Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 938
Cronica Vãii Jiului Marti, 8 Septembrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Se întorc în þarã pentru cazier
D
in anul 2008, de când la Petroºani a fost deschis un birou pentru eliberarea cazierului judiciar, mii de persoane au fost scutite de drumul pânã la Deva, acolo unde aceste documente erau eliberate.
Înfiinþarea acestui serviciu îºi dovedeºte utilitate, iar în prezent angajaþii din capitala Vãii Jiului nu au timp nici sã respire. Zilnic, în timpul programului de lucru cu publicul, sunt zeci de solicitãri. Cei mai mulþi vor cazierul pentru eliberarea unui paºaport ori pentru reînnoirea lui sau pentru angajare. Biroul de la Petroºani a fost cel de-al doilea inaugurat din judeþul Hunedoara, iar mai apoi au fost deschise asemenea birouri în majoritatea localitãþilor judeþului. Chiar dacã sunt nevoiþi uneori sã stea la coadã, oamenii sunt mulþumiþi pentru cã scutesc banii cu transportul pânã în capitala judeþului. În plus primesc documentul în aceeaºi zi dacã sunt nãscuþi în judeþul Hunedoara ºi nu au antecedente penale. M. GÂNJU
Investiþie de 5 milioane de euro finalizatã la Petroºani
P
roiect de 5 milioane de euro, finalizat la termen. Reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara au prezentat staþia de transfer ºi de sortare de la Petroºani, aceasta fiind cea mai mare investiþie a instituþiei judeþene în Valea Jiului. >>> PAGINA A 3-A
Copilaºi exploataþi în Defileul Jiului
M
ai mulþi copii sunt exploataþi de dimineaþa ºi pânã la lãsarea întunericului la semafoarele din Defileul Jiului. Micuþii sunt puºi sã cerºeascã de cãtre mama lor care se bazeazã pe faptul cã în zona izolatã nu este prinsã de autoritãþi.
Încã de la primele ore ale dimineþii, la circa doi kilometri de Petroºani, în Defileul Jiului, o tânãrã din Valea Jiului îºi scoate copiii la cerºit. Adunã mult mai mulþi bani decât dacã ar sta pe strãzile din
Petroºani, unde este mai tot timpul amendatã de autoritãþi. În defileu succesul este garantat, pentru cã cei care aºteaptã la semafor sunt uºor de înduplecat de o mamã sãrmanã cu copilaºii dupã ea care orbãcãie prin
sãlbãticie pentru a le asigura pâinea. Realitatea este alta, iar femeia (foto) a fãcut o adevãratã afacere din cerºit fiind ajutatã ºi de indolenþa autoritãþilor. Surprinsã de nenumãrate ori în faþa Muzeului Mineritului din
Petroºani, la cerºit, cu bebeluºul în braþe, în faþa celei mai mari biserici din centrul localitãþii ori în parcãrile marilor magazine, femeia a scãpat de fiecare datã de socoteala celor de la asistenþa socialã. Aºa se face cã are aproape zece ani de când trãieºte doar din cerºit, mai ales de pe urma banilor obþinuþi cu ajutorul copiilor ºi în ciuda amenzilor date de poliþiºti, nimic nu a convins-o sã renunþe. O vinã o au ºi cei care sunt înduplecaþi sã bage mâna în buzunar, pentru cã în loc sã-i ajute mai mult le fac rãu copilaºilor. „Noi sfãtuim cetãþenii sã nu le mai dea bani
cerºetorilor pentru cã astfel îi încurajeazã sã-ºi exploateze copiii. Ceea ce nu ºtiu mulþi oameni este cã aceste grupuri obþin sume foarte mari din cerºit, poate mai mari decât salariul lunar al multora dintre cei care cred cã îi ajutã”, a spun poliþiºtii. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Profit pentru Apa Serv Valea Jiului
O
peratorul de apã ºi canal din Valea Jiului a încheiat prima jumãtate a anului 2015 pe plus, profitul realizat fiind de peste 1 milion de lei.
Bilanþul avizat de Consiliul de Administraþie al societãþii aratã cã operatorul de apã ºi canal a avut o cifrã de afaceri de peste 9 milioane de lei în cele ºase luni ale acestui an, mai mare cu 456 de mii de lei faþã de cea realizatã în aceeaºi perioadã a anului trecut. Apa Serv Valea Jiului a avut ºi
cheltuieli de peste 8,5 milioane de lei, însã a realizat un profit net de 1.187. 121 de lei. La finele aceleiaºi perioade operatorul nu avea datorii cãtre bugetul de stat, însã are o creanþã de peste 17 milioane de lei
Termoficarea tranºatã la Bucureºti
M
iercuri, la Bucureºti va fi discutatã problema termoficãrii din Valea Jiului, dar ºi din Deva. La întâlnire vor participa factorii decizionali din judeþ, care vor sã cearã Guvernului soluþia salvatoare pentru aceastã iarnã. A fost preºedintele CA, Ghimpãu la Petroºani, dar nimeni nu a aflat nimic despre viitorul mineritului ºi al sistemului energetic pe huilã. Nemulþumiþi de acea întrevedere ºi pentru cã iarna bate la uºã, edilii din Deva ºi Petroºani, dar ºi preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara se duc ei la Bucureºti ºi spun cã nu pleacã de acolo fãrã soluþii. „Am solicitat o întrevedere cu domnul ministru Gerea, împreunã cu primarul Tiberiu Iacob Ridzi ºi Petre Mãrginean. Ne intereseazã foarte mult un rãspuns ferm ºi clar pe care nu l-am putut obþine de la domnul preºedintele al Consiliului de Administraþie, Ghimpãu. Dânsul a dat mai degrabã un rãspuns evaziv. Am considerat oportunã aceastã discuþie cu domnul Gerea ºi nu vom
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
cãtre furnizori, suma cea mai mare fiind creanþa „istoricã” faþã de principalul furnizor, respectiv Administraþia Bazinalã de Apã Jiu cu care are un grafic de eºalonare a datoriei. Societatea îºi va achita din fonduri europene
pleca din Bucureºti pânã ce nu vom avea o soluþie clarã pentru miile de abonaþi la sistemul de termoficare”, a spus Adrian David, preºedintele C J Hunedoara. Întrevederea a fost programatã pentru miercuri ºi tot atunci se vor întâlni ºi cu experþii Bãncii Mondiale, a cãror misiune începe din a doua parte a acestei luni în România. Cei doi primari ºi preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara încearcã acum sã caute soluþii de finanþare pentru programe de dezvoltare a infrastructurii energetice. „Întâlnirea este importantã pentru cã încercãm sã identificãm soluþii de finanþare pentru programe de dezvoltare pe tot ce înseamnã infrastructurã energeticã în Valea Jiului. Nu se ºtie de unde se iveºte o soluþie mai bunã decât cea pe care o avem acum ºi atunci trebuie sã epuizãm toate variantele în acest sens”, a mai spus preºedintele CJH Infrastructura energeticã a Vãii Jiului nu este întocmai funcþionalã ºi doar o parte a populaþiei din Petroºani, Vulcan ºi Lupeni este branºatã la sistemul centralizat de alimentare cu energie termicã de la Termocentrala Paroºeni. În plus, lipsa huilei a generat reale disfuncþionalitãþi în acest an ºi tocmai de aceea este necesarã o soluþie de la ministrul Gerea. Diana MITRACHE
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
nerambursabile cea mai mare parte din datorie, respectiv peste 13 milioane de lei mai aratã raportarea contabilã avizatã de CA. Apa Serv Valea Jiului a realizat un profit de peste 1 milion de lei ºi dupã o reducere drasticã a cheltuielilor de exploatare, fiind cu 284 de mii de lei mai mici faþã de primul semestru al anului 2014. Totodatã, ajustarea de preþ din primãvarã în raport cu inflaþia a adus mai mulþi bani în visteria operatorului. Raportarea mai aratã cã societatea are
Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Septembrie 2015 de încasat pentru serviciile sale suma de 15,5 milioane de lei din care 8,1 milioane de lei reprezintã creanþele operatorilor economici iar restul datoria populaþiei. Cum societatea merge pe profit nu ar mai avea nevoie de o ajutare a tarifelor practicate, însã aceasta este impusã de cãtre organismele de finanþare europeanã, iar ADI Apa Valea Jiului ºi le-a asumat în 2011. Nerespectarea acestor angajamente ar putea obliga primãriile din Valea Jiului ºi Consiliul
INSEMEX în linia cercetãtorilor mondiali Petroºani, IuniculNSEMEX reprezentant al României la Conferinþa Internaþionalã de Salvare Minierã de la Hanovra din Germania.
