Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 939
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 9 Septembrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Dosar închis în cazul ursului ucis
avut un comportaA ment ciudat, a
atacat ºi a mâncat câinii oamenilor, a ucis porcii ºi a atacat chiar oamenii, care l-au vãzut. Ursul care a terorizat tot Petroºaniul ºi, mai ales oamenii din zona cãtunelor Dâlja, ori Iscroni, nu era turbat ºi dosarul a fost închis în urma acestor analize. Timp de mai bine de douã sãptãmâni, un urs carpatin a terorizat oamenii din Dâlja, ori din Aninoasa, iar într-o gospodãrie a fost ucis, înainte ca acesta sã atace oamenii. Leºul animalului a fost dus la analize ºi acum dosarul a fost închis, iar oamenii pot sta liniºtiþi. „În urma împuºcãrii ani-
malului, s-au prelevat probe în vederea examinãrii în direcþia rabiei ºi s-au finalizat printr-un rezultat negativ. Animalul nu a avut rabie. Din punctul nostru de vedere cazul este închis, cadavrul ursului fiind trimis spre neutralizare. Nu este niciun pericol”, a declarat dr. Mihai Jula, director DSVSA Hunedoara. Ursul a ucis câinii oamenilor, i-a sfârtecat ºi le-a mâncat organele interne. Apoi a atacat porcii ºi le-a mâncat ºi acestora organele interne ºi tocmai un astfel de comportament i-a fãcut pe localnicii care au intrat în contact cu el sã se teamã. Din fericire, ursul era doar agresiv ºi, chiar dacã nu au venit avizele, aºa cum s-a aºteptat mai bine de douã sãptãmâni, oamenii au scãpat de animalul agresiv. Diana MITRACHE
Strategia de dezvoltare localã, Biblia municipiului Vulcan
C
um a fost, cum este ºi cum va fi. Edilii locali de la Vulcan au prezentat noua strategie de dezvoltare a localitãþii pentru urmãtorii ani. La dezbaterea publicã de pe marginea strategiei locale au participat consilieri locali, oameni din mediului de afaceri, dar ºi simpli cetãþeni. >>> PAGINA A 3-A
Se închide drumul din Defileul Jiului
A
rtera rutierã din Defileul Jiului, drumul ce leagã Petroºaniul ºi judeþul Hunedoara de Gorj va fi închis, cel mai probabil, de sãptãmâna viitoare. Restricþiile de circulaþie sunt impuse, spun drumarii, de lucrãrile de o mai mare amploare ce se vor desfãºura acolo.
Sunt discuþii cu Poliþia Rutierã ºi cu autoritãþile din Valea Jiului ºi Gorj ca circulaþia în Defileul Jiului, pe DN 66 sã fie întreruptã. Nu a fost fãcut un program exact, dar, cel mai probabil, din 15 septembrie, în zonã vor ajunge utilajele grele, de mari dimensiuni, care vor impune restricþii de circulaþie. Lucrãrile se vor derula pe o perioadã limitatã de timp ºi doar ziua, aºa încât se va stabili în zilele urmãtoare, programul restricþiilor rutiere. „Firma constructoare din Defileul Jiului a soclitat
un program de închidere a drumului în funcþie de lucrãrile care se executã ºi anume: stratul de asfalt, bitumul de uzurã, care se va turna între Bumbeºti Jiu ºi Lainci, dar mai ales, pentru consolidarea versanþilor. Acest lucru se face în zonele foarte înalte, unde se monteazã ºi barele de protecþie din oþel ºi plasele pentru fixarea stâncilor. Ca urmare, este nevoie de folosirea unor utilaje de mare capacitate, cu braþ lung”, a precizat Ion Tudor, ºef CNADR Gorj, care a mai menþionat cã restricþiile ºi intervalul orar în care vor fi impuse, vor fi publicate în timp real ºi
pe site-ul CNADR, la capitolul Situaþia Drumurilor Naþionale. Acestea vor fi ultimele lucrãri ce se vor desfãºura pe artera din Defileul Jiului de o asemenea amploare, pentru acest an. În rest, va urma, în funcþie de vreme, sã fie turnat un covor asfaltic, care, spun drumarii, s-ar întinde pe toatã suprafaþa drumului. Pânã când vremea nu se stricã, însã, sunt necesare derocãrile ºi fixarea stâncilor, iar utilajele de mari dimensiuni impun restricþiile de circulaþie de sãptãmâna viitoare, cel mai probabil. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Septembrie 2015
Bugetul CEH/CNH nu va mai avea nevoie de aprobarea Guvernului
B
ugetele companiilor de stat listate la Bursã precum ºi ale companiilor de stat aflate în insolvenþã, nu vor mai fi aprobate de Guvern, potrivit unui proiect de ordonanþã de urgenþã. În textul proiectului nu apare Complexul Energetic Hunedoara, ci Compania Naþionalã a Huilei, care nu va mai avea nevoie de aprobarea Guvernului pentru buget.
Într-un proiect de OUG, fãcut public sãptãmâna trecutã, se propune eliminarea obligativitãþii aprobãrii
prin hotãrâre a Guvernului a bugetelor operatorilor economici ale cãror acþiuni sunt admise la tranzac-
þionare pe o piaþã reglementatã la care statul roman este acþionar unic sau majoritar, ºi filialelor
Au alternativã la încãlzire
U
nitãþile publice din municipiul Vulcan, alternativã la încãlzire. Termoficarea din Valea Jiului se aflã sub semnul întrebãrii în acest sezon de iarnã. Stocurile de cãrbune ale termocentralei Paroºeni sunt pe zero, însã elevii din municipiul Vulcan, dar ºi angajaþii din instituþiile publice nu vor îngheþa de frig. “Toate instituþiile publice sunt alimentate de la termocentralã, dar avem la fiecare surse alternative de cãldurã. La ºcoli avem panouri solare ºi pompe de cãldurã, la cantina socialã avem sobã de lemne, iar la sala de sport ºi la grãdiniþe avem centrale pe gaz”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.
