Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 937
Cronica Vãii Jiului Luni, 7 Septembrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Staþia de sortare, gata de inaugurare
A
stãzi (luni) la prânz va fi inauguratã una dintre cele mai importante investiþii din Valea Jiului, staþia de sortare a deºeurilor. Lucrãrile au fost finalizate ºi acesta este un pas important în gestionarea deºeurilor menajere, pas ce va fi urmat de colectarea selectivã ºi de aliminarea gropii de gunoi de la Vulcan. În zona Dâlja a fost construitã staþia de sortare a deºeurilor din Valea Jiului. Gunoiul nu va mai fi adunat în condiþiile în care se face acum acest serviciu, iar la
staþia de sortare se va face ultimul triaj, urmând ca doar deºeurile menajere sã plece spre groapa ecologicã de la Bârcea Mare. Investiþia a fost finalizatã ºi luni, sãptãmâna viitoare, va fi inauguratã în prezenþa preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David. „Probabil cea mai importantã investiþie a CJH din ultimii ani este aceastã staþie de sortare ºi transfer a deºeurilor din cadrul sistemului de management integrat al deºeurilor, un program care este pe final ºi urmeazã sã fie implementat în curând. Luni la ora 13,00 va avea loc recepþia oficialã a investiþiei. E vorba de o lucrare de aproximativ 5 milioane de euro, bani europeni, în proporþie de 90%, restul fiind finanþãri ale administraþiilor locale”, a spus Adrian David, preºedintele C J H. Pentru Valea Jiului, aceastã staþie înseamnã enorm, iar gestionarea gunoiului se va face în alþi termeni. Va urma ºi o perioadã de informare ºi conºtientizare a populaþiei, care va fi îndemnatã sã colecteze selectiv, iar, mai apoi, groapa de gunoi de la Vulcan va fi închisã. Aceasta va fi ecologizatã cu suma de bani rãmasã din economiile fãcute la proiectul iniþial de 70 de milioane de euro. Diana MITRACHE
”Io, Vochiþoiu voievod, solicit”...
S
candalul ”Vochiþoiu-Avram” începe sã devinã iritant pentru mulþi locuitori ai Vãii Jiului, prin metodele folosite - canalele media, sãli de judecatã ºi mai nou prin scrisori adresate direct cetãþenilor. Sâmbãtã, o doamnã dintr-un bloc din zona Mignon mãtura, înjurând de mama focului, un maldãr de hârtii pe care le-a înghesuit într-un sac de gunoi. Erau scrisorile senatorului Vochiþoiu. >>> PAGINA A 3-A
Amânare în Dosarul Monica Iacob Ridzi
D
osarul în care fostul ministru Monica Iacob Ridzi a cerut întreruperea pedesei cu închisoarea a fost din nou amânat la finele sãptãmânii trecute. Termenul a fost fixat peste douã sãptãmâni, iar atunci vom afla dacã i se va întrerupe pedeapsa cu închisoarea, necesare fiind câteva expertize care încã nu au ajuns la instanþa
Tribunalului. Tribunalul Ilfov a amânat din nou pronunþarea în cazul dosarului Monicãi Iacob Ridzi. Fostul deputat de Valea Jiului a cerut întreruperea pedepsei pe motiv cã suferã de o boalã incurabilã, dar pronunþarea a fost amânatã pânã în data de 16 septembrie. Decizia instanþei de la Ilfov vine la câteva zile dupã ce Monica Iacob Ridzi a postat pe blogul personal o scrisoare deschisã prin care cere
pedeapsa capitalã pentru cei care sunt condamnaþi pentru fapte de naturã economicã, dar bolnavi fiind, oricum nu mai
aºteaptã decât ziua finalã. Pânã în data de 16 septembrie, „martorii Cristian Cãlin Nazare ºi Mihaela Marin Þârlea vor fi audiaþi ºi INML urmeazã sã trimitã instanþei lista
experþilor care au participat la consultarea petentei ºi redactarea raportului de expertizã medico – legalã efectuat în cauzã, precum ºi fotocopii de pe toate actele cu caracter medical care au fost avut în vedere la întocmirea raportului de expertizã”. Monica Iacob Ridzi suferã de trombofilie ºi leuconeutropie ºi a cerut întreruperea pedepsei de 5 ani cu închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestãrile de Ziua Tineretului din 2009, pentru a se putea trata.
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Septembrie 2015
Ucenicia stagiu de cotizare, în anumite condiþii
U
cenicia, stagiu de cotizare. Pensionarii mineri din Valea Jiului au solicitat de nenumãrate ori recunoaºterea perioadei de ucenicie drept stagiu de cozizare. Acum, reprezentanþii Ministerului Muncii vin cu o serie de precizãri în acest caz. “Numai în situaþia persoanelor care au urmat cursurile de ucenicie în scopul pregãtirii profesionale în perioada în care aveau calitatea de angajat, perioada respectivã este consideratã vechime neîn-
de bursã nu se considerã cã au stagiu de cotizare. “Este necesar sã se facã distincþia între salariu ºi bursã. Astfel, celor care au primit bursã pe timpul uceniciei, nu li se poate considera stagiu de cotizare aceastã perioadã întrucât plata acestor sume nu s-a fãcut din fondul de salarii, ci din fondul de ºcolarizare ºi nu au contribuit la fonduri de asigurãri sociale de stat”, se mai aratã în document. În condiþiile în care perioada de ucenicie s-a integrat noþiunii de formare profesionalã, pentru care nu s-a cozizat la asigurãrile sociale de stat, perioada de ucenicie nu constituie vechime în muncã. Astfel, aceste perioade nu pot fi valorificate la stabilirea/recalcularea drepturilor de pensie. Monika BACIU
treruptã în muncã. Timpul lucrat ca ucenic, practicant sau elev al unei ºcoli profesionale, se considera stagiu de cotizare, dacã se fãcea dovada cã în aceastã perioadã persoana respectivã rpimea salariu la care se plãtea contribuþia de asigurãri sociale. Ucenicii pot dovedi cã au primti salariu pe perioada de ucenicie cu adeverinþe eliberate de unitãþile la care au lucrat sau de unitãþile care deþin scriptele din care rezultã acestea”, se aratã în documentele Ministerului Muncii. Cei care au beneficiat
Se reia disputa pe zona industrialã
S
e reia judecarea procesului dintre Primãria Aninoasa ºi Primãria Petroºani. În cursul acestei luni, la Tribunalul Hunedoara va trebui depus raportul de contra-expertizã care va decide care administraþie localã rãmâne cu zona industrialã de la Livezeni. Prefectul judeþului Hunedoara, în calitate de reclamant cheamã la barã primãria Aninoasa, Primãria Petroºani ºi oficiul de cadastru ºi publicitate imobiliarã hunedoara într-un dosar care are ca obiect reexaminare amendã judiciarã.
