energiei se sperie cã cineva îi va trage la rãspundere”, a mai subliniat Nica. Ministrul Energiei Victor Grigorescu a precizat la Petroºani cã important este menþinerea locurilor de muncã.

”Cred cã a venit vremea, ºi suntem cumva ghidaþi de evenimente ºi de postura în care ne aflãm, sã luãm niºte mãsuri energice ºi sã ne urmãrim aceste obiective pe care le-am anunþat, locurile de muncã ºi siguranþa sistemului energetic, practic sã oprim compania sã se îndrepte spre o situaþie care nu mai poate fi remediatã. Un lucru vreau sã afirm cu tãrie ºi este o afirmaþie pe care o facem în numele Ministerului Energiei: pentru noi falimentul nu este o opþiune, pentru cã acest fapt atrage probleme sociale uriaºe ºi pune în pericol siguranþa energeticã ºi pânã la

urmã demonstreazã incapacitatea noastrã de a gestiona o situaþie complexã sau de a ne apãra interesele economice ºi sociale. La Hunedoara, nicãieri nu apare chestiunea costurilor salariale sau a locurilor de muncã în niciuna din problemele pentru urmãtoarele luni de zile. Problemele pe care le are Hunedoara sunt într-un alt registru. Cred cã prioritãþile sunt sã oprim degradarea situaþiei companiei care poate duce la închiderea porþilor, la pierderea tuturor locurilor de muncã”, a spus ministrul Energiei, Victor Grigorescu, în luna decembrie a anului trecut. Monika BACIU

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Ianuarie 2016

Aproape un secol de la atestarea Petroºaniului

n ianuarie 1924 la Sala „Apollo” din comuna „Petroºeni”, în data de 12, avea loc un eveniment ce marca întreaga istorie a actualei „capitale” a Vãii Jiului. Pe 4 ianuarie se decidea transformarea din comunã în oraº a Petroºaniului de astãzi, iar pe 12 se trece ºi în scripte. În 1924, judeþul Hunedoara avea 10 plase (subdiviziuni ale judeþului în vechea împãrþire administrativã), o suprafaþã de 1.357.024 de iugãre cadastrale (7.810 kmp), un numãr de 320.428 de locuitori, dintre care 269.569 români, 39.978 unguri, 8.521 germani, 4.656 evrei ºi 4.704 de alte etnii. Oraºul de reºedinþã era tot Deva ºi mai existau 11 secretariate comunale, 87 secretariate cercuale, la un numãr total de 425 de comune rurale ºi 4 comune urbane. Plasa Petroºeni avea 14 comune rurale ºi o suprafaþã de 169.481 de iugãre cadastrale (975 kmp). Populaþia totalã era de 60.053 de locuitori (62 de locuitori pe 1 kmp), dintre care 31.111 români, 19.663 unguri, 4.064 germani, 1.958 evrei ºi

3.257 de locuitori de altã etnie. Potrivit unei danii datatã 1640, pe locul Petroºaniului de astãzi trãia familia iobagului Bolia, proprietarii pãmântului fiind familiile Mãrginean (maghiarizat Marzsinay) ºi Cândea (maghiarizat Kendeffy), despãrþite între ele de apele pâraielor Maleia ºi Dâlja. Pe de altã parte, preotul Iacob Radu, din Lugoj, susþinea cã satul iniþial a fost înfiinþat în secolul al XVIIIlea de românii veniþi

din nordul judeþului Gorj de astãzi ºi din Þara Haþegului. Pentru prima oarã, denumirea de Petroºani (sub forma Petroºan) este întâlnitã în Conscripþia din 1784-1787. În cea din anul 1818, despre Petroºani se precizeazã cã avea 96 de locuitori. Potrivit altor pãreri, primii locuitori ai municipiului Petroºani de astãzi au fost însã dacii (urmaºii lor purtând în prezent numele de momârlanioameni ai muntelui). M. GÂNJU

Cinã plãtitã cu sânge C

inã la restaurant, pe tichetele obþinute în urma donãrii de sânge. Persoanele care doneazã sânge primesc anumite tichete pe care le pot utiliza pentru a-ºi cumpãra alimente sau pentru a servi masa în oraº. Nu odatã s-a întâmplat ca ºi la restaurantele din Valea Jiului, care acceptã astfel de tichete, cina sã fie plãtitã în bonuri valorice ºi nu în bani.

“Primim ºi bonuri de masã, deci oricine care vrea sã serveascã masa la noi în local poate plãti cu tichete. Am avut astfel de cazuri, cele mai dese

fiind în perioada sãrbãtorilor”, spune un proprietar de restaurant din Petroºani. Tragedia din Colectiv a sensibilizat românii. Pânã la nefericitul eveniment în urma cãruia ºi-au pierdut viaþa 63 de tineri, numãrul celor care au donat sânge a fost relativ scãzut. Românii empatizeazã cu cei care trec prin momente dificile, astfel cã dupã tragedie, hunedorenii s-au mobilizat ºi au donat picã-

