CVJ NR 953, marti29 septembrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 953

Cronica Vãii Jiului Marti, 29 Septembrie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Continuã ºirul promisiunilor deºarte – Gara Petroºani ºi ”drumul lui Bãsescu”

CEH, în vizorul ITM

I

TM cu ochii pe societãþile miniere din Valea Jiului. Inspectorii teritoriali de muncã sunt în permanenþã cu ochii pe Complexul Energtic Hunedoara ºi Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului pentru a se asigura de faptul cã cele douã societãþi respectã legea.

Cele mai multe controale au avut loc la Complexul Energetic Hunedoara, iar în ciuda deficienþelor de aici, controalele nu s-au lãsat cu sistarea activitãþii.

“Sunt probleme, dar nu majore. Anul acesta nu am dispus sistarea activitãþii ºi nici nu le-am aplicat sanþiuni. Mergem mai mult pe prevenire. Au fost efectuate peste 20 de controale de la începutul anului ºi pânã acum”, a

declarat Sorin Istrate, purtãtorul de cuvânt al ITM Hunedoara.

Complexul Energetic Hunedoara este vizitat odatã pe lunã de reprezentanþii ITM-ului.

Minerii au reclamat nu odatã, ci de sute de ori lipsa materialelor din subteran.

Retehnologizarea a fost un vis îndepãrtat ºi nerealizat, iar cei care trudesc sã scoatã cãrbunele o fac în condiþii de pericol.

Monika BACIU

S

-a dat startul celei de a 5-a campanii electorale în care se regãsesc aceleaºi obiective: reabilitarea Gãrii Petroºani ºi terminarea lucrãrilor la drumul Câmpu lui Neag-Herculane. De data aceasta senatorul Haralambie Vochiþoiu a promis ”ziariºtilor de la Cronica VJ (cu care se judecã prin instanþe - n.n.) ºi cetãþenilor”... >>> PAGINA A 3-A

Hoþii afaceriºtilor din Valea Jiului, în arest la domiciliu

D

oi dintre cei trei tineri care au terorizat afaceriºtii din Valea Jiului, dupã ce le-au spart locuinþele, de unde au furat bunuri de valoare, au scãpat de gratii.

Magistraþii de la Petroºani nu le-au dat libertate totalã.

Arestaþi preventiv în urmã cu mai bine de douã luni de zile, doi dintre indivizii judecaþi pentru mai multe spargeri de locuinþe în localitãþile Vulcan ºi

Petroºani, au fost plasaþi de judecãtorii de la Petroºani sub arest la domiciliu.

Astfel, Ionuþ Dumitru Stan poate pãrãsi imobilul din Lupeni în care domiciliazã doar pentru a se întâlni cu organele judiciare ºi doar dacã este citat de acestea. De acelaºi tratament se bucurã ºi Valentin Ioan Baltag, din Vulcan, acesta având voie sã pãrãseascã locuinþa atunci când este chemat de judecãtorul de camerã preliminarã sau instanþa de judecatã.

În ceea ce-l priveºte pe al treilea suspect, Cãtãlin Ionuþ Sãpunaru, acesta era deja judecat în stare de libertate. Cei trei tineri au format o bandã care se ocupa cu furturi din locuinþe ºi au terorizat mai ales oameni de afaceri înstãriþi din Valea Jiului.

Aceºtia au dat mai multe spargeri în vilele de lux ale unor potentaþi, de unde au furat bunuri de valoare ºi bani. O loviturã ratatã i-ar fi dat de gol, spun unele surse, dupã ce indivizii ar fi vrut sã dea o spargere ºi la vila primaru-

lui municipiului Vulcan.

Poliþiºtii au stabilit faptul cã, în perioada ianuarieiunie 2015, tinerii ar fi comis 18 furturi din locuinþele unor afaceriºti din Vulcan, Petroºani ºi Haþeg. Hoþii intrau în locuinþe prin forþarea ferestrelor ºi sustrãgeau în principal sume de bani, bijuterii din aur ºi argint dar ºi aparaturã electronicã. Victime ale hoþilor au fost afaceriºti înstãriþi cum ar fi dealerul Dacia din Valea Jiului, de unde hoþii au plecat cu bijuterii, ceasuri ºi bunuri electronice.

De altfel, o parte din bunurile familiei Lascãr au fost descoperite de anchetatori la percheziþiile domiciliare fãcute la membrii grupãrii. Gruparea a acþionat ºi la Petroºani, unde a reuºit sã dea o spargere la locuinþa fostului ºef al Ocolului Silvic.

