Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 936
Cronica Vãii Jiului Vineri, 4 Septembrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Elevii ar putea îngheþa de frig în ºcoli
G
rãdiniþele, ºcolile ºi toate instituþiile publice din Petroºani ar putea fi precum grotele în aceastã iarnã. Dacã nu se va gãsi o soluþie pentru furnizarea agentului termic în localitãþile Vãii Jiului, zeci de instituþii publice ar putea rãmâne fãrã cãldurã la iarnã. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, i-a trimis o scrisoare ministrului Energiei Andrei Gerea însã nu a primit niciun rãspuns. “Nu am primit niciun rãspuns pe problema termoficãrii, am citit cã se cautã soluþii pentru cantitatea necesarã de cãrbune pentru funcþionarea pe perioada de iarnã, dar deocamdatã nu am primit niciun rãspuns”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Bugetul local nu ar putea suporta investiþiile pentru racordarea unitãþilor publice la surse alternative de înclãzire, astfel existând riscul ca elevii ºi nu numai sã îngheþe de frig în ºcoli.“Problema este la ºcoli ºi la instituþii, pentru cã investiþia dacã ar fi sã fie pe altã formã de asigurare a cãldurii investiþia ar fi foarte mare ºi nu o
putem susþine în acest moment”, a mai spus sursa citatã. Minele din Valea Jiului nu pot sã asigure cãrbunele necesar pentru funcþionarea celor douã termocentrale. 30.000 de oameni din Deva ºi oraºele Vãii Jiului, copiii din ºcoli ºi bolnavii din spitale riscã sã-ºi petreacã iarna în frig, fãrã cãldurã ºi apã caldã. Din analizele efectuate de reprezentanþii S.E. Paroºeni ºi S.E. Deva rezultã un deficit de cãrbune pentru funcþionarea continuã a grupurilor energetice din cadrul S.E. Paroºeni ºi S.E. Deva, precum ºi necesitatea constituirii unei rezerve de stat pentru funcþionarea grupurilor energetice, în vederea asigurãrii energiei termice pentru încãlzire ºi apã caldã menajerã în localitãþile din Valea Jiului (Petroºani, Vulcan, Lupeni) ºi Municipiul Deva. La aceastã datã depozitele de cãrbune de la S.E. Paroºeni ºi S.E. Deva au stocurile zero ºi nu existã altã posibilitate viabilã, pentru iarna 2015-2016, decât asigurarea stocurilor de cãrbune necesare. Monika BACIU
CEH în oglinda CNH
Declin cunoscut, soluþii de pe margine ºi niciun efect
S
oarta Complexului Energetic Hunedoara scrisã de istoricul Companiei Naþionale a Huilei pare vãzutã în oglindã precum o persoanã care îmbãtrãneºte de-a lungul anilor ºi ajunge la moarte. Neputincioasã în faþa trecerii timpului ºi a neputinþei deciziilor, societatea enegeticã va avea aceeaºi soartã precum cea a defunctei Companii Naþionale a Huilei. >>> PAGINILE 4-5
Vor sã captureze fiara care atacã în Dâlja
Î
n lipsa unei reacþii de la Ministerul Mediului, instituþia care trebuie sã decidã soarta animalului sãlbatic ce terorizeazã atât Petroºaniul cât ºi o zonã din Aninoasa, oamenii se gândesc sã captureze ei fiara. Atacurile repetate, faptul cã fiara nu se sperie de zgomot ºi chiar a început sã intre în locuinþe, îi determinã pe oamenii din cãtunele vizate de urs sã-ºi piardã rãbdarea.
Aceºtia se gândesc sã-ºi punã pe proprietate capcane dacã în cel mai scurt timp nu se va lua o decizie. „Mai avem rãbdare
câteva zile, ne baricadãm, luãm animalele în casã cu noi ºi vedem cum ne salvãm. Dacã nici sãptãmâna viitoare nu va veni autorizaþia pentru
capturare sau împuºcare, atunci ne vom pune capcane pe proprietãþi. Facem gropi cu þãruºi ascuþiþi, facem cum fãceau ºi bãtrânii. Nu ne mai intereseazã, o sã-l rezolvãm noi, nu are ce cãuta în grãdina sau curtea mea. Nu o sã facem nopþi albe din cauzã cã niºte birocraþi nu-ºi miºcã fundul sã semneze o hârtie. Ce se întâmplã dupã ce vor începe copiii ºcoala, o sã stãm cu teamã cã oricând pot fi atacaþi”, spune unul dintre localnici. Zona este patrulatã mai ales seara de cãtre vânãtorii din cadrul AVPS Bãniceana, asociaþie
care deþine fondul de vânãtoare din zona Dâlja ºi de jandarmii montani. Totodatã, în zonã se aflã ºi reprezentanþii unei asociaþii din municipiul Brad care încearcã sã salveze animalul sãlbatic prin relocare. ªansele sunt mici însã recunosc vânãtorii, pentru cã fiara a prins gustul sângelui ºi cautã zonele populate unde poate vâna uºor. Atacurile ursului s-au intensificat din data de 28 august a.c., ºi aproape searã de searã a ucis animalele din gospodãrii, în special câini cãrora le-a mâncat organele interne. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Septembrie 2015
Bijuterie arhitectonicã, aproape de inagurare I
ºi recapãtã strãlucirea. Este vorba de Palatul Cultural Lupeni care încet, dar sigur îºi recapãtã strãlucirea de odinioarã. Bijuteria arhitecturalã ºi-a schimbat total aspectul odatã cu reparaþiile capitale ce au avut loc aici, iar acum mai sunt de pus la punct doar câteva detalii, iar apoi urmeazã inaugurarea. Dezvoltare socialã ºi economicã, aºa sunã proiectul demarat de municipalitatea de la Lupeni în urmã cu câþiva ani. În urmã cu câþiva ani, reprezentanþii administraþiei locale de la Lupeni au demarat proiectul “reabilitare palat cultural Lupeni” ºi “sistem de supraveghere video urbanã” Odatã finalizat proiectul, tinerii vor avea un spaþiu propice activitãþilor educaþional culturale, vor putea sã-ºi dezvolte noi abilitãþi, vor putea sa urmeze cursuri de pregãtire profesionala. Beneficiarii indirecþi ai proiectului sunt cei peste 50 000 de oameni care locuiesc in localitãþile învecinate municipiului Lupeni. Aceastã instituþie împlineºte 88 de ani de când a fost construitã. Investiþia s-a realizat din fonduri
europene nerambursabile ºi, tocmai de aceea, este nevoie de respectarea termenelor. Fostul Teatru Minier, o construcþie impozantã, inauguratã în 1927, ca ºi cadou oferit de Casa Regalã a României comunitãþii miniere din Lupeni, a fost readus la strãlucirea lui de altãdatã, dar lucrãrile sunt încã departe de finalizare. Proiectul Integrat de Dezvoltare Urbanã ce cuprinde reabilitarea ºi modernizarea Palatului
Gunoiera nu ajunge la ei
M
aºinile de gunoi nu ajuns pretutindeni. Locuitorii mai multor zone ale municipiului Petroºani sunt înþepeniþi în lumea a treia. Sunt locuri unde nu ajunge autospeciala care trebuie sã ridice gunoiul, air din acest motiv cetãþenii nici nu plãtesc taxe. “Noi avem program sãptãmânal pe fiecare zonã ºi fiecare cartier, deci gunoaiele se ridicã. Sunt anumite locaþii de
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Cultural, ºi un alt proiect deja finalizat ºi care a fost dat în folosinþã, sistemul de supraveghere video urbanã, are o valoare de 9.374.664,03 lei. Palatul va deveni un centru cultural autentic, deoarece aici vor fi organizate evenimentele majore ale comunitãþii, iar la inau-