INSEMEX, mereu în prima linie. Specialiºtii INSEMEX se aflã într-o continuã formare. Directorul general al institutului se aflã la Hanovra unde participã la cea de-a VII-a ediþie a conferinþei Organismului Internaþional de Salvare Minierã-întîlnirea Comitetului de conducere. La conferinþa din Germania sunt prezenþi reprezentanþi din intreaga lume, iar România este reprezentatã doar de specialiºtii de la INSEMEX Petroºani care miercuri, 9 septembrie, vor susþine un proiect cu tema “Regulamentul pentru intervenþia salvatorilor mineri români”. Conferinþa Internaþionalã de
Judeþean sã returneze banii puºi la dispoziþie de UE, pentru investiþiile derulate în ultimii 4 ani. Totodatã, Apa Serv Valea Jiului va pierde ºi finanþarea pentru a doua parte a proiectului european de reabilitare a infrastructurii, proiect cu o valoare de 89 de milioane de euro. Prin urmare singura soluþie ca populaþia sã nu resimtã noile ajutãri de tarif ar fi aprobarea unui act normativ privind subvenþionarea apei pentru familiile sãrace din Valea Jiului. Maximilian GÂNJU
Salvare Minierã este o ocazie unicã pentru salvatorii din întreaga lume sã împãrtãºeascã metodele inovative ºi experienþa. Pe parcursul sãptãmânii la Hanovra vor avea loc dezbateri pe tema salvãrii miniere, iar reprezentanþi din China, Australia, Rusia, Statele Unite ale Americii ºi nu numai vor lua cuvântul. Monika BACIU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti 8 Septembrie 2015
Investiþie de 5 milioane de euro finalizatã la Petroºani
roiect de 5 milioane de euro, P finalizat la termen.
Reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara au prezentat staþia de transfer ºi de sortare de la Petroºani, aceasta fiind cea mai mare investiþie a instituþiei judeþene în Valea Jiului. “Aceastã investiþie reprezintã un pas înainte în tot ceea ce înseamnã de la mentalitate ºi la infrastructurã europeanã pentru colectarea deºeurilor menajere, face parte integrantã din sistemul integrat al deºeurilor, un pas uriaº pe care ni
l-am asumat în faza de preaderare la Uniunea Europeanã undeva în anul 2005 ºi mai înseamnã cã ne apropiem de final cu implementarea infrastructurii din acest proiect. La sfârºitul anului sperãm sã avem funcþional sistemul, asta înseamnã operator regional ºi un operator pe deponeul de la Bârcea Mare. E o investiþie de la Consiliul Judeþean cea mai semnificativã în Valea jiului
în acest mandat, e o investiþie de cinci milioane de euro terminatã la timp ºi va fi predatã opeartorului regional în momentul în care va fi desemnat prin licitaþie”, a declarat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Staþia de transfer se aflã pe raza municipiu-
lui Petroºani în cartierul Colonie ºi aici urmeazã a fi angajate undeva la 60 de persoane. “Este foarte important proiectul de colectare a deºeurilor din judeþul Hunedoara, presupune ºi aceastã staþie de transfer din Valea Jiului. Pe lângã faptul cã vor fi angajaþi în jur de 50-60 de oameni din Petroºani cu siguranþã va fi un nou început pentru ceea ce va fi colectarea deºeurilor menajere în Valea Jiului”, a declarat
Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Acum cetãþenii vor trebui sã înveþe sã colecteze gunoiul menajer selectiv. Dacã vor face acest lucru preþul perceput pentru acest serviciu va fi mai mic. “Vor avea succes pentru cã operatorul care va veni ºi va câºtiga licitaþia pe toatã Valea Jiului, va reuºi sã impunã aceste reguli mai bine decât administraþiile locale. Ei pot sã urmãreascã aceastã activitate mult mai bine ºi dacã nu o vor face vor face ºi penalitãþi. Din ceea ce se va recicla se vor gãsi o parte din venituri în costul metrului cub sau a tonei diminuat. Depinde de caietul de sarcini fãcut de cei de la Consiliul Judeþean”, a mai declarat Ridzi. “Ne-am obiºnuit sã ni se ia deºeurile din faþa casei, sã se ducã la marginea oraºului, dacã dorim sã avem o mentalitate europeanã acest lucru trebuie evitat ºi cred cã e doar o chestiune de timp pânã când toatã lumea va îmbrãþiºa aceste rigori”, a mai subliniat preºedintele CJH.
