CVJ Nr 935, joi3 septembrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 935

Cronica Vãii Jiului Joi, 3 Septembrie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Cer ordonanþã pentru salvarea micuþului închis în casã

I

nspectorii de la Protecþia Copilului Hunedoara cer magistraþilor sã emitã o ordonanþã prin care sã poatã lua în grijã bãieþelul de un an ºi opt luni, din Aninoasa, închis de bunica lui în casã. Femeia plecase dupã bãuturã iar micuþul a plâns pânã aproape de leºin.

Incidentul revoltãtor a avut loc marþi dupã amiazã în localitatea Aninoasa, iar cei care au intervenit la salvarea micuþului au fost poliþiºtii din localitate, alarmaþi de cãtre vecinii femeii inconºtiente. Micuþul de un an ºi opt luni a rãmas în grija bunicii, mama lui fiind plecatã în Italia, iar marþi a fost încuiat în apartament de cãtre femeie, aceasta plecând la Petroºani.

Plânsetele micuþului i-au pus în alertã pe vecini mai ales cã ºtiau cã a rãmas singur ºi ar putea fi în pericol.

Inspectorii Primãriei Aninoasa au fãcut o anchetã care a ajuns la Direcþia pentru Protecþia Copilului Hunedoara, iar datele aratã cã micuþul era neglijat constant ºi ar putea fi în pericol. Din acest motiv,

inspectorii au cerut, ieri, emiterea unei emitere unei ordonanþe preºedinþiale pentru ca minorul sã poatã fi luat din casa groazei. „Autoritatea tutelarã de pe lângã Primãria Aninoasa împreunã cu Protecþia Copilului au întocmit dosar pentru instituþionalizarea minorului ºi astãzi (n.r. miercuri) se aºteaptã emiterea unei ordonanþe preºedinþiale pentru ridicarea lui”, spun surse din cadrul anchetei. Vecinii femeii inconºtiente spun cã nu este pentru prima datã când micuþul este neglijat ºi chinuit de foame ori sete. Au sperat cã bunica lui va înþelege cã trebuie sã se ocupe de el ºi din acest motiv au amânat sã alerteze autoritãþile.

Maximilian GÂNJU

REVOLTÃTOR! Minerii mor în subteran pentru 2000 de lei, ºefii lor câºtigã zeci de mii de lei pe lunã

Î

n timp ce minerii mor în subteranele din Valea Jiului pentru câþiva lei, ºefii lor de la Complexul Energetic Hunedoara îi sfideazã cu venituri nesimþite de ordinul zecilor de mii de lei, bani, ATENÞIE!, câºtigaþi lunar. Sumele pe care le câºtigã sefii minerilor sunt fabuloase, iar un simplu calcul aratã cã banii pe care îi câºtigã într-o singurã lunã un director de la CEH sunt câºtigaþi de un miner în decurs de 2 ani. >>> PAGINA A 3-A

Sã faci zilele oraºului în faliment! Asta înseamnã sã fii mafiot!

ANINOASA DE ZIUA EI, DE LA SÃRÃCIE LA PUªCÃRIE PE MUZICÃ DE GUÞÃ acã e sãrãcie, de ce sã nu fie parangheD lie? Aºa dupã cum bine

ºtim deja, în wee-kend au loc zilele oraºului Aninoasa, ediþia cu numãrul I. Fiind prima ediþie, aceasta se anunþã incendiarã, dupã modelul luat de la Uricani, unde manelismul a fost la loc de frunte.

Invitaþii vor fi copiii celebrului manelist Nicolae Guþã, nãscut în Aninoasa, dar pentru cã el nu poate

veni în persoanã, vin fiica ºi fiul sãu. Nimic rãu în asta, dar Aninoasa a fost prima localitate DIN România în

FALIMENT ºi abia ce a scos capul la luminã, dupã ce, în urmã cu un singur an, la Pro Tv am vãzut cum

oamenii îºi þineau în frigider papucii, cã mâncare ºi curent electric nu aveau.

Dar vin maneliºtii ºi le trece foamea, chiorãiturile din maþe nu se mai aud ºi, fãrã numãr! Vor da din buric pe strada principalã, lângã magazinul alimentar desprins parcã din filmele Comunismului. Se spune despre Aninoasa cã este cea mai saracã zonã, cã oamenii trãiesc din ajutoare sociale ºi din alocaþiile copiilor. Redresarea rãmâne o vorbã goalã în Aninoasa, un ideal imposibil de realizat. ªi, ca în bancurile de pe Facebook, curat ghinion!, tocmai acum i-au sãltat mascaþii pe liderii comunitãþii. S-au luat de la o femeie, dar ce te faci, cã

vine Guþã ºi tu ai lanþul de aur la amanet, sau, ºi mai rãu! Cã eºti tu însuþi la mititica. Eu cred cã a greºit primarul Nicolae Dunca ºi a ales o zi nepotrivitã pentru prima ediþie a Zilelor Oraºului Aninoasa. Parol!

Pãi cum sã lipseascã tocmai cei care dau tonul la muzicã, zãu aºa! Mai ales cã Nicolae Guþã are ºi refrenul “atunci când tu te crezi rege vine garda sã te lege”.

Sperãm totuºi, cã seara manelelor se va încheia într-o atmosferã euforicã, iar oamenii vor uita pentru moment cã nimeni nu le dã nimic ºi nu îi ajutã iar expresia „Asta înseamnã sã fii mafiot“ va fi sloganul serii.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Septembrie 2015

ªcoalã ºi bodegã la Câmpu lui Neag

ª

coala ºi bodega fac casã bunã la Câmpu lui Neag, unde de cel puþin un deceniu unitatea de învãþãmânt funcþioneazã perete în perete cu un bar.

Ziua, localnicii se adunã la o bere, ori la o þuicã în apropierea ºcolii ºi asta fãrã ca cineva sã se gândeascã la faptul cã acolo sunt încãlcate legile valabile în România.

Hotãrârea de Guvern 128/1994, privind unele mãsuri pentru asigurarea condiþiilor de dezvoltare fizicã ºi moralã a elevilor, prevede ca: „în incinta ºi apropierea unitãþilor de învãþãmânt de toate gradele, a cãminelor ºi locurilor de cazare pentru elevi ºi studenþi, în curþile acestor imobile, precum ºi pe trotuarele sau pe aleile de acces în aceste

unitãþi, se interzice comercializarea ori expunerea spre vânzare a bãuturilor alcoolice, a tipãriturilor ºi inregistrãrilor audio ºi video cu conþinut obscen. În spaþiile prevãzute la alin.

1 – cu excepþia celor afectate învãþãmântului superior – se interzice, de asemenea, ºi comercializarea ori expunerea spre vânzare a þigãrilor ºi a celorlalte produse din tutun”.

Asta spune legea, însã, cei de la ºcoalã s-au mulþumit sã facã un gard, dar care oricând poate sã fie ocolit de cãtre copii.

Mai mult, când vor veni la ºcoalã, aºa cum au fãcut-o de ani de zile, vor trece pe lângã oamenii satului aflaþi la un pahar de vorbã. ªi asta vor vedea ºi când vor pleca acasã.

Nimeni nu a luat vreodatã vreo mãsurã în acest sens ºi anul acesta va începe în acelaºi

fel pentru copiii de la Câmpu lui Neag, într-o clãdire neautorizatã.

Conform datelor furnizate de medicul Cecilia Birãu, purtãtorul de cuvânt al DSP Hunedoara, din totalul celor 300 de unitãþi de învãþãmânt din judeþ, 12 nu întrunesc condiþiile sanitare.

Nouã dintre ºcoli ºi grãdiniþe sunt în Valea Jiului, mai precis la Petroºani, Lupeni, Vulcan ºi Câmpu lui Neag.

Nimãnui nu i-a pãsat de acest lucru în ultimii ani ºi, cu siguranþã, nu îi va pãsa nici în acest an. Mãsuri au promis toþi de ani de zile, dar nimeni nu le-a pus în practicã nici pânã acum, aºa cã, dacã e mare plictisealã la ore, copiii pot trece sã ia un suc pe la bar, unde se pot destinde alãturi de localnici.