pe strzi lãturalnice la care nu se ridicã gunoiul ºi nici nu se plãteºte taxa de gunoi fiindcã sunt amplasate în zone în care maºinile nu pot ajunge sã ridice acel gunoi. Deci nici persoanele nu plãtesc, dar nici pretenþii nu pot avea. Maºinile nu ajung în zona Saºa, strada Transilvaniei, pe strada Poligonului, o anumitã parte ºi zona Dâlja, Coasta, localitãþile componente ale municipiului Petroºani”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP Petroºani. În schimb, o altã problemã este semnalatã
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
gurarea lui, administraþia localã vrea sã organizeze o festivitate la care sã fie invitate personalitãþi politice ale lumii culturale hunedorene ºi naþionale, precum ºi reprezentanþi ai Casei Regale. Una dintre caracteristicile relevante ale Palatului Cultural era acustica sãlii de spectacole. Prin punerea în valoare a celui mai important obiectiv din municipiul Lupeni readucem localnicilor bucuria de a savura acustica sãlii. Aceastã caracteristicã va fi întregitã de achiziþionarea de noi tehnologii de sonorizare si video proiectare. De aseme-
nea noile tehnologii informatice sunt caracteristici importante care vor avea un rol important în activitãþile viitoare ale Palatului Cultural. Valoarea totalã a proiectului este 9.124.522,89 lei. Investiþiile care vizeazã reabilitarea centrelor vechi, amenajarea spaþiilor verzi sau a oricãrui efort municipal de reabilitare urbanã, trebuie întreþinute. Acest proiect va contribui nemijlocit la pãstrarea clãdirilor ºi aspectului oraºului, dupã intervenþiile investiþionale. Acest proiect poate fi realizat în mod independent ºi îºi va produce efectele imediat ce va fi finalizat. Palatul Cultural Lupeni, numit în perioada interbelicã Teatrul Miner, a fost construit la iniþiativa Regelui Ferdinand I, de cãtre Societatea Anonimã Românã „Lupeni”. Din anul dãrii în folosintã, 1927 ºi pânã în 1948 , aici au concertat diferite orchestre camerale ºi simfonice, atât din þarã cât ºi din strãinãtate,
iar pe scenã au jucat mari maeºtri ai dramaturgiei româneºti. Dupã 1948 a funcþionat ca ºi cinematograf, geamurile sãlii de spectacole fiind zidite cu cãrãmidã, iar la balcon s-au fãcut modificãri de-a lungul timpului pentru amenajarea unui aparat de videoproiecþie. Deºi proiectatã dupã Sala de aur a Filarmonicii din Viena, sala de spectacole a fost modificatã, scaunele fiind ridicate, dând aspectul unui amfiteatru. De-a lungul vremii i s-au date mai multe denumiri dupã regimurile politice care s-au perindat la conducerea þãrii, de la denumirea iniþialã de Teatru Minier, trecând în 1948 la numele de Palat al Muncitorilor, iar prin anii 70 fiind numit Palatul Cultural “Minerul”. Dupã 1990 nu a mai existat niciun interes al conducerii minei Lupeni, în posesia cãreia se aflã din 1948, de a-l mai îngriji. Astfel, s-a degradat în anul 1999, când a fost dat ca locaþie de întâlnire ºi manifestare a disponibilizaþilor. Monika BACIU
de cetãþenii din Bosnea care se plâng de faptul cã nu li se ridicã gunoiul. Aici municipalitatea a instalat tomberoane pe suparafaþa a 80% din zonã, însã multe dintre coºuri au fost vandalizate sau duse la fier vechi. (Monika BACIU)
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 4 Septembrie 2015
Fondurile europene, ºansa pentru reabilitarea centurii Petroºaniului
R
eprezentanþii Primãriei Petroºani solicitã fonduri europene pentru modernizarea ºoselei de centurã care strãbate localitatea. Circulaþia rutierã pe centura Petroºaniului este un adevãrat calvar din cauza gropilor, unele cu o adâncime ºi de 30 de centimetri. Situaþia este criticã în zona cartierului Aeroport, dar ºi în cea unde se aflã autogara, gropile din asfalt fiind aproape imposibil de evitat de ºoferi. Drumul naþional se aflã în proprietatea Companiei Naþionale de Drumuri ºi Autostrãzi, însã este administrat de municipalitatea Petroºani, iar reparaþiile ar trebui efectuate de primãrie. Prezenþi la întâlnirea cu ministrul Fondurilor Europene, reprezentanþii municipalitãþii de la Petroºani au cerut fonduri europene pentru acest drum. “Încercãm o variantã prin care poate avem o ºansã sã mergem sã finanþãm aceastã lucrare pe fonduri europene, dar nu suntem siguri
pentru cã pe aceastã axã ar trebui o modificare, noi am fãcut o propunere celor de la minister sã introducã în acel program pe fonduri europene ºi porþiunile de ºosea – drum de centurã, care sunt drumuri naþionale.deocamdatã se pot finanþa doar drumurile judeþene ºi noi am fãcut aceastã solicitare sã se introducã
Termoficarea din ºcoli ºi spitale, la mâna Guvernului
T
ot ce înseamnã sistem de termoficare în Valea Jiului este acum la mâna Guvernului, pentru cã CEH nu mai are soluþii. Huila extrasã este puþinã ºi stocurile inexistente la cele douã termocentrale, iar Guvernul, nu a dat niciun rãspuns încã la solicitãrile primarilor din Petroºani ºi Deva. Termoficarea este un subiect arzãtor în Valea Jiului, dar ºi la Deva, însã, deºi a trimis mai multe notificãri cãtre Guvern, Premier sau Preºedinþie, nimeni nu a gãsit soluþia ºi nici nu a venit niciun rãspuns oficial. Asta, deºi mai este puþin ºi va trebui sã reporneascã sistemul de termoficare la ºcoli ºi spitale, dacã nu pentru populaþie. „Nu am primit niciun rãspuns pe tema termoficãrii. Am vãzut în presã cã se cautã soluþie pentru a asigura cantitatea de huilã necesarã ”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Nimeni nu vede strategia ºi asta o vor simþi la iarnã toþi cei abonaþi al sistemul de termoficare din Petroºani, Vulcan sau Lupeni. Reprezentanþii minerilor cared cã puteau
sã ia pauzã în varã ºi sã îºi facã stocul. „CEH nu are o conducere care sã aibã o viziune mãcar pe termen scurt ºi anume, cu privire la iarna 2015 2016. Pentru asigurarea stocului de cãrbune, poate cã ar fi trebuit ca aceºtia sã îºi asume chiar oprirea Termocentralei Paroºeni douã luni de zile ºi asigurarea unui stoc de huilã care sã îi facã funcþional pe perioada de iarnã. Eu am prezentat un astfel de program preºedintelui CA, care, din pãcate, nu pricepe mai nimic din
ºi porþiunile de drumuri naþionale pe finanþare europeanã”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Aproape douã milioane de euro ar costa lucrãrile de reparaþii ale ºoselei de centurã, iar banii ar urma sã fie alocaþi din bugetul local. “Din evaluãrile care le-am fãcut noi costã sã
punem covor asfaltic pe toatã ºoseaua de centura aproximativ 8 milioane de lei”, a mai spus sursa citatã. ªoseaua care ocoleºte centrul municipiului Petroºani este un atentat la siguranþa circulaþiei din cauza gropilor care brãzdesc ambele sensuri de circulaþia ale DN 66. Situaþia este criticã în zona cartierului Aeroport, dar ºi în cea unde se aflã autogara, gropile din asfalt fiind aproape imposibil de evitat de ºoferi, asta deºi municipalitatea a intervenit, în mãsura posibilitãþilor, pe acest tronson. Cei câþiva kilometri din DN66, care strãbat municipiul Petroºani, nu au fost incluºi în proiectul de reabilitare a Defileului Jiului. Guvernul nu are nicio soluþie pentru Drumul Naþional, care este pasat de la Ministerul Transporturilor la Departamentul Marilor Proiecte.