În urmã cu câþiva ani, edilii din Valea Jiului au aderat la ADI Termoficare, dar acest proiect este tras pe linie moartã având în vedere cã niciun operator nu s-a prezentat la licitaþie. “ADI Termoficare Valea Jiului a fost gânditã sã unificãm societãþile de termoficare din Valea Jiului ºi sã facem o singurã societate care sã furnizeze energie termicã în toate localitãþile. Societatea ar fi trebuit sã preia termoficarea ºi sã furnizeze agent termic în toate localitãþile”, a mai spus sursa citatã. Administraþia localã de la Vulcan nu
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
are niciun leu datorii la plata agentului termic. Cei care au probleme la plata facturilor sunt abonaþii casnici. “Majoritatea facturilor neplãtite spre termoficare sunt de la cetãþeni. Primãria municipiului Vulcan ºi Consiliul Local Vulcan nu au niciun leu datorie”, a conchis edilul. Pe tema termoficãrii din Valea Jiului ºi Deva va avea loc o întrevedere astãzi la Bucureºti la care vor participa Tiberiu Iacob Ridzi, Adrian David, Petru Mãrginean ºi Andrei Gerea, ministrul Energiei. Monika BACIU
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
acestora, dar ºi ale companiilor aflate în insolvenþã, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de OUG. Prevenirea interferenþelor politice în gestionarea curentã a companiilor de stat a fost solicitatã ºi de Fondul Monetar Internaþional, Comisia Europeanã ºi Banca Mondialã. Un document oficial aflat în posesia Profit.ro relevã cã autoritãþilor de la Bucureºti li s-a cerut sã modifice legislaþia companiilor de stat astfel încât sã garanteze o separare între calitatea lor de proprietar al companiilor
Canal invadat de bãlãrii ºi mizerii
respective ºi funcþia de elaborare a politicilor. La sfârºitul anului trecut, conducerea Departamentului pentru Energie a apreciat cã regulile privind bugetele de venituri ºi cheltuieli ale companiilor de stat ar trebui schimbate pentru fluidizarea procesului, astfel încât acestea sã nu mai fie aprobate de Guvern cu întârziere, chiar ºi în toamna anului respectiv. Alte companii care nu vor mai avea nevoie de aprobarea Guvernului pentru bugetele lor anuale de venituri ºi cheltuieli, dupã intrarea în
autoritãþile locale din Petrila au câºtigat un proiect pentru reabilitarea acestui canal. Valoarea proiectului de reabilitare a Canalului Ludului a fost de
vigoare a proiectului de OUG, sunt Conpet ºi Oil Terminal, listate la Bursa de Valori Bucureºti, sau Compania Naþionalã a Huilei ºi Regia Autonomã pentru Activitãþi Nucleare, aflate în insolvenþã. În textul proiectului nu se pomeneºte de Complexul Energetic Hunedoara în totalitatea sa, complex care a luat naºtere prin proces de fuziune contopind trei societãþi de stat – Electrocentrale Deva, Electrocentrale Paroºeni ºi Compania Naþionalã a Huilei. Ileana FIRÞULESCU
647.259 lei fãrã TVA, din care 40 la sutã reprezintã contribuþia Primãriei Petrila, iar 60 la sutã este contribuþia Agenþiei Fondului de Mediu. Monika BACIU
I
nvadat de bãlãrii ºi mizerii. Aºa se prezintã canalul Ludului din Petrila unde vegetaþia, dar ºi mizeriile aruncate de cetãþeni au invadat firicelul de apã. Din canalul de vreo doi metri au început sã creascã copaci, iar reprezentanþii administraþiei locale de la Petrila spun cã în scurt timp cei de la venitul minim garantat vor ajunge ºi acolo pentru a curãþa zona. “Este o problemã acolo, dar în câteva zile cei de la social ºi venitul minim garantat vor ajunge ºi în zona respectivã pentru a curãþa canalul”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. În urmã cu câþiva ani
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 9 Septembrie 2015
Strategia de dezvoltare localã, Biblia municipiului Vulcan C
um a fost, cum este ºi cum va fi. Edilii locali de la Vulcan au prezentat noua strategie de dezvoltare a localitãþii pentru urmãtorii ani. La dezbaterea publicã de pe marginea strategiei locale au participat consilieri locali, oameni din mediului de afaceri, dar ºi simpli cetãþeni. “Este vorba de un proiect completat cu ce a apãrut nou ºi am scos ce am realizat. Acum ºase ani s-a fãcut strategia de dezvoltare a municipiului Vulcan implicând foarte multe persoane în proiect.municipiul Vulcan a fost împãrþit pe ºapte zone ºi în fiecare zonã a fost o echipã de lucru pe par-
cursul unei sãptãmâni ºi jumãtate pentru a parcurge etapele din strategia de dezvoltare. Acum ºase ani am fost spijiniþi de Ministerul Dezvoltãrii, de un secretar care aparþinea Uniunii Europene care ne-a îndrumat. La acel moment a fost singura strategie de dezvoltare din judeþul Hunedoara, apoi s-a extins ºi în celelalte localitãþi”, a spus la începutul prezentãrii primarul municipiului Vulcan,
Gheorghe Ile. De-a lungul anilor, edilii vulcãneni au reuºit sã bifeze mai multe obiective care au fost duse la îndeplinire, iar acum ºi-au fixat noi þeluri pentru perioada 2014-2020. “Am reuºit din lucrãrile programate atunci sã facem câteva ºi am stabilit ce vom face mai departe. Strategia de dezvoltare conþine multe proiecte prin care sã obþinem bani pentru proiecte pe fonduri europene. Dacã un obiectiv de investiþii nu este trecut în strategie nu putem sã primim bani de la Uniunea Europeanã. Aceastã carte a Vulcanului este foarte, foarte importantã. Ne ghidãm dupã ea când vrem sã facem ceva în comunitate. Strategia se poate com-
pleta”, a mai adãugat edilul. În ceea ce priveºte lucrãrile ce urmeazã a fi realizate, acestea sunt împãrþite pe domenii. Astfel la infrastructura rutierã unele din investiþiile începute vor continua, dar vor fi începute ºi altele noi. “Am introdus în strategie mai multe lucrãri care au fost efectuate ºi vor continua, dar ºi altele ce urmeazã a fi începute. La drumul Dealul Babii – Meriºor mai avem de realizat 3,3 kilometri, iar nouã ne rãmân 1200 de metri pe DJ 666. vom continua cu infrastructura rutierã spre telegondola din Pasul Vâlcan de la intersecþia de la sensul giratoriu pânã la telegondolã. Acolo este o zonã betonatã, lici-
taþia e gata ºi sperãm sã intrãm în execuþie zilele acestea pentru cã avem ºi sumele necesare. Vrem sã facem legãtura dintre Pasul Vâlcan ºi Schela, judeþul Gorj. Acolo nu am putut lucra pentru cã erau conductele de gaz. Acum vrem sã obþinem fonduri pentru acest drum pentru a scãpa de Defileul Jiului”, a mai adãugat edilul. Nici proiectele din intravilanul localitãþii nu au fost omise de noua strategie de dezvoltare localã. “Vrem sã facem trotuarele de pe strada Traian, Nicolae Titulescu, Coroieºti. Aceste sunt proiectate. Avem aprobare Consiliului Local ºi finanþarea pentru a fi finalizate. În cartierul Traian toate blocurile sunt prinse în faza de proiectare. Vor intra în execuþie ºi cele de la Micro 3B ºi scãrile spre ºcoala 6. în Colonia de Jos vrem sã reabilitãm toate drumurile ºi aleile. Mai avem în vedere sã realizãm locuri de joacã pentru copii pe strada Traian, dar ºi în vecinãtatea blocurilor A2, A3 ºi A4.în Colonia Þãrãneascã cunoscutã drept Sohodol – Paroºeni avem proiectarea pentru a turna asfalt pe drum”,
Gheorghe Ile: “Vom fi mai puþini ºi mai activi”
om fi mai puþini, V dar vom avea de lucru în industrii conexe mineritului. Asta spune primarul Gheorghe Ile despre planurile pe care le are pentru urmãtorii ani, iar anul 2020 va gãsi municipiul Vulcan mai dezvoltat din punct de vedere turistic, dar ºi ca infrastructurã.