Anul ºcolar începe în parc

A

rãmas o sãptãmânã pânã când clopoþelul va suna începerea noului an ºcolar. ªi de aceastã datã, în parc.

La Petroºani, aºa cum ne-au obiºnuit autoritãþile locale, festivitatea de deschidere a noului an ºcolar va avea loc în parcul central. “Festivitatea de începere a noului an ºcolar o vom face tot în Parcul Carol Schreter în data de 14 septembrie, la ora 10. Toate ºcolile din Petroºani vom face deschiderea festivã, dupã care fiecare ºcoalã îºi va face ceea ce are de fãcut”, a

declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Pentru ca anul ºcolar sã înceapã în cele mai bune condiþii, autoritãþile vor avea o întâlnire cu directorii unitãþilor de învãþãmânt. “ªcolile sunt pregãtite, sunt lucrãrile care se fac în fiecare an, de igienizare, pânã în acest moment nu avem probleme. Voi avea o întâlnire cu directorii de ºcoli sãptãmâna viitoare ºi dacã mai e ceva de pus la punct vom rezolva”, a mai spus edilul. În aceastã perioadã ºi reprezentanþii DSP verificã dacã unitãþile de învãþãmânt din judeþ îndeplinesc condiþiile pentru a putea funcþiona în siguranþã.

Monika BACIU

Diana MITRACHE

Lipsã de maturitate la examenul maturitãþii

A

proape nouã. Cea mai mare medie în judeþul Hunedoara la bacalaureatul de toamã a fost 8,65 ºi îi aparþine unui absolvent al COLEGIUL NATIONAL "IANCU DE HUNEDOARA" HUNEDOARA.

Marco Antonio Pãcurar a reuºit sã obþinã nota 9.2 la Limba ºi Literatura Românã, 7.4 la Matematicã ºi 9.35 la Anatomie ºi fiziologie umanã, geneticã ºi ecologie umanã, media generalã fiind de 8.65.

Acesta se aflã la egalitate cu Oana Cãtãlina PÎNZARIU de la LICEUL DE ARTE "SIGISMUND TODUTA" DEVA. La examenul de bacaluareat sesiunea august – septembrie 2015, în judeþul Hunedoara s-au înscris 1101

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

candidaþi ºi s-au prezentat doar 894. Dintre aceºtia doar 183 de candidaþi au reuºit sã promoveze examenul, iar 711 au fost respinºi, 162 dintre aceºtia având medii cuprinse între 5 ºi 5.99. Procentul de promovabilitate la nivel judeþean este de 20,47%, cu douã procente mai mic faþã de aceeaºi sesiune a anului trecut.

43 de absolvenþi ai învãþãmântului de SERAL s-au

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

înscris la aceastã sesiune a bacalaureatului însã doar 28 s-au prezentat ºi doar patru au reuºit sã promoveze examenul maturitãþii. În ceea ce îi priveºte pe cei de la fãrã frecvenþã, numãrul celor înscriºi a fost de 25. Trei au ales sã nu se mai prezinte la aceastã sesiune, astfel cã din cei 22 prezenþi au obþinut o medie de cel puþin ºase numai 5.

Monika BACIU

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 3 Septembrie 2015

Niculescu, a încasat ºi Daniel, Demeter el sume cuprinse între Ovidiu, Mangu Sorin, 24.300 de lei ºi Popescu Elena, Preda 19.440 de lei, iar din Mihaela, Purcaru martie 2015 pânã în Stamin, Untescu iunie 2015, Constantin Marius, iar banii Jujan a luat câte încasaþi de aceºtia, n timp ce minerii 24.300 de lei. lunar, au fost între mor în subteraªi nu vorbim despre 1751 lei ºi 31.388 lei. comisioanele care se Veniturile în 2014 au nele din Valea Jiului spune cã s-ar fi acordat sãrit la toti de 30.000 pentru câþiva lei, pentru diverse favoruri de lei. Acum, în 2015, ºefii lor de la comerciale, dar putem în CA la CEH membri Complexul Energetic presupune cã sumele sunt Untescu Marius, Hunedoara îi nu au fost deloc de Stamin Purcaru, sfideazã cu venituri neglijat.

Popescu Elena, nesimþite de ordinul Iar lista nu se opreºte Preda Mihaela, zecilor de mii de lei, aici. Indemnizaþiile Blaj Alexandru, bani, ATENÞIE!, membrilor Consiliului Ghimpãu Aurelian, iar de Administraþie al indemnizaþia lunarã câºtigaþi lunar.

CEH au fost la fel de este de 4.050 lei. cei care s-au aflat la industrial au fost plãtiþi condus Complexul Acestea sunt nesimþite ca ºi cele ale Sumele pe care le conducerea complexuregeºte, aceºtia nu au Energetic Hunedoara, directorilor. Costel Alic, veniturile încasate de câºtigã sefii minerilor directorii generali care lui, de la înfiinþarea gãsit solutii pentru a directorii generali.

Angelica Bobe, sunt fabuloase, iar un au condus CEH de la acestuia. asigura continuitatea Astfel, în perioada Luca Alexandru, simplu calcul aratã cã înfiinþare ºi pânã în Totodatã, Cristian activitãþii în minerit. noiembrie 2012-martie Mangu Sorin, Purcaru banii pe care îi câºtigã prezent, precum ºi de Resmeriþã solicita Situaþia economico2013, Costel Alic a Dãnciulesc Cristinel, într-o singurã lunã un membrii Consiliului de reducerea drasticã a financiarã a complexuîncasat lunã de lunã membrii în CA din director de la CEH Admnistraþie ºi, dacã veniturilor încasate de lui este foarte gravã, 19.500 de lei.

2012, au încasat, sunt câºtigaþi de un vreþi, ei sunt vinovaþi directorii generali ai iar locurile de muncã a Dupã el, la condufiecare, 7.800 de lei. miner în decurs de 2 de situaþia actualã a CEH SA, precum ºi a mii de hunedoreni sunt cerea CEH a venit ani. În 2013, Alic Costel, CEH. Pot spune cã veniturilor încasate de puse în pericol.

Daniel Andronache, Veniturile sefilor din Andronache Daniel, vinovatã este clasa Grija directorilor din membrii consiliilor de care din aprilie 2013 CEH au fost þinute la Angelica Bobe, Ovidiu politicã, dar nimic mai CEH a fost dupã cum administraþie, iar pânã în martie 2014 secret de parcã erau Demeter, Alexandru fals… Compania a fost economiile obþinute din se poate contasta doar între 19.500 de lei ºi arhivele Vaticanului.

Luca, Mangu Sorin, ºi este condusã de o aceea de a-ºi umple aceste reduceri sã fie 24.300 de lei. Din Sumele fabuloase au Mihaela Preda, Purcaru persoanã. Ce a fãcut utilizate pentru investiþii buzunarele cu zeci de aprilie 2014 pânã în fost însã deconspirate Dãnciulescu Cristinel ºi persoana respectivã mii de lei lunar. în sectorul productiv ºi februarie 2015, Aurel de deputatul Cristian Stamin Purcaru, au de-a lungul timpului De mineri… acordarea unor salarii Resmeriþã, care în încasat în funcþie de pentru salariul fabulos Dumnezeu cu mila! mai mari minerilor în urmã cu trei luni a lunã, sume cuprinse pe care l-a încasat? O funcþie de productividezvãluit veniturile între 1.500 de lei ºi întrebare la care am fi ãrã numãr, uriaºe pe care le încasa tatea muncii.

7.800 de lei, dar per curioºi sã aflãm ºi Supãrarea deputatufãrã numãr! directorul general al total fiecare mebru al rãspunsul lor, al celor lui hunedorean a porSume cuprinse între Complexului Energetic care se dovedesc acum CA de la CEH a 19.500 de lei ºi Hunedoara ºi promitea nit de la faptul cã, deºi cã nu sunt decât obþinut undeva în jurul cei care s-au perindat 24.300 de lei au luat cã va face cunoscut groparii mineritului! a 30.000 de lei. Anul dealungul timpului la lunã de lunã, pe opiniei publice veniMarius 2014 îi are ca membri conducerea colosului perioada în care au turile încasate de toþi MITRACHE în CA pe Andronache Hunedoara a fost instituitã prin ordinul ministrului Economiei nr. 466/2013, CEH. URESERV SA CU 176.437.603 lei, din care s-ar putea sã fie iar prin ordinul ministrului Creditorii care cer SEDIU ALES LUWICZ 1.124.994 reprezintã cu ghinion. insolvenþa Complexului CRÎNGUREANU & TVA-ul, 3.265.252, impozi- delegat pentru Energie nr.