ceea ce înseamnã energie ºi minerit ºi ne trateazã poliþienesc, lucru ce nu prea face casã bunã cu nevoile noastre”, a adãugat ºi Petre Nica, lider sindicatul Muntele din CEH. O altã soluþie, spune Petre Nica, ar fi apelarea la rezervele strategice existente acum ºi care sã fie folosite pentru aceastã iarnã. Totul, însã, dacã vrea Guvernul, care nu a miºcat un deget nici în aceastã privinþã. „Mai existã, pe lâmgã soluþia pe care o putem gãsi în interiorul nostru, acea variantã de a aduce cãrbune considerat rezervã mineralã strategicã, în aºa fel încât sã avem o anumitã cantitate de cãrbune la Mintia, pe care sã o folosim în condiþii de crizã. Asta þine de o decizie guvernamentalã, care se amânã de vreo douã luni de zile”, a conchis sindicalistul. Soluþiile nu au venit, iar la iarnã, dacã nu se gãseºte ceva de moment, ºcolile, spitalele ºi instituþiile statului din Valea Jiului vor degera la propriu, pentru cã huila este puþinã, iar cele douã termocentrale nu au cu ce funcþiona. Diana MITRACHE
Muncã în folosul comunitãþii pentru zeci de contravenienþi
A
u fost sancþionaþi pentru diferite abateri cu amendã contravenþionalã însã au uitat sã o ºi plãteascã. Cum banii ajung la bugetul local, edilii din Vulcan nu vor sã-i lase pe datornici sã scape fãrã sã plãteascã. Numai într-o singurã zi municipalitatea Vulcan a cerut magistraþilor de la Judecãtoria Petroºani sã oblige câteva zeci de persoane sã presteze muncã în folosul comunitãþii, pentru cã nu ºi-au achitat amenzile contravenþionale. Astfel, în 2 septembrie a.c., la registratura instanþelor din Valea Jiului au fost depuse 27
de dosare prin care Primãria Vulcan solicitã transformarea amenzilor în zile de muncã. În funcþie de cuantumul amenzilor, cei care ajung sã presteze ore de muncã în folosul comunitãþii sunt puºi la lucrãri edilitare derulate pe raza municipiului, la fel ca ºi cei care presteazã pentru venitul minim garantat. M. GÂNJU
Monika BACIU
Revin restricþiile în Defileul Jiului
evin utilajele mari în Defileul Jiului ºi vor fi din R nou restricþii de circulaþie.
Responsabilii de la drumuri spun cã acestea se vor impune în scurt timp, pe o perioadã mai micã de timp ºi asta pentru cã se vor face din nou derocãri masive de piatrã, însã, ne promit asfalt pe o bunã porþiune din drum, pânã la iarnã. În acest an, spaniolii din Defileul Jiului au lucrat fãrã a restricþiona traficul, însã, în scurt timp, ei vor întrerupe temoporar circulaþia maºinilor. Vor aduce utilaje mari ºi vor lucra la remodelarea drumului, dar promit sã restricþiile vor fi pe perioade mai mici de timp, însã, pe timpul zilei, atunci când traficul este intens ºi nu toþi ºoferii respectã regulile impuse de semaforizare. „Se solicitã închiderea pe anumite perioade, în momentul în care se toarnã ultimul strat de asfalt, cel de uzurã, se va impune oprirea, pentru cã ºoferii sunt tare indisciplinaþi. Plus cã vor fi câteva zone unde se con-
solideazã versantul. Vor fi montate macarale mari pe amândouã sensurile de deplasare ºi atunci se impune sã se închidã”, a declarat Ion Tudor, ªef CNADR Gorj, care, însã, nu a precizat ºi perioada exactã de când se va opri traficul rutier în zonã. Totuºi, pentru cã s-a lucrat mult în acest an, sunt mari ºanse ca porþiuni întregi din artera rutierã sã fie finalizatã pânã în aceastã iarnã. „Noi am promis cã circulãm, pânã la 1 august, pe asfalt pânã la Lainici. Aþi vãzut cã e foarte bine, iar în acest an, octombrie, noiembrie, vom avea asfalt nou pânã la Petroºani, urmând ca la primãvarã sã se toarne ultimul strat ºi de la Lianici la Petroºani ºi podul ºi parcarea de la Lainici”, a mai spus Tudor. Lucrãrile din Defileul Jiului sunt executate de o firmã spaniolã, Copisa, iar proiectul are o valoare de 185 de milioane de lei. Diana MITRACHE
4 Actualitate
CEH în oglinda CNH
Declin cunoscut, soluþii de pe margine ºi niciun efect S
oarta Complexului Energetic Hunedoara scrisã de istoricul Companiei Naþionale a Huilei pare vãzutã în oglindã precum o persoanã care îmbãtrãneºte de-a lungul anilor ºi ajunge la moarte. Neputincioasã în faþa trecerii timpului ºi a neputinþei deciziilor, societatea enegeticã va avea aceeaºi soartã precum cea a defunctei Companii Naþionale a Huilei. Toþi guvernanþii din 1994 ºi pânã acum au privit nepuntincioºi în faþa problemelor cu care se confruntã industria minierã ºi cea energeticã. Dupã ce toate societãþile huilei au fost cãpuºate s-au încercat mãsuri ineficiente de redresare economicã care nu au dus la niciun rezultat pozitiv în ciuda efortuilor “depuse pentru îmbunãtãþirea situaþiei companiei, atât la nivel de operator economic cât ºi la nivelul administraþiei publice centrale nu au putut sã anuleze efectul negativ produs de volumul datoriilor, majorãrilor ºi penalitãþilor calculate pentru neplata datoriilor istorice”
C
EH, model copy- paste
Soarta CEH, copy-paste pe modelul CNH. Compania Naþionalã a Huilei a devenit istorie, iar reprezentanþii Ministerului Energiei spun cã declinul societãþii a început în anul 1994 odatã cu majorarea salariilor minerilor ºi neîndeplinirea planului de producþie. La 21 de ani distanþã,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Septembrie 2015
Complexul Energetic Hunedoara se confruntã cu aceeaºi problemã, astfel cã soarta entitãþii energetice va fi aceeaºi. “Este cunoscut faptul cã, începând cu anul 1994, an în care Guvernul a aprobat majorãri salariale pentru personalul din sectorul minier, Compania Naþionalã a Huilei a început sã înregistreze pierderi, întrucât creºterile salariale respective nu aveau acoperire în veniturile realizate. Ulterior, factorii care au accentuat în deficit rezultatele financiare ale acestui operator economic sunt în strânsã legãturã cu preþul cãrbunelui, controlat din 1997 de Oficiul Concurenþei, precum ºi cu nerealizarea producþiei de programe, datorate problemelor de zãcãmânt, de accidente colective de muncã prin închiderea locurilor de muncã ºi de restructurarea masivã a personalului din sectorul minier. În consecinþã, rezultatele financiare obþinute de CNH au continuat ºi în perioada 2002 – 2011 sã indice valori negative”, se aratã în documentele Ministerului Energiei. În decurul a nouã ani, Compania Naþionalã a Huilei începe sã acumuleze datorii la bugetul de stat, iar acest lucru corelat cu majorarea salariilor ºi neîndeplinirea planului de producþie duce la declinul economic. În perioada 20042006 statul a emis mai multe ordonanþe care ar fi permis ºtergerea datoriilor istorice, însã conducerile CNH nu au fãcut demersurile necesare.