„Vãd un municipiu mai redus ca populaþie, dar cu o industrie mai mult axatã pe textile ºi mici întreprinderi. Vom fi axaþi pe servicii ºi nu pe o economie monoindustrialã, cum a fost pânã acum. Mineritul îºi va reduce
din activitate ºi cred cã populaþia care va rãmâne în Valea Jiului va mai face ºi altceva în afarã de industrie, vor creºte animale ºi vor recolta fructe de pãdure într-un mod industrial”, a declarat Gheorghe Ile, primar Vulcan. De altfel, turismul a fost pe primul loc în planul de
dezvoltare strategic al Vulcanului, iar cei prezenþi au venit cu idei despre acest lucru. S-a vorbit despre sanie de varã, despre o ºcoalã de sanie, chiar despre pãstrarea tradiþiilor ºi renovarea gãrii vechi. „La mai multe ºcoli din Vulcan avem instalaþii de încãlzire performante ºi
atunci de ce sã nu încercãm ca pe viitor sã facem bazine de înot pentru orele de sport? În Pasul Vâlcan sã putem construi douã instalaþii de tractare a schiorilor, ideale pentru a dezvolta aici ºcoli de schi, pentru cã pârtiile deocamdatã sunt scurte aici, iar în vechea garã a oraºului sã accesãm fonduri ºi sã o transformãm într-un loc în care momârlanii sã fie învãþaþi sã îºi ambaleze brânza ºi sã nu o mai vândã din butoaie, ori dulceþurile sã le facem sub reþete tradiþionale. Sunt câteva propuneri care ar putea sã prindã contur aici”, le-a spus celor prezenþi Gheorghe Roman, unul dintre cei cu care Gheorghe Ile
a precizat Gheorhe Ile. Edilul vulcãnean susþine cã strategia trebuie sã fie una pe o perioadã de timp îndelungatã. “Este o strategie ºi în vest care face pe o perioadã de cinci ani, de 10 ani, 15 ºi 20 de ani. Anumite lucrãri sunt cu bãtaie lungã. Este o strategie pe care se bazeazã ºi UE privind dezvoltarea localitãþilor ºi acordarea fondurilor care sã vinã sã sprijine localitatea respectivã. Trebuie sã fim cu doi paºi înaintea fondurilor europene ca sã putem accesa. Ne uºurezã bugetul local, cel judeþean ºi cel guvernamental. Uºurãm puþin din coºul de bani care ar trebui sã vinã la noi din fonduri europene”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Strategia stabileºte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil ºi realist, la un nou model de dezvoltare propriu Uniunii Europene ºi larg împãrtãºit pe plan mondial – cel al dezvoltãrii durabile, orientat spre îmbunãtãþirea continuã a vieþii oamenilor ºi a relaþiilor dintre ei în armonie cu mediul natural. Monika BACIU
s-a mai consultat ºi în trecut. În luna septembrie, la Vulcan sunt aºteptaþi ºi alþi investitori, care vor organizze aici ferme de tãuraºi pentru carne ºi poate chiar sã construiascã aici o fabricã de ambalat ºi colectat fructele de pãdure. Planul de dezvoltare strategicã pentru 2020, urmeazã sã treacã acum de votul Consiliului Local al municipiului Vulcan. Dacã vor fi bani ca sã se realizeze toate propunerile rãmâne de vãzut, însã, chiar dacã populaþia Vulcanului va fi mai micã, oamenii de aici sunt încurajaþi sã rãmânã pentru cã investitorii nu vor ocoli zona, iar turismul are ºanse de lansare. Diana MITRACHE
4 Actualitate
“Dacã aº fi client, aº încerca sã fiu mai liniºtit, în loc sã ne luptãm aºa”
C
a sã scape de procese, BCR face oferte pentru circa 50.000 de împrumutaþi. Oferta bãncii include ºi o asigurare de viaþã gratuitã pe perioada de derulare a creditului.
BCR pregãteºte o ofertã pentru toþi clienþii bãncii, dupã ce a început cu cei care au dat banca în judecatã ºi au cerut instanþei eliminarea unor clauze pe care le conside-
rã abuzive. Pânã acum, banca a condiþionat oferta de renunþarea la litigiile deschise în instanþe, precum ºi de renunþarea la pretenþiile viitoare. Dana Demetrian, directorul responsabil cu zona de retail din BCR, spune cã oferta curentã nu este condiþionatã de acest lucru. “Dacã aº fi client, aº încerca sã fiu mai liniºtit, în loc sã ne luptãm aºa. Ce sens are sã ne luptãm? Pentru un câºtig minim, riscãm sã murim
Aduc medicii mai aproape de pacienþi
T
rei specializãri noi la spitalul municipal din Vulcan. Unitatea medicalã din Vulcan îºi lãrgeºte paleta de îngrijiri medicale. Astfel, pacienþii care suferã de afecþiuni orftalmologice, endrocrinologice sau diabet nu vor mai trebui sã vinã la Petroºani pentru cã vor avea chiar la ei în localitate medici de specialitate. “Este vorba despre amenajarea pânã la sfârºitul anului a celor 3 cabinete noi pentru consultaþii de specialitate, odatã cu venirea celor trei medici rezidenþi, care vor completa paleta de servicii medicale de la Vulcan, cu cele de: oftalmologie, endocrinologie,
la 50 de ani. Important este, pânã la urmã, sã fim fericiþi“, a declarat Demetrian, la un seminar pe teme bancare, în legãturã cu clienþii care
diabet zaharat ºi boli de nutriþie. Este important de menþionat cã cei trei medici tineri au ales ca dupã absolvirea studiilor, sã se întoarcã în Valea Jiului, pentru a profesa în folosul sãnãtãþii oamenilor de aici”, spun reprezentanþii Spitalului municipal Vulcan. Tot la Spitalul municipal din Vulcan urmeazã a fi amenjata ºi un compartiment pentru îngrijiri paleative. “Tot pentru dezvoltarea serviciilor medicale, în perioada imediat urmãtoare vor fi demarate lucrãrile de amenajare a Compartimentului de Paleative, care va funcþiona la etajul I din spital ºi care este destinat pacienþilor cu boli cronice cãrora le vor fi oferite servicii spitaliceºti menite sã le confere o mai bunã calitate a vieþii, în condiþiile unor boli incurabile. Se are de asemenea în vedere rezolvarea problemei parcãrilor de maºini care sã permitã o fluidizare a circulaþiei din zona policlinicii ºi spitalului. Toate aceste repere de activitate au la bazã colaborarea cu administraþia publicã localã”, mai spun cei de la spital. În ultimii ani, unitatea medicalã din Vulcan a cunoscut o ascensiune spre calitatea serviciilor medicale. Monika BACIU
se judecã cu banca. Banca se aflã în mai multe procese cu Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia
Consumatorilor care vizeazã mai multe clauze din contractele încheiate înainte de 2010, inclusiv pe cea de dobândã. Dacã va pierde procesele, BCR va fi obilgatã de instanþã sã elimine prevederile considerate în neregulã din toate contractele în derulare. Clienþii vor putea sã cearã restituirea sumelor încasate în plus de bancã printr-o eventualã acþiune separatã, aºa cum reiese din prima decizie a Tribunalului Bucureºti într-o speþã similarã. BCR a prezentat cu aceastã ocazie ºi niºte clienþi cãrora le-a fãcut oferte de reducere a
dobânzilor la credite. Pentru a beneficia de aceastã ofertã, clienþii BCR cu credite ipotecare sau garantate cu ipotecã trebuie sã se adreseze bãncii – prin contact center la numãrul 0800.801.227 sau în unitãþile bancare, la consilierii specializaþi. Pentru scurtarea timpului de aprobare, banca a contractat notari publici, care vor fi disponibili în unitãþile bãncii pentru a facilita semnarea tuturor documentelor necesare. Ileana FIRÞULESCU FIRÞULESCU
Trebuie doar sã înveþi
R
ãmân ºi cu bani. Este vorba despre un proiect prin care elevii de liceu vor primi bani înapoi. Aceastã sumã o reprezintã contravaloarea a 55 de lei din costul manualelor ºcolare pentru elevii din clasele a XI a, a XII a ºi a XIII a. Decontarea cheltuielilor se va face pe baza solicitãrii scrise a elevului, însoþitã de facturã fiscalã din care sã reiasã numele elevului, pãrintelui sãu tutorelui legal instituit, suma achitatã, titlurile manualelor achiziþionate, autorii, editurã, dupã caz. Suma va permite decontarea, cel puþin parþialã, a cheltuielilor elevilor pentru achiziþionarea manualelor ºcolare. Pentru acest an ºcolar se preconizeazã cã vor beneficia de aceste decontaþi un numãr de peste 360 de mii de elevi iar sumele vor fi de peste 19 mii de lei. Inspectoratele ºcolare judeþene vor transfera în bugetul unitãþilor de învãþãmînt liceal de stat care ºcolarizeazã elevi din ciclul superior al liceului sumele corespunzãtoare