Majoritatea imobilelor în care hoþii au intrat la furat erau dotate cu sisteme de alarmã. Toþi sunt judecaþi pentru furt calificat, iar urmãtorul termen de judecatã în dosar a fost stabilit de magistraþii din Petroºani pentru data de 20 octombrie a.c.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Septembrie 2015

Investiþii în calitate la Spitalul din Petroºani 2016

C

ea mai mare unitate medicalã din Valea Jiului este în plin proces de reabilitare, iar lucrãrile continuã în aceastã perioadã, fiind la un pas de realizarea fundaþiei unui nou corp. În plus, aici au ajuns mai multe aparate performante, pentru ca medicina sã poatã fi practicatã la standarde civilizate.

A fost realizatã doar a X-a parte din totalul investiþiilor planificate la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, dar este vizibilã transformarea unitãþii medicale cu cei mai mulþi pacienþi din Valea Jiului.

Administraþia susþine cã lucrãrile sunt în grafic ºi cã totul depinde finanþare. „S-a realizat practic, în întregime anveloparea clãdirii, plus partea de decorativã ºi mai existã acum câteva geamuri care trebuiesc

modificate. Este vorba despre geamurile cu protecþie la incendiu înspre ambulator. Se lucreazã la extinderile actualei clãdiri, respectiv partea de bloc operator – corpul în care la parter va fi RMN-ul ºi la etaj cabinete de consultaþii ºi s-a ajuns la final pe partea de exterior la centrala termicã”, a declarat dr. Alin Vasilescu, manager al S.U.P Nu mai puþin de

Iubitor de animale, prejudiciu de 5000 de lei

P

rejudiciu de 5000 de lei la adãpostul de câini de la Uricani. La începutul acestei luni adãpostul de câini comunitari de la Uricani a fost vandalizat.

Cel care a fãcut acest lucru a fost identificat de poliþiºti ºi ºi-a recunoscut fapta.

“Prejudiciul la adãpostul de la Uricani este de 5000 de lei.

A spart lacãtele, a dat drumul la 35 de câini. În prima zi cei de la serviciul de ecarisaj au reuºit capturarea a 18 maidanezi, iar acum în adãpost sunt 50.

Identificarea fãptaºului a fost

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

7 milioane de lei s-au investit aici, banii fiind de la Ministerul Sãnãtãþii ºi 10 % vin din bugetul local al municipiului Petroºani.

Pânã acum au ajuns aici ºi câteva aparate de ultimã generaþie, iar actul medical s-a îmbunãtãþit acolo unde au sosit acestea. „În cursul anului acesta ºi anul trecut la final, au venit douã aparate de anestezie din cele 8 care urmea-

zã sã vinã, a venit o masã de operaþie din cele 8 care trebuie sã vinã, douã ventilatoare din cele 10 promise, monitoare 10 din 40, deci, vin, treptat, funcþie de finanþare ºi în funcþie de nevoile noastre. A venit ecograful pentru spital ºi la ora actualã putem spune cã s-a furnizat spitalului un ecograf performant, plus încã 6 ecografe pe diferite specialitãþi ºi diferite nivele de performanþã ale lor”, a mai precizat dr. Alin Vasilescu.

Clãdirea nouã a spitalului urmeazã sã fie construitã aici de anul viitor cel mai probabil, însã totul depinde de finanþare. Când lucrãrile vor fi gata, Spitalul de Urgenþã din Petroºani va fi total modernizat ºi va avea aparaturã performantã, însã, totul depinde de banii care vin de la ministerul de resort.

Diana MITRACHE

uºoarã pentru cã adãpostul este dotat cu camere de supraveghere” a precizat Nicolae Ivãnuº, preºedintele ADI câini comunitari din cadrul CJ Hunedoara.

Fãptaºul este cunoscut drept un iubitor de animale, acesta fiind ºi motivul pentru care la începutul lunii a decis sã îi elibereze, ilegal, pe maidanezii din adãpostul de la Uricani.

La Uricani existã acest ANGAJEAZÃ: adãpost nou z muncitori necalificaþi z dulgheri; construit ºi care z mecanici utilaje ( buldoexcavator, se aflã în compactor, excavator, buldozer). gestiunea z ingineri constructori specialitatea civile, Consiliului infrastructura rutierã.

Judeþean Hunedoara, dar Oferim salarii motivante, cazare, diurna, responsabilii de transport la domiciliu. acolo recunosc CV-urile pot fi depuse pânã în data de 15 cã nu au pazã Octombrie la sediul din Deva, str. Ulpia, nr. pe timpul 15, sau pot fi trimise prin email la adresa: nopþii. marius.vulcan@quasar.ro sau prin fax la nr.

Monika 0254.218.151 tel: 0254.215.770.

BACIU

SC ACOMIN SA Deva

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

aduce taxe mai mari

dministraþia localã de la A Petroºani va lansa

în dezbatere publicã noul regulament pentru plata taxelor ºi impozitelor locale.