“Datoriile acumulate de Compania Naþionalã a Huilei pe perioada 2003 – 2012 cuprind, într-o mãsurã semnificativã, datorii cãtre bugetul de stat ºi cãtre bugetul asiguãrilor sociale de stat ºi, într-o mai micã mãsurã datorii comerciale ºi datorii cãtre bugetul local. Soldurile înregistrate la finele fiecãrui exerciþiu financiar din perioada 2003 – 2012 cuprind datoriile preluate din anii anteriori la care s-au adãugat datoriile din anul curent. În acest context, majorãrile ºi penalitãþile calculate pentru neplata datoriilor, la nivelul anului 2012 au ajuns la peste 3,5 mld lei. De menþionat este faptul cã, în perioada 2004 – 2006 au fost emise o serie de acte normative în baza cãrora compania a beneficiat de scutirea la platã a datoriilor cãtre bugetul consolidat al statului cu condiþia Notificãrii ajutorului de stat în vederea obþinerii avizului Comisiei Europene. Întrucât aceste documente nu au fost obþinute, compania a fost obligatã sã reintroducã în contabilitate
sumele scutite, ceea ce a determinat, pe de o parte creºteerea pierderilor financiare din anii precedenþi, ºi pe de altã parte creºterea semnificativã a majorãrilor ºi penalitãþilor începând cu anul 2007. începând cu anul 2010 aplicarea OUG nr. 39/2010 (în care se stipuleazã cã plata cu întârziere a obligaþiilor fiscale peste 60 de zile se sancþioneazã cu o penalitate de întârziere de 15% din obligaþiile fiscale principale nestinse), a afectat negativ ºi mai mult rezultatele economico-financiare ale companiei”, se mai aratã în document.
decis închiderea S -aminelor
Având în vedere dificultãþile financiare al Companiei Naþionale a Huilei în anul 2011 s-a decis închiderea minelor de cãrbune necompetitive. În tot acest timp s-a încercat ºi reducerea cheltuielilor, însã cãpuºele au rãmas bine înfipte în trunchiul CNH ºi i-au supt toatã seva, astfel, cã nu s-a mai putut face nimic
România nu are specialiºti pentru strategia energeticã
S
trategia energeticã a României este una controversatã. Fostul ministru al Energiei, Rãzvan Nicolescu susþine cã actuala conducere a departamentului ar fi trebuit sã lucreze cu fosta echipã ce elabora strategia
pentru redresarea situaþiei economico-financiare. “Cu privire la investiþiile realizate în perioada 20032012, în pofida dificultãþilor financiare prin care a trecut, compania a încercat sã þinã pasul cu necesitãþile de investiþii stringente pentru continuarea activitãþii de bazã în condiþii de siguranþã. Referitor la programele de eficientizare a activitãþii economico-financiare întocmite în cadrul direcþiei de specialitate a fostei companii, având în vedere cele mai sus prezentate, este lesne de înþeles cã elaborarea unor astfel de programe a necesitat o activitate extrem de laborioasã pentru echilibrarea situaþiei economico-financiare ºi evitarea încetãrii activitãþii ca urmare a moºtenirii datoriilor istorice pentru care, în orice moment, Ministerul Finanþelor Publice putea bloca conturile companiei. Astfel, au fost elaborate fundamentãri ce au stat la baza actelor normative precum OG 87/2003, HG 1525/2003, OUG 37/ 2004, L504/2006, OUG 128/2006, documente
energeticã a þãrii, acesta susþinând cã în România nu existã vreo firmã specializatã în acest sens. “Nici o firmã din România nu poate propune o echipã de proiect superioarã celei care lucra ºi care a fost publicatã odatã cu documentul privind starea sectorului. Erau acolo ºefi de firme de consultanþã, ºefi de bãnci, oameni cu mare experienþã în energie ºi nevirusati de diverse interese, reprezentanþi ai mediului academic, etc. Trebuia continuat cu acea echipã la care se mai adauga profesorul Kapros, ºeful echipei care deþine
aferente schemelor de compensare a daoriilor cãtre bugetul general consolidat al statuli, documente de ajutor de stat pentru accesul la rezervele de cãrbune conform regulamentului CE 1407/2002, ajutor de stat pentru ºtergerea integralã a datoriilor istorice, ajutor de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune neperformante. Toate acestea au fost completate de numeroase mãsuri pentru reducerea pierderilor care s-au materializat prin diminuarea cheltuielilor materiale ºi a celor cu munca vie, dar rezultatul obþinut nu a putut sã compenseze pierderile determinate de majorãrile ºi penalitãþile calculate pentru neplata datoriilor istorice”, mai spune actualul ministru al Energiei, Andrei Gerea. În anul 2011 s-a decis separarea Companiei Naþionale a Huilei pentru a salva mãcar o parte din unitãþile miniere. Astfel, a fost înfiinþatã Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului care are ca obiect închiderea a trei unitãþi miniere pânã în anul 2018 ºi Societatea Naþionalã a Huilei care mai apoi a fost absorbitã de Complexul Energetic Hunedoara.