Managerul de proiect ne explicã care vor fi avantajele acestei investiþii majore a Consiliului Judeþean în Valea Jiului. “Vom avea un mediu mai curat ºi asta este cel mai important ºi prin mediu înþelegem, inclusiv, sãnãtatea cetãþeanului, adicã încercãm sã impunem acele standarde atât naþionale cât ºi europene pentru gestionarea ºi managementul deºeurilor. Cetãþeanul este cel care va colecta aceste tarife ºi taxe, în situaþia în care în Valea Jiului se va merge pe aceastã opþiune. Acest lucru presupune gestionarea cât mai adecvatã a gunoiului reciclabil va avea repercusiuni în tarif ºi taxã. Cu cât se
gestioneazã ºi se colecteazã mai adecvat deºeurile valorificabile, cu atât operatorul poate sã scadã din tarif
ºi din taxã acele materiale pe care el le valorificã, adicã cetãþeanul cu cât e mai conºtiincios ºi colecteazã cât mai corect cu atât ºi operatorul va putea scãdea preþul de tarif sau taxã”, a declarat Eugen Mitriþã, manager de proiect din cadrul CJH. Investiþia de la Petroºani face parte dintr-un proiect amplu al instituþiei judeþene care prevede închiderea ºi ecologizarea tuturor gropilor de gunoi de pe
raza judeþului, dar ºi construirea unui deponeu ecologic la Bârcea Mare.
D
rum asfaltat
Drumul spre staþia de transfer ºi sortare de la Petroºani urmeazã a fi asfaltatã. Primãria Petroºani s-a asociat
cu instituþia judeþeanã pentru realizarea unui proiect de interes comun. Consiliul Judeþean Hunedoara va
Petroºãnenii nu resimt creºterea preþului gunoiului
C
reºterea preþului gunoiului nu se va resimþi în buzunarele petroºãnenilor. Acum câteva sãptãmâni, consilierii locali de la Petroºani au votat pentru majorarea tarifului de depozitare a gunoiului menajer. Pregoterm solicitã administraþiei locale de la
Petroºani majorarea preþului de la 14,23 de lei/mc depozitat la 35/74 de lei /tonã depozitat. Potrivit oficialilor primãriei Petroºani, creºterea de preþ nu se va resimþi în buzunarele petroºãnenilor. “Preþul pentru populaþie rãmâne acelaºi”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului
Petroºani. Fiecare maºinã care transportã deºeuri trebuie
sã fie însoþitã de un tichet de cântar pentru cantitatea depozitatã în vederea
administra drumul care duce spre staþia de transfer ºi sortare a deºeurilor. Carosabilul din Dâlja Mare este aproape impracticabil. Valurile care s-au format pe drumul neasfaltat fac aproape imposibil accesul autoturismelor mici. “Acordul de asociere se referã la modernizarea drumului care duce la staþia de sortare a deºeurilor existentã în municipiul Petroºani. Este un acord care se face între cele douã pãrþi. Ambele pãrþi, în
ceea ce priveºte primãria Petroºani cel abilitat sã semneze acest accord este directorul SPADPP domnul Daniel Viºan. Prima datã se face acest acord iar dupã aceea se vor discuta detalile efective ale acestei modernizãri. Este un lucru pozitiv ca un drum care va fi foarte circulat în perioada urmãtoare va fi modernizat în municipiul Petroºani”, au declarat reprezentanþi ai administraþiei locale de la Petroºani. În zonã ºi accesul autoutilitarelor de gunoi se realizeazã greoi din cauza stãrii avansate de degradare. Mai mult, atunci când plouã, drumul se transformã în noroi. Monika BACIU
facturãrii. Administraþia localã de la Petroºani are un contract de prestãriservicii cu Pregoterm Vulcan încheiat în anul 2010. Groapa de gunoi de la Vulcan deþine autorizaþie de funcþionare pânã în anul 2016. Dacã dupã aceastã datã locaþia nu este ecologizatã, administraþia vulcãneanã poate plãti sute de milioane de lei Comsiei Europene. Monika BACIU
4 Actualitate
Deszãpezire cu GPS-ul
T
oate maºinile de deszãpezire vor avea GPS incorporat. Asta se va întâmpla din aceastã iarnã în tot judeþul Hunedoara, pentru cã astfel se va vedea în timp real pe unde umblã ºi unde ar fi nevoie de ele, pe timpul deszãpezirii.
Ideea de monta GPS tuturor maºinilor cu care se va face deszãpezirea în judeþul Hunedoara a venit ca urmare a problemelor generate de costurile cu aceastã activitate, dar ºi pentru a avea o imagine exactã a ceea ce se întâmplã în teren. Preºedintele CJ Hunedoara, Adrian David susþine cã nu este atât de mare investiþia, pe cât de mari vor fi beneficiile. „Au fost foarte multe discuþii privind întreþinerea pe timp de iarnã, costurile, dacã s-au respectat sau nu caietele de sarcini, dacã numãrul de km care a fost raportat, a fost real sau nu ºi atunci, pentru a disipa orice urmã de îndoialã, am introdus în caietul de sarcini o prevedere privind obligativitatea montãrii aparatelor de tip GPS pe
toate utilajele de deszãpezire”, a precizat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. La iarnã, toate utilajele vor ieºi în teren ºi operatorii vor ºti exact unde sunt. Mai mult, ºi cetãþenii vor afla ce fac utilajele de deszãpezire. „Vom urca pe site-ul CJ Hunedoara o hartã interactivã ºi vom putea monitoriza în timp real toate lucrãrile efectuate, iar deconturile vor fi fãcute bazându-ne pe hãrþile GPS urilor”, a mai spus preºedintele Consiliului Judeþean. Întreaga investiþie va intra în sarcina drumarilor, dar cei din Consiliul Judþean Hunedoara susþin cã nu vor mai da bani nejustificat pentru deszãpezirea drumurilor din judeþ. Diana MITRACHE
Câºtigã mai bine decît cei angajaþi
S
trâng bani pentru iarna ce vine. Este vorba despre furnicarul de oameni care se aflã în munte în zona Groapa Seacã. Aceºti oameni culeg ciuperci pe care mai departe le comercializeazã celor care au centre de colectare chiar acolo în vârf de munte. Mulþi dintre aceºti culegãtori de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Septembrie 2015
ciuperci se afla în munte de mai multe luni de zile împreunã cu familile ºi stau în corturi. De multe ori nici nu coboarã în oraº pentru a-ºi face aprovizionarea cu alimentele necesare pentru traiul de zi cu zi ci sînt oameni care vin din oraº cu maºinile personale ºi le vînd produsele necesare. Toþi cei care se aflã aici în munte spun cã au venit pentru a face un ban pentru sezonul
de iarnã ºi vor sta cît se poate de mult. „Am venit aici încã din vara pentru cã am cules ºi fructe de pãdure pentru care am luat bani destul de frumoºi ºi acum culegem ciuperci pentru cã este sezonul ºi pentru cã dupã ploaia din ultima vreme s-au fãcut foarte multe ciuperci. Este bine cã nu trebuie sã mergem pînã în oraº
CEH poate rãmâne doar cu licenþa de exploatare
Drumul din Parâng, reabilitat în 2016
C
Î