Actualitate 3

Petrila a primit cei mai mulþi bani de la Consiliul Judeþean Hunedoara

1,5

milioane de lei vor ajunge în Valea Jiului. Consilierii judeþeni au aprobat alocarea unor sume de bani localitãþilor din Valea Jiului. Fiecare unitate administrativ-teriorialã a primit bani pentru echilibrarea bugetelor locale, achitarea arieratelor ºi cofinanþarea proiectelor de dezvoltare localã. Din alocãrile privind repartizarea pe unitãþi administrativ-teritoriale a cotei de 20% din sumele defalcate din taxa pe valoarea adãugatã ºi din cota de 18.5% din impozitul pe venit, pentru echilibarea bugetelor locale, pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcþionare ºi/sau de capital sau pentru

turi de viaþã pentru semenii lor aflaþi în nevoie. “În centrul de tranfuzie Sanguinã Hunedoara, colecta de sânge zilnicã dupã tragedia produsã în club Colectiv a crescut de la 28 de unitãþi recoltate de aproximativ 4 ori. Din pãcate solidaritatea populaþiei, este prezentã în procent mare, în special, atunci când se produc evenimente nefericite”, susþin reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii într-un rãspuns oferit senatorului Haralambie Vochiþoiu.

susþinerea programelor de deuvoltare localã pentru pentru susþinerea proiectelor de infrastructurã care necesitã cofinanþare localã CJH a repartizat suma totalã de 19.359.000 de lei. Cea mai mare sumã i-a revenit Primãriei Petrila. Aceasta a primit de la Consiliul Judeþean suma de 500.000 de lei, alþi 300 de mii de lei au ajuns la Uricani.

Municipiile Petroºani, Lupeni ºi Vulcan primesc de la CJH câte 200 de mii de lei în timp ce oraºul Aninoasa va beneficia de 100.000 de lei. Pentru prima datã, toate cele 69 de primãrii din judeþul Hunedoara au primit alocãri cuprinse între 100.000 ºi 500.000 de lei pentru echilibrarea bugetelor locale pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcþionare ºi/sau de capital, în ordinea cronologicã a vechimii arieratelor, pentru rambursarea ratelor la împrumuturi, pentru susþinerea programelor de dezvoltare localã ºi a proiectelor de infrastructurã care necesitã cofinanþare localã. Monika BACIU

Reprezentanþii Ministerul Sãnãtãþii fac comparaþie cu statele Uniunii Europene unde

donarea de sânge este un act voluntar ºi neremunerat, singurul lucru pe care îl primesc donatorii fiind o masã caldã. În þarã donatorilor de sânge li se acordã anumite tichete ºi asta din cauzã cã în centrele de tranfuzii nu existã infrastructurã specificã servirii mesei. Monika BACIU

4 Actualitate

Hidroelectrica ºi GMC, la barã într-un proces Hidroeletrica prin administratorul judiciar EURO INSOL SPRL sunt pãrþi într-un dosar în care Casa de Insolvenþã GMC ca lichidator judiciar reprezintã firma SMR Balº care are calitatea de pârât. Hidroelectrica a vândut energie ieftinã societãþii care este reprezentatã de lichidatorul judiciar a CEH. Corpul de Control al ministrului Economiei a constatat cã Hidroelectrica a vândut energie ieftinã bãieþilor deºtepþi, desi avea interdicþie. Tranzacþia a avut loc din martie 2003 pânã la finele anului 2004. "Cu toate cã Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a interzis incheierea de contracte sau acte adiþionale la cele existente, Hidroelectrica a încheiat noi contracte de furnizare a energiei electrice, pentru o cantitate de 6,6 milioane MWh, în valoare de 171 milioane USD, cu un numãr de 8 firme - SMR Bals, Electrocarbon, Luxten, Elsid, Europec, Alprom, Alro ºi Energy Holding", se evidenþiazã într-un raport preliminar al Corpului de Control. SMR SA Balº (Subansambluri Material Rulant SA) a fost proiectatã ºi construitã între anii 1965- 1970 ºi a fost cunoscutã peste tot în lume pânã în anul 1990 ca Intreprinderea de osii ºi Boghiuri (I.O.B.), iar dupã aceastã datã este înregistratã la Camera de Comerþ Olt cu numãrul J28/31 din 1991, sub actuala denumire. Din

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Ianuarie 2016

proiectare a fost prevãzutã cu utilaje de mare complexitate tehnologicã, posedând în prezent noutãti de ultimã orã în industria producãtorilor de material rulant de cale feratã din lume. Începând cu luna septembrie 1999 firma a fost privatizatã, devenind o firmã cu capital privat românesc 100%, principalul acþionar fiind M.R. INVESTIÞII INDUSTRIALE SA Bucureºti. Tribunalul Olt a decis, la data de 24 ianuarie 2014, deschiderea procedurii generale a insolvenþei împotriva companiei SMR SA Balº, desemnând administrator judiciar provizoriu pe "AMT Servicii Insolvenþã" SPRL(cu sediul în Craiova, str. Calea Unirii, nr.30, et.1, judeþul Dolj)