Angajãrile în minerit au ajuns la Curtea Supremã ngajãrile din 2013 de la A Societatea Naþionalã a Huilei, în instanþã. Anul 2013 a fost caracterizat la nivelul Societãþii Naþionale a Huilei de angajãri. Dupã zeci de ani, la minele din Valea Jiului au avut loc angajãri, dar lºi acestea au debutat cu stângul. Criteriile au fost stabilite de conducerea societãþii, iar unele dintre acestea au intrat în vizorul Consiliului Naþional pentru Combaterea Discriminãrii. Complexul Energetic Hunedoara a primit o amendã de la CNCD drept pentru care au apelat la instanþã. 3000 de lei ar trebui sã plãteascã Complexul Energetic Hunedoara ca amendã contravenþionalã pentru nerespectarea anumitor
condiþii. Astfel, pentru angajãrile din luna mai de la Mina Lupeni, CEH a stabilit mai multe condiþii, iar CNCD a a dispus - prin Nota de autosesizare nr. 3682/29.05.2013 - începerea din oficiu a unei analize de discriminare pe criterii de vârstã, domiciliu ºi þinutã. “Motivul pentru care Societatea complexul Energetic Hunedoara SA, prin sucursala Divizia Minierã a acþionat în instanþã Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii rezultã din dispoziþiile art. 20, alin.
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
9, potrivit cãruia Hotãrârea colegiului director poate fi atacatã în instanþa de contencios administrativ. Astfel, hotãrârea numãrul 35/22.01.2014 adoptatã de Colegiul Director al Consiliului NAþional pentru Combaterea Discriminãrii, prin care a fost constatatã ºi sancþionatã fapta de discriminare sãvârºitã de contravenienta în cazuã a fost contestatã la Curtea de Apel Alba Iulia, instanþã care a respins acþiunea îndreptatã împotriva acesteia”, se aratã
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
într-un rãspuns remis cotidianului Cronica Vãii Jiului, de Csaba Ferenc Asztalos, preºedintele CNCD. Proces pierdut la Alba Iulia, continuat la Curtea Supremã. Cei de la Complexul Energetic Hunedoara au pierdut procesul de la Curtea de Apel Alba Iulia, iar apelul se va judeca la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Deocamdatã instanþa supremã nu a acordat un termen de judecatã în acest dosar. “Cauza se aflã în procedurã de filtru. Primul termen de judecatã urmeazã a fi alocat ulterior.” Regulamentul de concurs impunea o notã finalã minimã de promovare a concursului de angajare - 6, la obþinerea cãreia contribuia, în proporþie de 50%, ºi proba de analizã a dosarului bazatã pe notele obþinute în
Prefectura Hunedoara este cea care a dat în judecatã cele douã primãrii, conform modificãrilor aduse la Legea Cadastrului, care spun cã, acolo unde administraþiile publice nu se înþeleg pe cale amiabilã, Instituþia Prefectului introduce acþiune în instanþã pentru rezolvarea situaþiei conflictuale. Procesul dintre cele douã unitãþi teritoriale se aflã pe rolul Trbunalului Hunedoara, iar lupta
raport cu criteriile domiciliului ºi vârstei. Acest lucru contravine cu regulile de combatere a discriminãrii. În privinþa criteriului „vârstã”, regulamentul prevedea o pondere de 30% din nota finalã, punctajul însã fiind acordat diferenþiat în funcþie de
la barã a debutat în decembrie 2012. Terenul de la Livezeni de aproximativ 20 de hectare reprezintã de fapt o zonã industrialã, unde îºi au sediul o serie de societãþi comerciale, ºi se aflã în administrarea Primãriei Petroºani. Din anul 2012, administraþia localã de la Aninoasa a deschis un process pentru revendicarea terenului. Monika BACIU
categoria de vârstã a participantului, astfel: 18 - 22 de ani – 10 puncte; 22 - 24 de ani – 15 puncte; 24 - 26 de ani – 20 de puncte; 26 - 28 de ani – 15 puncte; 28 - 30 de ani – 10 puncte; peste 30 de ani – 1 punct. Monika BACIU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 7 Septembrie 2015
”Io, Vochiþoiu - voievod, solicit”…
S
candalul ”Vochiþoiu-Avram” începe sã devinã iritant pentru mulþi locuitori ai Vãii Jiului, prin metodele folosite – canalele media,sãli de judecatã ºi mai nou prin scrisori adresate direct cetãþenilor. Sâmbãtã, o doamnã dintr-un bloc din zona Mignon mãtura, înjurând de mama focului, un maldãr de hârtii pe care le-a înghesuit într-un sac de gunoi. Erau scrisorile senatorului Vochiþoiu. Sute de pliante cu o scrisoare a senatorului de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu au umplut cutiile poºtale ale locuitorilor din Petroºani. Tema: ”eternul” rãzboi politic între senator ºi directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram, pe eterna problemã a preþului apei. Scrisoarea adresatã cetãþenilor începe cu ”Eu, Haralambie Vochiþoiu…” ºi continuã cu enumerarea obligaþiilor, pe partea socialã, a tuturor instituþiilor – ADI, fiecare primãrie în parte, Consiliul Judeþean, Prefecturã - ºi încheie cu ”Solicit Consiliului Judeþean Hunedoara, prefecturii Judeþului Hunedoara, ADI ºi pri-
marilor din Valea Jiului sã respingã propunerile aberante ale conducerii SC Apa Serv(…) ºi sã întreprindã demersurile necesare pentru demiterea managerului acestei societãþi”… În continuarea scrisorii, senatorul Vochiþoiu îºi prezintã ralizãrile/demersurile fãcute în calitatea sa
de parlamentar. ”Din toatã hârtia asta putea face caiete pentru copii, cã eu am cinci ºi nu mai ºtiu cum sã mã descurc, cã începe ºcoala. Parcã ar fi campanie electoralã. O fi fãcut Vochiþoiu cã d-aia e pus acolo, dar la firmele lui nu ºi-a plãtit oamenii ºi se purta
Criminalul prins la Cãlan va fi extrãdat în Italia
unedoreanul de 29 de ani care a evadat dintr-un spital de psihiatrie din Italia dupã ce ºi-a ucis soþia în faþa copiilor va fi extrãdat. Mandatul european de arestare a ajuns la instanþa de judecatã, iar criminalul a fost arestat preventiv. predarea acesteia cãtre autoritatea judiciarã competentã din Italia. Mandatul de arestare îºi face efectul începând cu data de 09.09.2015 ºi pânã la data de 23.09.2015. Profitând de faptul cã dosarul sãu era incomplet, Vâlcelian Lucian a contestat mãsura detenþiei provizorie iar solicitarea se va judeca mâine 08.09.2015, chiar dacã între timp au sosit toate documentele justificative de la italieni. Lucian Vâlcelian a evadat la începutul lunii august dintr-un spital de psihiatrie din Italia dupã ce
În toate acuzele sale, Haralambie Vochiþoiu nu a propus nici o soluþie concretã, care sã fie ºi viabilã economic, drept pen-
”Când am primit banii europeni pentru implementarea acestui important proiect, fãrã de care poate astãzi nici nu am mai fi putut avea apã la robinet în multe zone din Valea Jiului, finanþatorii au impus anumite obiective pe care trebuie sã le respectãm pentru cã altfel riscãm sã fim obligaþi sã returnãm banii investiþi în acest proiect. Este grav cã, în timp, deºi a existat un program de actualizare a tarifelor, acesta nu a fost respectat ºi trebuie vãzut de ce nu s-a fãcut acest lucru”, a spus public Adrian David. Acesta a mai precizat cã pasarea responsabilitãþii pentru ajustare a tarifelor în curtea Apa Serv Valea Jiului ºi a directorului general Costel Avram este o eroare. ”Toatã lumea aratã acum cu degetul spre
directorul Costel Avram. Dar Avram are doar un rol executiv la SC Apa Serv Valea Jiului ºi trebuie sã punã în execuþie acest contract. Un anumit personaj politic din Valea Jiului (Haralambie Vochiþoiu – n.n.) ne-a solicitat demiterea din funcþie a directorului Apa Serv, ca de altfel demiterea în bloc a întregului Consiliu de Administraþie al operatorului de apã ºi canalizare din Vale. Solicitarea aceasta denotã o totalã lipsã de pregãtire a domnului senator , pentru cã nici directorul general al Apa Serv ºi nici Consiliul de Administraþie nu se schimbã prin decizii le Consiliului judeþean. Mai mult, în locul domnului director Avram, eu aº fi cel care aº cere un motiv pentru care sã nu pun în aplicare aceastã decizie de majorare a tarifelor”, a declarat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Ileana FIRÞULESCU
Bebeluºul salvat de poliþiºti luat în grija statului
H
Lucian Vâlcelian se afla sub mãsura arestului provizoriu dupã ce judecãtorii de la Curtea de Apel Alba Iulia nu primiserã documentele prin care autoritãþile italiene cereau arestarea preventivã ºi extrãdarea sa. Din acest motiv, odatã cu sosirea dosarului tânãrului, magistraþii s-au întrunit într-o nouã ºedinþã ºi au hotãrât punerea în executare a mandatului european de arestare emis de Parchetul de pe lângã Tribunalul din Torino la data de 24.08.2015 ºi
urât ºi acum e parlamentar. Ãlãlat, Avram, tot scumpeºte apa de o sã ajungem sã bem apã din Jiu. Nici unul nu-i mai bun” – a spus locatara blocului 101, din Petroºani, supãratã pe ”mizeria” fãcutã de senator.