n bugetul pe anul 2016 va fi reabilitat ºi drumul spre Parâng. Este vorba despre artera rutierã, care pleacã din zona Rusu ºi urcã pânã sus în staþiunea turisticã. Banii vor veni de la Consiliul Judeþean Hunedoara ºi, cu siguranþã, artera rutierã nu va mai fi închisã pe timpul iernii, când singura ºansã a turiºtilor este telescaunul. De când existã staþiunea turisticã Parâng, în munte se ajunge doar cu telescaunul, ori cum maºini 4x4, dacã timpul este cât de cât bun. Artera rutierã este degradatã ºi
pentru a le preda la centrele de colectare pentru cã sunt oameni aici în munte la care sã le vindem”, a declarat un culegãtor de ciuperci. Existã însã ºi multe persoane care trebuie sã se întoarcã în oraº pentru cã au copii care trebuie sã înceapã ºcoala ºi dupã o vacanþã în care au stat alãturi de pãrinþii lor la cules de fructe de pãdure sau ciuperci
drumul este închis circulaþiei pe timpul iernii, pânã primãvara, tocmai pentru cã nu se poate urca cu maºina. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David ne promite, însã, un drum reabilitat într-un an de zile. „Vom avea fonduri anul viitor pentru a începe o investiþie multianualã pe DJ care urcã pânã în staþiunea Parâng. Anul viitor vom avea licitaþia ºi vom avea cel puþin 1/3 din drum modernizat”, a
precizat Adrian David, preºedintele CJ Hunedoara. În Parâng se ajunge acum cu douã instalaþii de telescaun ºi lipsa parcãrilor este un impediment. În plus, dacã s-ar reuºi reabilitarea arterei rutiere, atunci turiºtii ar putea sã urce pânã sus cu maºinile chiar ºi pe timpul iernii. Drumul este în custodia Consiliului Judeþean Hunedoara ºi a fost asfaltat pe o micã porþiune, dar doar înainte de cabana Rusu. Diana MITRACHE
trebuie sã se întoarcã la ºcoalã. Toate aceste lucruri se întîmplã în fiecare an de cînd începe vremea bunã ºi pînã cînd se lasã frigul ce prevesteºte iarna. Aceste persoane deja se ºi cunosc între ele ºi fiecare are terenul lui de pe care culege. Reprezentanþii AJOFM spun cã în fiecare an este la fel. Cînd vine frigul se îngroaºã rîndurile la agenþie pentru a primi
indemnizaþia de ºomaj iar de cînd dã primãvara toate aceste persoane se fac nevãzute în pãdurile Vãii Jiului. Monika BACIU
omplexul Energetic Hunedoara ar putea rãmâne doar cu licenþa de exploatare a cãrbunelui, în timp ce aceastã resursã va rãmâne îngropatã definitiv în subsolul Vãii Jiului.
societatea energeticã rãmâne cu licenþa, dar nu va avea ce exploata. Bazinului Carbonifer Valea Jiului reprezintã cel mai mare zãcãmânt de huilã din România. Exploatarea industrialã a început din anul 1852. Rezerva industrialã în perimetrele concesionate,
2024. Acesta este anul pânã când Complexul Energetic Hunedoara are licenþã de exploatare a huilei energetice. În contextul în care se vorbeºte tot mai des de închiderea minelor din Valea Jiului, fie ele chiar ºi aºa-zis viabile, pânã în anul 2018,
pentru ce au fost trimiºi în Parlament. este de cca 350 milioane tone. Aceastã rezervã asigurã continuitatea exploatãrii pe o perioadã de peste 80 de ani. Complexul Energetic Hunedoara deþine mai multe licenþe de exploatare dintre care licenþã pentru producerea ºi furnizarea energiei electrice, licenþã pentru producerea energiei termice ºi licenþã pentru exploatarea huilei ener-
getice valabilã pânã în anul 2024. Potrivit unor studii realizate de specialiºti, huila din Valea Jiului ar putea fi exploatatã încã 30 de ani de acum înainte, însã se pare cã acest lucru nu prezintã interes pentru guvernanþi, care nu reuºesc sã gãseascã soluþii pentru menþinerea acestui sectror de activitate. Monika BACIU
ªcolile din Petrila, pregãtiþi pentru a-i primi pe elevi
N
u mai sunt probleme cu autorizaþiile. Unitãþile de învãþãmânt din Petrila sunt pregãtite pentru a-i primi pe elevi. Autoritãþile locale împreunã cu conducerile unitãþilor ºcolare s-au asigurat ca anul ºcolar va începe în bune condiþii. Dacã pânã acum câþiva ani, la Petrila mai multe unitãþi ºcolare nu aveau autorizaþii
Brazii, mãrul discordiei între cetãþeni
A
viz de la Ocolul Silvic pentru tãierea unor brazi. Mai mulþi locuitori din blocul 1 de pe strada 8 Martie din Petrila duc un adevãrat rãzboi cu vecinii lor. ªi totul pentru niºte conifere care pun în pericol viaþa celor ce convieþuiesc aici sau a bunurilor lor. Unii cer administraþiei locale ca brazii sã fie tãiaþi, iar alþii
Zero barat pe bani mulþi ERO barat în dreptul numelui. Z Unii dintre parlamentarii hunedoreni au uitat cu desãvârºire
de funcþionare, acum nu mai existã acest inconvenient. “Toate ºcolile sunt pregãtite pentru începerea anului ºcolar. Au fost igienizate toate sãlile, deci sunt cele mai bune condiþii pentru elevi”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul Petrila. A existat o problemã la ºcoala generalã numãrul 6 din Petrila, însã aceasta a fost remediatã. “Cei de la ISU nu au vrut sã ne autorizeze ºcoala 6, însã a trebuit sã montãm un paratrãznet ºi s-a rezolvat problema”, a mai spus sursa citatã. Anul ºcolar va începe pe data de 14 septembrie, iar unitãþile de învãþãmânt din Petrila îndeplinesc condiþiile pentru autorizare. ( Monika BACIU)
Aceºtia par a fi intrat în hibernarea înainte de termen. În dreptul numelui senatorului Dorin Parãn cifra care caracterizeazã activitatea sa parlamentarã este ZERO. Judeþul Hunedoara, pe listele cãruia a fost ales, pare a nu avea nicio problemã, cel puþin asta reiese din activitatea parlamentarului. Senatorul nu a avut nicio interpelare, întrebare adresatã vreunui ministru sau primului-ministru. În cei trei ani din acest mandat, Pãran a avut doar 36 de iniþiative legislative, 22 de declaraþii politice ºi 23 de luãri de cuvânt în plen. Singurele declaraþii politice care fac referire la judeþului Hunedoara au fost despre “Complexul Energetic Hunedoara încotro?”, “Necesitatea redeschiderii mineritului” ºi ”Autostrada Deva-Orãºtie”. Peste un an de zile aceºti parlamentari vor veni din nou sã cearã voturile locuitorilor din judeþul Hunedoara pentru a mai dormi în Parlament încã un mandat timp în care din banii românilor se alocã sume importante de bani pentru a-i menþine în poziþii. Monika BACIU
Profesorii se pregãtesc pentru... clasa pregãtitoare
vor ca aceºtia sã fie menþinuþi. Reprezentanþii administraþiei locale de la Petrila au încercat sã rezolve problema, însã în zadar. “Avem mai multe sesizãri în acest sens, însã atunci când ne-am deplasat la faþa locului sã tãiem arborii au sãrit vecinii cã nu sunt de acord. Trebuie sã gãsim o soluþie”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Pentru cã brazii au un diametru mai mare de