C
reanþe neîncasate
În tot acest timp în care Compania Naþionalã a Huilei se lupta cu dificultãþile financiare avea de recuperat sume importante de bani. Unele dintre creanþe nu au mai putut fi recuperate pentru cã societãþile care datorau bani fostei companii a cãrbunelui au intrat în faliment. “În ceea ce priveºte cre-
modelul Primes utilizat de Comisia Europeanã în studiile sale de impact. Acesta îºi dãduse, de altfel, acordul”, spune fostul ministru al Energiei, Rãzvan Nicolescu. Fostul ministru este de pãrere cã anul acesta nu va fi elaboratã strategia energeticã a þãrii. “Dacã se mergea pe aceastã abordare, strategia ar fi fost gata pentru dezbatere publicã la începutul lui aprilie ac. Sunt convins cã nu vom avea strategia revizuitã anul acesta. Anul urmãtor este unul electoral, cu douã rânduri de alegeri. Va fi greu de obþinut un consens”, mai susþine
Nicolescu. În elaborarea strategiei energetice se va þine cont ºi de normativele europene. ”Ca date de intrare, în mod obligatoriu se vor regãsi: utilizarea eficientã a resurselor interne, respectiv a cãrbunelui, uraniului, a potenþialului hidroenergetic economic amenajabil, a energiei nucleare ºi a surselor energetice regenerabile. Întrucât cãrbunele rãmâne una din resursele interne energetice importante ale României ºi pentru a ne îndeplini obiectivele de mediu apreciem cã este nevoie de un angajament la nivel global pentru dezvoltarea ºi punerea
anþele neîncasate de Compania Naþionalã a Huilei, care au crescut de aproape 20 de ori în perioada 20032010, acestea proveneau, în mare parte, din contractele încheiate cu Electrocentrale Deva SA, Termoelectrica SA, precum ºi cu alte societãþi aflate în dificultate financiarã. Începând cu anul 2011, jumãtate din creanþa neîncasatã o reprezintã suma aferentã ajutorului de stat pentru închiderea minelor neperformante. De asemenea, o altã parte semnificativã din aceastã creanþã o reprezintã suma neîncasatã de la Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate pentru care CNH a câºtigat procesul în instanþã. În ceea ce priveºte recuperarea creanþelor, Compania Naþionalã a Huilei a identificat toate posibilitãþile oferite de cadrul legislativ ºi a câºtigat procese intentate în acest sens, dar între timp, societãþile în cauzã au intrat în insolvenþã sua faliment”, se mai aratã în document. Cu aceeaºi situaþie se confruntã ºi Complexul Energetic Hunedoara. Restanþele pe care le are de încasat Complexul Energetic Hunedoara ar putea asigura jumãtate din creanþele pe care le are la bugetul consolidat al statului. CEH vinde energie termicã pe datorie. Nu mai puþin de 34 de milioane de euro ar trebui sã încaseze Complexul Energetic Hunedoara. Situaþia financiarã a Complexului Energetic Hunedoara este îngreunatã ºi de faptul cã societatea are de recuperat sume importante de bani. Nu mai puþin de 96% din creanþele pe care le are de recuperat societatea energeticã sunt din vânzarea energiei terîn operare comercialã a tehnologiilor Carbon Capture Storage, ceea ce va însemna cercetare semnificativã, transfer de tehnologii ºi suport pentru investiþii”, mai spune ministrul Andrei Gerea. Monika BACIU
mice, iar suma este una colosalã, care ar acoperi undeva la jumãtate din datoriile la bugetul de stat. Reprezentanþii societãþii apeleazã la justiþie pentru a-ºi recupera banii. “Recuperarea prin mijloace judiciare a creanþelor restante pe care CEH le are de încasat din care cea mai mare pondere o deþin creanþele din energie termicã în proporþie de 96,60%, respectiv 149.621.913 lei”, se aratã în documentele Ministerului Energiei.
S
oarta CEH, identicã?
Reprezentanþii Guvernului susþin cã de-a lungul anilor s-au încercat diferite mãsuri pentru redresarea activitãþii societãþii care au fost însã în zadar. Astfel, pe criterii identice existã posibilitatea sã se ºteargã ºi Complexul Energetic Hunedoara ale cãrui datorii sunt de zeci de ori mai mari. “Dorim sã subliniem cã eforturile depuse pentru îmbunãtãþirea situaþiei companiei, atât la nivel de operator economic cât ºi la nivelul administraþiei publice centrale nu au putut sã anuleze efectul negativ produs de volumul datoriilor, majorãrilor ºi penalitãþilor calculate pentru neplata datoriilor istorice”, spun reprezentanþii Departamentului pentru Energie cu privire la Compania Naþionalã a Huilei. Astfel, viitorul Complexului Energetic Hunedoara poate fi acelaºi cu cel al Companiei Naþionale a Huilei, doar cã nu este nevoie de 21 de ani pentru a lichida societatea. Datoriile enorme atât la bugetul de stat cât ºi la creditori fac din societatea energeticã cel mai mare datornic, iar sfârºitul este aproape, mai exact în octombrie. Dacã planul de redresare nu este avizat de Comisia Europeanã, Complexul Energetic Hunedoara va intra în lichidare voluntarã. Monika BACIU
Anul ºi dublajul
10 milioane de euro pentru certificatele de carbon
C
omplexul Energetic Hunedoara a reuºit sã achiziþioneze toate certificatele de carbon pentru anul 2014. Preþul plãtit este dublu, faþã de cel de anul trecut. Astfel, dacã pentru certificatele de carbon aferente anului 2013, CEH a plãtit în 2014 undeva la 5,5, milioane de euro, acum, societatea a plãtit aproape 10 milioane de euro. CEH a cumpãrat certificate de carbon de la firma cu care a avut un contract pentru importul de huilã. Cinci societãþi au furnizat certificate de carbon Complexului Energetic Hunedoara prin procedura de achiziþie a acestora de pe Bursa Românã de Mãrfuri este vorba de SAGA COMMODITIES, MITSUI BUSSAN COMMODITIES LTD., FALTRANO FINANCE, VERTIS ENVIRONMENTAL FINANCE LTD ºi VITOL GENEVA. De precizat este faptul cã societatea energeticã a mai avut încheiat un contract cu Vitol Geneva pentru achiziþia de cãrbune energetic, astfel cã relaþiile comerciale dintre cele douã nu sunt deloc strãine. Potrivit raportãrilor CEH, în perioada 1 – 31 iulie 2015, societatea a plãtit milioane de euro pentru achiziþia certificatelor de carbon. “Au fost achiziþionate toate certificatele de carbon pentru anul 2014. ultima tranºã a fost în valoare de 43 de milioane de lei”, a declarat Cosntantin Jujan, directorul interimar al CEH. Pentru achiziþionarea certifi-
catelor de carbon necesare sa plãtit 9.240.942,46 de euro ºi 711.475,10 lei. Anul trecut CEH a cumpãrat certificate de carbon cu puþin peste 4 euro bucata. În cursul anului trecut, CEH a vândut certificate de carbon în suma de peste 25 de milioane de lei. Conform situaþiei financiare, de pe urma vânzãrii certificatelor de carbon din 2014, CEH a obþinut nu mai puþin de 25.036.400 lei. Tranzacþiile cu certificatele de carbon au fost realizate de mai multe ori. “Pentru asigurarea sumelor necesare achiziþionãrii tuturor certificatelor alocate pentru anul 2013, conform HG 1096/2013, societatea a tranzacþionat în luna martie 2014 un numãr de 919.050 de certificate la un preþ de 6,04 euro/certificat. În urma acestei operaþiuni cu banii astfel obþinuþi s-au putut achiziþiona 1.225.400 de certificate la un preþ de 4,53 euro/certificat, efectul acestei operaþiuni fiind un câºtig de 306.350 de certificate“, se aratã în situaþia financiarã a CEH pe anul 2014. Asta înseamnã cã anul trecut Complexul Energetic Hunedoara a achiziþionat certificatele de carbon la suma de 5.551.062 euro, iar anul acesta le-a cumpãrat la un preþ dublu, de peste 8 euro bucata. Teoretic, CEH ar fi trebui sã achiziþioneze certificatele de carbon pânã la data de 30 aprilie, lucru care nu s-a întâmplat. Monika BACIU