GMC, fotbalul ºi vagoanele Lichidatorul judiciar al CEH are în palmares un dosar sportiv. Firma a fost lichidatorul judiciar al Asociaþia Club Sportiv FC Olt Slatina. În anul 2015, Tribunalul Olt a dat Asociaþia Club Sportiv FC Olt Slatina pe mâna administratorului judiciar care nu este nimeni altul decât Casa de Insolvenþã GMC Craiova. “Admite cererea formulatã de debitoarea Asociaþia Club Sportiv FC OLT Slatina pentru deschiderea procedurii simplificate de insolventã. (…) dispune deschiderea procedurii simplificate de insolvenþã ºi intrarea în faliment a debitorului Asociaþia Club Sportiv FC Olt. (…) numeºte lichidator provizoriu pe Casa de Insolvenþã GMC SPRL Craiova”, se aratã în soluþia Tribunalului Olt. Procesul privind insol-

CEH se aflã pe “mâini bune”

Experienþa lichidatorului judiciar constã în FALIMENT nr.30, jud. Dolj, înregistratã la ORC Dolj cu nr. J16/252/1995 ºi codul unic de înregistrare 7101398

Sãftoiu acuzat de afaceri ilegale

venþa FC Olt Slatina continuã. Casa de Insolvenþã GMC Craiova a fost, de asemenea, lichidatorul judiciar ºi al producãtorului de vagoane ROMVAG. Societatea a intrat în faliment anul trecut.

Casa de Insolvenþã GMC, continuatorul foºtilor Casa de Insolvenþã GMC Craiova a luat fiinþã anul trecu, mai exact în data de 21 mai. Nu se cunosc prea multe informaþii despre societate. “CASA DE INSOLVENTA GMC SPRL, cu sediul în Craiova, Calea Unirii, Nr. 36, judeþul Dolj continuatoarea AMT SERVICII INSOLVENTA SPRL, societate ce a preluat urmare a divizãrii acesteia din urmã, conform protocolului nr. 2/15.04.2015”, se aratã în documentele Casa de Insolvenþã GMC Craiova. Potrivit informaþiilor, Casa de Insolvenþã GMC Craiova îi are în componenþã pe Tudor Constantin, Gheorghe Miu ºi Mihail Lucian Mitrãchioiu. Casa de Insolvenþã GMC Craiova este continuatoarea celor de la AMT Servicii de Insolvenþã Craiova. AMT

Servicii Insolvenþã SPRL a fost înfiinþatã în anul 2006 , urmare apariþiei OUG 86/2006 ce a stabilit cadrul organizãrii societãþilor profesionale în domeniul insolvenþei. AMT Servicii Insolvenþã SPRL Craiova este succesoarea SC AMT SERVICE SA, preluându-i clientela ºi portofoliul activitãþilor de insolvenþã. “Nivelul profesional al specialiºtilor noºtri ºi experienþa acumulatã în timp în numeroasele lichidãri ºi reorganizãri soluþionate, implicit în valorificarea de active ºi recuperarea creanþelor, constituie cartea noastrã de vizitã ºi ne creeazã o poziþie de lider în cadrul societãþilor cu profil similar din zonã. Stilul de lucru instituit de conducerea firmei, a asigurat o serie de rezultate remarcabile în activitatea desfãºuratã, concretizate în principal în gãsirea celor mai bune soluþii de valorificare a activelor societãþilor aflate în insolvenþã ºi de recuperare a creanþelor deþinute de acestea”, se aratã în descrierea firmei. Conducerea societãþii AMT Servicii Insolvenþã SPRL a fost asiguratã de Sãftoiu Florin acesta având funcþia de asociatcoordonator în cadrul societãþii profesionale. La rândul sãu AMT Servicii Insolvenþã a fost continuatoarea AMT

Service. Cea din urmã societate s-a ocupat de demolãri ºi insolvenþe. În anul 2014, AMT Service a elaborat documentaþia pentru demolarea clãdirilor care se aflau în zona unde trebuia sã rãsarã o zonã rezidenþialã. Societatea a fãcut ºi o estimare a deºeurilor care vor rezulta de pe ºantier. În urma lucrãrilor, au fost scoase 0,95 tone de fibre ºi sticlã, 4.263,34 tone de beton, 3.148,56 tone de cãrãmidã, 12,96 tone de þiglã, 351,11 tone de lemn, fier ºi oþel 44,47 tone de fier ºi oþel, 0,50 tone de cabluri, 4,62 tone de materiale izolante ºi 8,46 tone de materiale de construcþii cu conþinut de azbest. Deºeurile valorificabile sunt considerate de cãtre specialiºti ca fiind lemnul, fierul, oþelul ºi cablurile. SC AMT SERVICE SRL, cu sediul în Craiova, Calea Unirii,

Numele lui Florin Sãftoiu, reprezentant al AMT Servicii Insolvenþã este strâns legat de falimentarea societãþii Agroservice Corabia. Administratorul firmei AMT Insolvenþã Servicii SPRL Craiova, Florin Sãftoiu, numit lichidator judiciar pentru lichidarea patrimoniului societãþii falimentare SC Agroservice SA Corabia, ºi-a produs efectul la licitaþia din 30 august 2010, care s-a fãcut în tãcere, în defavoarea altor firme interesate, ºi în cadrul cãreia un complex funcþional, având în componenþã o halã de 3.000 m.p. ºi un teren de peste 17.500 m.p., s-a vândut la un preþ cu mult subevaluat, respectiv 85.000 lei. În 25 septembrie trei firme au contestat în instanþã licitaþia, cerând anularea acesteia. Firmele Crimpex Service SRL Bucureºti, Sineco SRL Bucureºti ºi SC Motorex SRL Corabia au solicitat la secþia comercialã a Tribunalului Olt anularea licitaþiei ºi au sesizat în 26 septembrie Serviciul Teritorial Craiova al Direcþiei Naþionale Anticorupþie. Reprezentanþii celor trei