15 centimetri, cei de la primãrie trebuie sã cearã un aviz de la ocolul silvic pentru a tãia pomii. “Ne vom adresa celor de la colul silvic sã vinã sã marcheze brazioi, iar apoi sã urmãm calea legii”, a mai spus sursa citatã. Brazii au depãºit chiar ºi înãlþimea imobilului, iar locuitorilor le este teamã ca la o furtunã puternicã sã nu se rupã ºi sã avarieze blocul sau chiar mai rãu sã ucidã pe cineva. Monika BACIU
Î
nvãþãtorii care vor preda la clasa pregãtitoare vor participa la cursuri de formare, pentru a învãþa cum sã explice micuþilor noþiunile necesare, pentru a se face cu adevãrat înþeleºi. Casa Corpului Didactic Hunedoara organizeazã programul de formare continuã de scurtã duratã (16 ore) cu tema ”abilitarea cur-
ricularã a cadrelor didactice din învãþãmîntul primar pentru clasa pregãtitoare”, inclus în Oferta de programe a Casei Corpului Didactic Hunedoara pentru anul ºcolar 2015 / 2016. În cadrul programului se doreºte dezvoltarea competenþelor de planificare ºi proiectare a demersului didactic ºi cel mai impotant dezvoltarea competenþelor de comunicare ºi
relaþionare cu elevii. Trei centre au fost pregãtite, acestea fiind
la Deva, Hunedoara ºi Petroºani, iar banii pentru formarea dascãlilor provin din fondurile Casa Corpului Didactic Hunedoara. Monika BACIU
4 Actualitate
Deszãpezire cu GPS-ul
T
oate maºinile de deszãpezire vor avea GPS incorporat. Asta se va întâmpla din aceastã iarnã în tot judeþul Hunedoara, pentru cã astfel se va vedea în timp real pe unde umblã ºi unde ar fi nevoie de ele, pe timpul deszãpezirii.
Ideea de monta GPS tuturor maºinilor cu care se va face deszãpezirea în judeþul Hunedoara a venit ca urmare a problemelor generate de costurile cu aceastã activitate, dar ºi pentru a avea o imagine exactã a ceea ce se întâmplã în teren. Preºedintele CJ Hunedoara, Adrian David susþine cã nu este atât de mare investiþia, pe cât de mari vor fi beneficiile. „Au fost foarte multe discuþii privind întreþinerea pe timp de iarnã, costurile, dacã s-au respectat sau nu caietele de sarcini, dacã numãrul de km care a fost raportat, a fost real sau nu ºi atunci, pentru a disipa orice urmã de îndoialã, am introdus în caietul de sarcini o prevedere privind obligativitatea montãrii aparatelor de tip GPS pe
toate utilajele de deszãpezire”, a precizat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. La iarnã, toate utilajele vor ieºi în teren ºi operatorii vor ºti exact unde sunt. Mai mult, ºi cetãþenii vor afla ce fac utilajele de deszãpezire. „Vom urca pe site-ul CJ Hunedoara o hartã interactivã ºi vom putea monitoriza în timp real toate lucrãrile efectuate, iar deconturile vor fi fãcute bazându-ne pe hãrþile GPS urilor”, a mai spus preºedintele Consiliului Judeþean. Întreaga investiþie va intra în sarcina drumarilor, dar cei din Consiliul Judþean Hunedoara susþin cã nu vor mai da bani nejustificat pentru deszãpezirea drumurilor din judeþ. Diana MITRACHE
Câºtigã mai bine decît cei angajaþi
S
trâng bani pentru iarna ce vine. Este vorba despre furnicarul de oameni care se aflã în munte în zona Groapa Seacã. Aceºti oameni culeg ciuperci pe care mai departe le comercializeazã celor care au centre de colectare chiar acolo în vârf de munte. Mulþi dintre aceºti culegãtori de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Septembrie 2015
ciuperci se afla în munte de mai multe luni de zile împreunã cu familile ºi stau în corturi. De multe ori nici nu coboarã în oraº pentru a-ºi face aprovizionarea cu alimentele necesare pentru traiul de zi cu zi ci sînt oameni care vin din oraº cu maºinile personale ºi le vînd produsele necesare. Toþi cei care se aflã aici în munte spun cã au venit pentru a face un ban pentru sezonul
de iarnã ºi vor sta cît se poate de mult. „Am venit aici încã din vara pentru cã am cules ºi fructe de pãdure pentru care am luat bani destul de frumoºi ºi acum culegem ciuperci pentru cã este sezonul ºi pentru cã dupã ploaia din ultima vreme s-au fãcut foarte multe ciuperci. Este bine cã nu trebuie sã mergem pînã în oraº
CEH poate rãmâne doar cu licenþa de exploatare
Drumul din Parâng, reabilitat în 2016
C
Î
n bugetul pe anul 2016 va fi reabilitat ºi drumul spre Parâng. Este vorba despre artera rutierã, care pleacã din zona Rusu ºi urcã pânã sus în staþiunea turisticã. Banii vor veni de la Consiliul Judeþean Hunedoara ºi, cu siguranþã, artera rutierã nu va mai fi închisã pe timpul iernii, când singura ºansã a turiºtilor este telescaunul. De când existã staþiunea turisticã Parâng, în munte se ajunge doar cu telescaunul, ori cum maºini 4x4, dacã timpul este cât de cât bun. Artera rutierã este degradatã ºi
pentru a le preda la centrele de colectare pentru cã sunt oameni aici în munte la care sã le vindem”, a declarat un culegãtor de ciuperci. Existã însã ºi multe persoane care trebuie sã se întoarcã în oraº pentru cã au copii care trebuie sã înceapã ºcoala ºi dupã o vacanþã în care au stat alãturi de pãrinþii lor la cules de fructe de pãdure sau ciuperci
drumul este închis circulaþiei pe timpul iernii, pânã primãvara, tocmai pentru cã nu se poate urca cu maºina. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David ne promite, însã, un drum reabilitat într-un an de zile. „Vom avea fonduri anul viitor pentru a începe o investiþie multianualã pe DJ care urcã pânã în staþiunea Parâng. Anul viitor vom avea licitaþia ºi vom avea cel puþin 1/3 din drum modernizat”, a
precizat Adrian David, preºedintele CJ Hunedoara. În Parâng se ajunge acum cu douã instalaþii de telescaun ºi lipsa parcãrilor este un impediment. În plus, dacã s-ar reuºi reabilitarea arterei rutiere, atunci turiºtii ar putea sã urce pânã sus cu maºinile chiar ºi pe timpul iernii. Drumul este în custodia Consiliului Judeþean Hunedoara ºi a fost asfaltat pe o micã porþiune, dar doar înainte de cabana Rusu. Diana MITRACHE
trebuie sã se întoarcã la ºcoalã. Toate aceste lucruri se întîmplã în fiecare an de cînd începe vremea bunã ºi pînã cînd se lasã frigul ce prevesteºte iarna. Aceste persoane deja se ºi cunosc între ele ºi fiecare are terenul lui de pe care culege. Reprezentanþii AJOFM spun cã în fiecare an este la fel. Cînd vine frigul se îngroaºã rîndurile la agenþie pentru a primi
indemnizaþia de ºomaj iar de cînd dã primãvara toate aceste persoane se fac nevãzute în pãdurile Vãii Jiului. Monika BACIU
omplexul Energetic Hunedoara ar putea rãmâne doar cu licenþa de exploatare a cãrbunelui, în timp ce aceastã resursã va rãmâne îngropatã definitiv în subsolul Vãii Jiului.