6 Administratie
Având în vedere dezbaterile care au loc, în aceste zile, pe tema ajustãrilor de preþ ale tarifelor de operare pentru serviciile prestate de Apa Serv Valea Jiului, pentru o corectã informare a opiniei publice readucem în atenþie urmãtoarele: Ajustarea tarifelor pentru serviciul de furnizare a apei potabile, operate începând cu data de 1 septembrie 2015 nu reprezintã o decizie a managementului SC Apa Serv Valea Jiului SA. Dimpotrivã, performanþele actualei echipe manageriale demonstreazã cã societatea poate funcþiona în bune condiþii ºi fãrã aplicarea noului plan tarifar. Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA este însã nevoitã sã punã în aplicare hotãrârea privind ajustarea tarifelor, ca urmare a deciziei emise în acest sens de Asociaþia Intercomunitarã ADI APA Valea Jiului, constituitã din acþionarii societãþii, respectiv Primãriile din Petroºani, Vulcan, Lupeni, Petrila, Aninoasa, Uricani ºi Consiliul Judeþean Hunedoara. Decizia acþionarilor noºtri vine ca urmare a adresei nr. 4726 din 10.04.2015 primite din partea Guvernului României care, prin Ministerul Fondurilor Europene ºi Autoritatea POS Mediu, solicitã aplicarea de urgenþã a Planului Tarifar aprobat ca anexã la Contractul de finanþare a proiectului European ”Extinderea ºi reabili-
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Septembrie 2015
- COMUNICAT DE PRESÃ -
tarea reþelelor de apã ºi apã uzatã în Valea Jiului”, sub sancþiunea declarãrii întregului proiect drept nesustenabil ºi, în consecinþã, neeligibil. Acest lucru ar atrage dupã sine obligarea acþionarilor Apa Serv la returnarea sumelor invesite din bani europeni, respectiv 165.130.000 lei. Pentru o mai bunã înþelegere a situaþiei vã prezentãm un scurt istoric al evenimentelor care stau la baza deciziilor de astãzi. Operatorul regional de apã ºi canalizare din Valea Jiului a aplicat, în anul 2008, pentru un program european de mediu privind finanþarea unor lucrãri de investiþii fãrã de care însãºi existenþa reþelelor publice de apã ºi canalizare ar fi fost pusã în pericol, din cauza uzurii. Mai mult, aceste lucrãri erau obligatorii în condiþiile în care România s-a angajat, prin semnarea Memorandumului de aderare la Uniunea Europeanã sã se conformeze normelor europene privind alimentarea cu apã potabilã a localitãþilor cu peste 10.000 de locuitori pânã în anul 2013. Ca urmare a acestei aplicaþii, au fost semnate 3 contracte de finanþare. Una dintre condiþiile aprobãrii proiectului a fost condiþionarea
semnãrii contractelor de finanþare de Planul Tarifar elaborat de cãtre consultantul financiar angajat de cãtre finanþator. Facem precizarea cã nici conducerea ASVJ ºi nici acþionarii firmei nu au avut posibilitatea de a negocia Planul Tarifar, acesta fiind rezultat al unor calcule economice realizate de consultant. Potrivit Planului Tarifar prevãzut în contract, acþionarii Apa Serv aveau obligaþia de a aproba anual ajustarea tarifelor, dupã cum urmeazã: - În anul 2013 cu 16% pentru apa potabilã ºi 30% pentru canalizare; - În anul 2014, cu 4% pentru apa potabilã ºi 4% pentru canalizare; - În plus, finanþatorul solicita ºi corelarea anualã a tarifelor cu rata inflaþiei. Niciuna dintre aceste obligaþii nu a fost însã pusã în aplicare, ca urmare a lipsei unei decizii în acest sens din partea Asociaþiei ADI Apa Valea Jiului care, potrivit prevederilor legale, are obligaþia de a aviza fiecare decizie care implicã modificãri de tarife ale operatorului. Pentru a nu risca declararea proiectului drept neeligibil ºi obligaþia returnãrii sumei de 165.130.000 lei de cãtre autoritãþile
judeþene ºi autoritãþile locale din Valea Jiului, Asociaþia ADI Apa Valea Jiului a dispus, în luna februarie, aplicarea unei ajustãri de tarife de 22%. Cum aceastã ajustare nu acoperea prevederile asumate prin contractul de finanþare, fapt semnalat de Minsterul Fondurilor Europene prin adresa 4726 din 10.04.2015, acþionarii ASVJ au dispus aplicarea unei noi ajustãri de tarife, în cadrul ºedinþei din data de 23 iulie 2015, cu aplicabilitate de la data de 1 septembrie 2015. Toate aceste lucruri au fost aduse la cunoºtinþa publicului în mod permanent de cãtre conducerea Apa Serv Valea Jiului. În plus, directorul general Costel Avram a solicitat Ministerului Fondurilor Europene, prin corespondenþã dar ºi direct, la întâlnirea din iulie de la Aninoasa, cu ministrul Mihai Nica, un punct de vedere asupra posiblitãþii renunþãrii la Planul Tarifar anexã la Contractul de finanþare, având în vedere faptul cã performanþele economice ale SC Apa Serv Valea Jiului SA permit funcþionarea societãþii ºi fãrã aplicarea unor ajustãri de tarife. Acelaºi lucru a fost adus ºi în atentia europarlamentarului Siegfried Muresan, la întâlnirea organizatã de acesta la Petrila. De fiecare datã, rãspunsul primit a fost însã unul categoric împotriva unei astfel de posibilitãþi, ca urmare a faptului cã prevederile contractelor cu finanþare nerambursabiã din fonduri europene nu pot fi, sub nici o formã
modificate, nerespectarea lor atrãgând obligativitatea returnãrii fondurilor utilizate. Precizãm faptul cã, la întâlnirea sus-amintitã au fost prezenþi ºi primarii, viceprimarii, reprezentanþii autoritãþilor locale din Valea Jiului ºi din judeþul Hunedoara, precum ºi domnul senator Haralambie Vochiþoiu, care nu au avut nici un fel de obiecþii faþã de comunicãrile oficiale pe acest subiect. În aceste condiþii, nu înþelegem demersurile iniþiate acum în spaþiul public de cãtre senatorul Haralambie Vochiþoiu altfel decât o încercare de populism ieftin, de amãgire a cetãþenilor din Valea Jiului, în special a categoriilor vulnerabile pentru care trebuiesc gãsite soluþii de sprijin. În acest sens, menþionãm cã directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram a solicitat, în repetate rânduri, autoritãþilor locale ºi judeþene, parlamentarilor Vãii Jiului ºi Guvernului României sã gãseascã soluþii pentru susþinerea familiilor nevoiaºe pentru plata facturilor la apã ºi canalizare. Reamintim totodatã cã, în perioada în care era consilier judeþean, domnul Vochiþoiu a iniþiat un proiect de acest fel, care a fost însã respins de colegi sãi pentru cã nu întrunea condiþiile de legalitate. Un proiect similar, vizând reducerea cotei de TVA pentru facturile la apa potabilã, iniþiat de senatorul Vochiþoiu a fost respins de asemenea de colegii sãi din arcul guvernamental al Parlamentului din motive pentru care iniþiatorul nu a oferit încã explicaþii.