Persoanele fizice vor plãti mai mult pentru construcþii, dar asta se datoreazã legii.

“Sunt majorãri la persoanele fizice, acestea datorându-se majorãrii valorii minime pe metru pãtrat de construcþie.

Creºterea nu va fi una semnificativã.

Administraþia localã nu poate meþine preþul sub cel stabilit de lege”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani.

Mai sunt ºi alte prevederi prin care se

specificã faptul cã persoanele care deþin mai multe imobile nu plãtesc impozite majorate, asta în condiþiile în care guvernanþii declarau la începutul anului cã persoanele cu averi vor fi supraimpozitate. “În ceea ce îi priveºte pe pensionari, nu vom mai putea sã le acordãm scutiri decât în urmãtorul an dupã depunerea cererii”, a mai spus sursa citatã.

Proiectul se aflã în dezbatere publicã, iar în 60 de zile Consiliul Local al municipiului Petroºani va trebui sã aprobe noul plan.

Monika BACIU

Complex Turistic ALPINA CASI Pãltiniº - judeþul Sibiu ANGAJEAZÃ OSPÃTARI, CAMERISTÃ (PENTRU CURÃÞENIE), BUCÃTAR ªI AJUTOR DE BUCÃTAR. Se oferã cazare, masã ºi salariu. Programul este flexibil. Se agreeazã ºi varianta lucrezi 8 zile ºi 7 zile ai liber. Pentru cei din alte judeþe se negociazã, pe lângã masã ºi cazare, programul de lucru.

Informaþii: 0725.433.405 sau 0741.655.575.

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Septembrie 2015

Continuã ºirul promisiunilor deºarte – Gara Petroºani ºi ”drumul lui Bãsescu”

S

-a dat startul celei de a 5-a campanii electorale în care se regãsesc aceleaºi obiective: reabilitarea Gãrii Petroºani ºi terminarea lucrãrilor la drumul Câmpu lui Neag-Herculane. De data aceasta senatorul Haralambie Vochiþoiu a promis ”ziariºtilor de la Cronica VJ (cu care se judecã prin instanþe –n.n.) ºi cetãþenilor”...

Sunt greu de uitat promisiunile aberante ale fostului senator de Valea Jiului, Cosmin Nicula, care a câºtigat mandate la rând, spre a-ºi îndeplini visul de a ajunge sus, cât mai sus, prin minciunã ºi trãdare. ªi a ajuns dupã ce Valea Jiului l-a votat din nou cu o majoritate covârºitoare - vicepreºedinte al Curþii de Conturi punându-se altfel la adãpost de furtunile ºi haosul politic.

Nicula a promis mutarea gãrii

ncearcã sã recupereze Îprejudiciile de la

cabanieri. Cei care deþin cabane în staþiunea montanã Straja ºi au depãºit suprafa alocatã de autoritãþi, vor fi puºi în postura de a plãti în plus. În staþiunea montanã Straja sunt peste 200 de construcþii.

Conform raportului administraþiei locale de la Lupeni, în munte sunt nu mai puþin de 218 concesiuni.

Din numãrul total al concesiunilor aproape jumãtate nu se încadreazã în normele legale. Din cele 218 concesiuni, 102 nu corespund cu documentele. Cei 108 proprietari de cabane din staþiune au depãºit

Petroºani, lucru refuzat de specialiºti, apoi a promis zbaterea sa pentru alocarea de fonduri în vederea reabilitãrii porþii feroviare a Vãii Jiului. În noiembrie 2011, senatorul Nicula declara: „În ceea ce privesc reparaþiile capitale la Gara Petroºani, suma necesarã va fi cuprinsã în bugetul de stat pentru anul 2012, la capitolul Ministerul Transporturilor”. Nu s-a alocat nici un leu.

La fel s-a întâmplat cu drumul Câmpu lui

Neag-Herculane, DN66A, promis minerilor de Traian Bãsescu pe vremea când era ministru al Transporturilor. În octombrie 2013, pentru a nu ºtim a câta oarã, senatorul Nicula declara cã drumul în cauzã va fi construit ºi va avea finanþare, banii pentru lucrãri urmând sã fie alocati atât de la Bugetul de Stat cât ºi din Fondul European de Dezvoltare Regionalã. „ Dupã cum am promis am reuºit ca aceastã investiþie sã o cuprindem în buget. Banii vor veni de la Fondul European de Dezvoltare Regionalã, respectiv în procent de 15 la sutã din bugetul de stat. Vorbim despre suma de 59,4 milioane

de euro”, a spus atunci Cosmin Nicula. Dar ”drumul lui Bãsescu” tot nu este fãcut.