Astãzi, Tribunalul 423/2014 a fost numit Energetic Hunedoara sutn PARTNERS ,CAMERA DE tul pe profit, 58.564 sunt Hunedoara judecã administratorul special.

SC ROMLINK INVEST COMERÞ ªI INDUSTRIE A accizele. 78.858.805 lei cererile creditorilor penAmbele ordine au fost SRL, SC INSTAL COMIMROMÂNIEI,TRONSON 3 reprezintã alte impozite ºi tru intrarea în insolvenþã PEX 2006 SRL, SC ARTE- E, SC UPSROM INDUSanulate prin documentul taxe, iar suma de emisîn luna mai de ministrul a Complexului Energetic CA JILAVA SA, BOSTINA TRY SRL TG JIU, SC 93.128.988 sunt dobânzile Andrei Gerea.

Hunedoara. Nu mai SI ASOCIAÞII SPRL, SC GRUPUL INDUSTRIAL ºi penalitãþile.

Datele de la Agenþia puþin de 13 societãþi cer DELTA PLUS TRADING ELECTROCONTACT SA Statul român a fãcut Naþionalã de Administrare SRL, SC MERIDIAN ELEC- BOTOªANI, SC FORTEX primul pas pentru a-ºi insolvenþa Complexului Fiscalã aratã cã la data de TRO CONSTRUCT SRL, FOOD DISTRIBUTION recupera creanþele de la Energetic Hunedoara.

30 iunie datoriile SC BRENNTAG SRL, SRL (FOSTÃ SC GTS Complexul Energetic Complexului Energetic COMPANY SRL ), SC Hunedoara. A început Reprezentanþii Hunedoara cãtre bugetul de TELECERNA SRL ºi SC executarea silitã. Acest Departamentului pentru stat erau cifrate la suma de UPSROM SA PETROªANI pas a fost posibil imediat Energie ºi cei ai societãþii 176.437.603 lei, din care PRIN LICHIDATOR de Guvernul a ridicat sunt însã destul de optimiºti.

1.124.994 reprezintã JUD.ART.INSOLV SPRL. administrarea specialã “Nu se falimenteazã TVA-ul, 3.265.252. impoziDatele de la Agenþia de la Complexul Energetic Complexul Energetic tul pe profit, 58.564 sunt Naþionalã de Administrare Hunedoara, mãsurã care Hunedoara”, a declarat accizele. 78.858.805 lei Fiscalã aratã cã la data de pânã acum a protejat-o de reprezintã alte impozite ºi Aurelian Ghimpãu, 30 iunie datoriile executarea silitã. Procedura taxe, iar suma de preºedintele CA al CEH. Complexului Energetic de administrare specialã ºi 93.128.988 sunt dobânzile “Vom evita insolvenþa. În Hunedoara cãtre bugetul de de supraveghere financiarã ºi penalitãþile. mare parte am plãtit datoristat erau cifrate la suma de la Complexul Energetic Monika BACIU ile”, spun surse din rândul

REVOLTÃTOR!

Minerii mor în subteran pentru 2000 de lei, ºefii lor câºtigã zeci de mii de lei pe lunã

Î

F

13 creditori cer astãzi intrarea în insolvenþã a CEH

13

4 Actualitate

”Am auzit ºi eu critici cã: asta le trebuie oamenilor?

Dar sã-i þinem aici ca într-un mormânt?” raºul Aninoasa, prima administraþie localã falimentarã din O România, care a depãºit momentul critic, cu ajutor atât cât a fost, încearcã sã trãiascã. Reîncep lucrãrile la drumul ce strãbate localitatea, la Capela ºi blocul din Iscroni – la fel, fabrica de canapele a investitorului italian ºi-a rezolvat problemele ºi face noi angajãri… ªi cum în locul în care nu s-a mai întâmplat nimic care sã bucure ºi sã anime zona ºi oamenii izolaþi de sãrãcia instalatã dupã închiderea minei, administraþia localã a avut o idee. Sã organizeze, la fel ca în restul Vãii Jiului, Zilele oraºului Aninoasa, dar cu ”fiii Aninoasei” ºi prietenii lor, pe bani cât mai puþini.

Un snob cu funcþie, care se crede unul dintre aleºii lui Dumnezeu doar pentru cã trãieºte bine în capitala judeþului, Deva, spunea despre locuitorii Vãii Jiului: ”Ce le mai trebuie ºi ãlora? Ei sunt rupþi în cur ºi vor turism, staþiuni! Hai sã fim serioºi!”

Mai precis, dacã azi eºti sãrac nu ai dreptul la aspiraþii, la dorinþa, la zbaterea de a-þi depãºi condiþia de rupt în dos…

La fel ca omul cu funcþie gândesc destui!

Un asemenea caz de rupt în… coate este oraºul Aninoasa, prima administraþie localã falimentarã din România,

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Septembrie 2015

care a depãºit momentul critic, cu ajutor atât cât a fost, ºi încearcã sã trãiascã. Reîncep lucrãrile la drumul ce strãbate localitatea, la Capela ºi blocul din Iscroni – la fel, fabrica de canapele a investitorului italian ºi-a rezolvat problemele ºi face noi angajãri… ªi cum în locul în care nu s-a mai întâmplat nimic care sã bucure ºi sã anime zona ºi oamenii izolaþi de sãrãcia instalatã dupã închiderea minei, administraþia localã a avut o idee. Sã organizeze, la fel ca în restul Vãii Jiului, Zilele oraºului Aninoasa, dar cu ”fiii Aninoasei” ºi prietenii lor, pe bani cât mai puþini, adicã sã le

suporte transportul prietenilor ºi sã fie gazde primitoare cu o cafea, o mãslinã… ”Majoritatea artiºtilor sunt aninoseni, iar ceilalþi sunt prieteni de-ai lor ºi de-ai noºtri. Vor evolua cântãreþi din familia Guþã, apoi Leo Cosma, care e de-al nostru, Luke de la Lupeni, apoi de la Caraº Serverin, prietena Ancuþa Timiº, la fel ºi Petre Crãciunescu, un prieten bun, care a lucrat la Zimbrul Haþeg. Mai sunt ºi bãieþii cu trupa rock String, din Vulcan, grupurile folclorice de la ºcoalã... Am fãcut scena, care va putea fi folositã ºi în viitor, apoi câteva bannere, care la fel, pot fi folosite în viitor, care, sigur, au costat niºte bani. Încet-încet trebuie sã reintre ºi oamenii Aninoasei pe un fãgaº normal al vieþii comunitãþii, pentru cã lucrurile cu Primãria merg spre bine. Am auzit ºi eu critici cã: asta le trebuie oamenilor? Dar sã-i þinem aici ca într-un mormânt? Dacã e rãu, spun

cã de ce e rãu, dacã încerci sã dezmorþeºti lucrurile ºi sã faci ceva, spun de ce faci. Ne ocupãm ºi de lucrãri în oraº, încercãm sã angajãm oameni. Într-un cuvânt ne miºcãm”- a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa.

D

unca, supãrat la fel ca Pãducel

loc de muncã. Vreau sã vã spun cã la interviul de ieri (marþi – n.n.), au fost doar doi. Nu-i înþeleg. E vorba de unii dintre ei...