tru care cel cãruia i-a solicitat la modul imperativ demiterea directorului Apa Serv, Consiliul Judeþean, i-a rãspuns prin preºedintele acestuia, Adrian David.
opilaºul de un an ºi opt luni încuiat în casã de C cãtre bunica lui care s-a dus
ºi-a ucis soþia în faþa copiilor ºi a fost prins în localitatea hunedoreanã Cãlan. Individul ºi-a bãtut soþia cu o bâtã pentru cã o bãnuia de infidelitate ºi apoi a fugit de la locul crimei. În urma expertizei medicale, s-a constatat cã acesta nu are discernãmânt din cauza unor probleme psihice grave ºi a fost internat într-un spital din Mantova, în apropiere de Verona. Maximilian GÂNJU
într-un oraº învecinat ca sã-ºi cumpere bãturã, a fost luat în grija statului Poliþiºtii din Aninoasa au descins la femeie ºi l-au luat pe micuþ, în baza unei ordonanþe preºedinþiale, dupã ce asistenþii Primãriei Aninoasa împreunã cu inspectorii Direcþiei pentru Protecþia Copilului Hunedoara au constatat cã este în pericol din cauza neglijenþei bunicii în grija cãreia se afla ªtefan. Mama minorului este plecatã în
Italia, iar bebeluºul era deseori înfometat ºi lãsat singur acasã. Totul a ieºit la ivealã dupã ultima ispravã a femeii care l-a încuiat. „În baza adreselor fãcute ºi de cãtre noi s-a întocmit dosar de urgenþã ºi au venit cei de la Protecþia Copilului pentru a-l scoate pe minor din acea locuinþã. Noi le-am acordat sprijin ºi bãieþelul a fost dus într-un centru de plasament unde va fi îngrijit pânã când se va reglementa situaþia lui”, spun poliþiºtii. Cazul lui ªtefan a revoltat Aninoasa, bãiatul fiind salvat în urma unui apel disperat al vecinilor care s-au temut pentru viaþa lui. Plânsetele micuþului i-au pus în alertã pe vecini, mai ales cã ºtiau cã a rãmas singur ºi nu era pentru prima datã când era neglijat, chinuit de foame ori sete. Au sperat cã bunica lui va înþelege cã trebuie sã se ocupe de el ºi din acest motiv au amânat sã alerteze autoritãþile. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Septembrie 2015
”Mâine o sã spuneþi, voi, ãºtia din Valea Jiului, cã sunteþi buricul Monumente recondiþionate în Petroºani dinspre Gorj în Petroºani va fi pãmântului, dacã acum vã daþi ºi pretenari cu Jules Verne” I ntrarea reabilitatã, iar bustul lui Avram Iancu
D
espre Castelul baronului Maderspach ºi a Anei- Margaretta de la Iscroni-Aninoasa se vorbeºte în monofrafii ale judeþului Hunedoara ºi ale Vãii Jiului, în istoricul zonelor din Strategiile de Dezvoltare, în publicaþii istorice pe baza corespondeþei familiei baronului, în publicaþii despre naturã ºi turism, care, invariabil, menþioneazã castelul din Valea Jiului ºi legãtura acestuia cu Jules Verne. Deci, da, locuitorii se pot da ”pretenari” cu scriitorul-vizionar francez pentru cã au fost ºi, cine ºtie, pe viitor cum va fi cu… buricul pãmântului. În ediþia de miercuri a Cronicii Vãii Jiului, s-a amintit de istoricul oraºului Aninoasa, de faptul cã zona l-a ispirat pe scriitor francez ºi un precursor al literaturii ºtiinþifico-fantastice, Jules Verne. Cei care au acelaºi aer de falsã superioritate, un fel de forme fãrã fond, au început sã arunce în derizoriu istoria ºi locurile dintre Jiuri, doar pentru cã în acest spaþiu au trãit ºi trãiesc mineri ºi urmaºi de-ai lor… Un exemplar al
acestei ”forme” a putut fi vãzut sãptãmâna trecutã la Petroºani. E vorba de bucureºteanul cu rang ºi funcþie tocmai în vârful conducerii mineritului, CEH: Aurelian Ghimpãu, secretar general adjunct în ministerul condus de Andrei Gerea ºi preºedintele CA al CEH… Mesajele cãtre noi reliefau faptul cã unii nu cunoºteau povestea locului, iar alþii... Alþii se exprimau cum puteau ºi ei: ”Dã-o dreacu, voi aveþi scriitori, ºcoli de
zbor, eroi îngropaþi prin munþi, de parcã cu voi a început lumea de v-a cunoscut ºi Jules Verne”; ”Mâine o sã spuneþi, voi, ãºtia din Valea Jiului, cã sunteþi buricul pãmântului, dacã acum vã daþi ºi pretenari cu Jules Verne” etc. Conform datelor istorice, cei din Valea Jiului se pot da liniºtiþi ”pretenari” cu Jules Verne ºi, cine ºtie, poate mâine-poimâine pot deveni ”l’ombelico del mondo”, de ce nu! În Strategia de dezvoltare, 2007-2013, a oraºului Aninoasa, la capitolul 6. Obiective turistice se spune: ”Dintre obiectivele turistice ce aparþin oraºului semnificativ este „LIRIDENDROMUM TULUPUFERA” sau „COPACUL PURTÃTOR DE LALELE” (declarat monument al naturii) care a fost adus în 1880 de Anna Margarette Maderspach de la Paris, originea acestuia fiind însã din America de Nord, de unde îºi fãcuse apariþia în Europa ca arbore ornamental pentru parcuri dendrologice. Exemplarul aflat la marginea ºoselei (al doilea a fost tãiat, în urma unui accident de circulaþie, de Nicolae Lice în 1953) fãcea parte din parcul Castelului, primul ºi ultimul parc dendrologic
Foto: Emil Slav
în 1880. Localnicii îi mai spuneau „Copacul lui Jules Verne”, în semn de preþuire a marelui scriitor ce ne-a lãsat (pornind de la informaþiile din corespondenþa Annei Margarette Maderspach) romanul Castelul din Carpaþi. Acest CASTEL, a cãrui construcþie a început în anul 1202, locuibil fiind doar dupã anul 1340, s-a pãstrat pânã în 1947, când din ruine, pe locul grajdurilor ºi casa slugilor se construieºte cãminul cultural. Astãzi vechiul cãmin cultural , care de-a lungul timpului a primit ºi alte întrebuinþãri, a devenit o clãdire impunãtoare – noul Centru Cultural al oraºului Aninoasa, renovat ºi modernizat fiind în anul 2002”.