pentru decontarea cheltuielilor pentru achiziþionarea manualelor ºcolare, stabilite conform prevederilor prezentei hotãrîri ºi numãrului de elevi înmatriculaþi în clasele a XI-a, a XII-a ºi a XIII-a. Mai mult decît atît unitãþile de învãþãmînt vor deconta sumele cheltuite pentru care au fost depuse documente justificative pînã la data de 15 noiembrie. Inspectoratele ºcolare judeþene vor solicita Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice, pînã la data de 25 noiembrie, sumele totale necesare pentru decontare, pe baza solicitãrilor primite de la unitãþile de învãþãmînt. Decontarea se va efectua pînã la data de 18 decembrie. Toate aceste lucruri vin ºi pe fondul frãmîntãrilor care existã deja în rîndul cadrelor didactice care sunt nemulþumite de salarul existent ºi care ameninþã cu greva. Monika BACIU
Proiect internaþional la Colegiul Naþional de Informaticã Petroºani
U
n nou proiect pentru Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani. Instituþia de învãþãmânt din Petroºani a realizat de-a lungul anilor mai multe proiecte de cooperare internaþionalã, iar anul acetsa continuã tradiþia. “Colegiul Naþional de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Septembrie 2015
Informaticã ,,Carmen Sylva" Petroºani a obþinut aprobarea pentru proiectul Erasmus +, KA2, Language of the Photos, 2015 -1 - TR01KA219- 0221534, LTP, continuând dimensiunea europeanã a educaþiei în cadrul colegiului ºi ISJ Hunedoara. Þara coordonatoare este Turcia, iar þãrile
partenere în proiect sunt România, Polonia, Letonia ºi Portugalia”, se aratã într-o informare a Inspectoratului ªcolar al judeþului Hunedoara. Cei de la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani au fost angrenaþi mereu în proiecte internaþionale. În ultimii ani, partenerii celor de la liceul de informaticã din Petroºani au fost cei din Polonia ºi Turcia. Monika BACIU
Peisaj de basm, drum de moarte
P
eisaje de poveste, drum de coºmar. DN 7A, drumul care face legãtura dintre Valea Jiului ºi judeþul Vâlcea este de coºmar pentru sutele de conducãtori auto care tranziteazã zona. Nici urmã de reparaþii, eventual doar câteva indicatoare din loc în loc. Farmecul peisajului desprins din basme este ºters de gropile din carosabil. Lucrãri timide au fost demarate pe aceastã porþiune de drum care anul trecut a fost mãturatã de ape. Pânã la intrarea în cheile Jieþului a fost turnat un strat de asfalt, iar de la intrarea în chei în sus începe
Cardul de sãnãtate ºi efectul poliþienesc
fectul E ”poliþienesc” al obligativitãþii cardului naþional de sãnãtate, unicul instrument valabil de la 1 septembrie pentru decontarea ºi validarea serviciilor medicale în sistemul public, se va vedea imediat, spun autoritãþile.
Dar ideea cã s-ar putea face economii este exageratã, România având cel mai mic buget de sãnãtate pe cap de locuitor din Europa. ”Cardul de sãnãtate, aºa cum a fost el conceput, înseamnã în primul rând control ºi limitarea fraudei. Se pot identifica situaþiile în care un anumit medic prescrie investigaþii ºi tratamente diferite de colegii lui, mai scumpe sau cu acoperire mai largã ºi se pot declanºa investigaþii punctuale în
coºmarul ºoferilor. Potrivit CNADNR, pe porþiunea Obârºia Lotrului – Petroºani au loc lucrãri de “consolidare ºi amenajare drum”, perioada de desfãºurare a acestora fiind de doi ani, adicã 19.05.2015 19.05.2017 De la Obârºia Lotrului pânã la Rânca povestea imaginea este mai sumbrã. Asfalt mãturat de ploi ºi înlocuit de pietre, stânci care se prãbuºesc pe carosabil ºi drum care acel caz. Acestea sunt aspectele poliþieneºti ale cardului”, a declarat pentru Profit.ro, Sergiu Neguþ, consultant în domeniul serviciilor medicale. Preºedintele Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, Vasile Ciurchea, declara sãptãmâna trecutã, cã economiile realizate la buget prin introducerea cardului de sãnãtate s-ar situa la circa 90 milioane de lei pe lunã (peste 20 milioane euro). El a precizat cã fondurile economisite vor fi direcþionate, din noiembrie, cãtre furnizorii de servicii medicale, care vor acoperi astfel inclusiv majorãrile salariale. La mijlocul lunii august, premierul Victor Ponta a anunþat ca din 1 octombrie salariile personalului sanitar vor fi majorate cu 25%. Sergiu Neguþ este însã de pãrere cã ideea cã s-ar putea face economii este exageratã, de vreme ce România are cel mai mic buget de sãnãtate pe cap de locuitor din Europa. Ileana FIRÞULESCU
se surpã. ªi aici ar trebui sã aibã loc lucrãri, potrivit informãrilor de la CNADNR. “Circulaþia este permisã în intervalul orar 7:00 - 19:00 pentru categoriile de autovehicule cu masa totalã mai micã sau egalã de 3,5 tone. Pe timpul nopþii circulaþia va rãmâne închisã pentru toate categoriile de autovehicule”, se aratã în informarea CNADNR. Oficialii de la
Drumuri nu ºtiu însã când vor fi finalizate aceste lucrãri. În ceea ce priveºte tronsonul de drum dintre Petroºani ºi Vidra Judeþul Vâlcea, pe CNADNR se specificã faptul cã au loc
“Lucrãri de consolidare ºi protecþie versanþi” cu menþiunea cã “se închide circulaþia rutierã în perioada 19.08.2015 15.11.2015 pe DN 7A sectorul cuprins între km 90+000 101+000 (intersecþie cu DN 67C - Jiet) , în fiecare zi de luni pânã vineri între orele 08:00 - 12:00 ºi 14:00 18:00.În ziua de Sâmbãtã ºi Duminicã, precum ºi în afara intervalelor orare menþionate “circulaþia se va desfãºura în condiþii normale”. În zilele de sâmbãtã ºi duminicã acest tronson
care leagã Valea Jiului de judeþul Vâlcea este tranzitat de sute de autoturisme din toate judeþele þãrii. Cei care ajung pentru prima datã aici se declarã fascinaþi de peisajele de poveste, însã acest sentiment este amãrât de starea carosabilului. “Am venit tocmai de la Bucureºti pentru cã am auzit cât de frumoasã este zona. Nu credeam cã drumul este atât de rãu. Voi recomanda zona cu cãldurã tuturor prietenilor mei, dar cu menþiunea cã drumul este catastrofal. Pãcat cã nu profitaþi de ce v-a lãsat Dumnezeu aici”, spune un bucureºtean care tranzita zona. Nu odatã s-a adus în discuþie acest drum, însã pânã acum nu s-a realizat nimic concret pentru a-l reabilita ºi a pune în valoare peisajele. Monika BACIU
Statul nu faciliteazã nici investiþiile private
V
isul edililor petrileni de a avea un domeniul schiabil funcþional în aceastã iarnã este pe cale de a fi spulberat. De mai bine de patru ani autoritãþile locale de la Petrila încearcã sã realizeze o staþiune montanã în zona ªureanu. Nici mãcar nu au cerut bani autoritãþilor centrale, însã nici aºa proiectul nu poate fi dus la capãt. Autoritãþile nu înceracã niciun sã elimine birocraþia din calea investiþiilor private
care au menirea de a uºura cheltuielile din coºul naþional. “Pentru domeniul schiabil de la ªureanu am fãcut paºi importanþi. Am gãsit teren la schimb, am aprobat în consiliul local, am modificat ºi suprafaþa. Mai trebuie depuse niºte documente ºi aºteptãm avizul pentru terenuri”, au declarat reprezentanþii Primãriei Petrila. Anul trecut, autoritãþile locale de la Petrila declarat cã iarna 2014-2015 va fi pe pârtiile din ªureanu, iar acest lucru nu a fost posibil. Anul acesta, aceeaºi repetiþie, iar
finalul va fi probabil acelaºi. Autoritãþile petrilene aºteaptã ca Guvernul sã emitã o hotãrâre pentru preluarea terenului de cãtre Romsilva. De mai bine de trei ani autoritãþile petrilene
încearcã sã dezvolte o staþiune montanã în zona ªureanu. Acum totul depinde de rezolvarea problemei cu terenul pentru cã telescaunul este deja achiziþionat. Monika BACIU
4 Actualitate
“Dacã aº fi client, aº încerca sã fiu mai liniºtit, în loc sã ne luptãm aºa”
C
a sã scape de procese, BCR face oferte pentru circa 50.000 de împrumutaþi. Oferta bãncii include ºi o asigurare de viaþã gratuitã pe perioada de derulare a creditului.