firme susþin cã, deºi au trimis lichidatorului judiciar scrisori de intenþie prin care anunþau oficial cã sunt interesate de licitaþie, ei n-au primit niciodatã informaþii privind data, locul ºi ora organizãrii licitaþiei. Potrivit presei locale din Olt, “AMT are o istorie plinã de semne de ordin penal ºi ºapte sesizãri la DNA. În anul 2000 Florin Sãftoiu, care lucra pe atunci ca expert contabil pe lângã Tribunalul Dolj, a fost desemnat sã stabileascã nivelul creanþelor ºi sã analizeze documentele contabile ale unei societãþi din Craiova intratã în procedura de faliment, GI SA. Corectã nu a fost evaluarea creanþelor, dat fiind faptul cã patronul a contestat în nenumãrate rânduri expertiza întocmitã de Sãftoiu, împotriva cãruia a fãcut mai multe plângeri penale în care îl acuza de sãvârºirea infracþiunilor de fals ºi abuz în serviciu. Florin Sãftoiu a fost implicat ºi în suspecta lichidare a ansamblului funcþional ce aparþinea firmei Tufon. Deºi valora pe puþin 20 de milioane de euro, SC Tufon a fost adjudecatã cu numai 147 miliarde de lei vechi de o firmã fãrã sediu ºi care an de an a înregistrat datorii ºi pierderi, SC ECS Engineering Services Consulting SRL Bucureºti. Sãftoiu a fãcut ce a vrut el, bucurându-se însã ºi de „colaborarea“ unor personaje din justiþie ºi din domeniul finanþelor. Aºa se explicã de ce, în ciuda unor asemenea ºmecherii cu iz penal, AMT Insolvenþã Servicii continuã sã primeascã pe bandã rulantã dosare de faliment ale unor mari fabrici din Oltenia”.

Toate acelaºi sediu Potrivit datelor Minsiterului de Finanþe, cele trei societãþi, Casa de Insolvenþã GMC Craiova, AMT Servicii Insolvenþã ºi AMT service au acelaºi sediu, Calea UNIRII Nr 30, Craiova. Monika BACIU

Minerii sunt gata de a intra în grevã generalã

e astãzi minerii din Valea Jiului D strâng semnãturi ca sã

declanºeze greva generalã. Ortacii sunt nemulþumiþi de decizia magistraþilor Tribunalului Hunedoara privind administratorul care se va ocupa de CE Hunedoara, pe perioada insolvenþei. Aceºtia ameninþã cu greva generalã ºi spun cã-ºi vor pierde locurile de muncã din cauza unor „bãieþi deºtepþi” ce vor închiderea minelor. Primul pas a fost fãcut vineri seara, dupã ce mai mulþi mineri de la Lonea, Vulcan ºi Lupeni au refuzat sã intre în schimbul al doilea. Ortacii s-au adunat în sala de apel ºi au protestat circa 30 de minute, înainte de intrarea în schimbul al doilea. „Au protestat la

intrarea în schimbul al doilea mineri de la minele Lonea, Vulcan ºi Lupeni, exprimându-ºi îngrijorarea faþã de locul de muncã ºi vizavi de intrarea în insolvenþã a CEH. Au discutat între ei, au discutat cu liderii de sindicat, iar dupã aproximativ 30 de minute au încheiat protestul. Practic, au întârziat intrarea în schimb aproximativ 10-15 minute, pentru cã ei, de obicei, vin mai devreme la

minã, înainte de a începe lucrul”, a declarat Viorel Stancu, directorul Complexului Energetic Hunedoara. Atât sindicatele cât ºi ortacii sunt nemulþumiþi de decizia instanþei care a ales firma GMC SPRL Craiova ca administrator judiciar. Ministerul Energiei propusese ca administrator judiciar sã fie desemnatã casa de insolvenþã Euro Insol SPRL, administratã

de avocatul Remus Borza. „Complexul Energetic Hunedoara a solicitat Euro Insol, însã potrivit Legii insolvenþei judecãtorul a decis cã firma de avocaturã GMC SPRL Craiova va administra judiciar CEH provizoriu, pânã la prima adunare a creditorilor, care va avea loc într-un timp destul de scurt. Este prematur sã mã pronunþ asupra a ceea ce va face administratorul judiciar. Nu sunt însã de acord cu faptul cã a trebuit sã se ajungã aici, deºi semnalele de alarmã sunt trase de doi ani de zile. Interesele politice au adus Complexul Energetic Hunedoara în aceastã situaþie”, a declarat Petre Nica, preºedintele sindicatului „Muntele”. Compania are datorii de 1,2 miliarde de lei ºi popriri pe toate conturile. Maximilian GÂNJU