D
e ce l-a inspirat acest castel de la Iscroni pe Jules Verne? Pentru cã baronul Maderspach ºi-a preluat moºtenirea, vaste domenii în Valea Jiului în 1880, printre care ºi Castelul de la IscroniAninoasa. Un vizionar, baronul îºi doteazã castelul cu cele mai noi descoperiri în domeniu aplicabile în zone izolate. κi lumineazã castelul cu acetilenã, încãlzeºte întrega clãdire printr-un sistem de instalaþii, cu ”orificii” implantate în pereþi, cu ajutorul unui cuptor special amplasat în subsolul castelului. Grãdina castelului de la Aninoasa era un adevãrat parc dendrologic,
cu un iaz impresionant amenajat cu stânci ºi mediu prielnic caprelor negre. ”Ana-Margareta Madersprach, soþia baronului, era cea care îngrijea grãdina. Fire sensibilã, iubitoare de frumos, era o talentatã pianistã ºi vorbea limbile românã, maghiarã, germanã, italianã ºi francezã. Sub îndrumarea ei atentã, grãdinari aduºi din îndepãrtata Argentinã fãceau ca grãdina castelului sã rivalizeze cu renumitele grãdini din occident. Probabil, pe aleile sale, îºi citea emoþionatã scrisorile venite de peste mãri ºi þãri de la prietenul sãu, Jules Verne, cu care aceasta a corespondat o bunã vreme. Inspirat de locurile ºi peisajele pitoreºti descrise de Ana-Margareta în scrisorile sale, Jules Verne a scris, în 1892, Castelul din Carpaþi. Citind cu atenþie cartea, identifici uºor satul Vereºti ca fiind Iscroni, sat component al fostei commune Aninoasa: ‘Satul Vereºti e atât de puþin Foto: Emil Slav
însemnat, încât cele mai multe hãrþi nuci nu-i identificã aºezarea. În ordine administrativã stã chiar mai prejos decât vecinul lui, numit Vulcan (…) La ora actualã, exploatarea bazinului minier a dat avânt considerabil afacerilor în târguºoarele Petroºani, Livezeni ºi altele, depãrtate cu câteva mile. Nici Vulcanul, nici Vereºtiul nu s-au ales cu cel mai mic câºtig de pe urma vecinãtãþii cu un mare centru industrial; sunt ºi azi aºa cum au fost acum cinzeci de ani, aºa cum fãrã îndoialã vor mai fi ºi peste jumãtate de veac’. ªi de acestã datã, abilitãþile de anticipator ale lui Jules Verne sunt evidente” – spune prof. Vali Slavu - scriitoare complexã, multiplu premiatã, de loc din Aninoasa - în eseul ”Castelul din Carpaþi”.
Despre Castelul baronului Madersprach ºi a Anei-Margareta de la Iscroni-Aninoasa se vorbeºte în monografii ale judeþului Hunedoara ºi ale Vãii Jiului, iar în prezent existã publicaþii istorice, publicaþii despre naturã ºi turism, care, invariabil, menþioneazã castelul ºi legãtura acestuia cu Jules Verne. Deci, da, ne dãm ”pretenari” cu scriitorul francez pentru cã am fost ºi cine ºtie pe viitor cum va fi ºi cu… buricul pãmântului… Ileana FIRÞULESCU
va ajunge în faþa primãriei din Capitala Vãii Jiului. Sunt câteva obiective pe care administraþia din Petroºani ºi le-a propus în aceastã toamnã ºi sunt gata toate aprobãrile. Urmeazã sã fie reabilitatã poarta de intrare în oraº, dar ºi soclul care aºteaptã de ani de zile un monument în centrul oraºului. Defileul Jiului este în reparaþii capitale, dar poarta de la intrarea în Valea Jiului ºi, respectiv în Capitala zone, Petroºani, lasã de dorit. O parte a obeliscului a fost reabilitatã ºi intemperiile nu au afectat structura, însã turnul aºezat peste o gurã de minã stilizatã, la al cãrui capãt este o fãclie, a fost nãpãdit de ruginã. Întreg ansamblul are stema munici-
piului Petroºani ºi simbolurile locului: o galerie de minã, semn cã intrãm într-un oraº mineresc, dar ºi doi brazi. Tiberiu Iacob Ridzi spune cã îl va reabilita în scurt timp, chiar înainte de finalizarea lucrãrilor la artera rutierã. „E vorba despre acel monument de la intrarea în Petroºani de pe Defileul Jiului, care a fost reabilitat acum un an jumã-
tate sau doi, dar vom revopsi acel obelisc ºi îl vom reabilita, sper chiar înainte de finalizarea lucrãrilor de la artera rutierã”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Tot la capitolul
Parc vandalizat, stricãciuni de mii de lei
C
oºuri de gunoi lipsã, bãnci distruse ºi cabluri cãzute. Aceasta este imaginea parcului central Carol Schreter din municipiul Petroºani.