societatea energeticã rãmâne cu licenþa, dar nu va avea ce exploata. Bazinului Carbonifer Valea Jiului reprezintã cel mai mare zãcãmânt de huilã din România. Exploatarea industrialã a început din anul 1852. Rezerva industrialã în perimetrele concesionate,
2024. Acesta este anul pânã când Complexul Energetic Hunedoara are licenþã de exploatare a huilei energetice. În contextul în care se vorbeºte tot mai des de închiderea minelor din Valea Jiului, fie ele chiar ºi aºa-zis viabile, pânã în anul 2018,
pentru ce au fost trimiºi în Parlament. este de cca 350 milioane tone. Aceastã rezervã asigurã continuitatea exploatãrii pe o perioadã de peste 80 de ani. Complexul Energetic Hunedoara deþine mai multe licenþe de exploatare dintre care licenþã pentru producerea ºi furnizarea energiei electrice, licenþã pentru producerea energiei termice ºi licenþã pentru exploatarea huilei ener-
getice valabilã pânã în anul 2024. Potrivit unor studii realizate de specialiºti, huila din Valea Jiului ar putea fi exploatatã încã 30 de ani de acum înainte, însã se pare cã acest lucru nu prezintã interes pentru guvernanþi, care nu reuºesc sã gãseascã soluþii pentru menþinerea acestui sectror de activitate. Monika BACIU
ªcolile din Petrila, pregãtiþi pentru a-i primi pe elevi
N
u mai sunt probleme cu autorizaþiile. Unitãþile de învãþãmânt din Petrila sunt pregãtite pentru a-i primi pe elevi. Autoritãþile locale împreunã cu conducerile unitãþilor ºcolare s-au asigurat ca anul ºcolar va începe în bune condiþii. Dacã pânã acum câþiva ani, la Petrila mai multe unitãþi ºcolare nu aveau autorizaþii
Brazii, mãrul discordiei între cetãþeni
A
viz de la Ocolul Silvic pentru tãierea unor brazi. Mai mulþi locuitori din blocul 1 de pe strada 8 Martie din Petrila duc un adevãrat rãzboi cu vecinii lor. ªi totul pentru niºte conifere care pun în pericol viaþa celor ce convieþuiesc aici sau a bunurilor lor. Unii cer administraþiei locale ca brazii sã fie tãiaþi, iar alþii
Zero barat pe bani mulþi ERO barat în dreptul numelui. Z Unii dintre parlamentarii hunedoreni au uitat cu desãvârºire
de funcþionare, acum nu mai existã acest inconvenient. “Toate ºcolile sunt pregãtite pentru începerea anului ºcolar. Au fost igienizate toate sãlile, deci sunt cele mai bune condiþii pentru elevi”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul Petrila. A existat o problemã la ºcoala generalã numãrul 6 din Petrila, însã aceasta a fost remediatã. “Cei de la ISU nu au vrut sã ne autorizeze ºcoala 6, însã a trebuit sã montãm un paratrãznet ºi s-a rezolvat problema”, a mai spus sursa citatã. Anul ºcolar va începe pe data de 14 septembrie, iar unitãþile de învãþãmânt din Petrila îndeplinesc condiþiile pentru autorizare. ( Monika BACIU)
Aceºtia par a fi intrat în hibernarea înainte de termen. În dreptul numelui senatorului Dorin Parãn cifra care caracterizeazã activitatea sa parlamentarã este ZERO. Judeþul Hunedoara, pe listele cãruia a fost ales, pare a nu avea nicio problemã, cel puþin asta reiese din activitatea parlamentarului. Senatorul nu a avut nicio interpelare, întrebare adresatã vreunui ministru sau primului-ministru. În cei trei ani din acest mandat, Pãran a avut doar 36 de iniþiative legislative, 22 de declaraþii politice ºi 23 de luãri de cuvânt în plen. Singurele declaraþii politice care fac referire la judeþului Hunedoara au fost despre “Complexul Energetic Hunedoara încotro?”, “Necesitatea redeschiderii mineritului” ºi ”Autostrada Deva-Orãºtie”. Peste un an de zile aceºti parlamentari vor veni din nou sã cearã voturile locuitorilor din judeþul Hunedoara pentru a mai dormi în Parlament încã un mandat timp în care din banii românilor se alocã sume importante de bani pentru a-i menþine în poziþii. Monika BACIU
Profesorii se pregãtesc pentru... clasa pregãtitoare
vor ca aceºtia sã fie menþinuþi. Reprezentanþii administraþiei locale de la Petrila au încercat sã rezolve problema, însã în zadar. “Avem mai multe sesizãri în acest sens, însã atunci când ne-am deplasat la faþa locului sã tãiem arborii au sãrit vecinii cã nu sunt de acord. Trebuie sã gãsim o soluþie”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Pentru cã brazii au un diametru mai mare de
15 centimetri, cei de la primãrie trebuie sã cearã un aviz de la ocolul silvic pentru a tãia pomii. “Ne vom adresa celor de la colul silvic sã vinã sã marcheze brazioi, iar apoi sã urmãm calea legii”, a mai spus sursa citatã. Brazii au depãºit chiar ºi înãlþimea imobilului, iar locuitorilor le este teamã ca la o furtunã puternicã sã nu se rupã ºi sã avarieze blocul sau chiar mai rãu sã ucidã pe cineva. Monika BACIU
Î
nvãþãtorii care vor preda la clasa pregãtitoare vor participa la cursuri de formare, pentru a învãþa cum sã explice micuþilor noþiunile necesare, pentru a se face cu adevãrat înþeleºi. Casa Corpului Didactic Hunedoara organizeazã programul de formare continuã de scurtã duratã (16 ore) cu tema ”abilitarea cur-
ricularã a cadrelor didactice din învãþãmîntul primar pentru clasa pregãtitoare”, inclus în Oferta de programe a Casei Corpului Didactic Hunedoara pentru anul ºcolar 2015 / 2016. În cadrul programului se doreºte dezvoltarea competenþelor de planificare ºi proiectare a demersului didactic ºi cel mai impotant dezvoltarea competenþelor de comunicare ºi
relaþionare cu elevii. Trei centre au fost pregãtite, acestea fiind
la Deva, Hunedoara ºi Petroºani, iar banii pentru formarea dascãlilor provin din fondurile Casa Corpului Didactic Hunedoara. Monika BACIU
6 Inv達t達m但nt
Cronica V達ii Jiului | Marti, 8 Septembrie 2015
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Septembrie 2015