BCR pregãteºte o ofertã pentru toþi clienþii bãncii, dupã ce a început cu cei care au dat banca în judecatã ºi au cerut instanþei eliminarea unor clauze pe care le conside-
rã abuzive. Pânã acum, banca a condiþionat oferta de renunþarea la litigiile deschise în instanþe, precum ºi de renunþarea la pretenþiile viitoare. Dana Demetrian, directorul responsabil cu zona de retail din BCR, spune cã oferta curentã nu este condiþionatã de acest lucru. “Dacã aº fi client, aº încerca sã fiu mai liniºtit, în loc sã ne luptãm aºa. Ce sens are sã ne luptãm? Pentru un câºtig minim, riscãm sã murim
Aduc medicii mai aproape de pacienþi
T
rei specializãri noi la spitalul municipal din Vulcan. Unitatea medicalã din Vulcan îºi lãrgeºte paleta de îngrijiri medicale. Astfel, pacienþii care suferã de afecþiuni orftalmologice, endrocrinologice sau diabet nu vor mai trebui sã vinã la Petroºani pentru cã vor avea chiar la ei în localitate medici de specialitate. “Este vorba despre amenajarea pânã la sfârºitul anului a celor 3 cabinete noi pentru consultaþii de specialitate, odatã cu venirea celor trei medici rezidenþi, care vor completa paleta de servicii medicale de la Vulcan, cu cele de: oftalmologie, endocrinologie,
la 50 de ani. Important este, pânã la urmã, sã fim fericiþi“, a declarat Demetrian, la un seminar pe teme bancare, în legãturã cu clienþii care
diabet zaharat ºi boli de nutriþie. Este important de menþionat cã cei trei medici tineri au ales ca dupã absolvirea studiilor, sã se întoarcã în Valea Jiului, pentru a profesa în folosul sãnãtãþii oamenilor de aici”, spun reprezentanþii Spitalului municipal Vulcan. Tot la Spitalul municipal din Vulcan urmeazã a fi amenjata ºi un compartiment pentru îngrijiri paleative. “Tot pentru dezvoltarea serviciilor medicale, în perioada imediat urmãtoare vor fi demarate lucrãrile de amenajare a Compartimentului de Paleative, care va funcþiona la etajul I din spital ºi care este destinat pacienþilor cu boli cronice cãrora le vor fi oferite servicii spitaliceºti menite sã le confere o mai bunã calitate a vieþii, în condiþiile unor boli incurabile. Se are de asemenea în vedere rezolvarea problemei parcãrilor de maºini care sã permitã o fluidizare a circulaþiei din zona policlinicii ºi spitalului. Toate aceste repere de activitate au la bazã colaborarea cu administraþia publicã localã”, mai spun cei de la spital. În ultimii ani, unitatea medicalã din Vulcan a cunoscut o ascensiune spre calitatea serviciilor medicale. Monika BACIU
se judecã cu banca. Banca se aflã în mai multe procese cu Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia
Consumatorilor care vizeazã mai multe clauze din contractele încheiate înainte de 2010, inclusiv pe cea de dobândã. Dacã va pierde procesele, BCR va fi obilgatã de instanþã sã elimine prevederile considerate în neregulã din toate contractele în derulare. Clienþii vor putea sã cearã restituirea sumelor încasate în plus de bancã printr-o eventualã acþiune separatã, aºa cum reiese din prima decizie a Tribunalului Bucureºti într-o speþã similarã. BCR a prezentat cu aceastã ocazie ºi niºte clienþi cãrora le-a fãcut oferte de reducere a
dobânzilor la credite. Pentru a beneficia de aceastã ofertã, clienþii BCR cu credite ipotecare sau garantate cu ipotecã trebuie sã se adreseze bãncii – prin contact center la numãrul 0800.801.227 sau în unitãþile bancare, la consilierii specializaþi. Pentru scurtarea timpului de aprobare, banca a contractat notari publici, care vor fi disponibili în unitãþile bãncii pentru a facilita semnarea tuturor documentelor necesare. Ileana FIRÞULESCU FIRÞULESCU
Trebuie doar sã înveþi
R
ãmân ºi cu bani. Este vorba despre un proiect prin care elevii de liceu vor primi bani înapoi. Aceastã sumã o reprezintã contravaloarea a 55 de lei din costul manualelor ºcolare pentru elevii din clasele a XI a, a XII a ºi a XIII a. Decontarea cheltuielilor se va face pe baza solicitãrii scrise a elevului, însoþitã de facturã fiscalã din care sã reiasã numele elevului, pãrintelui sãu tutorelui legal instituit, suma achitatã, titlurile manualelor achiziþionate, autorii, editurã, dupã caz. Suma va permite decontarea, cel puþin parþialã, a cheltuielilor elevilor pentru achiziþionarea manualelor ºcolare. Pentru acest an ºcolar se preconizeazã cã vor beneficia de aceste decontaþi un numãr de peste 360 de mii de elevi iar sumele vor fi de peste 19 mii de lei. Inspectoratele ºcolare judeþene vor transfera în bugetul unitãþilor de învãþãmînt liceal de stat care ºcolarizeazã elevi din ciclul superior al liceului sumele corespunzãtoare
pentru decontarea cheltuielilor pentru achiziþionarea manualelor ºcolare, stabilite conform prevederilor prezentei hotãrîri ºi numãrului de elevi înmatriculaþi în clasele a XI-a, a XII-a ºi a XIII-a. Mai mult decît atît unitãþile de învãþãmînt vor deconta sumele cheltuite pentru care au fost depuse documente justificative pînã la data de 15 noiembrie. Inspectoratele ºcolare judeþene vor solicita Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice, pînã la data de 25 noiembrie, sumele totale necesare pentru decontare, pe baza solicitãrilor primite de la unitãþile de învãþãmînt. Decontarea se va efectua pînã la data de 18 decembrie. Toate aceste lucruri vin ºi pe fondul frãmîntãrilor care existã deja în rîndul cadrelor didactice care sunt nemulþumite de salarul existent ºi care ameninþã cu greva. Monika BACIU
Proiect internaþional la Colegiul Naþional de Informaticã Petroºani
U
n nou proiect pentru Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani. Instituþia de învãþãmânt din Petroºani a realizat de-a lungul anilor mai multe proiecte de cooperare internaþionalã, iar anul acetsa continuã tradiþia. “Colegiul Naþional de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Septembrie 2015
Informaticã ,,Carmen Sylva" Petroºani a obþinut aprobarea pentru proiectul Erasmus +, KA2, Language of the Photos, 2015 -1 - TR01KA219- 0221534, LTP, continuând dimensiunea europeanã a educaþiei în cadrul colegiului ºi ISJ Hunedoara. Þara coordonatoare este Turcia, iar þãrile
partenere în proiect sunt România, Polonia, Letonia ºi Portugalia”, se aratã într-o informare a Inspectoratului ªcolar al judeþului Hunedoara. Cei de la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani au fost angrenaþi mereu în proiecte internaþionale. În ultimii ani, partenerii celor de la liceul de informaticã din Petroºani au fost cei din Polonia ºi Turcia. Monika BACIU
Peisaj de basm, drum de moarte
P
eisaje de poveste, drum de coºmar. DN 7A, drumul care face legãtura dintre Valea Jiului ºi judeþul Vâlcea este de coºmar pentru sutele de conducãtori auto care tranziteazã zona. Nici urmã de reparaþii, eventual doar câteva indicatoare din loc în loc. Farmecul peisajului desprins din basme este ºters de gropile din carosabil. Lucrãri timide au fost demarate pe aceastã porþiune de drum care anul trecut a fost mãturatã de ape. Pânã la intrarea în cheile Jieþului a fost turnat un strat de asfalt, iar de la intrarea în chei în sus începe
Cardul de sãnãtate ºi efectul poliþienesc
fectul E ”poliþienesc” al obligativitãþii cardului naþional de sãnãtate, unicul instrument valabil de la 1 septembrie pentru decontarea ºi validarea serviciilor medicale în sistemul public, se va vedea imediat, spun autoritãþile.