Ca urmare a reproºurilor adresate de domnul Vochiþoiu conducerii SC Apa Serv Valea Jiului, facem precizarea cã, prin obiectul sãu de activitate, aceastã societate nu poate efectua studii privind starea socialã a cetãþenilor ºi nici nu poate, din pãcate, decide pãstrarea nemodificatã a tarifelor sau chiar reducerea acestora, chiar dacã în prezent situaþia economicofinanciarã a fimei ar justifica astfel de decizii. Considerãm cã, în aceste condiþii, dezbaterea pe tema acestui subiect nu face altceva decât sã irite, inutil, un segment de populaþie din Valea Jiului pentru care, în loc de exclamaþii cu iz populist ar trebui gãsite, de urgenþã, soluþii legale pentru a-i ajuta sã beneficieze, în mod corect, de serviciile de alimentare cu apã potabilã ºi canalizare. Ne exprimãm speranþa cã opinia publicã înþelege situaþia creatã ºi va sancþiona, la momentul oportun, tocmai pe aceia care continuã sã utilizeze apa drept agent electoral în Valea Jiului, sã-i amãgeascã pe cei care sunt afectaþi în mod real ºi care trebuiau sã gãseascã soluþiile pentru sprijinirea acestora. De asemenea, ne exprimam convingerea ca, asa cum au demonstrat si in alte situatii critice, autoritãþile locale ºi judeþene, precum ºi toþi aceia care doresc cu adevãrat sã vinã în sprijinul cetãþenilor din Valea Jiului, se vor aºeza la masa dialogului pentru a gãsi, împreunã, cele mai bune soluþii pe marginea acestui subiect.
Petrosani, 03.09.2015
Biroul de presã Apa Serv Valea Jiului Petroºani
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Septembrie 2015
Septembrie – lunã decisivã pentru Sucilã
P
oliþistul Sucilã aflã pânã la finele lunii septembrie ce îl aºteaptã. Dosarul pentru pornografie infantilã are mari ºanse sã se reîntoarcã în instanþã, iar în cel în care este cercetat pentru sex cu un minor va fi audiat la mijlocul lunii septembrie, urmând ca apoi sã se dea verdictul. Adrian Sucilã, poliþistul care a stat o jumãtate de an în arest, are mari ºanse sã scape de ambele dosare. Pe de o parte este vorba despre dosarul disjuns din cel în care este acuzat de sex cu un minor, dar care, spune avocatul, ar putea fi retrimis spre instrumentare, întrucât a fost întcmit de o instanþã ce nu avea competenþe. Cum stau lucrurile ne explicã Daniel Tomescu, cel care îl repre-
zintã pe poliþistul din Vulcan ºi care a cerut la ultimele termene de judecatã un act din care sã reiasã calitatea de poliþist a clientului sãu. „S-au acordat mai multe termene de judecatã pentru ca Ministerul Administraþiei ºi Internelor ºi IPJ Hunedoara sã depunã la dosar actele din care sã rezulte cã poliþistului i-a încetat calitatea de organ al Poliþiei Judiciare, însã, pânã la acest termen nu au fost depuse acte la dosarul cauzei. Dacã, la termenul din 21 septembrie 2015, la dosar vor depuse înscrisuri din care sã rezulte cã
Cristian Resmeriþã a reuºit sã aducã bani pentru ªcoala nr.1 încet, municipiul Îca unncet, Lupeni începe sã arate oraº european, iar oamenii sã simtã acest lucru, fie cã se relaxeazã în parcuri amenajate, fie cã se plimbã pe stradã ori îºi duc copiii la ºcoalã.
În prezent prinde contur proiectul ce are ca obiect renovarea ªcolii Gimnaziale nr. 1, din Lupeni, iar finanþarea pentru realizarea acestui proiect a fost obþinutã de deputatul Cristian Resmeriþã. ªi cum în oraº apar tot mai multe proiecte de a cãror finanþare s-a ocupat deputatul Cristian Resmeriþã au început sã aparã ºi mulþi “binevoitori” care încearcã sã minimizeze eforturile depuse. Cristian Resmeriþã nu este primar, e deputat, ºi ar putea fi ºi ministru, funcþiile sunt
vremelnice, faptele însã rãmân, iar pe oamenii din Lupeni cu siguranþã nu îi intereseazã ce funcþie are X sau Y, dacã ei simt cã încep sã o ducã mai bine. “Nu vã ascund faptul cã sunt foarte bucuros pentru cã în curând se vor finaliza lucrãrile de renovare de la ªcoala Gimnazialã nr. 1, din municipiul Lupeni. Satisfacþia este foarte mare având în vedere cã prin realizarea acestui proiect sunt atinse douã deziderate. Vom reusi astfel sã oferim condiþii mai bune copiilor noºtrii, care studiazã la aceastã ºcoalã, ºi în dubla calitate de pãrinte dar ºi de profesor, voi susþine orice proiect care vizeazã îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã ºi studiu pentru copii ºi tineri. Pe de altã parte prin aceste lucrãri de renovare ºi reabilitare a diverselor
inculpatul Sucilã are încã calitatea de organ al Poliþiei Judiciare, atunci soluþia legalã ar fi de casare cu trimitere la Tribunalul Hunedoara spre rejudecare a acestui dosar”, a declarat Daniel Tomescu, avocatul sãu. Avocatul lui Adrian Sucilã a susþinut mereu cã unul dintre motivele de apel a vizat tocmai necompetenþa materialã a Judecãtoriei Petroºani, întrucât, inculpatul, având calitatea de poliþist judiciar, trebuia sã fie judecat de cãtre Tribunalul Hunedoara. În plus, în 16 septembrie, Sucilã va fi audiat ºi va depune ultima depoziþie în dosarul în care este cercetat pentru sex cu un minor. Ulterior, instanþa va decide ºi asupra acestei speþe. În 2012, în luna iulie, poliþistul din Vulcan a fost arestat pentru corupere de minori ºi act sexual cu un minor, iar dacã nu va fi achitat, acesta riscã cel mult sã îºi piardã postul din Poliþia de la Vulcan, pentru cã are deja o condamnare cu suspendare. Diana MITRACHE obiective din municipiul Lupeni, se doreºte o înfrumuseþare a oraºului ºi îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã pentru cetãþenii Lupeniului”, a declarat deputatul Cristian Resmeriþã. Oare de ce nu pot ºi alþi aleºi ai locuitorilor din Valea Jiului, cum ar fi de exemplu senatorul Vochiþoiu sã lase vorbãria ºi aburerile electorale ºi sã treacã la treabã?