Tamponare spectaculoasã pe Maleia
T
rei oameni, printre care ºi un copil mic, au ajuns la Spitalul de urgenþã din Petroºani duminicã seara, dupã ce maºinile în care erau s-au ciocnit pe drumul ce duce spre staþiunea parâng. Poliþia face acum cercetãri pentru a stabili cu exactitate cine se face vinovat de producerea accidentului spectaculos. A intrat pe contrasens ºi a urmat un impact violent. Este vorba despre un ºofer grãbit, care cobora cu
vitezã pe drumul ce leagã staþiunea Parâng de Petroºani ºi, la o curbã, a pierdut controlul volanului ºi s-a
izbit de maºina din faþa sa. Poliþia, salvarea ºi un echipaj SMURD au sosit imediat la faþa locului, iar trei victime au ajuns cu rãni la spital. Oamenii legii fac acum investigaþii. „Un conducãtor auto, care circula dinspre Masivul Parâng spre Petroºani, pe strada Maleia, într-o curbã la dreapta, cu vitezã, pierde controlul volanului, intrã pe contrasens ºi se tamponeazã cu un autoturism care circula regulamentar dinspre
Petroºani spre Rusu. În urma evenimentului, 3 persoane sunt accidentate uºor, dupã primele concluzii ale medicilor ºi au fost internate la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. În cauzã s-a întocmit un dosar penal în care se efectueazã cercetãri sub aspectul infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã, urmând ca la definitivarea acestuia sã fie înaintat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani”, a declarat Petre Mârza, ºeful
Poliþiei Rutiere Valea Jiului. Ambii ºoferi au fost testaþi cu alcoolmetrul, dar ambele rezultate au fost negative, totuºi lor li s-au prelevat ºi probe
de sânge. La finalul cercetãrilor, poliþiºtii vor stabili cu exactitate ce sancþiuni se impun în acest caz. Diana MITRACHE
Câini eliberaþi sau uciºi la adãpostul din Uricani
Î
n noaptea de duminicã spre luni, persoane rãmase necidentificate, au intrat ºi au eliberat câinii din adpostul de la Uricani. Pe adresa redacþiei au sosit în aceastã dimineaþã mai multe fotigrafii în care câinii de la Uricani sunt chiar morþi. Responsabilii de la adãpost spun cã au sesizat poliþia.. Animale flãmânde, slabe, ori chiar ucise apar în fotografiile ce au parvenit pe adresa redacþiei, în timp ce noaptea trecutã, se pare cã mai mulþi câini au fost eliberaþi. Este mâna unor necunoscuþi, care ar fi intrat noaptea în adãpostul de câini de la Uricani ºi care ar fi dat drumul câinilor. Poliþia a fost sesizatã ºi se cautã acum vinovaþii. „Am fost informat de ºeful de la centrul de acolo cã s-a spart adãpostul de câini, care este nou pus în funcþie ºi s-a dat drumul câinilor care erau acolo. A fost un act de vandalism. Nu am idee, dar s-a fãcut o recla-
maþie la poliþie, la Serviciul Judeþean pentru câinii fãrã stãpân, dar deocamdatã mai multe amãnunte nu ºtiu. Sunt prin zonã câinii ºi acum se umblã la strângerea lor”, a precizat Nicolae Ivãnuº, preºedintele A.D.I Câini Comunitari din cadrul CJ H. La Uricani existã acest adãpost nou construit ºi care se aflã în gestiunea Consiliului Judeþean Hunedoara, dar responsabilii de acolo recunosc cã nu au pazã pe timpul nopþii. Cât despre uciderea unor patrupede care apar în imagini, preºedintele asociaþiei nu ºtie nimic. „Eu ºtiu cã acolo sunt condiþii foarte bune ºi li s-a asigurat
alimentaþia corespunzãtoare câinilor rezistenþi. Capacitatea este de 80 de câini”, a mai adãugat Nicolae Ivãnuºi, preºedintele A.D.I. câini Comunitari din cadrul CJ H. În imagini poate fi observat un câine mort ºi unul foarte slab, iar responsabilii adãpostului spun cã au sesizat poliþia care a demarat o anchetã. Câinii eliberaþi vor fi din nou strânºi de pe strãzi ºi acþiunea va continua în aceste zile. Diana MITRACHE
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
VÂNZÃRI z Vând Dacia Logan an fabricaþie 2011 cu autorizaþie valabilã pânã în 2025 (10 ani). Taxi Alpin Petroºani. Relaþii la telefon: 0724157808
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Septembrie 2015
Henþ cu mâna
Copilul meu e cel mai bun!? Iatã ca pânã ºi marele Gheorghe Hagi a cãzut în patima subiectivismului de pãrinte. Aºa cum o fac majoritatea pãrinþilor care-ºi dau copiii la sport. Am vãzut, nu de puþine ori, mame (mai ales...) isterice la meciurile juniorilor sau taþi la ale
seniorilor, care dau indicaþii de pe margine, urlã la arbitrii, cer socotealã antrenorilor!? Asta în condiþiile în care n-au fost în viaþa lor la vreo competiþie sportivã, singurul lor univers fiind sportul practicat de propria progeniturã. Handbalul este un bun
DEZVÃLUIRI
exemplu în acest sens. Pãrinþii care-ºi alocau timpul ºi plãcerea de a filma cu telefonul (ce bravurã!) un meci în care evolua, de multe ori, copilul lipsit de orice talent, nu i-am mai vãzut în viaþa mea cãlcând pe la sala de sport, dupã ce „talentul” a dispãrut de pe scenã. Atât le-a þinut „dragostea” de echipã! Ca sã nu mai zic de scene penibile vãzute pe la Lonea, pe la „ªtiinþa” ori Vulcan,
unde mame plecate la piaþã, au fugãrit arbitrii cu umbrela, ori au adresat jenante înjurãturi, nedemne de sexul lor, indiferent ce le-a ieºit în cale. Cam aici se coboarã Gicã Hagi, pe un palier mai diplomat, luându-l la întrebãri de ce fiul sãu nu joacã la Naþionala de tineret. Hagi a cam sãrit calul, el crede deacum cã fiul sãu este unicul, mirificul ºi vedeta secolului în fotbalul românesc. Îi face
„Mircea Lucescu m-a ameninþat!” iroslav Giuchici (61 de ani) a fost M în perioada 1980 – 1982 cel mai tehnic jucãtor al echipei Jiul Petroºani. Recent, el a fãcut o declaraþie – ºoc la adresa lui Mircea Lucescu, legat de o întâmplare petrecutã în acea perioadã.