Sunt deja angajaþi acolo, mai demult, ºi câºtigã câte 16-18 milioane lei vechi pe lunã, sâmbetele ºi duminicile sunt plãtite dublu, dar sigur, pentru asta trebuie sã munceºti,

Dar primarul are ºi o supãrare la adresa oamenilor, mai ales a celor mai tineri care nu au loc de muncã. La fel ca Ilie Pãducel, primarul Petrilei, nici primarul Dunca nu înþelege de ce nu doresc sã se angajeze, în condiþiile în care oferta, atâta câtã este, e atractivã. ”Firma de canapele de la Iscroni m-a contactat sã-mi spunã ca face angajãri ºi sã trimit oameni din oraº pe care-i ºtiu cã au nevoie de un

„Cucuruz” nu se bucurã de libertate

T

ânãrul de 26 de ani, din Vulcan, acuzat de tentativã de omor dupã ce ºi-a atacat cu sabia un amic de pahar, rãmâne în arest pânã la judecatã.

Cristian Adonis Pobirci (26 de ani) s-a rãzboit pe strãzile din municipiul Vulcan cu alþi doi amici ºi pentru a-ºi impune punctul de vedere, a scos o sabie de sub hainã ºi ºi-a lovit rivalul care îl contrazicea.

Magistraþii Tribunalului Hunedoara au decis arestarea atacatorului pentru infracþiunea de tentativã de omor, însã Pobirici zis

cã nu-þi dã nimeni bani degeaba. Unii m-au întrebat ce posturi libere sunt ºi le-am spus cã alea de director sigur sunt ocupate. Sper sã conving cât mai mulþi sã meargã la interviu pentru cã fabrica are nevoie acum de 10-20 de nou angajaþi” – a declarat primarul Dunca.

Aninoasa a gãzduit, mulþi ani, evenimente de nivel naþional, cum a fost Festivalul Naþional de muzicã uºoarã "Voci de copii", care a depãºit 15 ediþii având în juriu pe Aurel Manolache, directorul Festivalului Mamaia Copiilor, compozitorul Cristian Alineº, scriitorii Eugen Rotaru ºi Tiberiu Coconeþ, pe lângã mulþi alþii. Au mai fost concursurile naþionale la Tir cu arcul, pentru cã Aninoasa a dat campioni naþionali mult timp.

Nedeia Tulipanului, care la un moment dat cãpãtase o amploare nebãnuitã, se desfãºura în fiecare an, de Ispas, pãstrând tradiþia unui calendar nescris al nedeilor momârlãneºti. Dar câte n-au fost la Aninoasa!

De reamintit cã Aninoasa a inspirat ºi pe Jules Verne, ca urmare a descrierilor unei prietene a scriitorului, cu care purta o intensã corespondenþã ºi care locuia în fostul castel din actualul oraº mort economic.

Ileana FIRÞULESCU

„Cucuruz” a încercat sã-i convingã pe magistraþi cã poate fi cercetat ºi judecat în stare de libertate. Toate încercãrile sale de a ieºi de dupã gratii au fost sortite eºecului, la fel ºi cea de la termenul de ieri- miercuri.

Scandalul iscat de „Cucuruz” a avut loc în urmã cu circa trei luni, pe strãzile din municipiu. Individul a bãut cu doi amici ºi în drum spre casã spiritele s-au încins, iar cei trei au iscat o bãtaie în toatã regula. Pobirci le-a spus anchetatorilor cã ceilalþi doi prieteni au sãrit pe el ºi pentru a se apãra a scos arma albã. „Cucuruz” este cunoscut ca un individ de temut în Vulcan, încã din adolescenþã fiind implicat în diferite scandaluri.

Astfel, în 2006 el a fost judecat pentru ameninþare, iar în anul 2008, avea sã fie condamnat de Judecãtoria Petroºani, la ºapte ani de închisoare pentru tâlhãrie.

Maximilian GÂNJU

Terorizaþi de urs, aºteaptã o hârtie eci de oameni sunt în pericol din Z cauza unui urs care, de ceva timp, le-a mâncat câinii ºi a bãgat frica în tot satul La primãria din Petroºani sunt nu mai puþin de 6 cereri de la oameni ce au casele în Saºa, ori la Iscroni sau Dâlja, dar autoritãþile locale aºteaptã un aviz, practic o hârtie ca sã poatã face ceva. Pânã atunci, oamenii gãsesc zilnic doar lanþurile cu care erau legaþi câinii mâncaþi de urs.

De câteva nopþi, nimeni în Dâlja Mare nu mai doarme. Se duc la muncã ºi acolo dacã pot, trag un pui de somn. Aºa glumesc localnicii, care, imediat dupã miezul nopþii, au dat nas în nas cu un urs uriaº, ce nu s-a temut de nimeni. „A venit ursul pe la 3,30 de sus de la vecini. Au alergat ºi ei, am ieºit ºi eu afarã, cã nu ºtiam ce e. Ursul era pe câine ºi eu m-am dus cã am crezut cã sunt câini ºi atunci l-am vãzut. Este uriaº, vã spun sigur. Au venit vecinii, dar nu am mai putut face nimic sã o scoatem pe cãþea din ghearele lui ºi a dus-o spre pârâu”, a spus una dintre femeile care s-a trezit faþã în faþã cu ursul. Ursul, însã, nu s-a mulþumit doar cu o pradã. „De acolo au

trimis ursul la mine, dezavantajul meu cã stau mai jos. Eu l-am trimis la vecina ºi când am vãzut câinele lãtrând, l-am vãzut pe urs”, spune un alt localnic din Dâlja.

Mai mult, un alt om a fost atacat chiar în noaptea de marþi spre miercuri, în coliba din munte, iar cel care stã mai jos a rãmas fãrã laptele pe care îl avea în niºte bidoane pe care ursul le-a gãsit ºi le-a distrus. Omul chiar l-a zãrit

CFR plãteºte pentru accidentul de la Cãlan

ouã trenuri au fost anuD late ºi 6 cãlãtori ºi-au cerut banii pe bilete în staþia

CFR Petroºani, din cauza unui accident feroviar ce a avut loc la Cãlan. Un tren a lovit o basculantã, dar acesta nu este primul incident în care cãlãtorii sunt implicaþi ºi îºi cer banii înapoi.

Staþia CFR de la Petroºani pare a fi blestematã dupã ce, în ultimele 3 sãptãmâni, zeci de oameni ºi-au cerut banii înapoi pe bilete.

Ultimii 6 au cerut sã fie despãgubiþi pentru cã s-au urcat în trenul care a lovit un camion la Cãlan. „Este adevãrat, din 12.08, trei incidente consecutive, primul s-a

la 6 dimineaþa la poartã. „Am zis cã e un om rãu ºi credeam cã vrea sã intre în grãdinã. Am stat un pic ºi m-am uitat la el ºi, când m-am dus 4 - 5 m am vãzut cã e urs. Se þine cu labele de gard. M-am dus ºi am luat un bãþ, dar nu s-a speriat nici când am dat în gard, în poartã. Au sãrit ºi câinii ºi apoi a plecat la vecini”, a spus Simion Prodan, cel care a vãzut cum ursul îi distruge bidoanele de lapte

datorat arderii unei locomotive ce aparþine unui operator privat, urmîtorul defectãrii unui tren InterRegio în dreptul staþiei Lunca Jiului ºi acum al treilea. Sigur, se resimte în circulaþie, pentru cã majoritatea cãlãtorilor vãd o nesiguranþã a transportului, ca sã nu mai vorbim de regularitatea orelor de sosire. În plus, noi le plãtim din banii societãþii acel transport la o firmã din Petroºani, am închiriat 5 autobuze ºi am plãtit din banii societãþii transportul”, a spus Ioan Aonofriesei, ºef Staþia CFR Cãltori Petroºani.

Marþi dupã amiazã, un ºofer care nu s-a asigurat la trecerea la nivel cu calea feratã a derat un tren care circula pe ruta Petroºani – Simeria. Douã curse au fost anulate ºi oamenii au fost duºi la destinaþii pe cheltuiala CFR Cãlãtori. „Trenul 2708 a lovit accidental la trecerea la nivel cu

pe care le lãsase în albia unui pârâiaº, la rece.

Ultima victimã a fost câinele familiei Nãtângã, din care au rãmas douã bucãþi de carne ºi lanþul cu care era legat. Restul a fost mâncat de urs.