Dupã Nicula, sãptãmâna trecutã alt senator al Vãii Jiului, Haralambie Vochiþoiu, fost

membru PPDD, actual UNPR, a transmis de la microfonul unei emisiuni tv o promisiune foarte fermã, ºi cu direcþie precisã, ziariºtilor de la Cronica Vãii Jiului ºi cetãþenilor, cã va reabilita Gara Petroºani ºi va

continua drumul Câmpu lui NeagHerculane. Mai precis, banii pentru lucrãrile acestor douã obiective se vor regãsi în bugetul pe anul 2016. ”Vreau sã vã spun vouã, ziariºtilor de la Cronica Vãii Jiului, ºi cetãþenilor din Valea Jiului cã eu, anul viitor, voi rezolva problema Gãrii Petroºani ºi a drumului Câmpu lui Neag-Herculane.

Banii pentru lucrãri se vor regãsi în bugetul pe 2016. Da, mã puteþi monitoriza dacã mã þin de promisiune” – a declarat, sãptãmâna trecutã, senatorul Haralambie Vochiþoiu.

Greu de crezut cã senatorul se va putea þine de cuvânt, pentru cã multe au fost promisiunile sale în

Autoritãþile locale de la Lupeni recupereazã prejudiciile cauzate de cabanieri cu puþin sau cu foarte mult suprafaþa totalã de teren care le-a fost concesionatã. Pe alocuri sunt depãºiri de ordinul sutelor de metri pãtraþi, iar acum autoritãþile locale încearcã sã recupereze banii.

“Am primit asigu-

rãri cã aceºtia au fost înºtiinþaþi sã intre în legalitate ºi vor plãti concesiunile la dimensiunile reale, inclusiv pe anii precedenþi.

Acest lucru înseamnã recuperarea unor bani pentru bugetul local”, spune Cristian Roºu, consilier local la

Lupeni.

Reprezentanþii municipalitãþii au verificat toate cabanele din staþiunea montanã ºi au mãsurat fiecare construcþie pentru a determina dacã acestea respectã normele.

“Având în vedere hotãrârea Consiliului Local al municipiului Lupeni nr. 100/2013 prin care s-a constituit o comisie de analizã a contractelor de concesiune din staþiunea turisticã Straja Lupeni, prin prezentul raport vã informãm cã aceastã comisie s-a deplasat în teren ºi a mãsurat toate construcþiile cu o ruleta neetalonatã de 50 mp, în urma cãruia au fost calculate suprafeþele de teren

ocupate de construcþii.

Din analiza contractelor de concesiune a reieºit suprafaþa de teren concesionatã de fiecare persoanã în parte. Prin compararea suprafeþelor de teren ocupate de construcþii ºi din cele de concesiune reiese faptul cã unele suprafeþe de teren

campania electoralã, unele considerate de-a dreptul aiuritoare cum au fost cele 100 fãcute de partidul în care se afla atunci – PPDD. Anul 2016 este an electoral, iar Gara Petroºani ºi drumul DN66A fac, în continuare, obiectul campaniei electorale, aºa cum s-a întâmplat în ultimii 15 ani. În cele patru campanii electorale pentru alegerile generale, toþi candidaþii au promis…

Dar o parte a cetãþenilor, lideri de zone, au declarat cã au pãstrat fluturaºii cu promisiunile celor aleºi ºi în viitor vor bifa cât a fost minciunã ºi cât adevãr în spusele politicienilor.

Ileana FIRÞULESCU ocupate de construcþii, sunt mai mici decât cele din contractul de concesiune, iar altele depãºesc suprafaþa din contractul de concesiune”, se aratã în raportul comisiei de analizã a concesiunilor din Straja.

Faptul cã în Straja s-a construit haotic ºtie toatã lumea ºi se vede cu ochiul liber.

Acum ºi documentele confirmã acest lucru.

Monika BACIU

4 Actualitate

Copiii Coloniei Petroºani – ”bulgãri de cristal” la umbra sãrãciei Ce se va alege de bunurile cu valoare istoricã ale minei din Petrila? ” D Încercãm sã mai descreþim frunþi pentru cã sunt multe nevoi. Totul este ca noi, ceilalþi, sã ne implicãm. Cât de puþin putem, dar s-o facem” – a declarat directorul general al INSEMEX, Artur Gãman, membru fondator al Asociaþiei ”Grupul de prieteni” Petroºani.

ªcoala nr.2, situatã în Colonia Petroºani, este una consideratã ”de suflet” a multora.

Copiii de aici sunt

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Septembrie 2015

consideraþi ”bulgãri de cristal” acoperiþi cu tristeþea ºi greutãþile pe care le au pãrinþii defavorizaþi de soartã.