Fotbal, Liga a II-a
Parfumul derby-urilor de divizia „A”
z Etapa a 2-a a ligii secunde a adus în cele douã serii câteva partide care ne-au adus aminte de Liga I. z Astfel, în seria 1, derby pe nocturnã la Constanþa, Farul – Rapid Bucureºti (100, gol Chiþu), cu 1500 de rapidiºti în tribune, cu foºtii jucãtori ai Lupeniului, Nicorec ºi S. Chiþu în formaþia gazdelor. z Tot un fost derby de „A” poate fi considerat ºi jocul SC Bacãu – Dacia Unirea Brãila (0 – 1), în timp ce un altul, Gloria Buzãu – Ceahlãul Piatra Neamþ a fost amânat.z În seria a 2-a, cap de afiº a fost tradiþionalul „U” Cluj – U.T.A. (0 – 1), cele douã echipe venind, una din Liga I, cealaltã din Liga a III-a. z A fost o etapã a oaspeþilor în aceastã serie, târgoviºtenii învingând cu 3 – 2 la Mioveni, Caransebeºul producând surpriza, 1 – 0 la F.C. Braºov, iar FCM Baia Mare învingând cu 4 – 1 la Pâncota – jucãtorul Arnãutu reuºind marcarea a trei goluri.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
un mare deserviciu. E treaba lui ce face la echipa pe care a inventat-o „Regele”, unde Hagi junior e de toate: titular, cãpitan, copil de patron ºi antrenor. Nu ºtim dacã la un alt club din þarã ar fi avut parte de un asemenea tratament. Tânãrul Ianis Hagi mai are încã de lucrat, este, întradevãr, un jucãtor de perspectivã, dar de aici ºi pânã a sãri la gâtul
„Jucam la Jiul Petroºani, un meci cu Corvinul Hunedoara (n.n. 20 martie 1982). Ne bãtuserã în tur cu 5 – 0, dorinþa de revanºã era uriaºã. Fundaºii noºtri de la Jiul îi cam controlau pe hunedoreni la picioare, Mircea Lucescu, care preluase naþionala sa antrenor, era extrem de iritat. Horaþiu Lasconi va marca golul victoriei jiuliste, iar Lucescu, ºtiind cã era adulat de presã ºi avea o
selecþionerului de cãtre tãticul lui, e cale un pic cam lungã.
formã bunã, a venit la mine în timpul jocului ºi m-a ameninþat, ceva de genul, „cât timp voi fi eu la naþionalã, tu n-ai sã pui piciorul pe-acolo!” ªi astfel nu am prins niciodatã echipa Naþionalã a României, mulþumitã unui interes meschin a acestui Mircea Lucescu, care avea destule aspecte negative, despre care veþi citi într-o viitoare carte pe care o voi scoate în 2016” a spus Miroslav Giuchici.
Fotbal, Liga a III-a, ETAPA II - 5 SEPTEMBRIE 2015 seria a 4-a Minerul Motru - Naþional Sebiº 0-0
Etapã sãracã z Doar 13 goluri s-au marcat în seria a 4-a a Ligii a III-a. z Dacã Cetate Deva a stat, în schimb F.C. Hunedoara s-a fãcut de râs pe propriul teren (dupã ce venea de la o victorie în deplasare!), pierzând cu 1 – 2 (dupã ce a fost 0 – 2...) meciul cu nou promovata Performanþa Ighiu, hunedorenii marcând golul de onoare în minutul 90 + 1. z În echipa învinsã, au jucat ºi câþiva jucãtori de pe meleagurile noastre, D. Creciunesc (ex Mãgura Pui), R. Drãgoescu (ex Jiul Petroºani), Bozian (ex Minerul Lupeni) ºi D. Ursachi (ex Jiul, Hercules Lupeni). z În acest meci, Opârlescu (FC Hunedoara) ºi Bãrculeþ (Performanþa Ighiu) au fost eliminaþi în ultimul sfert de orã. z Alte douã echipe au reuºit victorii în deplasare: CSM Lugoj – Nuova Mama Mia Becicherecu Mic 0 – 1 ºi Milenlium Giarmata – ASU Poli Timiºoara 1 – 3.
FC Hunedoara - Performanþa Ighiu 1-2 Pandurii II - CS Ineu 0-0 ACSO Filiaºi - Univ. II Craiova 3-0 Metalul Cugir - Mãgura Cisnadie 2-0 CSM Lugoj - Nova Mama Mia 0-1 Mil. Giarmata - ASU Poli Timiºoara 1-3 Cetate Deva a stat 1 Metalul Cugir 2 2 0 0 7:2 6 2 ASU Politehnica 2 2 0 0 6:1 6 3 Perform. Ighiu 2 1 1 0 3:2 4 4 Cetate Deva 1 1 0 0 3:1 3 5 Filiaºi 2 1 0 1 4:3 3 6 FC Hunedoara 2 1 0 1 3:2 3 7 CSU II Craiova 2 1 0 1 3:4 3 8 Nova Mama Mia 2 1 0 1 3:5 3 9 Pandurii II 2 0 2 0 1:1 2 10 CS Ineu 1 0 1 0 0:0 1 11 Mil. Giarmata 2 0 1 1 1:3 1 12 Naþional Sebiº 2 0 1 1 0:2 1 12 Mãgura Cisnãdie 2 0 1 1 0:2 1 14 Minerul Motru 2 0 1 1 0:3 1 15 CSM Lugoj 2 0 0 2 1:4 0
ETAPA A 3-A, 12 SEPTEMBRIE 2015 Millenium Giarmata - Minerul Motru ASU Poli Timiºoara - Metalul Cugir Mãgura Cisnãdie - CSM Lugoj Nova Mama Mia - ACSO Filiaºi Cetate Deva - Pandurii II Tg. Jiu CS Ineu - FC Hunedoara Performanþa Ighiu - Naþional Sebiº CSU II Criaova stã