Acum oamenii se tem ºi pentru ei ºi pentru animalele din gospodãrie. „Se poate întâmpla orice. Poate sã ne atace, avem copii, animale, prin ogradã.

Ne e fricã, a rupt poarta când a fugit, E groaznic”, susþine ºi Aurora Nãtângã, femeia care miercuri dimineaþã s-a trezit cu ursul în curtea casei.

Oamenii sunt ºocaþi ºi cred cã acest animal are un comportament atipic, odatã ce nu se sperie deloc de luminã, gãlãgie ºi oamenii, care de o viaþã au stat în munte ºi au mai vãzut sãlbãticii.

calea feratã o autobasculantã cu pietriº. De menþionat cã trecerea era semnalizatã corespunzãtor, iar ºoferul a ignorat semnalele ºi a deraiat trenul. Trenul a fost anulat, ca ºi perechea lui 2711, cãlãtorii au fost îndrumaþi la staþiile de destinaþie cu mijloace auto ”, a mai adãugat ºeful staþiei de cãlãtori de la Petroºani. ªoferul camionului a scãpat cu viaþã, însã, toate aceste incidente fac din transportul pe calea feratã un adevãrat coºmar. Oamenii nu prea mai au încredre ºi îºi cer periodic banii pe bilete.

Diana MITRACHE

„ Nu ºtiu de unde este ursul ãsta, cã nu e sãlbatic, nu fuge, mãnâncã numai câinii ºi e învãþat cu carnea de câine. Îi adus de undeva. Am sunat la 112 sã ne ajute, dar nu a venit nimeni.

Am fost la primãrie sã ne ajute sã vedem ce fac cu el, sã îl ducã de aici, sã âl împuºte. Nu mai am câine, dacã îmi intrã în casã pe geam?”, spune Petricã Nãtângã, bãrbatul care a mãrturisit cã bãnuieºte chiar cã animalul a fost lãsat liber, dupã ce o fi fost

hrãnit cu câini.

Oamenii au depus plângeri la primãrie, dar acum se aºteaptã niºte avize, pentru cã birocraþia împiedicã oamenii legii sã îºi facã treaba. „ªi sãptãmâna trecutã am avut o plângere semnalatã de mai mulþi cetãþeni din zona Saºa, întrucât un urs a mâncat o bovinã. Pentru a fi

împuºcat ursul, sau urºii în cauzã, este nevoie de a obþine o derogare de la lege, sau de a emite o autorizaþie, sau de a-l captura. În momentul de faþã nu am primit rãspunsul de la Ministerul Mediului.

Când vom avea rãspuns, Asociaþia de vânãtoare va lua mãsurile de îndatã”, a declarat Daniel Viºan, director al Serviciului Public de Administrare a Domeniul Public ºi Privat din Primãria Petroºani.

Nu este primul atac al sãlbãticiunilor, însã, pânã acum s-a dat o singurã autorizaþie de împuºcare a ursului, iar cazurile s-au înmulþit alarmat în ultima vreme. „Comparativ cu anul trecut, pot sã vã spun cã s-au înmulþit foarte mult urºii, sau poate cã au venit de pe alt teritoriu ºi produc multe pagube.

Chair azi am înregistrat la ghiºeu 6 plângeri”, a mai precizat Daniel Viºan.

Edilii locali au luat legãtura ºi cu instituþia Prefectului judeþului Hunedoara ºi aºteaptã o soluþie legalã, ca sã intervinã. Pânã vine hârtia oficialã, însã, oamenii din cãtunele de munte sunt într-un real pericol.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

”Am auzit ºi eu critici cã: asta le trebuie oamenilor?

Dar sã-i þinem aici ca într-un mormânt?” raºul Aninoasa, prima administraþie localã falimentarã din O România, care a depãºit momentul critic, cu ajutor atât cât a fost, încearcã sã trãiascã. Reîncep lucrãrile la drumul ce strãbate localitatea, la Capela ºi blocul din Iscroni – la fel, fabrica de canapele a investitorului italian ºi-a rezolvat problemele ºi face noi angajãri… ªi cum în locul în care nu s-a mai întâmplat nimic care sã bucure ºi sã anime zona ºi oamenii izolaþi de sãrãcia instalatã dupã închiderea minei, administraþia localã a avut o idee. Sã organizeze, la fel ca în restul Vãii Jiului, Zilele oraºului Aninoasa, dar cu ”fiii Aninoasei” ºi prietenii lor, pe bani cât mai puþini.

Un snob cu funcþie, care se crede unul dintre aleºii lui Dumnezeu doar pentru cã trãieºte bine în capitala judeþului, Deva, spunea despre locuitorii Vãii Jiului: ”Ce le mai trebuie ºi ãlora? Ei sunt rupþi în cur ºi vor turism, staþiuni! Hai sã fim serioºi!”

Mai precis, dacã azi eºti sãrac nu ai dreptul la aspiraþii, la dorinþa, la zbaterea de a-þi depãºi condiþia de rupt în dos…

La fel ca omul cu funcþie gândesc destui!

Un asemenea caz de rupt în… coate este oraºul Aninoasa, prima administraþie localã falimentarã din România,

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Septembrie 2015

care a depãºit momentul critic, cu ajutor atât cât a fost, ºi încearcã sã trãiascã. Reîncep lucrãrile la drumul ce strãbate localitatea, la Capela ºi blocul din Iscroni – la fel, fabrica de canapele a investitorului italian ºi-a rezolvat problemele ºi face noi angajãri… ªi cum în locul în care nu s-a mai întâmplat nimic care sã bucure ºi sã anime zona ºi oamenii izolaþi de sãrãcia instalatã dupã închiderea minei, administraþia localã a avut o idee. Sã organizeze, la fel ca în restul Vãii Jiului, Zilele oraºului Aninoasa, dar cu ”fiii Aninoasei” ºi prietenii lor, pe bani cât mai puþini, adicã sã le

suporte transportul prietenilor ºi sã fie gazde primitoare cu o cafea, o mãslinã… ”Majoritatea artiºtilor sunt aninoseni, iar ceilalþi sunt prieteni de-ai lor ºi de-ai noºtri. Vor evolua cântãreþi din familia Guþã, apoi Leo Cosma, care e de-al nostru, Luke de la Lupeni, apoi de la Caraº Serverin, prietena Ancuþa Timiº, la fel ºi Petre Crãciunescu, un prieten bun, care a lucrat la Zimbrul Haþeg. Mai sunt ºi bãieþii cu trupa rock String, din Vulcan, grupurile folclorice de la ºcoalã... Am fãcut scena, care va putea fi folositã ºi în viitor, apoi câteva bannere, care la fel, pot fi folosite în viitor, care, sigur, au costat niºte bani. Încet-încet trebuie sã reintre ºi oamenii Aninoasei pe un fãgaº normal al vieþii comunitãþii, pentru cã lucrurile cu Primãria merg spre bine. Am auzit ºi eu critici cã: asta le trebuie oamenilor? Dar sã-i þinem aici ca într-un mormânt? Dacã e rãu, spun

cã de ce e rãu, dacã încerci sã dezmorþeºti lucrurile ºi sã faci ceva, spun de ce faci. Ne ocupãm ºi de lucrãri în oraº, încercãm sã angajãm oameni. Într-un cuvânt ne miºcãm”- a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa.

D

unca, supãrat la fel ca Pãducel

loc de muncã. Vreau sã vã spun cã la interviul de ieri (marþi – n.n.), au fost doar doi. Nu-i înþeleg. E vorba de unii dintre ei...

Sunt deja angajaþi acolo, mai demult, ºi câºtigã câte 16-18 milioane lei vechi pe lunã, sâmbetele ºi duminicile sunt plãtite dublu, dar sigur, pentru asta trebuie sã munceºti,

Dar primarul are ºi o supãrare la adresa oamenilor, mai ales a celor mai tineri care nu au loc de muncã. La fel ca Ilie Pãducel, primarul Petrilei, nici primarul Dunca nu înþelege de ce nu doresc sã se angajeze, în condiþiile în care oferta, atâta câtã este, e atractivã. ”Firma de canapele de la Iscroni m-a contactat sã-mi spunã ca face angajãri ºi sã trimit oameni din oraº pe care-i ºtiu cã au nevoie de un

„Cucuruz” nu se bucurã de libertate

T

ânãrul de 26 de ani, din Vulcan, acuzat de tentativã de omor dupã ce ºi-a atacat cu sabia un amic de pahar, rãmâne în arest pânã la judecatã.