Dar ideea cã s-ar putea face economii este exageratã, România având cel mai mic buget de sãnãtate pe cap de locuitor din Europa. ”Cardul de sãnãtate, aºa cum a fost el conceput, înseamnã în primul rând control ºi limitarea fraudei. Se pot identifica situaþiile în care un anumit medic prescrie investigaþii ºi tratamente diferite de colegii lui, mai scumpe sau cu acoperire mai largã ºi se pot declanºa investigaþii punctuale în
coºmarul ºoferilor. Potrivit CNADNR, pe porþiunea Obârºia Lotrului – Petroºani au loc lucrãri de “consolidare ºi amenajare drum”, perioada de desfãºurare a acestora fiind de doi ani, adicã 19.05.2015 19.05.2017 De la Obârºia Lotrului pânã la Rânca povestea imaginea este mai sumbrã. Asfalt mãturat de ploi ºi înlocuit de pietre, stânci care se prãbuºesc pe carosabil ºi drum care acel caz. Acestea sunt aspectele poliþieneºti ale cardului”, a declarat pentru Profit.ro, Sergiu Neguþ, consultant în domeniul serviciilor medicale. Preºedintele Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, Vasile Ciurchea, declara sãptãmâna trecutã, cã economiile realizate la buget prin introducerea cardului de sãnãtate s-ar situa la circa 90 milioane de lei pe lunã (peste 20 milioane euro). El a precizat cã fondurile economisite vor fi direcþionate, din noiembrie, cãtre furnizorii de servicii medicale, care vor acoperi astfel inclusiv majorãrile salariale. La mijlocul lunii august, premierul Victor Ponta a anunþat ca din 1 octombrie salariile personalului sanitar vor fi majorate cu 25%. Sergiu Neguþ este însã de pãrere cã ideea cã s-ar putea face economii este exageratã, de vreme ce România are cel mai mic buget de sãnãtate pe cap de locuitor din Europa. Ileana FIRÞULESCU
se surpã. ªi aici ar trebui sã aibã loc lucrãri, potrivit informãrilor de la CNADNR. “Circulaþia este permisã în intervalul orar 7:00 - 19:00 pentru categoriile de autovehicule cu masa totalã mai micã sau egalã de 3,5 tone. Pe timpul nopþii circulaþia va rãmâne închisã pentru toate categoriile de autovehicule”, se aratã în informarea CNADNR. Oficialii de la
Drumuri nu ºtiu însã când vor fi finalizate aceste lucrãri. În ceea ce priveºte tronsonul de drum dintre Petroºani ºi Vidra Judeþul Vâlcea, pe CNADNR se specificã faptul cã au loc
“Lucrãri de consolidare ºi protecþie versanþi” cu menþiunea cã “se închide circulaþia rutierã în perioada 19.08.2015 15.11.2015 pe DN 7A sectorul cuprins între km 90+000 101+000 (intersecþie cu DN 67C - Jiet) , în fiecare zi de luni pânã vineri între orele 08:00 - 12:00 ºi 14:00 18:00.În ziua de Sâmbãtã ºi Duminicã, precum ºi în afara intervalelor orare menþionate “circulaþia se va desfãºura în condiþii normale”. În zilele de sâmbãtã ºi duminicã acest tronson
care leagã Valea Jiului de judeþul Vâlcea este tranzitat de sute de autoturisme din toate judeþele þãrii. Cei care ajung pentru prima datã aici se declarã fascinaþi de peisajele de poveste, însã acest sentiment este amãrât de starea carosabilului. “Am venit tocmai de la Bucureºti pentru cã am auzit cât de frumoasã este zona. Nu credeam cã drumul este atât de rãu. Voi recomanda zona cu cãldurã tuturor prietenilor mei, dar cu menþiunea cã drumul este catastrofal. Pãcat cã nu profitaþi de ce v-a lãsat Dumnezeu aici”, spune un bucureºtean care tranzita zona. Nu odatã s-a adus în discuþie acest drum, însã pânã acum nu s-a realizat nimic concret pentru a-l reabilita ºi a pune în valoare peisajele. Monika BACIU
Statul nu faciliteazã nici investiþiile private
V
isul edililor petrileni de a avea un domeniul schiabil funcþional în aceastã iarnã este pe cale de a fi spulberat. De mai bine de patru ani autoritãþile locale de la Petrila încearcã sã realizeze o staþiune montanã în zona ªureanu. Nici mãcar nu au cerut bani autoritãþilor centrale, însã nici aºa proiectul nu poate fi dus la capãt. Autoritãþile nu înceracã niciun sã elimine birocraþia din calea investiþiilor private
care au menirea de a uºura cheltuielile din coºul naþional. “Pentru domeniul schiabil de la ªureanu am fãcut paºi importanþi. Am gãsit teren la schimb, am aprobat în consiliul local, am modificat ºi suprafaþa. Mai trebuie depuse niºte documente ºi aºteptãm avizul pentru terenuri”, au declarat reprezentanþii Primãriei Petrila. Anul trecut, autoritãþile locale de la Petrila declarat cã iarna 2014-2015 va fi pe pârtiile din ªureanu, iar acest lucru nu a fost posibil. Anul acesta, aceeaºi repetiþie, iar
finalul va fi probabil acelaºi. Autoritãþile petrilene aºteaptã ca Guvernul sã emitã o hotãrâre pentru preluarea terenului de cãtre Romsilva. De mai bine de trei ani autoritãþile petrilene
încearcã sã dezvolte o staþiune montanã în zona ªureanu. Acum totul depinde de rezolvarea problemei cu terenul pentru cã telescaunul este deja achiziþionat. Monika BACIU
6 Inv達t達m但nt
Cronica V達ii Jiului | Miercuri, 9 Septembrie 2015
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Septembrie 2015
Dosarul „bombardierilor” amânat încã o datã
M
agistraþii fac paºi mãrunþi în judecarea celor doi indivizi care au terorizat mai multe persoane printre care ºi o femeie din Petroºani. Indivizii le-au trimis dispozitive artizanale explozive. Magistraþii au fost nevoiþi sã dea ieri-marþi, o nouã amânare în dosarul celor doi atentatori cu bombã. Motivul a fost acelaºi ca ºi la termenul anterior, respectiv lipsa dosarului de fond. De altfel, dosarul celor doi atentatori face „naveta” între instanþele de judecatã, pentru cã inculpaþii au fãcut numeroase contestaþii iar dacã le-au fost respinse au cerut recuzarea judecãtorilor. Totul pentru a
lungi procesul în care sunt judecaþi pentru nerespectarea regimului materiilor explozive. Atentatul cu bombã de la Petroºani a fost pus la cale de Daniel Mocanu, ginerele femeii rãnite, acesta dorind sã se rãzbune pe soþia lui. Femeia l-a pãrãsit din cauza comportamentului sãu violent ºi s-a mutat la Petroºani. I-a trimis un colet dar a fost ridicat ºi deschis de mama ei. „Când s-a desfãcut
ºnurul s-a produs o explozie care a afectat partea vãtãmatã care a fost transportatã la Spitalul de Urgenþã Petroºani cu arsuri în zona feþei. În urma cercetãrilor poliþiºtii au stabilit cã este vorba de un dispozitiv pirotehnic confecþionat artizanal pe bazã de amestec pirotehnic cu iniþiere electricã”, au declarat anchetatorii din Petroºani. Bomba artizanalã a fost confecþionatã însã de un alt individ, Alin Bîþicã, iar acesta s-a rãzbunat asemãnãtor ºi pe fosta lui soþie punându-i material explozibil sub maºinã. Cei doi mai au ºi alte capete de acuzare, respectiv vãtãmare corporalã ºi tentativã la vãtãmare corporalã, douã infracþiuni de nerespectarea regimului materiilor explozive, precum ºi trei infracþiuni de distrugere. Maximilian GÂNJU
Au spart taraba cu vechituri
Î
ncãlþãmintea second hand a fost þinta hoþilor care au dat o spargere în Piaþa Centralã Petroºani, în noaptea de luni spre marþi.