Pãduchii menþin Valea Jiului în top

V

alea Jiului se menþine în topul pãduchilor. La începutul fiecãrui an ºcolar, medicii de familie realizeazã triajul epidemiolog al elevilor.

La fel ca în fiecare an, Valea Jiului se menþine în topul îmbolnãvirilor în rândul elevilor. Din cei peste 60 de mii de elevi, la nivel judeþean, au fost investigaþi 40 de mii de elevi, iar

În asemenea medii multe talente nu pot fi puse în valoare, iar performanþa se atige greu…

Acþiunile de ajutorare, donaþiile fãcute ºcolilor sunt binevenite, în general, iar celor cum sunt cea din Colonia Petroºaniului cu atât mai mult.

Un astfel de gest a fost fãcut de Asociaþia ”Grupul de prieteni”, în fruntea cãreia a fost de data aceasta directorul general al INSEMEX, George Artur Gãman, care este ºi unul dintre fondatorii respectivei asociaþii umanitare.

Asociaþia a ales clasa 0, învãþãtoare Ilidy Nemeº, o clasã cu 21 de copii dintre care câþiva sunt cuprinºi ºi în grupul de la Casa Pollicino Petroºani.

afecþiunile de care suferã aceºtia sunt în numãr de 405.

“Au fost înregistrate 179 de angine din care 80 în Valea Jiului, 51 Deva ºi 48 în Hunedoara. 207 copii au fost identificaþi ca având pediculozã, 87 fiind în Valea Jiului, 60 la Deva, 28 la Hunedoara, 24 în zona Orãºtiei ºi opt la Cãlan”, a declarat Cecilia Birãu, purtãtor de cuvânt al DSP Hunedoara.

Dacã în alþi ani au existat ºi cazuri de scabie, anul acesta boala nu s-a mai manifestat în rândul elevilor.

“Pãrinþii trebuie sã fie atenþi la copii ºi î cazul în care aceºtia prezintã scaune diareice, febrã sau grataj, adicã mâncãrimi sã îi ducã la medicul de familie pentru consult ºi sã nu îi trimitã la ºcoalã pentru a nu rãspândi eventuale boli”, a mai spus sursa citatã. An de an, odatã cu începutul anului ºcolar apar ºi primele boli sau primii pãduchi.

Monika BACIU

upã efectuarea ecologizãrii terenului, Mina Dâlja a dispãrut ca ºi cum nici nu ar fi existat vreodatã. Aceeaºi soartã o va avea ºi Mina Petrila care-ºi va închide porþile în curând.

”Creioanele colorate ºi makere carioca pentru colorat se terminã rapid ºi am avea nevoie de mai multe. Cred cã ar fi foarte bine sã avem o tablã magneticã pentru cã ne ajutã mult la expunerile lecþiilor specifice clasei 0” – a declarat Ildy Nemeº.

Elevii au primit tabla magneticã, creioane ºi carioca, dulciuri ºi câte o canã ornatã cu personaje de poveste. ”Încercãm sã mai descreþim frunþi pentru cã sunt multe nevoi.

Totul este ca noi, ceilalþi, sã ne implicãm.

Cât de puþin putem, dar s-o facem” – a declarat Artur Gãman.

Cu aceastã ocazie, ”Grupul de prieteni” a aflat cã grãdiniþa, care aparþine, ca ºi ºcoala, de Colegiul ”Dimitrie Leonida” Petroºani, cã ar mai fi necesare încã patru table magnetice, iar problema invitã cu câteva zile înainte este cea a grãdiniþei. Mai precis, grãdiniþa nu a primit aviz de

Ploaie, nu ninsoare

V

reme urâtã, dar nu zãpadã.

Meteorologii au anunþat cã în zonele de munte înalte va ninge zilele acestea.

În masivul Parâng încã nu se întrunesc condiþiile pentru a se aºterne primul strat de zãpadã din acest an, asta deºi vremea este destul de urâtã. “Plouã, e ceaþã, e rece. E urâtã vremea. La noi încã nu va ninge, probabil în zonele de nord se vor semnala astfel de condiþii”, a declarat Dumitru Bârlida, ºef Salvamont Parâng.

Turiºþii sunt sfãtuiuþi sã nu se aventureze pe crestele montane fãrã a avea pregãtirea necesarã.

“Le recomandãm celor care vin la munte în aceastã perioadã sã fie îmbrãcaþi cu echipament adecvat ºi sã nu se abatã de la traseele montane”, a mai spus sursa citatã.

Staþiunea montanã Parâng este deservitã de 11 salvatori montani care sunt dotaþi cu mãºina de teren, ATV-uri, snowmobil ºi echipament pentru a-i transporta pe rãniþi.