Premierã naþionalã. O minã, clasatã ca monument istoric de interes naþional

ina Deak din Petrila a fost încadratã a fi monument istoric de interes naþional. Ordinul Ministerului Culturii a fost publicat în Monitorul Oficial. Fãrã a þine cont de istorie, importanþã ºi simbol, buldozerele firmei care se ocupã de închiderea ºi ecologizarea minei Petrila ar fi putut sã radã clãdirile de importanþã naþionalã de pe faþa pãmântului. Pentru a nu se întâmpla acest lucru, Ministerul Culturii a clasat mai multe clãdiri, iar unele sunt considerate a fi clãdiri de interes naþional. “Având în vedere referatul de aprobare a proiectului de ordin al ministrului culturii de clasare în lista monumentelor istorice, categoria ansamblu, grupã valoricã A, a exploatãrii miniere Petrila, situatã în str. Minei, oraºul Petrila (...) emite urmãtorul ordin se claseazã ca monument istoric în categoria ansamblu, grupa valoricã A,

exploatarea minierã Petrila, având codul în lista monumentelor istorice HD-II-a-A21106”, se aratã în ordinal publicat în Monitorul Oficial în data de 8 ianuarie 2016.

inci clãdiri istorice

Dacã exploatarea zãcãmântului de huilã de la mina Petrila a devenit istorie, cinci clãdiri vor face parte din istoria industrialã a localitãþii. Atelierele mecanice au fost încadrate în grupa valoricã B, categoria monument, codul din lista monumentelor istorice HD-II-m-B21106.01. Douã dintre

componentele minei Petrila au fost catalogate a fi monumente istorice de interes naþional. Este vorba de clãdirea compresoarelor vechi ºi termocentrala cu coºul de fum, dar ºi mina Deak. În perioada 18681879, prin intermediul Tezaurariatului Montanistic, se întreprind numeroase lucrãri în Valea Jiului – astfel în decembrie 1869 decembrie 1868 începe exploatarea primei mine subterane din Valea Jiului, denumitã Mina Deak Ferencz, ce are în primul an de funcþionare 64 muncitori, în iulie 1868 începe linia feratã dintre Petroºani est ºi Petrila, iar construcþia

este terminatã în decembrie 1869, sunt realizate lucrari de înaintare cercetare în câmpul Ferencz, sãparea de galerii de coastã. Oraºul Petrila creºte de la 2.487 locuitori (1870) la 3.226 locuitori (1880) la 3.471 locuitori (1890) 4.497 locuitori (1900) ºi 9.260 locuitori (1910). Apar între 1868 – 1874 Colonia Deak (Colonia Minei), colonia Lonea (Lonya). Cu toate cã au deþinut practic perimetrul minier al Vãii Jiului, societãþile carbonifere care au funcþionat aici ºi pânã la - ºi dupã primul rãzboi mondial nu l-au folosit în totalitate. Astfel, cinci dintre clãdirile minei Petrila au

fost încadrate în lista monumentelor istorice. Este vorba de clãdirea compresoarelor vechi ºi termocentrala cu coºul de fum, grupa valoricã A, categoria monument, codul din lista monumentelor istorice HD-II-m-A-21106.02, mina Deak, grupa valoricã A, categoria monument, codul din lista monumentelor istorice HD-II-m-A-21106.03, puþul nou cu schip, grupa valoricã B, categoria monument, codul din lista monumentelor istorice HD-II-m-B21106.04, puþul centru (turnul ºi hala), grupa valoricã B, categoria monument, codul din lista monumentelor istorice HD-II-m-B21106.05 ºi preparaþia veche, grupa valoricã B, categoria monument, codul din lista monumentelor istorice HD-II-m-B-21106.06. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Ianuarie 2016

JOBURI în strãinãtate: Peste 2.100 de locuri de muncã sunt disponibile în Spaþiul Economic European. Unde vã puteþi angaja

este 2.100 de locuri de muncã sunt disponibile în Spaþiul Economic European, prin intermediul reþelei europene de ocupare Eures, cele mai multe fiind în Spania, unde angajatorii cautã muncitori necalificaþi în agriculturã. Angajatorii din Spaþiul Economic European oferã, prin intermediul reþelei Eures România, 2.166 locuri de muncã vacante, informeazã Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã (ANOFM). În Spania se cautã 800 de muncitori necalificaþi în agriculturã ºi un maseur, în

Portugalia - 400 de muncitori necalificaþi în agriculturã, iar în Danemarca - 400 de culegãtori de mazãre ºi 30 culegãtori de cãpºuni . În Marea Britanie sunt disponibile 390 de posturi, printre care 300 îngrijitori persoane, 60 asistenþi medicali, 20 asistenþi medicali generaliºti, 10 medici de familie –

medicinã generalã; iar în Germania 111 de posturi: 50 asistenþi medicali generaliºti, 13 bucãtari,11 ospãtari, 10 barmani, 10 persoane în gastronomia de sistem, cinci pentru asistenþi manager, cinci pentru electricieni industriali, douã pentru mecanici industriali. Printre altele, se mai cautã un electrician, un mecanic (maºini prelucrare cauciuc ºi mase plastice), un mecanic auto (camioane), un visual designer ºi un brutar. Românii pot opta pentru 162 de locuri de muncã ºi în Cehia:

50 de lucrãtori în producþie (asamblarea aparatelor de aer condiþionat), 50 de operatori, 50 de ºoferi transport marfã-internaþional, 10 lucrãtori în prelucrarea lemnului, un analist IT service desk ºi un analist suport software. Un numãr de 30 de

Autostrada Lugoj - Deva, planificatã a fi terminatã în trimestrul III din 2018

ºoferi autocamion transport internaþional sunt cãutaþi în Slovacia, iar în Polonia sunt disponibile douã posturi de dezvoltator internet, respectiv de

PHP developer (programator aplicaþie). În Norvegia se cautã un doctorand în Departamentul biomedical, iar în Irlanda un tehnician. Persoanele interesate sã ocupe un loc de muncã pot viziona ofertele accesând portalul Eures naþional, www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la sediul agenþiei judeþene pentru ocuparea forþei de muncã de domiciliu sau reºedinþã, unde consilierul Eures îi poate îndruma. Sursa MEDIAFAX

Peste 1.200.000 de lei subvenþii de la buget pentru partidele politice

artidele politice au primit în luna ianuarie subvenþii de la bugetul de în valoare totalã de 1.231.164 lei, informeazã Autoritatea Electoralã Permanentã (AEP ).

Data începerii implementãrii proiectului este primul trimestru din 2016, iar data estimatã de semnare a contractului de finanþare este ultimul trimestru al acestui an. Lotul 4 al autostrãzii Lugoj — Deva a fost împãrþit în 4 secþiuni, respectiv: Secþiunea A km 77+361 — km 83+014; Secþiunea B km 83+014 —

Potrivit unui comunicat al AEP, cei mai mulþi bani i-a primit Partidul Naþional Liberal respectiv suma de 532.453,43 lei, apoi Partidul Social Democrat 444.599,78 lei ºi Partidul Poporului Dan Diaconescu 186.824,45 lei. Partidul Conservator a primit suma de 43.212,57 lei, Uniunea Naþionalã pentru Progresul României - 20.329,42 lei ºi Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat 3.744,35 lei, se precizeazã în documentul citat. Sumele au fost acordate în conformitate cu prevederile Legii nr. 334/2006 ºi ale Hotãrârii Guvernului nr. 749/2007, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

utostrada Lugoj Deva, respectiv loturile 2, 3 ºi 4, are preconizatã ca datã de finalizare trimestrul III al anului 2018, iar valoarea investiþiei se ridicã la 410 milioane euro, potrivit unui document al Ministerului Fondurilor Europene (MFE).

km 88+016; Secþiunea C km 88+016 — km 94+350; Secþiunea D km 94+350—km 99+500. Pentru secþiunile A ºi B a fost emisã Autorizaþia de Construire în data de 15.10.2014. În vederea evitãrii riscului de depãºire a perioadei de eligibilitate aferentã proiectului autostrãzii LugojDeva lot 2, lot 3 ºi lot 4 (sector Dumbrava—Deva) finanþat din POS—T în perioada de programare 2007-2013, a fost

Legea prin care defriºãrile ilegale sunt incluse în cadrul ameninþãrilor la securitatea naþionalã, promulgatã

reºedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care defriºãrile ilegale sunt incluse în cadrul ameninþãrilor la securitatea naþionalã, potrivit unui comunicat de presã remis de Administraþia Prezidenþialã.

Senatul a adoptat, pe 14 decembrie anul trecut, propunerea legislativã care completeazã Legea nr. 51/1991 în sensul cã este consideratã ameninþare la adresa siguranþei naþionale orice acþiune sau inacþiune care lezeazã resursele economice strategice ale României. Prin propunerea legislativã a PNL, amendatã în comisiile de

demaratã procedura de fazare a proiectului, astfel: FAZA 1 — lucrãri executate, considerate funcþionale pentru scopul lor, având ca termen limitã de efectuare a plãþilor data de 31 decembrie 2015, cu rambursarea cheltuielilor eligibile aferente din POS-T 20072013; FAZA 2 — restul lucrãrilor rãmase de executat pânã la sfârºitul proiectului, cu rambursarea cheltuielilor eligibile din POIM 2014-2020. specialitate, prevede completarea articolului 3 al Legii privind siguranþa naþionalã cu litera m), potrivit cãreia: "orice acþiuni sau inacþiuni care lezeazã interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegalã, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondului forestier, cinegetic ºi piscicol, apelor ºi altor asemenea resurse, precum ºi monopolizarea ori blocarea accesului la acestea, cu consecinþe la nivel naþional sau regional".

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Ianuarie 2016

Snow Fest Winter Tour – distracþie ºi premii la Straja n staþiunea montanã Straja a fost mare festival, la finele sãptãmânii Îtrecute, când caravana Snow Fest Winter Tour a ajuns ºi în Valea Jiului. Distracþia a atins cote maxime, iar toþi turiºtii au avut parte de momente speciale. Concursurile cu premii care mai de care mai hazlii au avut loc toatã ziua pe pîrtie ºi fiecare a încercat sã fie bun, la ceea ce se pricepea mai bine, pentru cã au fost întreceri pentru toatã lumea ºi toþi au câºtigat mãcar un abþibild pentru placa de snowboard, ori pe care sã ºi-l aplice pe casca de schi. Cel mai bun schior, însã, va fi trimis de organizatori într-o staþiune de schi din Italia, acolo unde are loc evenimentul ce va aduna iubitori ai muntelui din toatã Europa.