Comercianþii din sectorul de produse industriale din cadrul Pieþei Agroalimentare Petroºani sunt uluiþi dupã ce unul sau mai mulþi hoþi au furat marfa unui vânzãtor de haine la mâna a doua. Hoþul a luat încãlþãmintea sport pe care omul o vindea la tarabã, deºi în apropiere sunt ºi boxele în care se vând produse noi, inclusiv cele sportive.
Violatorul din Lupeni, condamnat definitiv la închisoare ecidivistul care a violat o adolescentã din municipiul R Lupeni va sta cinci ani ºi jumãtate dupã gratii, decizia magistraþilor Curþii de Apel Alba fiind definitivã. „Nimurug” a sperat cã judecãtorii vor întoarce sentinþa grea datã de magistraþii din Petroºani.
Individul de 32 de ani, din municipiul Lupeni, a violat o adolescentã de 15 ani, pe malul Jiului de Vest. Nicolae Bitang a luat-o pe fatã cu forþa de pe stradã ºi a dus-o într-o zonã mãrginaºã, a abuzat-o ºi apoi a ameninþat-o cu moartea. Speriatã, adolescenta a sunat imediat la poliþie, dupã ce s-a vãzut scãpatã de violator. Judecãtoria Petroºani l-a condamnat la finele lunii mai la cinci ani ºi jumãtate de închisoare ºi plata a 15 mii de lei reprezentând daune cãtre minorã, dar ºi la pedeapsa complementarã de a nu se apropia, dupã ieºirea
suplimentar, chiar sã-ºi monteze o întâmpla sãptãmâna aceasta. alarmã ieftinã, un aparat care nu Dupã aceea va fi tot perimetrul pieþei supravegheat video ºi sperãm sã depãºeºte 50 de lei, dar îºi face treaba”, spun poliþiºtii. nu mai avem incidente”, a declarat Piaþa Centralã Petroºani a fost ºeful Administraþiei Pieþelor Petroºani, de mai multe ori cãlcatã de hoþi Sorin Creþu. în acest an, atât cea din centrul Pe de altã parte, chiar dacã piaþa municipiului cât ºi sectorul din are pazã permanentã, hoþii profitã ºi cartierul muncitoresc Aeroport, de neglijenþa celor care îºi desfãºoarã hoþii fiind surprinºi de fiecare datã de activitatea în þarcul de produse induscamerele de supraveghere ºi daþi triale pentru cã nu-ºi securizeazã pe mâna poliþiºtilor. foarte bine uºile standurilor în care de Maximilian GÂNJU marfã. „O simplã încuietoare pe care o spargi cu scobitoarea nu Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire este de ajuns. Ar putea fiecare sã-ºi punã un lacãt profesionalã Petroºani cu sediul în
Potrivit unor surse nu este exclus ca spargerea sã fi fost datã de cãtre un alt comerciant, pentru cã între ei este de mai multã vreme un conflict deschis. „Am aflat ºi eu de aceastã spargere, o sã vedem ce s-a întâmplat. Aveam în plan sã montãm ºi în zona respectivã o camerã de vã oferã zilnic, prin magazinul supraveghere, lucru care se va
INSTITUTUL NAÞIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU SECURITATE MINIERÃ ªI PROTECÞIE ANTIEXPLOZIVÃ – INSEMEX PETROªANI, cu sediul în localitatea Petroºani, Str. Gral. Vasile Milea, nr. 32-34, cod 332047, Jud. Hunedoara,
ORGANIZEAZà CONCURS pentru ocuparea unui post vacant de planificator (cu studii medii), pe duratã nedeterminatã, cu normã întreagã, în cadrul Direcþiei Economic Comercialã – Compartiment Plan, Documentare, Marketing. Data limitã pentru depunerea dosarelor de concurs la secretariatul institutului este 23.09.2015, ora 16.00. Concursul se va desfãºura în data de 25.09.2015, ora 10.30 la sediul institutului. Informaþii suplimentare privind eligibilitatea candidaþilor, conþinutul dosarelor de concurs, criteriile minime obligatorii, probele de concurs, precum ºi tematica ºi bibliografia de concurs se pot obþine de la sediul institutului comp. Resurse Umane, ing. Olga Miclea, tel. 0254 / 541621- 541622 int. 192.
din puºcãrie, timp de cinci ani de zile de ea sau familia ei. Nicolae Bitang zis „Nimurug” a fost nemulþumit de sentinþã ºi a cerut schimbarea încadrãrii juridice a faptei, însã n-a avut sorþi de izbândã. A sperat la ultima soluþie, respectiv apelul, însã sentinþa dictatã zilele trecute de cãtre completul Curþii de Apel Alba Iulia i-a spulberat orice ºansã de a i se reduce pedeapsa. Magistraþii au hotãrât cã apelul este nefundat ºi l-au obligat pe „Nimurug” ºi la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel. Maximilian GÂNJU
alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.60 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 4,5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Septembrie 2015
Henþ cu mâna
Ruºine, cu R de la Roºian Existã la Vulcan un grup de oameni care se ocupã de bunul mers al clubului sportiv local, uneori cu mari sacrificii. Numai ei ºtiu cum sã-l facã
pe primar sã fie mereu aproape de fotbal. Viluþ Oltean, Ghiþã Pantilimon, Pompiliu Barbu, Vasile Pop, Daniel Deina, Alexandru Trestian,
Fotbal Liga a IV-a Hunedoara
Lider þinut în ºah În etapa a doua a Ligii a IV-a hunedorene, actualul lider a avut emoþii în Valea Jiului, acolo unde la Uricani gazdele au deschis scorul în minutul 45 prin Andrei Ilie, cei de la Bãiþa egalând abia în minutul 60 prin Vârlan, dupã care au marcat golurile victoriei prin Adi Pepenar (min. 70) ºi Pisoiu (min. 90 + 3). Uricaniul a jucat cu cinci „veterani” de peste 30 de ani, Tr. Câmpean, Vajda, Irina, Gabi Trestian ºi Mihãilescu. Hercules Lupeni a fost aproape de victorie la Geoagiu, deschizând scorul prin Rere Moldovan (min. 21), dar a fost egalatã în min. 60 de Rãzvan Bulgaru. De remarcat revenirea lui Adi Farcaº în poarta Lupeniului. La Brad, Univ. Petroºani (antrenor Cristi Albeanu) a deschis scorul prin Ionuþ Gavriluþi, conducând la pauzã cu 1 – 0, apoi la scorul de 1 – 1 în min. 83 Ov. Popesc a ratat un penalty, pentru ca douã minute mai târziu, Aurul sã puncteze pentru 2 – 1. Jiul Petroºani (antrenor Cosmin Kanduth) a rezistat o reprizã la 0 – 0, apoi gazdele s-au impus cu 3 – 0 ºi Cetate II Deva – Jiul 3 – 0. Retezatul Haþeg a trimis de trei ori mingea în barã la Cãlan, dar victoria a revenit... Victoriei cu 1 – 0.