Locul care ar trebui sã fie unul de relaxare lasã de dorit, iar autoritãþile locale nu fac faþã actelor de vandalism. Zilnic câte o bancã este ruptã sau câte un coº de gunoi distrus. Depãºiþi de situaþie, cei din administraþie vor sesiza organele abilitate în acest caz pentru a-i identifica pe rãu-fãcãtori, astfel încât aceºtia sã fie pedepsiþi. “E o problemã care persistã. De multe ori se vandalizeazã mobilierul stradal, coºurile de gunoi, bãncile. Noi cu oamenii ºi cu echipamentele pe care le avem în dotare intervenim pentru a reabilita aceste bãnci, de a înlocui bãncile în mãsura posibilitãþilor pe care le avem dupã care sperãm sã intrãm în normalitate. Nu ºtiu pe ce perioadã cã aceste lucruri persistã ºi aici
mã refer la tinerii ºi adolescenþii care fac aceste distrugeri ale moibilierului stradal. Vom sesiza ºi organele competente în acest sens, în speþã Poliþia Localã ºi Poliþia municipiului Petroºani pentru a îcnerca sã stopãm ºi sã prindem eventualii rãu-fãcãtori”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP Petroºani. Anual, municipalitatea scoate din visterie sume importante de bani pentru a repara stricãciunile. Doar o bancã costã 500 de lei. “Nu am o sumã anume, dar o bancã ajunge la 500 de lei, iar dacã distrug în fiecare zi douã – trei bãnci sau câteva coºuri se ridicã la o sumã considerabilã în perioada unei luni”,
a mai spus sursa citatã. Chiar dacã stricãciuni au fost multe ºi însemnate din punct de vedere financiar nu a fost identificat niciun fãptaº. Anual la Petroºani se alocã sume importante de bani pentru a repara sau înlocui anumite obiecte de mobilier stradal care au ”picat” pe mâna vandalilor. Monika BACIU
reabilitare de monumente la Petroºani intrã ºi soclul din faþa Casei de Culturã Ion Dulãmiþã. Acolo va fi
montat, dupã ani de dezbateri, bustul lui Avram Iancu, bust ce stã în curtea Complexului Energetic Hunedoara de ani de zile, dupã ce a fost adus de la o minã dezafectatã. „Avem discuþii cu reprezentanþii de la CEH, sã aducem statuia lui Avram Iancu, care este acum în curtea lor, aici în faþa primãriei. Existã deschidere din partea lor, existã ºi consens în cadrul Consiliului Local pentru acest proiect ºi, în cel mai scurt timp, vom face aceastã mutare”, a mai spus primarul din Petroºani. Ambele obiective vor avea ca scop identifi-
Drum la Aninoasa de 1,2 milioane de lei
D
rumul din Aninoasa intrã în reabilitare ºi, numai de la Consiliul Judþean Hunedoara a fost alocatã o sumã de peste un milion de lei, bani din care se vor face reparaþiile, de la intrarea în oraº, spre primãrie, pe o porþiune de aproape doi km ºi jumãtate. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David locuieºte în Aninoasa ºi, pentru cã artera din acest oraº nu a fost reabilitatã de zeci de ani ºi toþi ºoferii îºi rup maºinile în acest oraº, a dat bani din economiile realizate la lucrãrile de reabilitare a drumurilor judeþene ºi pentru aceastã arterã. Lucrãrile urmeazã sã înceapã în cel mai scurt timp, mai ales cã acolo se vafce acum ºi reabilitarea unei porþiuni ce este pe DN 66A. „Am reuºit, aºa cum am promis, cã vom investi bani în drumurile judeþene. Deºi nu este o lucrare de investiþii, ci una pe întreþinere, dar
carea zonei cu istoria locului, iar dacã în Defileul Jiului monumentul trebuie doar reabilitat, în centrul Petroºaniului, soclul gol aºtepta de mulþi ani un erou al neamului. Diana MITRACHE
am alocat 1,2 milioane de lei noi, pentru cei 2,4 km de drum ce sunt în administrarea Conisliului Judeþean Hunedoara, pentru un covor de asfalt de la intersecþia DJ 666 C, cu DN 66A, pânã la km 2,4 în zona stadionului Aninoasa, unde este zona Consiliului Local”, a spus Adrian David, preºedintele C J Hunedoara. Drumul din Aninoasa este unul dintre cele mai degradate din toatã Valea Jiului ºi aici sunt doar câteva maºini ce fac transportul public de persoane, tocmai din acest motiv. Transportatorii locali refuzã sã meargã spre Aninoasa tocmai din cauza gropilor din asfalt, iar primarul Nicolae Dunca va reabilita ºi el o parte din drumul pânã la primãrie. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Septembrie 2015
”Mâine o sã spuneþi, voi, ãºtia din Valea Jiului, cã sunteþi buricul Monumente recondiþionate în Petroºani dinspre Gorj în Petroºani va fi pãmântului, dacã acum vã daþi ºi pretenari cu Jules Verne” I ntrarea reabilitatã, iar bustul lui Avram Iancu
D
espre Castelul baronului Maderspach ºi a Anei- Margaretta de la Iscroni-Aninoasa se vorbeºte în monofrafii ale judeþului Hunedoara ºi ale Vãii Jiului, în istoricul zonelor din Strategiile de Dezvoltare, în publicaþii istorice pe baza corespondeþei familiei baronului, în publicaþii despre naturã ºi turism, care, invariabil, menþioneazã castelul din Valea Jiului ºi legãtura acestuia cu Jules Verne. Deci, da, locuitorii se pot da ”pretenari” cu scriitorul-vizionar francez pentru cã au fost ºi, cine ºtie, pe viitor cum va fi cu… buricul pãmântului. În ediþia de miercuri a Cronicii Vãii Jiului, s-a amintit de istoricul oraºului Aninoasa, de faptul cã zona l-a ispirat pe scriitor francez ºi un precursor al literaturii ºtiinþifico-fantastice, Jules Verne. Cei care au acelaºi aer de falsã superioritate, un fel de forme fãrã fond, au început sã arunce în derizoriu istoria ºi locurile dintre Jiuri, doar pentru cã în acest spaþiu au trãit ºi trãiesc mineri ºi urmaºi de-ai lor… Un exemplar al
acestei ”forme” a putut fi vãzut sãptãmâna trecutã la Petroºani. E vorba de bucureºteanul cu rang ºi funcþie tocmai în vârful conducerii mineritului, CEH: Aurelian Ghimpãu, secretar general adjunct în ministerul condus de Andrei Gerea ºi preºedintele CA al CEH… Mesajele cãtre noi reliefau faptul cã unii nu cunoºteau povestea locului, iar alþii... Alþii se exprimau cum puteau ºi ei: ”Dã-o dreacu, voi aveþi scriitori, ºcoli de
zbor, eroi îngropaþi prin munþi, de parcã cu voi a început lumea de v-a cunoscut ºi Jules Verne”; ”Mâine o sã spuneþi, voi, ãºtia din Valea Jiului, cã sunteþi buricul pãmântului, dacã acum vã daþi ºi pretenari cu Jules Verne” etc. Conform datelor istorice, cei din Valea Jiului se pot da liniºtiþi ”pretenari” cu Jules Verne ºi, cine ºtie, poate mâine-poimâine pot deveni ”l’ombelico del mondo”, de ce nu! În Strategia de dezvoltare, 2007-2013, a oraºului Aninoasa, la capitolul 6. Obiective turistice se spune: ”Dintre obiectivele turistice ce aparþin oraºului semnificativ este „LIRIDENDROMUM TULUPUFERA” sau „COPACUL PURTÃTOR DE LALELE” (declarat monument al naturii) care a fost adus în 1880 de Anna Margarette Maderspach de la Paris, originea acestuia fiind însã din America de Nord, de unde îºi fãcuse apariþia în Europa ca arbore ornamental pentru parcuri dendrologice. Exemplarul aflat la marginea ºoselei (al doilea a fost tãiat, în urma unui accident de circulaþie, de Nicolae Lice în 1953) fãcea parte din parcul Castelului, primul ºi ultimul parc dendrologic
Foto: Emil Slav
în 1880. Localnicii îi mai spuneau „Copacul lui Jules Verne”, în semn de preþuire a marelui scriitor ce ne-a lãsat (pornind de la informaþiile din corespondenþa Annei Margarette Maderspach) romanul Castelul din Carpaþi. Acest CASTEL, a cãrui construcþie a început în anul 1202, locuibil fiind doar dupã anul 1340, s-a pãstrat pânã în 1947, când din ruine, pe locul grajdurilor ºi casa slugilor se construieºte cãminul cultural. Astãzi vechiul cãmin cultural , care de-a lungul timpului a primit ºi alte întrebuinþãri, a devenit o clãdire impunãtoare – noul Centru Cultural al oraºului Aninoasa, renovat ºi modernizat fiind în anul 2002”.