“Ne simþim foarte bine, aici, în Straja. Am fãcut câteva ture cu schiurile iar acum ne distrãm la concursurile ce au loc aici, pe pârtie. Am câºtigat deja un pre-

miu la aruncatul cu bulgãri la þintã ºi acum

merg sã trag ºi cu arcul”, ne spune Mihai, un tânãr venit

din Timiºoara sã petreacã ultimele zile de vacanþã la munte. “Vremea este puþin cam urâtã, dar distracþia de pe pârtii compenseazã. Este extraordinar, oamenii sunt veseli, râd, se distreazã. Ne simþim tare bine”, afirmã ºi Elena venitã cu un grup de prieteni din Cluj. ªi obosiþi de atâta distracþie turiºtii au

putut sã-ºi tragã puþin sufletul tot pe pârtie, pe niºte fotolii gonflabile, extreme de relaxante. “Nu vreau sã intru în cabanã, aici, pe fotoliile astea este foarte relaxant. Stãm puþin sã ne tragem sufletul ºi mergem sã schiem”, spune un tãnãr. Peste 3000 de turiºti au ajuns în Straja, iar cele opt pârtii numai bune pe care se schiazã foarte bine sunt tot atîtea motive sã veniþi în Valea Jiului. Snow Fest Winter Tour a ajuns la Straja, iar ºeful echipei Salvamont ne-a explicat cât de mult seamnã acest eveniment pentru staþiunea din munþii Vâlcan. „Este o etapã care se desfãºoarã în mai toate staþiunile turistice

Aplauze ºi zâmbete pentru cã „Romeo ºi Julieta, povestea continuã”

ºa cum ne-au promis, actorii de la Teatrul I.D. Sîrbu din Petroºani au încântat publicul cu premiera „Romeo ºi Julieta, povestea continuã”, un alt mod de a vedea problemele interetnice. ªi parcã, mai mult ca oricând, aceastã abordare a venit ca o mãnuºã, fãcându-ne sã realizãm ce înseamnã orgoliile într-o lume bântuitã de principii rasiste. Actorii nu au ezitat nici mãcar un pic sã reacþioneze la auzul numelor celor douã familii, care i-au dus la

pieire pe îndrãgostiþii din Verona, însã, publicul „verunezii”- a apreciat fiecare glumã finã. Finalul a fost, însã, o mare surprizã ºi regizonul Marius Oltean ne-a lãsat sã înþelegem cã într-adevãr, povestea continuã. Doi copii au intrat pe scenã ºi,

bãieþelul – Romeo, ajutat puþin de Antonio (Alexandru Cazan), a redat concluzia finalã, într-o adaptare la scena clasicã a balconului. Cu toþii am avut ceva de învãþat, de meditat ºi, mai ales, de aplaudat la finalul primei premiere din 2016, despre care

în care se practicã sporturile de iarnã ºi este un gen de festival în care turiºtii se întrec în mãiestrie. Sunt puºi sã tragã cu arcul, cu bulgãri la þintã ºi multe alte jocuri, iar fiecare activi-

Au venit mulþi sã se întreacã pentru cã în Straja sunt pârtii cu zãpadã, iar turiºtii au fost mai mult decât încântaþi sã intre în astfel de jocuri. „Avem jocuri distractive. Nu este vorba despre competiþii sportive, ci concursuri cum este cel de a sparge baloanele, prin care încercãm sã activãm oamenii sã se distreze, sã primeascã premii. Vom da ºi un bilet la Electric Castel. Vrem sã scoatem lumea din casã. Sã nu mai stãm în faþa televizoarelor, a monitoarelor, sã simtã aerul curat, sã dea cu bulgãri”, a menþionat ºi Tiberiu Pop, organizatorul festivalului. Turiºtii au gustat fiecare idee ºi nici nu aveau cum sã fie altfel, de vreme ce, aproape în fiecare loc al staþiunii, organizatorii festivalului erau prezenþi cu câte un panou de întrecere. Diana MITRACHE

tate în parte este premiatã substanþial ºi una dintre persoanele care va fi cel mai bine cotatã la aceastã acþiune va reprezenta Straja în Italia la Festivalul European”, a spus George vã oferã zilnic, prin magazinul Resiga.

Marius Oltean spune cã este continuarea a ceea ce Shakespeare a vrut sã ne sugereze atunci când ºi-a ucis cele mai îndrãgite personaje ale sale – Romeo ºi Julieta: „nu degeaba, ci ca un avertisment pentru pericolul pe care îl reprezintã neînþelegerea între douã familii importante. Astãzi putem adapta la douã naþiuni importante, la douã etnii importante. A fost un avertisment! Nu le-a omorât de dragul crimei” – a spus Marius Oltean. A fost prima premierã din 2016, iar actorii ne-au îndemnat sã gustãm din farmecul lui Shakespeare, adaptat dupã povestea lui Grigori Gorin. Diana MITRACHE

alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 13.80 lei - Cotlet porc fãrã os -17.30 lei - Ceafã porc cu os - 13.80 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.30 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolan porc - 5,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Ianuarie 2016