Cristian Adonis Pobirci (26 de ani) s-a rãzboit pe strãzile din municipiul Vulcan cu alþi doi amici ºi pentru a-ºi impune punctul de vedere, a scos o sabie de sub hainã ºi ºi-a lovit rivalul care îl contrazicea.

Magistraþii Tribunalului Hunedoara au decis arestarea atacatorului pentru infracþiunea de tentativã de omor, însã Pobirici zis

cã nu-þi dã nimeni bani degeaba. Unii m-au întrebat ce posturi libere sunt ºi le-am spus cã alea de director sigur sunt ocupate. Sper sã conving cât mai mulþi sã meargã la interviu pentru cã fabrica are nevoie acum de 10-20 de nou angajaþi” – a declarat primarul Dunca.

Aninoasa a gãzduit, mulþi ani, evenimente de nivel naþional, cum a fost Festivalul Naþional de muzicã uºoarã "Voci de copii", care a depãºit 15 ediþii având în juriu pe Aurel Manolache, directorul Festivalului Mamaia Copiilor, compozitorul Cristian Alineº, scriitorii Eugen Rotaru ºi Tiberiu Coconeþ, pe lângã mulþi alþii. Au mai fost concursurile naþionale la Tir cu arcul, pentru cã Aninoasa a dat campioni naþionali mult timp.

Nedeia Tulipanului, care la un moment dat cãpãtase o amploare nebãnuitã, se desfãºura în fiecare an, de Ispas, pãstrând tradiþia unui calendar nescris al nedeilor momârlãneºti. Dar câte n-au fost la Aninoasa!

De reamintit cã Aninoasa a inspirat ºi pe Jules Verne, ca urmare a descrierilor unei prietene a scriitorului, cu care purta o intensã corespondenþã ºi care locuia în fostul castel din actualul oraº mort economic.

Ileana FIRÞULESCU

„Cucuruz” a încercat sã-i convingã pe magistraþi cã poate fi cercetat ºi judecat în stare de libertate. Toate încercãrile sale de a ieºi de dupã gratii au fost sortite eºecului, la fel ºi cea de la termenul de ieri- miercuri.

Scandalul iscat de „Cucuruz” a avut loc în urmã cu circa trei luni, pe strãzile din municipiu. Individul a bãut cu doi amici ºi în drum spre casã spiritele s-au încins, iar cei trei au iscat o bãtaie în toatã regula. Pobirci le-a spus anchetatorilor cã ceilalþi doi prieteni au sãrit pe el ºi pentru a se apãra a scos arma albã. „Cucuruz” este cunoscut ca un individ de temut în Vulcan, încã din adolescenþã fiind implicat în diferite scandaluri.

Astfel, în 2006 el a fost judecat pentru ameninþare, iar în anul 2008, avea sã fie condamnat de Judecãtoria Petroºani, la ºapte ani de închisoare pentru tâlhãrie.

Maximilian GÂNJU

Terorizaþi de urs, aºteaptã o hârtie eci de oameni sunt în pericol din Z cauza unui urs care, de ceva timp, le-a mâncat câinii ºi a bãgat frica în tot satul La primãria din Petroºani sunt nu mai puþin de 6 cereri de la oameni ce au casele în Saºa, ori la Iscroni sau Dâlja, dar autoritãþile locale aºteaptã un aviz, practic o hârtie ca sã poatã face ceva. Pânã atunci, oamenii gãsesc zilnic doar lanþurile cu care erau legaþi câinii mâncaþi de urs.

De câteva nopþi, nimeni în Dâlja Mare nu mai doarme. Se duc la muncã ºi acolo dacã pot, trag un pui de somn. Aºa glumesc localnicii, care, imediat dupã miezul nopþii, au dat nas în nas cu un urs uriaº, ce nu s-a temut de nimeni. „A venit ursul pe la 3,30 de sus de la vecini. Au alergat ºi ei, am ieºit ºi eu afarã, cã nu ºtiam ce e. Ursul era pe câine ºi eu m-am dus cã am crezut cã sunt câini ºi atunci l-am vãzut. Este uriaº, vã spun sigur. Au venit vecinii, dar nu am mai putut face nimic sã o scoatem pe cãþea din ghearele lui ºi a dus-o spre pârâu”, a spus una dintre femeile care s-a trezit faþã în faþã cu ursul. Ursul, însã, nu s-a mulþumit doar cu o pradã. „De acolo au

trimis ursul la mine, dezavantajul meu cã stau mai jos. Eu l-am trimis la vecina ºi când am vãzut câinele lãtrând, l-am vãzut pe urs”, spune un alt localnic din Dâlja.

Mai mult, un alt om a fost atacat chiar în noaptea de marþi spre miercuri, în coliba din munte, iar cel care stã mai jos a rãmas fãrã laptele pe care îl avea în niºte bidoane pe care ursul le-a gãsit ºi le-a distrus. Omul chiar l-a zãrit

CFR plãteºte pentru accidentul de la Cãlan

ouã trenuri au fost anuD late ºi 6 cãlãtori ºi-au cerut banii pe bilete în staþia

CFR Petroºani, din cauza unui accident feroviar ce a avut loc la Cãlan. Un tren a lovit o basculantã, dar acesta nu este primul incident în care cãlãtorii sunt implicaþi ºi îºi cer banii înapoi.

Staþia CFR de la Petroºani pare a fi blestematã dupã ce, în ultimele 3 sãptãmâni, zeci de oameni ºi-au cerut banii înapoi pe bilete.

Ultimii 6 au cerut sã fie despãgubiþi pentru cã s-au urcat în trenul care a lovit un camion la Cãlan. „Este adevãrat, din 12.08, trei incidente consecutive, primul s-a

la 6 dimineaþa la poartã. „Am zis cã e un om rãu ºi credeam cã vrea sã intre în grãdinã. Am stat un pic ºi m-am uitat la el ºi, când m-am dus 4 - 5 m am vãzut cã e urs. Se þine cu labele de gard. M-am dus ºi am luat un bãþ, dar nu s-a speriat nici când am dat în gard, în poartã. Au sãrit ºi câinii ºi apoi a plecat la vecini”, a spus Simion Prodan, cel care a vãzut cum ursul îi distruge bidoanele de lapte

datorat arderii unei locomotive ce aparþine unui operator privat, urmîtorul defectãrii unui tren InterRegio în dreptul staþiei Lunca Jiului ºi acum al treilea. Sigur, se resimte în circulaþie, pentru cã majoritatea cãlãtorilor vãd o nesiguranþã a transportului, ca sã nu mai vorbim de regularitatea orelor de sosire. În plus, noi le plãtim din banii societãþii acel transport la o firmã din Petroºani, am închiriat 5 autobuze ºi am plãtit din banii societãþii transportul”, a spus Ioan Aonofriesei, ºef Staþia CFR Cãltori Petroºani.

Marþi dupã amiazã, un ºofer care nu s-a asigurat la trecerea la nivel cu calea feratã a derat un tren care circula pe ruta Petroºani – Simeria. Douã curse au fost anulate ºi oamenii au fost duºi la destinaþii pe cheltuiala CFR Cãlãtori. „Trenul 2708 a lovit accidental la trecerea la nivel cu

pe care le lãsase în albia unui pârâiaº, la rece.

Ultima victimã a fost câinele familiei Nãtângã, din care au rãmas douã bucãþi de carne ºi lanþul cu care era legat. Restul a fost mâncat de urs.

Acum oamenii se tem ºi pentru ei ºi pentru animalele din gospodãrie. „Se poate întâmpla orice. Poate sã ne atace, avem copii, animale, prin ogradã.

Ne e fricã, a rupt poarta când a fugit, E groaznic”, susþine ºi Aurora Nãtângã, femeia care miercuri dimineaþã s-a trezit cu ursul în curtea casei.