Serviciul Public Salvamont Petroºani îºi

funcþionare de la Direcþia de Sãnãtate Publicã, drept pentru care trei clase de preºcolari vor trebui sã funcþioneze în cadrul ªcolii, lucru ce ar aglomera activitatea.

Primãria Petroºani cautã soluþii pentru îndeplinirea cerinþelor inspectorilor de la Sãnãtate Publicã astfel încât cursurile sã se desfãºoare în bune condiþii.

Ileana FIRÞULESCU desfãºoarã activitatea în zona munþilor Parangªureanu, zona fiind delimitatã de Valea Polatiºtei, Vf. Parângul Mare, linia crestei pânã la Coasta lui Rus, Pasul Groapa Seacã, Vf. Capra, Vf. lui Petru, Vf . ªureanu pânã pe Valea Streiului, acoperind o suprafaþã de aprox.75.000 ha.

Monika BACIU

Din pãcate, în ciuda insistenþelor unor oameni de bine, multe dintre obiectivele cu

valoare „istoricã” dat fiind faptul cã mina a clãdit oraºul din estul Vãii Jiului, nu vor fi

salvate. Exemplul este Mina Dâlja, din fosta unitate minierã, astãzi, a mai rãmas doar un

Suspectat de braconaj

N

umeroase capcane gãsite în zona Uricani i-au pus în alertã pe jandarmi ºi pãdurari, aceºtia suspectând cã în zonã se braconeazã.

Poliþiºtii au deschis un dosar penal ºi fac cercetãri pentru a da de urma braconierilor.

Rãsturnare de situaþie în cazul ursului rãmas captiv într-un gard de sârmã din zona Balomir dintre Lupeni ºi Uricani.

Proprietarul terenului pe care a fost descoperit animalul sãlbatic este suspectat de braconaj. Animalul s-a încurcat într-un gard de sârmã ºi a rãmas captiv timp de zece ore pânã când a putut fi eliberat. La o examinare atentã, jandarmii au descoperit cã ursul era prins

într-un laþ mascat foarte bine de gardul de sârmã, iar braconierul a vrut astfel sã-ºi ascundã capcana. Jandarmii montani au descoperit ºi alte capcane în zonã ºi-l suspecteazã pe localnic de braconaj. În baza probelor adunate de la faþa locului dupã eliberarea ursului, jandarmii au sesizat Poliþia Uricani care a început cercetãrile în cauzã. „La sesizarea jandarmilor, pentru cã ei sunt competenþi pe aceastã linie, s-au gãsit laþuri

specifice activitãþilor de braconaj. Principalul suspect ar fi chiar proprietarul terenului. S-a înregistrat dosar penal ºi se fac cercetãri pentru luarea mãsurilor legale”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Capcanele puse de braconieri nu erau pentru urºi ci pentru vânat mai mic. „Cel care a pus laþurile, erau destul de multe, nu urmãrea el sã prindã urºi. Erau pentru iepuri, vulpi, vânat mai mic dar a cãzut în laþ ursul. Cel mai probabil s-a speriat când a vãzut ursul prins în laþ ºi atunci a dat alarma. A încercat el sã bãlmãjeascã ceva pe acolo, cã sârma cu care a fãcut laþul (n.r. capcana) era desprinsã din gard, însã problema este cã s-au gãsit mai multe laþuri”, spun unele surse. Dacã va fi gãsit vinovat de braconaj, la finalul anchetei derulate de Poliþia Uricani, suspectul ar putea face închisoare.

Maximilian GÂNJU

Maidanezii, „agenþii” de la rutierã C âinii comunitari, dirijeazã circulaþia rutierã.

Maidanezii se plimbã nestingheriþi prin oraºele Vãii Jiului, iar reprezentanþii Seviciului Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân sunt depãºiþi de situaþie.

Zilnic, cei de la serviciul de ecarisaj se deplaseazã în diferite zone ale Vãii Jiului pentru a aduna maidanezii de pe strãzi, însã ºi aºa aceºtia sunt mulþi.

“Sãptãmâna trecutã la Uricani s-a defectat maºina, iar la Petroºani se reamenajeazã adãpostul. Sper sã finalizãm lucrãrile pânã la 1 noiembrie. Chiar ºi aºa zilnic se adunã zeci de câini de pe strãzi”, a declarat Nicolae Ivãnuº,

reprezentant ADI Serviciul Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân.

Reprezentanþii serviciului susþin cã sunt probleme la plata cotizaþiilor. “Primãria Petroºani ºi Uricani sunt singurele care

monument comemorativ. ªi acela în ruinã. În rest, nimic nu mai aminteºte de faptul cã

achitã la timp cotizaþia. ªi Petrila a plãtit o parte din cotizaþie. La Lupeni încã nu au achitat asta deºi au aprobat prin hotãrâre de consiliu plata contribuþiei de 2,5 lei/cap de locuitor anual”, a mai spus sursa citatã.