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Afaceristul iranian nu vrea control judiciar
O
nouã încercare pentru a scãpa de controlul judiciar. Omul de afaceri iranian, Nasrollah Shariat Nalkiashari, cunoscut drept Naser, vrea sã scape de controlul judiciar. Acesta s-a adresat instanþei de la Petroºani, iar termenul a fost fixat pentru data de 8 septembrie. Afaceristul petroºãnean a mai încercat sã scape de controlul judiciar în data de 17 august, doar cã atunci judecãtorii de la Petroºani i-au respins ca neîntemeiatã cererea de revocare a mãsurii preventive a controlului judiciar. Naser a atacat decizia la Tribunalul Hunedoara care a menþinut mãsura con-
trolului judiciar. Omul de afaceri Nasrollah Shariat Nalkiashari este acuzat cã ar fi violat o minorã de 14 ani din municipiul Petroºani. Fapta s-ar fi petrecut în luna iulie, dupã ce fetiþa ar fi fost acostatã într-o zonã centralã din Petroºani. Omul de afaceri iranian ar fi ademenit-o pe fetiþã în aparatamentul sãu, spunându-i cã vrea sã-i dea un lãnþiºor de aur ca sã „o ajute”, dar mai apoi a întreþinut relaþii sexuale împotriva voinþei acesteia. Sunt informaþii conform cãrora minora ar fi fost ºi lovitã cu palma dar ºi cu cureaua, lovituri care i-ar fi provocat mai multe echimoze la nivelul corpului, iar cel care a sesizat poliþia este chiar tatãl fetiþei. Monika BACIU
VÂNZÃRI z Vând Dacia Logan an fabricaþie 2011 cu autorizaþie valabilã pânã în 2025 (10 ani). Taxi Alpin Petroºani. Relaþii la telefon: 0724157808
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Septembrie 2015
Henþ cu mâna
Analfabeþii scriitori
Puºcãriile au efectuat miracole asupra bãieþilor deþinuþi din lumea fotbalului. Niºte ºnapani care au fãcut toatã viaþa niºte averi uriaºe prin tot felul de nenorociri, au ajuns la puºcãrie (sã se ºtie...). Acum au dat de
aceastã gãselniþã numitã „autor de carte”, care, iatã, îi scoate basma curatã din puºcãrie. Niºte agramaþi toatã viaþa lor, care se trezesc peste noapte scriitori, viaþa la rãcoare dându-le adevãrate revelaþii de
savanþi. Aþi vãzut ce cãrþi best – seller au scos Gigi Becali ºi George Copos, sau mai recent, gângãvitul de Ioan Niculae. Iatã cã la numai patru luni de beci (vorba vine...), omul, condamnat de facto la doi ani ºi jumãtate de închisoare, cere acum sã fie pus în libertate cã, vezi Doamne, a
scris cinci cãrþi de specialitate, în domeniul agriculturii ºi chimiei!!! Mãi oameni buni, a înnebunit lupul! Pãi sã vã spunã, de pildã, Marian Boboc, ce sudoare, efort ºi timp este necesar pentru elaborarea unei cãrþi, darãmite cinci! ªi vine ºnapanul ãsta de Ioan Niculae sã spunã cã a scris cinci cãrþi de
specialitate, atestate de profesori universitari, fiind catalogate ca lucrãri ºtiinþifice. În ce þarã trãim, fraþilor? Dacã toþi pungaºii de dupã gratii au ajuns, din niºte analfabeþi, sã ne vâre pe gât „lucrãrile lor ºtiinþifice”, atunci duceþi la foc toatã biblioteca valorilor universale ºi daþi girul nebuniei
Dragoº Varga 12 goluri, iar portarul Alexandru Sandu a fost declarat cel mai bun la categoria sa de vârstã. Lupenenii au
folosit la acest turneu urmãtorul lot: Alex. Sandu, Dragoº Blaga (portari), Eric Bãrbat, Bogdan Gugu, Dragoº Burlacu, Adrian
totale. Aºa am ajuns, soarta ne-o meritãm.
FOTBAL JUNIORI
Sorii Junior’s Lupeni, primii la... prima ediþie! Sub sloganul „la noi se nasc legendele” (adicã în Caraº – Severin, Cristi Chivu, Dorinel Munteanu etc.), AJF Caraº – Severin ºi AS Mundo Reºiþa au organizat prima ediþie (28 – 30 august 2015) a Cupei „Banatul Montan”, disputatã pe trei baze sportive din Reºiþa, cu
participarea unui numãr de 12 echipe de juniori cu vârste între 6 ºi 10 ani. Din Valea Jiului a participat echipa Sorii Junior’s Lupeni, condusã de antrenorii Sorin Bejan ºi Sorin Corpadi, la categoria de vârstã 8 ani (Under 2007). În prima zi a
RUGBY, DNS (LIGA A DOUA)
ªtiinþa reînvie! D
eºi ne obiºnuiserã cu rezultate slabe, iatã cã rugbyºtii de la ªtiinþa Petroºani furnizeazã o surprizã plãcutã, reuºind un rezultat neaºteptat în „Dealul Copoului”.
RÃZVAN BARBU ºi MIREL POPESCU
competiþiei (sâmbãtã, 29 august), lupenenii au rezistat unui maraton de trei meciuri, câºtigând la scoruri concludente: 4 – 0 cu Luceafãrul I Drobeta Tr. Severin, 2 – 0 cu Luceafãrul II Drobeta Tr. Severin, 5 – 1 cu Junior Timiºoara. În aceeaºi excelentã formã s-au aflat cei de la Lupeni ºi a doua zi (duminicã, 30 august), când au surclasat în alte douã partide adversarul, 5 – 1 cu AS Mundo II Reºiþa ºi 4 – 0 cu AS Mundo I Reºiþa. Astfel, la categoria lor de vârstã, lupenenii au încheiat cu cinci victorii ºi un golaveraj general de 20 – 2, golgeter fiind
Deºi cu o deplasare grea, de sute de kilometri pânã în oraºul de pe Bahlui, ªtiinþa Petroºani s-a mobilizat exemplar, reuºind o victorie la potou, 22 – 19, dar pe deplin meritatã, autorii punctelor echipei din Petroºani fiind D. Alexandru, Rãzvan Barbu, Mirel Popescu ºi Þandea. Un motiv sã credem cã lucrurile se aºeazã la ªtiinþa Petroºani ºi cã în meciul de mâine (orele 10, pe stadionul „ªtiinþa”) jucãtorii antrenaþi de... cineva (!?) –
SORIN CORPADI ºi SORIN BEJAN
cea mai nebuloasã chestiune din istoria echipei - , vor veni sã „rãzbune” acel 11 – 29 încasat pe 2 mai la Nãvodari, demonstrând cã echipa din „Dealul Institutului” nu a murit.
ªinclea, Dragoº Varga, Iuliu Moldovan, Florin Tudor, Damian Hârºan. „Sincer nu mã aºteptam sã fim chiar cei mai buni, dar pot sã spun cã avem o generaþie excelentã la acest nivel de vârstã. Un aspect ce ne bucurã ºi ne face sã fim încrezãtori în viitor” declara antrenorul Sorin Corpadi.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
ETAPA 14 -29.08.2015 CS Polit. Un. Iaºi - CS ªtiinþa Petroºani 19-22 RC. Bârlad - CSUAV Arad 24-9 CSM U 23 Bucureºti - Bucovina Suceava 68-10 RC Stejarul Buzãu - RCM Galaþi 6-43 CSA Steaua U 23 - CS Nãvodari 12-29
ETAPA 15 -5.09.2015
RCM Galaþi - CSM U 23 Bucureºti CSM Bucovina Suceava - RC Bârlad CSUAV Arad - CS Politehnica Unirea Iaºi CS ªtiinþa Petroºani - CS Nãvodari RC Stejarul Buzãu - CSA Steaua U 23