Oamenii sunt ºocaþi ºi cred cã acest animal are un comportament atipic, odatã ce nu se sperie deloc de luminã, gãlãgie ºi oamenii, care de o viaþã au stat în munte ºi au mai vãzut sãlbãticii.

calea feratã o autobasculantã cu pietriº. De menþionat cã trecerea era semnalizatã corespunzãtor, iar ºoferul a ignorat semnalele ºi a deraiat trenul. Trenul a fost anulat, ca ºi perechea lui 2711, cãlãtorii au fost îndrumaþi la staþiile de destinaþie cu mijloace auto ”, a mai adãugat ºeful staþiei de cãlãtori de la Petroºani. ªoferul camionului a scãpat cu viaþã, însã, toate aceste incidente fac din transportul pe calea feratã un adevãrat coºmar. Oamenii nu prea mai au încredre ºi îºi cer periodic banii pe bilete.

Diana MITRACHE

„ Nu ºtiu de unde este ursul ãsta, cã nu e sãlbatic, nu fuge, mãnâncã numai câinii ºi e învãþat cu carnea de câine. Îi adus de undeva. Am sunat la 112 sã ne ajute, dar nu a venit nimeni.

Am fost la primãrie sã ne ajute sã vedem ce fac cu el, sã îl ducã de aici, sã âl împuºte. Nu mai am câine, dacã îmi intrã în casã pe geam?”, spune Petricã Nãtângã, bãrbatul care a mãrturisit cã bãnuieºte chiar cã animalul a fost lãsat liber, dupã ce o fi fost

hrãnit cu câini.

Oamenii au depus plângeri la primãrie, dar acum se aºteaptã niºte avize, pentru cã birocraþia împiedicã oamenii legii sã îºi facã treaba. „ªi sãptãmâna trecutã am avut o plângere semnalatã de mai mulþi cetãþeni din zona Saºa, întrucât un urs a mâncat o bovinã. Pentru a fi

împuºcat ursul, sau urºii în cauzã, este nevoie de a obþine o derogare de la lege, sau de a emite o autorizaþie, sau de a-l captura. În momentul de faþã nu am primit rãspunsul de la Ministerul Mediului.

Când vom avea rãspuns, Asociaþia de vânãtoare va lua mãsurile de îndatã”, a declarat Daniel Viºan, director al Serviciului Public de Administrare a Domeniul Public ºi Privat din Primãria Petroºani.

Nu este primul atac al sãlbãticiunilor, însã, pânã acum s-a dat o singurã autorizaþie de împuºcare a ursului, iar cazurile s-au înmulþit alarmat în ultima vreme. „Comparativ cu anul trecut, pot sã vã spun cã s-au înmulþit foarte mult urºii, sau poate cã au venit de pe alt teritoriu ºi produc multe pagube.

Chair azi am înregistrat la ghiºeu 6 plângeri”, a mai precizat Daniel Viºan.

Edilii locali au luat legãtura ºi cu instituþia Prefectului judeþului Hunedoara ºi aºteaptã o soluþie legalã, ca sã intervinã. Pânã vine hârtia oficialã, însã, oamenii din cãtunele de munte sunt într-un real pericol.

Diana MITRACHE

6 Invatamant

Cronica V達ii Jiului | Joi, 3 Septembrie 2015

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Septembrie 2015

Expertul INSEMEX, audiat de instanþã

S-a închis drumul spre Voineasa

A

u început lucrãrile pe drumul din Defileul Jieþului spre Voineasa ºi în aceste zile nu se mai circulã pe DN 7A. Motivul este legat de derocãrile ce au loc pentru lãrgirea drumului ºi, pentru cã va fi dislocatã o cantitate importantã de rocã, pe drum nu se va mai circula deloc o perioadã de timp.

U

n nou termen în procesul de la mina Uricani, pentru uciderea a 3 electricieni, a avut loc, la Petroºani.

Inculpaþii au venit în faþa instanþei, iar la acest nou termen unul dintre experþii de la INSEMEX a fost audiat timp de mai multe ore. La finele lunii, vin sã rãspundã la întrebãri ºefii din ITM. Procesul în care mai mulþi foºti ºefi ai minei Uricani sunt cercetaþi penal pentru ucidere din culpã s-a reluat la Petroºani. În faþa instanþei au fost chemaþi sã depunã mãrturie cei care au lucrat la elaborarea concluziilor, iar la termenul din aceastã sãptãmânã fost audiat unul dintre experþii care au stabilit ce s-a petrecut în acea zi în galerie. „A continuat audierea martorului Emilian Ghicioi, expert

Fãrã TVA la apa potabilã?

E

liminarea TVA la apã potabilã. Hunedorenii se plâng de preþul ridicat al apei potabile, astfel cã parlamentarul Carmen Hãrãu vrea sã afle dacã existã posibilitatea ca taxa pe valoarea adãugatã sã fie eliminatã de la acest serviciu. ªi în Valea Jiului preþul apei potabile a crescut, independent de voinþa conducerii societãþii de apã. Acþionarii din ADI Apa Valea Jiului, au stabilit noile tarife de operare pe care societatea trebuie sã le aplice de la data de 1 septembrie sunt de 4,22 lei pentru un metru cub de apã potabilã, respectiv 2,18 lei/mc pentru canalizare, tarife la care se adaugã cota legalã de TVA. Hotãrârea a fost comunicatã conducerii Apa Serv prin adresa nr. 5/23.07.2015 semnatã de preºedintele acestei asociaþii, Gheorghe Simion. Directorul

de la INSEMEX. Audierea s-a ºi finalizat ºi Instanþa a acordat un nou termen de judecatã pentru 29 septembrie, datã la care urmeazã sã fie audiatã ºi doamna Ileana Bodea (n.r ºefa Serviciului de Sãnãtate ºi Securitate în Muncã din ITM Petroºani)”, a spus Daniel Tomescu, unul dintre avocaþii apãrãrii. În luna februarie 2011, trei electricieni ºi-au pierdut viaþa pe galeria principalã a minei Uricani, în timp ce au lucrat la un transformator. Dosarul a ajuns pe rolul instamþei ºi acum sunt cercetaþi pentru ucidere din culpã Aurelian Dragoº Ciucã, Lucian Butari, Florin Moga ºi Florinel Moldovan.

Diana MITRACHE general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram, susþine cã decizia de ajustare a tarifelor nu este generatã de situaþia financiarã a operatorului, cu vine dupã ce organismele de gestionare a investiþiilor din fondurile europene din cadrul Guvernului României au atenþionat acþionarii Apa Serv cã ”nerespecarea planului tarifar asumat în contractul de finanþare a proiectului privind extinderea ºi modernizarea reþelelor de apã ºi canalizare atrage dupã sine pierderea integralã a finanþãrii ºi obligativitatea returnãrii banilor europeni utilizaþi în implementarea acestui proiect.”

Refuzul de a aplica majorãrile anuale de tarif atrage dupã sine pierderea finanþãrilor nerambursabile de 40 de milioane de euro de care a beneficiat pânã acum SC Apa Serv ºi riscul declarãrii drept neeligibile a viitoarelor proiecte depuse de acest operator economic.

Acest risc a fost reiterat de altfel, chiar ºi de cãtre ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, la întâlnirea acestuia cu reprezentanþii comunitãþilor locale din Valea Jiului de la Aninoasa, în urmã cu câteva sãptãmâni. Acesta avertiza cã, dacã primãriile ºi Consiliul judeþean nu aplicã planul tarifar asumat pentru serviciile furnizate de Apa Serv, vor trebui sã returneze banii europeni primiþi pentru realizarea proiectului amintit.