În anul 2014, timp de trei luni, prin HG 1059, dupã 14 zile lucrãtoare în care câinii erau þinuþi în adãpost, puteau fi eutanasiaþi.

Acum, acest lucru nu mai este posibil ºi adãposturile sunt supraaglomerate. Anul trecut au fost capturaþi doar aproximativ 3.600, peste o mie dintre aceºtia fiind eutanasiaþi. Chiar dacã hunedorenii susþin cã sunt foarte mari iubitori de animale, în 2014 doar 959 s-au arãtat interesaþi de soarta patrupedelor, motiv pentru care i-au ºi adoptat.

Monika BACIU

în zona respectivã a funcþionat o minã în care ºi-au pierdut viaþa prea mulþi ortaci. În prezent, pe terenul fostei exploatãri miniere funcþioneazã mai multe societãþi care au domenii de activitate total diferite faþã de extragerea cãrbunelui. În ceea ce priveºte monumentul comemorativ, ridicat în memoria minerilor care ºi-au pierdut viaþa în subteran, acesta este o adevãratã patã neagrã pe obrazul municipiului.

Acoperit de zdrenþe, gunoaie ºi nepãsare, monumentul a fost deposedat ºi de plãcile de marmurã care îl acopereau cândva. În prezent, reprezintã fidel, ce-i drept, viitorul care i se

pregãteºte mineritului din Valea Jiului, respectiv o intrare în uitare, dupã apropiata lichidare. Mina Dâlja a fost inauguratã în anul 1867 ºi a funcþionat pânã în 1931. Dupã o întrerupere temporarã a activitãþii, extragerea cãrbunelui a fost reluatã în anul 1964 ºi a continuat pânã în 1999, anul care a adus închiderea ei definitivã.

Lucrãrile de aducere la cota zero a exploatãrii miniere din Petroºani au demarat pe 1 iunie 2005 ºi au fost încheiate pe 31 octombrie 2006.

Lichidarea minei a fost finanþatã de cãtre Banca Mondialã ºi Guvernul României.

Maximilian GÂNJU

PREMIERÃ

3 octombrie 2015, Ora 18:00 Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani

4 Actualitate

Copiii Coloniei Petroºani – ”bulgãri de cristal” la umbra sãrãciei Ce se va alege de bunurile cu valoare istoricã ale minei din Petrila? ” D Încercãm sã mai descreþim frunþi pentru cã sunt multe nevoi. Totul este ca noi, ceilalþi, sã ne implicãm. Cât de puþin putem, dar s-o facem” – a declarat directorul general al INSEMEX, Artur Gãman, membru fondator al Asociaþiei ”Grupul de prieteni” Petroºani.

ªcoala nr.2, situatã în Colonia Petroºani, este una consideratã ”de suflet” a multora.

Copiii de aici sunt

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Septembrie 2015

consideraþi ”bulgãri de cristal” acoperiþi cu tristeþea ºi greutãþile pe care le au pãrinþii defavorizaþi de soartã.

Pãduchii menþin Valea Jiului în top

V

alea Jiului se menþine în topul pãduchilor. La începutul fiecãrui an ºcolar, medicii de familie realizeazã triajul epidemiolog al elevilor.

La fel ca în fiecare an, Valea Jiului se menþine în topul îmbolnãvirilor în rândul elevilor. Din cei peste 60 de mii de elevi, la nivel judeþean, au fost investigaþi 40 de mii de elevi, iar

În asemenea medii multe talente nu pot fi puse în valoare, iar performanþa se atige greu…

Acþiunile de ajutorare, donaþiile fãcute ºcolilor sunt binevenite, în general, iar celor cum sunt cea din Colonia Petroºaniului cu atât mai mult.

Un astfel de gest a fost fãcut de Asociaþia ”Grupul de prieteni”, în fruntea cãreia a fost de data aceasta directorul general al INSEMEX, George Artur Gãman, care este ºi unul dintre fondatorii respectivei asociaþii umanitare.

Asociaþia a ales clasa 0, învãþãtoare Ilidy Nemeº, o clasã cu 21 de copii dintre care câþiva sunt cuprinºi ºi în grupul de la Casa Pollicino Petroºani.

afecþiunile de care suferã aceºtia sunt în numãr de 405.

“Au fost înregistrate 179 de angine din care 80 în Valea Jiului, 51 Deva ºi 48 în Hunedoara. 207 copii au fost identificaþi ca având pediculozã, 87 fiind în Valea Jiului, 60 la Deva, 28 la Hunedoara, 24 în zona Orãºtiei ºi opt la Cãlan”, a declarat Cecilia Birãu, purtãtor de cuvânt al DSP Hunedoara.