D
e ce l-a inspirat acest castel de la Iscroni pe Jules Verne? Pentru cã baronul Maderspach ºi-a preluat moºtenirea, vaste domenii în Valea Jiului în 1880, printre care ºi Castelul de la IscroniAninoasa. Un vizionar, baronul îºi doteazã castelul cu cele mai noi descoperiri în domeniu aplicabile în zone izolate. κi lumineazã castelul cu acetilenã, încãlzeºte întrega clãdire printr-un sistem de instalaþii, cu ”orificii” implantate în pereþi, cu ajutorul unui cuptor special amplasat în subsolul castelului. Grãdina castelului de la Aninoasa era un adevãrat parc dendrologic,
cu un iaz impresionant amenajat cu stânci ºi mediu prielnic caprelor negre. ”Ana-Margareta Madersprach, soþia baronului, era cea care îngrijea grãdina. Fire sensibilã, iubitoare de frumos, era o talentatã pianistã ºi vorbea limbile românã, maghiarã, germanã, italianã ºi francezã. Sub îndrumarea ei atentã, grãdinari aduºi din îndepãrtata Argentinã fãceau ca grãdina castelului sã rivalizeze cu renumitele grãdini din occident. Probabil, pe aleile sale, îºi citea emoþionatã scrisorile venite de peste mãri ºi þãri de la prietenul sãu, Jules Verne, cu care aceasta a corespondat o bunã vreme. Inspirat de locurile ºi peisajele pitoreºti descrise de Ana-Margareta în scrisorile sale, Jules Verne a scris, în 1892, Castelul din Carpaþi. Citind cu atenþie cartea, identifici uºor satul Vereºti ca fiind Iscroni, sat component al fostei commune Aninoasa: ‘Satul Vereºti e atât de puþin Foto: Emil Slav
însemnat, încât cele mai multe hãrþi nuci nu-i identificã aºezarea. În ordine administrativã stã chiar mai prejos decât vecinul lui, numit Vulcan (…) La ora actualã, exploatarea bazinului minier a dat avânt considerabil afacerilor în târguºoarele Petroºani, Livezeni ºi altele, depãrtate cu câteva mile. Nici Vulcanul, nici Vereºtiul nu s-au ales cu cel mai mic câºtig de pe urma vecinãtãþii cu un mare centru industrial; sunt ºi azi aºa cum au fost acum cinzeci de ani, aºa cum fãrã îndoialã vor mai fi ºi peste jumãtate de veac’. ªi de acestã datã, abilitãþile de anticipator ale lui Jules Verne sunt evidente” – spune prof. Vali Slavu - scriitoare complexã, multiplu premiatã, de loc din Aninoasa - în eseul ”Castelul din Carpaþi”.
Despre Castelul baronului Madersprach ºi a Anei-Margareta de la Iscroni-Aninoasa se vorbeºte în monografii ale judeþului Hunedoara ºi ale Vãii Jiului, iar în prezent existã publicaþii istorice, publicaþii despre naturã ºi turism, care, invariabil, menþioneazã castelul ºi legãtura acestuia cu Jules Verne. Deci, da, ne dãm ”pretenari” cu scriitorul francez pentru cã am fost ºi cine ºtie pe viitor cum va fi ºi cu… buricul pãmântului… Ileana FIRÞULESCU
va ajunge în faþa primãriei din Capitala Vãii Jiului. Sunt câteva obiective pe care administraþia din Petroºani ºi le-a propus în aceastã toamnã ºi sunt gata toate aprobãrile. Urmeazã sã fie reabilitatã poarta de intrare în oraº, dar ºi soclul care aºteaptã de ani de zile un monument în centrul oraºului. Defileul Jiului este în reparaþii capitale, dar poarta de la intrarea în Valea Jiului ºi, respectiv în Capitala zone, Petroºani, lasã de dorit. O parte a obeliscului a fost reabilitatã ºi intemperiile nu au afectat structura, însã turnul aºezat peste o gurã de minã stilizatã, la al cãrui capãt este o fãclie, a fost nãpãdit de ruginã. Întreg ansamblul are stema munici-
piului Petroºani ºi simbolurile locului: o galerie de minã, semn cã intrãm într-un oraº mineresc, dar ºi doi brazi. Tiberiu Iacob Ridzi spune cã îl va reabilita în scurt timp, chiar înainte de finalizarea lucrãrilor la artera rutierã. „E vorba despre acel monument de la intrarea în Petroºani de pe Defileul Jiului, care a fost reabilitat acum un an jumã-
tate sau doi, dar vom revopsi acel obelisc ºi îl vom reabilita, sper chiar înainte de finalizarea lucrãrilor de la artera rutierã”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Tot la capitolul
Parc vandalizat, stricãciuni de mii de lei
C
oºuri de gunoi lipsã, bãnci distruse ºi cabluri cãzute. Aceasta este imaginea parcului central Carol Schreter din municipiul Petroºani.