Monika BACIU

Drumarii au tras o parte din covorul asfaltic de de Jiul de Est, în zona Jieþ, dar acum încep derocãrile în defileul de pe DN 7A. Sunt necesare lucrãri ample, motiv pentru care drumarii au închis circu-

laþia rutierã temporar. „DN 7A, drumul naþional de la Jieþ, intrat în reabilitare de la Petroºani, pânã la limita cu judeþul Vâlcea necesitã câteva activitãþi specifice, care nu se pot face decât cu închiderea

pe o perioadã limitatã a circulaþiei. Este vorba despre derocãrile ce se vor face, sunt zone unde stânca este peste drum ºi, ca sã se poatã face derocarea în siguranþã, s-a solicitat închiderea drumului, de la intrarea în chei, pânã la limita cu judeþul Vâlcea”, a declarat Ion Tudor, ºef CNADR Târgu Jiu. Potrivit CNADR, drumul DN7A între Brezoiu, în judeþul Vâlcea ºi Petroºani, în judeþul Hunedoara, este închis între km 90 ºi 101. Se închide circulaþia rutierã pânã în 15.11.2015 pe DN 7A, pânã la intersecþia cu DN 67C - Jieþ, în fiecare zi de luni pânã vineri între orele 08:00 12:00 ºi 14:00 - 18:00. În ziua de Sâmbatã ºi Duminica , precum ºi in afara intervalelor orare menþionate, circulaþia se va desfãºura în condiþii normale.

Diana MITRACHE

PIERDERI z Pierdut certificat constatator Valeriana Farm SRL Petroºani, strada 1 decembrie 1918, numãrul 137, numãr certificat 20460/06.04.2009. Îl declar nul.

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

VÂNZÃRI z Vând Dacia Logan an fabricaþie 2011 cu autorizaþie valabilã pânã în 2025 (10 ani).

Taxi Alpin Petroºani.

Relaþii la telefon: 0724157808

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Septembrie 2015

Henþ cu mâna

Un etern farsor...

Am auzit siderat zilele acestea declaraþiile marþafoiului de Pipera, George – Gigi – Gheorghe Becali, fost biºniþar ºi puºcãriaº, care a zis cã-ºi bagã picioarele în ceea ce noi ºtiam cã-i zice Steaua Bucureºti,

mã rog, FCSB de 2015. Vrea sã dea afarã tot, el scriitorul de celulã, ba mai mult, cicã pãrãseºte Steaua ºi trece la Astra Giurgiu, sã refacã acolo vreun nou imperiu pe ruinele fotbalului românesc.

Nea Gigi s-a jucat de-a fotbalul o viaþã întreagã, în realitate a fost un farsor. S-a folosit de numele Stelei doar pentru a intra în lumea bunã (mã rog...) a unor cercuri de interese, tratând fenomenul ca pe propria-i moºie, încercând sã facã pe prietenosul ºi pe religiosul, el fiind de fapt mereu cu

înjurãtura de-a dreapta tatãlui ºi a Fiului ºi a Sfântului Duh. Când n-a mai putut profita de nimic de pe urma echipei Steaua, a dat-o dracului, la fel cum a procedat patronul Jiului din perioada 1999 – 2009, mulþumitã lui fiind acum unde este echipa simbol a Vãii Jiului. ªi exemplele ar

FOTBAL RURAL

Echipa din Ponor îºi pãstreazã titlul!

L a fel ca ºi anul trecut ºi acum, la cea de-a 14-a ediþie a Cupei Mãgura Pui la fotbal, competiþia dintre satele aparþinãtoare comunei Pui s-a bucurat pe parcursul a ºase sãptãmâni (19 iulie – 30 august 2015) de un real succes.

Ultimele partide (din cele 14 în total) s-au disputat duminicã 30 august, pe o cãldurã infernalã, începând cu orele 15:00, când a avut loc finala micã (jocul pentru locurile 3 – 4), urmatã apoi de finala mare (locurile 1 – 2).

F

inalista de anul trecut s-a mulþumit cu bronzul...

Primii 100 – 200 de spectatori au înfruntat cãldura toridã (34 grade la umbrã!) ºi au venit la cocheta

Echipa din Ponor, câºtigãtoarea Cupei Magura Pui - ediþia 2015 arenã din Pui sã vadã jocul pentru locul 3, dintre echipele din Pui ºi Fizeºti. Echipa din

nostalgia celor de la Pui care anul acesta n-au mai prins finala, dar care s-au strãduit

Gigi Mulþescu implicat în premierea învingãtorilor Pui, finalista de anul trecut, joacã din orgoliu ºi reuºeºte victoria fãrã prea mari emoþii, cu 3 – 1, prin golurile marcate de I. Bãluºe (2) ºi Mariþa, acesta din urmã... portar, dar folosit ca atacant în acest joc!

A fost o victorie de orgoliu, evident cu

sã-ºi facã datoria, obþinând chiar ºi acest loc 3.

F

inalã cu...

Gigi Mulþescu!

Aproape 500 de spectatori s-au strâns la ora finalei, meciul dintre câºtigãtoarea trofeului din 2014, echipa din Ponorºi sur-

Primul gol, din penalty, marcat de I. Bãluºe în jocul pentru locul 3, Pui - Fizeºti 3-1

Cosmin Pau (12 ani) cel mai mic participant în Cupa de Varã Mãgura Pui

priza acestui an, echipa din satul Serel.

La momentul startului, spre surprinderea generalã, la meci îºi face apariþia cunoscutul fost internaþional ºi actualul antrenor Gigi Mulþescu (63 ani), aflat în vacanþã în zonã, sã asiste la meci.

Campionii en titre pornesc cu motoarele la maxim ºi conduc la un moment dat cu 4 – 1, va fi 4 – 3, meciul se pãrea cã se echilibreazã, dar vin golurile „gemenilor” Daniel ºi Cristi ºi totul se încheie cu 6 – 3 pentru Ponor.

ª

ampanie ºi bucurie

La finalul partidei, toate echipele au fost premiate, iar campionii au primit o fru-

putea continua ºi prin vestul Vãii Jiului...

Cert este cã a ajuns pe mâna impostorilor ceea ce se poate numi plãcerea supremã a fotbalului ºi cu siguranþã, lucrurile nu se vor opri aici. Aºteptãm ca Gigi – George – Gheorghe Becali, ciobanul parvenit, sã omoare de tot ceea ce a mai rãmas din fala moasã cupã ºi tricourile galbene de campioni. Primarul Victor Stoica ºi antrenorul Gigi Mulþescu au fost cei care au înmânat premiile, jucãtorii campioni stropindu-se cu ºampania învingãtorilor. „Cred cã a fost una dintre cele mai frumoase finale de-a lungul celor 14 ediþii” a precizat primarul comunei Pui, Victor Stoica.

Stelei. Hai Gigi, nu-i aºa greu, ce dracu!

„Mã bucur cã am asistat la aceastã finalã, unde a vãzut plãcerea sincerã, chiar ºi la acest nivel, de a juca fotbal.

Tot respectul pentru cei care se ocupã de realizarea unor astfel de manifestãri, fapt ce dovedeºte dragostea lor pentru fotbal” a spus invitatul de onoare, Gigi Mulþescu.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

ªampania victoriei câºtigãtorilor trofeului, echipa din Ponor

CUPA DE VARÃ „MÃGURA PUI” 2015 EDIÞIA A 14-A. GRUPA A Ponor – Galaþi 5 – 0; ªerel – Ponor 0 – 3 Galaþi - ªerel 0 – 7 1. Ponor 2. ªerel 3. Federi

CLASAMENT

0 0 8-0 6p 0 1 7-3 3p 0 2 0 - 12 0p GRUPA B Pui – Ohaba Ponor 7 - 1; Fizeºti – Federi 4 - 0 Pui – Federi 3 – 0; Federi – Ohaba Ponor 1 – 6 Pui – Fizeºti 1 – 1 1.

2.

3.

4.

2 2 2

Pui 3 Fizeºti 3 Ohaba P. 3 Federi 3

2 1 0

CLASAMENT

2 1 0 1–2 7p 1 2 0 7–3 5p 1 1 1 9 – 10 4p 0 0 3 1 – 13 0p SEMIFINALE Ponor – Fizeºti 7 – 2; Pui - ªerel 1 – 2 FINALA MICÃ Pui – Fizeºti 3 – 1 (I. Bãluºe 2, Mariþa resp. Sperlea) FINALA MARE Ponor - ªerel 6 – 3 (Daniel C – 4, Cristea C – 3 resp. Albu, I. Bodescu, Brânda).