Henþ cu mâna

AN DE ÎMPLINIRI SAU DEZAMÃGIRI? Eram tentat sã fac în primul numãr al anului 2016 o retrospectivã a ceea ce s-a întâmplat, ca momente de vârf, în sportul Vãii Jiului. Dar

dupã ce am rãsfoit primele notiþe, m-am lãsat pãgubaº. Asta pentru cã nu prea era mare lucru de spus la nivelul performanþelor, ºi-am zis cã decât sã

încep negativist anul, mai bine lipsã... Ne gândim ca tot omul, cum o fi 2016? Este acest cliºeu care, în general, nu ajutã la nimic, ci este doar aºa, spus ca sã fie spus. Trãim într-o vale (a Jiului), care era fala industriei româneºti (ºi chiar o forþã economicã a Imperiului Austro-

Ungar!) ºi care a fost pusã la colþ de politicienii secolului XXI care-ºi bat joc de România de mai bine de douã decenii. Personal, nu vãd nicio revitalizare. ªi atunci, nici sportul nu poate face paºi înainte. Spunea cineva cã în curând nu voi mai avea despre ce sport sã scriu

pe-aici prin Vale. Nu renunþ la ideea asta, refuz sã trec la sportul copy-paste de pe internet, cum le este mai la îndemânã altora. Nu ºtiu cum va fi, un an cu împliniri sau dezamãgiri, dar mãcar sã nu se reducã totul la un dezastru. Or mai exista oameni care sã nu lase totul de izbeliºte.

În urmã cu 92 de ani (4 ian. 1924), când Petroºani-ul era ridicat la rangul de oraº

Echipa Jiul împlinea 5 ani de la înfiinþare U

U.C.A.S.P - 1924

n moment istoric peste care se trece cu (prea) multã discreþie, declararea Petroºaniului ca oraº: se întâmpla pe 4 ianuarie 1924. A fost ziua când Bucureºtiul a luat decizia prin care comuna Petroºani sã devinã oraº. La ºedinþa festivã ce a avut loc câteva zile mai târziu, pe 12 ianuarie, au luat parte o serie de personalitãþi locale (primarul Petru Iacob, senatorul D. Bociat, directorul general Ioan Winklehner), dar ºi Gheorghe Tãtãrescu, subsecretar de stat, Dinu

a început a fost C.A.M.P.

Bazele echipei de fotbal din Petroºani sunt puse în anul 1919 (Petroºaniul avea atunci 7.800 locuitori) de o

Petroºani, anii ` 20

Frumuºanu, ºeful de cabinet a lui Gh. Tãtãrescu, sau Constantin Bãlãnescu, primarul din Tg. Jiu. Primirea oaspeþilor a fost fãcutã în zona Cazinoului Funþionarilor (actualul Teatru Dramatic „Ion D. Sîrbu”), cu o zi înainte, pe 11 ianuarie. Dar dincolo de acest moment istoric, ce se întâmpla în sportul din nou numitul oraº Petroºani?

mare personalitate în mineritul local, Ioan Winklehner, director tehnic la acel moment, la Societatea „Salgotarjan”, sprijinit de Iosif Ladany, secretar la Direcþia Minelor, precum ºi o secþie de animatori ai vremii, care ulterior se vor implica în consolidarea fotbalului. Echipa se va numi Clubul Atletic al Minerilor Petroºani (C.A.M.P.),

printre cei aflaþi în conducere numindu-i pe Iosif Litz (s-a implicat în construirea stadionului), Aurel Sinca (secretar general), Lajos Nagy (organizator de competiþii), Friges Mille (administrator). În primii ani, C.A.M.P. va susþine jocuri amicale în zona Haþegului, iar în anul competiþional 1922-1923 este înscrisã într-o primã competiþie oficialã, Campionatul Districtual Arad, unde dupã locul 3, într-un prim clasament al istoriei echipei (din opt echipe). Jocul echipei creºte în valoare ºi în sezonul 19241925 ocupã primul loc în Districtul Arad, primind dreptul de a juca în faza finalã a Campionatului

Naþional (un fel de play-off de acum), alãturi de alte opt echipe, câºtigãtoare în alte regiuni. În 1924 C.A.M.P. fucioneazã cu C.S. Vulcan, noul nume al echipei fiind Uniunea Cluburilor Atletice Sportive Petroºani (U.C.A.S.P.). Echipa avea un prim

Adalbert Szabo, antrenorul Jiului în 1924

antrenor cu acte în regulã, Adalbert Szabo, fost jucãtor la Ujpesti Dozsa Budapeste ºi Chinezul Timiºoara. Printre jucãtorii cotaþi ai echipei din Petroºani la ora aceea, îi numim pe portarul I. Kiss, pe Jenö Szabados, o excelentã extremã stânga, Francisc Golgoþ, o extremã dreapta care a jucat 13 ani la Jiul, Bela Danko, Laszlo Szülle, Albu, Al. Berkessy, Vitan, Peterffy sau Kertesz, fiind printre cei care au conturat o personalitate pentru echipa U.C.A.S.P., viitoare Jiul. Practic, echipa de fotbal a intrat în circuitul naþional odatã cu declararea Petroºaniului ca oraº. Se întâmpla acum 92 de ani, în 1924.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

I. Winkelhner