Locul care ar trebui sã fie unul de relaxare lasã de dorit, iar autoritãþile locale nu fac faþã actelor de vandalism. Zilnic câte o bancã este ruptã sau câte un coº de gunoi distrus. Depãºiþi de situaþie, cei din administraþie vor sesiza organele abilitate în acest caz pentru a-i identifica pe rãu-fãcãtori, astfel încât aceºtia sã fie pedepsiþi. “E o problemã care persistã. De multe ori se vandalizeazã mobilierul stradal, coºurile de gunoi, bãncile. Noi cu oamenii ºi cu echipamentele pe care le avem în dotare intervenim pentru a reabilita aceste bãnci, de a înlocui bãncile în mãsura posibilitãþilor pe care le avem dupã care sperãm sã intrãm în normalitate. Nu ºtiu pe ce perioadã cã aceste lucruri persistã ºi aici
mã refer la tinerii ºi adolescenþii care fac aceste distrugeri ale moibilierului stradal. Vom sesiza ºi organele competente în acest sens, în speþã Poliþia Localã ºi Poliþia municipiului Petroºani pentru a îcnerca sã stopãm ºi sã prindem eventualii rãu-fãcãtori”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP Petroºani. Anual, municipalitatea scoate din visterie sume importante de bani pentru a repara stricãciunile. Doar o bancã costã 500 de lei. “Nu am o sumã anume, dar o bancã ajunge la 500 de lei, iar dacã distrug în fiecare zi douã – trei bãnci sau câteva coºuri se ridicã la o sumã considerabilã în perioada unei luni”,
a mai spus sursa citatã. Chiar dacã stricãciuni au fost multe ºi însemnate din punct de vedere financiar nu a fost identificat niciun fãptaº. Anual la Petroºani se alocã sume importante de bani pentru a repara sau înlocui anumite obiecte de mobilier stradal care au ”picat” pe mâna vandalilor. Monika BACIU
reabilitare de monumente la Petroºani intrã ºi soclul din faþa Casei de Culturã Ion Dulãmiþã. Acolo va fi
montat, dupã ani de dezbateri, bustul lui Avram Iancu, bust ce stã în curtea Complexului Energetic Hunedoara de ani de zile, dupã ce a fost adus de la o minã dezafectatã. „Avem discuþii cu reprezentanþii de la CEH, sã aducem statuia lui Avram Iancu, care este acum în curtea lor, aici în faþa primãriei. Existã deschidere din partea lor, existã ºi consens în cadrul Consiliului Local pentru acest proiect ºi, în cel mai scurt timp, vom face aceastã mutare”, a mai spus primarul din Petroºani. Ambele obiective vor avea ca scop identifi-
Drum la Aninoasa de 1,2 milioane de lei
D
rumul din Aninoasa intrã în reabilitare ºi, numai de la Consiliul Judþean Hunedoara a fost alocatã o sumã de peste un milion de lei, bani din care se vor face reparaþiile, de la intrarea în oraº, spre primãrie, pe o porþiune de aproape doi km ºi jumãtate. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David locuieºte în Aninoasa ºi, pentru cã artera din acest oraº nu a fost reabilitatã de zeci de ani ºi toþi ºoferii îºi rup maºinile în acest oraº, a dat bani din economiile realizate la lucrãrile de reabilitare a drumurilor judeþene ºi pentru aceastã arterã. Lucrãrile urmeazã sã înceapã în cel mai scurt timp, mai ales cã acolo se vafce acum ºi reabilitarea unei porþiuni ce este pe DN 66A. „Am reuºit, aºa cum am promis, cã vom investi bani în drumurile judeþene. Deºi nu este o lucrare de investiþii, ci una pe întreþinere, dar
carea zonei cu istoria locului, iar dacã în Defileul Jiului monumentul trebuie doar reabilitat, în centrul Petroºaniului, soclul gol aºtepta de mulþi ani un erou al neamului. Diana MITRACHE
am alocat 1,2 milioane de lei noi, pentru cei 2,4 km de drum ce sunt în administrarea Conisliului Judeþean Hunedoara, pentru un covor de asfalt de la intersecþia DJ 666 C, cu DN 66A, pânã la km 2,4 în zona stadionului Aninoasa, unde este zona Consiliului Local”, a spus Adrian David, preºedintele C J Hunedoara. Drumul din Aninoasa este unul dintre cele mai degradate din toatã Valea Jiului ºi aici sunt doar câteva maºini ce fac transportul public de persoane, tocmai din acest motiv. Transportatorii locali refuzã sã meargã spre Aninoasa tocmai din cauza gropilor din asfalt, iar primarul Nicolae Dunca va reabilita ºi el o parte din drumul pânã la primãrie. Diana MITRACHE
6 Inv達t達m但nt
Cronica V達ii Jiului | Luni, 7 Septembrie 2015
Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Septembrie 2015
Centre de înscriere la UPET, în douã judeþe
C
entre de înscriere la Târgu-Jiu ºi Deva. Universitatea din Petroºani va avea centre de înscriere deschise în douã reºedinþe de judeþ. Este vorba de Deva ºi Târgu Jiu. Astfel, cei care au domiciliile în apropierea acestor zone ºi opteazã pentru universitatea din
Petroºani nu mai trebuie sã vinã în Valea Jiului sã se înscrie, ci o pot face direct de acasã. Astfel, la Tg. Jiu înscrierile se fac la Colegiul Tehnic nr.2, str. Victoriei, nr. 130132 începând de luni, 07.09.2015 pânã vineri, 11.09.2015, între orele 9 – 13, iar la Deva centrul este la Liceul Tehnologic Grigore Moisil, str. Titu Maiorescu, nr. 24. Aici înscrierile au
loc de marþi pânã vineri 18.09.2015 între orele orele10 – 13 ºi 15 - 18. Confirmarea locului dupã afiºarea rezultatelor se va face în perioada 21.09.2015 – 23.09.2015, între orele10 – 13 la sediul Liceului Tehnologic Grigore Moisil sau în perioada 20.09.2015 – 23.09.2015, la Universitatea din Petroºani. Dupã etapa de repartizare a candidaþilor din varã, la Universitatea din Petroºani au mai rãmas disponibile 275 de locuri bugetate, 266 la studiile universitare de licenþã ºi 9 la studiile universitare de masterat. Reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior sperã sã acopere locurile bugetate în aceastã sesiune de admitere.
T
Producþiile de legume ºi fructe din acest an vor fi mai mici cu peste 20% din cauza secetei prelungite, iar din aceastã toamnã preþurile s-ar putea majora semnificativ. Toate aceste lucruri vor începe sã fie vizibile ºi în pieþele din Valea Jiului pentru cã ºi producãtorii care vin sã îºi vîndã marfa aici au avut de
N
u sunt bani pentru reabilitarea gãrii din Petroºani. Acesta este rãspunsul celor de la Ministerul Transporturilor în ceea ce priveºte staþia CFR din Petroºani.
Gara din Petroºani rãmâne sub asediu ºi asta pentru cã la nivelul ministerului de resort nu existã fonduri pentru reabilitare. “În propunerile de investiþii ale sucursalei CFR Timiºoara, finanþate din surse proprii CNCF CFR SA pentru anul 2015, sunt prevãzute la staþia de cale feratã Petroºani lucrãri de reparaþii generale ºi renovare la clãdirea de cãlãtori. Din cauza constrângerilor financiare – Monika BACIU bugetare ale CNCF CFR SA nu s-au
Zacusca, dulceaþa ºi compotul mai scumpe ca anul trecut
oamna aduce scumpiri. Chiar dacã toatã lumea a fost foarte bucuroasã cã am avut o varã lungã ºi extrem de caldã, acest lucru acum se va vedea în preþuri. Mai exact este vorba despre legume.