Secvenþe penibile de la meciul CS Vulcan - Inter Petrila
Constantin Dragu, sunt niºte oameni oneºti, modeºti, normali, care þin în miºcare un fenomen. ªtim cu toþii cât e de greu în ziua de azi cu sportul. ªi vine câte unu` de-ãsta care n-are ºapte ani de-acasã, cu trei clase ºi-un coridor,
zmeul – zmeilor, sã facã el pe Dumnezeul sportului, unul care stricã imaginea unei echipe care de bine de rãu, îºi menþine o identitate de mai bine de 90 de ani. Un caracter greu de depãºit care nu este altceva decât jalnic
C.S. Vulcan – Inter Petrila 1 – 1 (0 – 0)
La limita exploziei!
Jucãtorii Petrilei (în roºu) au trecut deseori de apãrarea Vulcanului Un meci început sub bune auspicii, era sã se transforme în final într-un mãcel greu de imaginat înainte de ora 11:30. Se joacã echilibrat la început, cu o primã ocazie venitã abia în minutul 20 când petrileanul Zavra curateazã din 6m, douã minute mai târziu Ionuþ Roºian trãgând din 4m, dar portarul Cosmin Ursachi are o intervenþie cu piciorul, ca la handbal! În ultimele cinci minute ale primei pãrþi, Adi Dolha are douã imense ocazii, ºut peste poartã de la 12m (min. 40) ºi loviturã liberã de la 30m (min. 45) trimisã peste zidul vulcãnean, dar reþinutã de portarul Liviu Militaru. La reluare, Petrila îºi bagã adversarul în corzi: min. 51 Zavracu rateazã din 8m, min. 52 ºi 56 Ad. Dolha trimite în gol, dar scoate de pe linia porþii Sãvoiu, a doua oarã L. Militaru respinge cu piciorul! Vulcanul se sufocã sub tirul petrilean, min. 72 D. Miron trage din
3m, scoate L. Militaru, min. 74 Câmpean rateazã cu capul din 4m, în fine, vine golul din minutul 75. Sg. Maier (min. 78) putea egala, dar portarul C. Ursachi intervine uluitor! De aici încolo începe nebunia. Mai întâi din tribunã zboarã o piatrã (aspect consemnat ºi în raportul centralului Vali Gavrilã), spectatori rãzleþi urlând înebuniþi la orice fazã, Ionuþ Roºian, un fotbalist fãrã veleitãþi, declanºeazã urgia, provocând incidente demne de o revoluþie: eliminat fiind, el protesteazã în continuare, îl scuipã pe Adi Câmpean, care riposteazã ºi vede al doilea galben, deci eliminare. Spiritele nu se potolesc, antrenorul Marius Szoradi reacþioneazã violent, fuge la tuºierul Viorel Miclean (Baia de Criº) ºi îi aplicã câteva lovituri în spate (între timp fusese eliminat ºi Ionuþ Androne), intervin forþele de ordine, Gavrilã ameninþã cã întrerupe jocul, faze
purtãtor de ghete de fotbalist (?!), care nu ºtiu ce mai cautã într-un colectiv de domni ca cei înºiraþi mai sus (unii ºi-au cerut scuze în numele derbedeului, dar oare meritã?), înafarã cã i-a fãcut de ruºine. O ruºine cu R mare, de la Roºian, Ionuþ Roºian.
CS Vulcan – Inter Petrila 1 – 1 C.S. Vulcan (antr. Marius Szoradi): L. Militaru – Sãvoiu, Roºca (min. 73 I. Radu), Stângã, G. Pavel (min. 57 Bãrcãceanu) – Dc. Florea, Adr. Roºian, Bãcãran, Sg. Maier – G. Rãdulescu, I. Roºian (elim. min. 82). Inter Petrila (antr. Avram Moldovan): Cosm. Ursachi – I. Androne (elim. min. 80), A. Câmpean (elim. min. 75), Torkos, Coste – Kalai, Horvath (min. 90 Pãtrãºcoiu), Cozac, D. Alexandru – Zavracu, Adr. Dolha (min. 71 D. Miron). Arbitru: Vali Gavrilã – Criºcior. Obs. AJF: Petre Zlate – Lupeni. Spectatori: 150. Golurile: 0 – 1: Câmpean (min. 75) din 3m cu capul, la un corner executat de D. Alexandru. 1 – 1: Bãcãran (min. 90 + 6) care a reluat în gol mingea revenitã din barã, la lovitura liberã executatã de Sg. Maier, coroborat cu lipsa de reacþie a portarului C. Ursachi.
penibile pentru niºte fotbaliºti care joacã de fapt de plãcere!? Se reia meciul, Bãcãran (min. 90) trimite în barã, vine golul penibil încasat în min. 90 + 6 de petrileni, se pleacã la cabine sub protecþia forþelor de ordine, Ionuþ Roºian se dã în continuare la acte de violenþã verbalã la adresa arbitrilor, este potolit de conducãtorii sãi (bravo lor!), dar cu
siguranþã cu AJF-ul îi va da o suspendare pânã pe la Crãciun. Pãcat cã astfel de orgolii, prost gândite, în urma unor frustãri de ordin profesional, ajung ca un spectacol de fotbal sã ducã la asemenea ieºiri de care, cu siguranþã, unii le regretã dupã derularea lor.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Douã derby-uri în Valea Jiului Chiar dacã la acest nivel partidele din Cupa României nu au farmecul unor faze mai avansate, de urmãrit în aceste 12 meciuri partidele de la Uricani ºi Petroºani, unde joacã echipe din Valea Jiului. Este un bun prilej de verificare a potenþialului celor patru echipe, care nu se pot lãuda cu un start prea bun în aceastã ediþie de campionat.
CUPA ROMÂNIEI EDIÞIA 2015 – 2016 TURUL I JUD. HUNEDOARA Miercuri 09.09.2015 ora 17:30 Zarandul Criºcior – Aurul Brad; Minerul Uricani – CS Vulcan; U Petroºani – Jiul Petroºani; CS Ghelari – AS Cerna Lunca Cernii: AS Sântãmãria Orlea – Retezatul Haþeg; Victoria Dobra – Aurul Certej; ªoimul Bãiþa – stã; Mãgura Pui – stã; Ponorul Vaþa – Metalul Criºcior Santos Boz – Cetate II Deva; Unirea Gen. Berthelot – Victoria Cãlan; Agrocompany Bãcia – Inter Petrila; CS Comunal Ilia – Gloria Geoagiu; Berianul Beriu – Mureºul Pricaz; Cetate Rãchiþova – stã; Hercules Lupeni – stã