Oficial, nu sunt bani pentru gara din Petroºani
suferit din cauza secetei care a afectat toatã þara în acesta vara. În locurile în care totuºi sau fãcut atît fructe ºi legume acestea vor fi vîndute cu un preþ mai mare faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut. Aceºti producãtori sînt totuºi bucuroºi cã au ce vinde faþã de alþii la care toate culturile au fost compromise din cauza cãldurii excesive. „A fost un an foarte slab. Am bãgat foarte mulþi bani ºi nu cred cã o sã ne putem scoate nici mãcar investitile. Suntem totuºi bucuroºi ºi norocoºi cã avem ceva culturi scoase faþã de alte persoane pe care le cunoaºtem care în acest an nu au cu ce veni la vînzare pentru cã totul este compromis din cauza cãldurilor din aceastã varã. Nu avem ce sã facem ºi va trebui sã mãrim preþurile atît la fructe cît ºi la legume, mãcar aºa sã încercãm sã ajungem pe zero”, ne spune un producãtor din piaþa de la Petroºani. Pe plan naþional consumului intern de legume ºi produse din legume în anul 20132014, acesta a fost cu 4,8% mai mic faþã de anul 2011-
2012, cînd s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al perioadei analizate, dar cu 8,7% mai mare faþã de anul 2012-2013. Comparativ cu anul precedent s-a menþinut ponderea de peste 80% a consumului uman din consumul intern. Monika BACIU
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Actualitate 7 putut aloca fondurile necesare lucrãrilor de reparaþii ºi modernizãri, aceste lucrãri fiind posibile în conformitate cu alocaþiile aprobate pãrin BVC al CNCF CFR SA”, se aratã în documentele Ministerului Transporturilor. Amplasatã în Cartierul Colonie al Municipiului Petroºani, declarat “zonã istoricã urbanã”, Gara Petroºani a suferit an de an degradãri, cunoscute de conducerile Ministerului Transportului ºi Regionalei CF Timiºoara la care este afiliatã, degradãri pe care cetãþeanul acestui mileniu nu le mai poate trãi ºi duce. Dupã 10 ani de memorii, Gara din municipiul Petroºani, poarta de intrare în oraºul declarat staþiune de interes naþional, rãmâne tot o ruinã. Monika BACIU
VÂNZÃRI z Vând Dacia Logan an fabricaþie 2011 cu autorizaþie valabilã pânã în 2025 (10 ani). Taxi Alpin Petroºani. Relaþii la telefon: 0724157808
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Septembrie 2015
Henþ cu mâna
Arhiva lui Nea Relu
Mã trezesc la mijlocul sãptãmânii trecute cu un telefon: „Alo? Sunt Aurel Slãbâi....”. M-am bucurat sã-l aud pe unul din veteranii scrisului de sport de Valea Jiului, care ºi acum, la 80 de ani, scrie mai bine decât
troglodiþii cu laptoape ºi alte lucruri de ascuns prostia ºi analfabetismul, sub umbrela unor „tinere talente” ºi veºnic speranþe. A venit la sediul meu de lucru, oferindu-mi (nu e prima oarã când o face) o serie de dosare
cu numeroase pagini de ziar, strâns de vreo 50 de ani! Am rãmas profund impresionat, chiar dacã ºi eu, la rându-mi, am o arhivã destul de vastã, de presã, legat de Valea Jiului. Domnul Slãbâi – nea Relu, cum îi spun apropiaþii – a dorit sã lase aceste preþioase documente în grija mea spunându-mi cã, cu siguranþã îmi vor
prinde bine. Chiar dacã printre textele vremii sunt structurate destul stângãcii ºi inadverdenþe, pot spune cã sunt materiale de mare valoare istoricã ºi cã meritã, cu puþin „periaj” ºi selectiv, sã ne întoarcem la multe din momentele de glorie a acelor vremuri. Ceea ce voi ºi încerca, cu ce mai am eu, sã facem un fel de sin-
teze la aceste lucruri, cam în fiecare zi de luni a paginii de sport din „Cronica VJ”. Asta în primul rând sã nu se creadã cã sportul Vãii Jiului se limiteazã numai la amatorismul ce-l vedem acum pe stadioane ori sãli de sport, cã odatã aceastã Vale a dat ºi mari nume în sportul naþional.
În urmã cu 50 de ani (1965)
Viitorul celebru antrenor Bela Karoly pãrãsea Valea Jiului pentru o carierã internaþionalã Dezmoºtenit ºi dat afarã din casã! Nãscut în anul 1942 la Cluj, Bela Karoly a iubit încã de mic sportul, pentru care avea sã sufere în adolescenþã. Astfel cã în acest sens s-a aflat într-o situaþie delicatã atunci când trebuia sã dea examen la Facultatea de Construcþii Civile din Cluj, a preferat (fiind sportiv la atletism) sã meargã cu lotul naþional la Balcaniadã, motiv pentru care tatãl sãu l-a dat afarã din casã! Rãmas pe drumuri, Bela Karoly va gãsi înþelegere la conducerea stadionului ºi a primit un loc de cazare acolo, s-a angajat ca muncitor necalificat la un abator, dar cunoscând un antrenor inimos, Jenododa Bacsi, se apucã de box, ieºind campion judeþean, familia sa aflând despre el de pe afiºele din oraº! Ajunge un bun
pugilist de nivel naþional, se transferã la Hunedoara, dar contactarea unei boli (pneumonie) îl va readuce la Cluj. În aceste condiþii se va pregãti ºi va ajunge student la secþia de educaþie fizicã a Institutului Pedagogic din Cluj.
Bela, studenþia ºi Martha În anul 2 cunoaºte o studentã foarte conºtiincioasã, Marta Eross, care îl va ajuta foarte mult, cu care va alcã-
tui o echipã studenþeascã de gimnasticã sportivã. Cei doi vor termina cu brio facultatea ºi se vor cãsãtori.
Repartizaþi în Valea Jiului Cununia are loc la Vulcan, pe 28 noiembrie 1963, cei doi primind repartiþie guvernamentalã, luna de miere fiind fãcutã la Lupeni! Dar munca este întâi de toate... Va improviza o salã de sport, organizeazã diferite teste ºi concursuri (vor fi testaþi peste 400 de copii), fiind foarte dedicaþi muncii lor. Au organizat o serie de spectacole sportive cu aceºti copii la sfârºit de trimestru, spre încântarea pãrinþilor ºi a celorlalte cadre didactice. Cei doi soþi au creat un puternic centru la Liceul din Vulcan, reuºind sã impresioneze la o finalã de Campionat Naþional la Bucureºti, copiii vulcãneni ocupând un excelent loc 3! Din pãcate, demersurile ulterioare ale soþilor Bela ºi Marta Karoly, legat de
pregãtirea pentru performanþe superioare în gimnastica sportivã la Liceul din Vulcan, s-au lovit de obtuzitatea conducerii acelor vremuri, astfel cã ei pleacã în 1965 din Valea Jiului în Moldova, la Oneºti, unde va
gãsi tot sprijinul necesar viitoarelor mari performanþe.
De la Vulcan, via Oneºti, spre titlul olimpic Ajunºi la Oneºti, în judeþul Bacãu, soþii Karoly au gãsit tot sprijinul în dorinþa lor de a duce gimnastica spre culmile cele mai înalte. Aici vor reuºi în
1975, la Oslo în Norvegia, titlul european cu noua stea Nadia Comãneci care va triumfa un an mai târziu la Jocurile Olimpice de la Montreal (Canada). Între timp, în anul 1975, la zece ani de la pãrãsirea Vulcanului, Bela Karoly a revenit aici, la invitaþia autoritãþilor locale, cu prilejul aniversãrii a 10 ani de la prima generaþie de absolvenþi a liceului din Vulcan. A constatat atunci cu plãcere cã din cei 27 sportivi ai liceului pregãtiþi de el, nu mai puþin de 21 au ales cariera de profesor de educaþie fizicã, printre care Petru Stoica ºi Iuliana Piscoi. Se poate spune cã Vulcanul, Valea Jiului, se
mândreºte cu acest crâmpei de istorie, faptul cã unul dintre cei mai mari antrenori de gimnasticã din lume, Bela Karoly, a fost la începutul anilor ’60 profesor în urbea de pe Jiul de Vest. Au trecut 50 de ani de când el a pãrãsit aceste locuri, devenind unul dintre cei mai titraþi oameni de sport ai lumii.
Paginã realizatã de Genu TUÞU