Dacã în alþi ani au existat ºi cazuri de scabie, anul acesta boala nu s-a mai manifestat în rândul elevilor.

“Pãrinþii trebuie sã fie atenþi la copii ºi î cazul în care aceºtia prezintã scaune diareice, febrã sau grataj, adicã mâncãrimi sã îi ducã la medicul de familie pentru consult ºi sã nu îi trimitã la ºcoalã pentru a nu rãspândi eventuale boli”, a mai spus sursa citatã. An de an, odatã cu începutul anului ºcolar apar ºi primele boli sau primii pãduchi.

Monika BACIU

upã efectuarea ecologizãrii terenului, Mina Dâlja a dispãrut ca ºi cum nici nu ar fi existat vreodatã. Aceeaºi soartã o va avea ºi Mina Petrila care-ºi va închide porþile în curând.

”Creioanele colorate ºi makere carioca pentru colorat se terminã rapid ºi am avea nevoie de mai multe. Cred cã ar fi foarte bine sã avem o tablã magneticã pentru cã ne ajutã mult la expunerile lecþiilor specifice clasei 0” – a declarat Ildy Nemeº.

Elevii au primit tabla magneticã, creioane ºi carioca, dulciuri ºi câte o canã ornatã cu personaje de poveste. ”Încercãm sã mai descreþim frunþi pentru cã sunt multe nevoi.

Totul este ca noi, ceilalþi, sã ne implicãm.

Cât de puþin putem, dar s-o facem” – a declarat Artur Gãman.

Cu aceastã ocazie, ”Grupul de prieteni” a aflat cã grãdiniþa, care aparþine, ca ºi ºcoala, de Colegiul ”Dimitrie Leonida” Petroºani, cã ar mai fi necesare încã patru table magnetice, iar problema invitã cu câteva zile înainte este cea a grãdiniþei. Mai precis, grãdiniþa nu a primit aviz de

Ploaie, nu ninsoare

V

reme urâtã, dar nu zãpadã.

Meteorologii au anunþat cã în zonele de munte înalte va ninge zilele acestea.

În masivul Parâng încã nu se întrunesc condiþiile pentru a se aºterne primul strat de zãpadã din acest an, asta deºi vremea este destul de urâtã. “Plouã, e ceaþã, e rece. E urâtã vremea. La noi încã nu va ninge, probabil în zonele de nord se vor semnala astfel de condiþii”, a declarat Dumitru Bârlida, ºef Salvamont Parâng.

Turiºþii sunt sfãtuiuþi sã nu se aventureze pe crestele montane fãrã a avea pregãtirea necesarã.

“Le recomandãm celor care vin la munte în aceastã perioadã sã fie îmbrãcaþi cu echipament adecvat ºi sã nu se abatã de la traseele montane”, a mai spus sursa citatã.

Staþiunea montanã Parâng este deservitã de 11 salvatori montani care sunt dotaþi cu mãºina de teren, ATV-uri, snowmobil ºi echipament pentru a-i transporta pe rãniþi.

Serviciul Public Salvamont Petroºani îºi

funcþionare de la Direcþia de Sãnãtate Publicã, drept pentru care trei clase de preºcolari vor trebui sã funcþioneze în cadrul ªcolii, lucru ce ar aglomera activitatea.

Primãria Petroºani cautã soluþii pentru îndeplinirea cerinþelor inspectorilor de la Sãnãtate Publicã astfel încât cursurile sã se desfãºoare în bune condiþii.

Ileana FIRÞULESCU desfãºoarã activitatea în zona munþilor Parangªureanu, zona fiind delimitatã de Valea Polatiºtei, Vf. Parângul Mare, linia crestei pânã la Coasta lui Rus, Pasul Groapa Seacã, Vf. Capra, Vf. lui Petru, Vf . ªureanu pânã pe Valea Streiului, acoperind o suprafaþã de aprox.75.000 ha.

Monika BACIU

Din pãcate, în ciuda insistenþelor unor oameni de bine, multe dintre obiectivele cu

valoare „istoricã” dat fiind faptul cã mina a clãdit oraºul din estul Vãii Jiului, nu vor fi

salvate. Exemplul este Mina Dâlja, din fosta unitate minierã, astãzi, a mai rãmas doar un

Suspectat de braconaj

N

umeroase capcane gãsite în zona Uricani i-au pus în alertã pe jandarmi ºi pãdurari, aceºtia suspectând cã în zonã se braconeazã.

Poliþiºtii au deschis un dosar penal ºi fac cercetãri pentru a da de urma braconierilor.

Rãsturnare de situaþie în cazul ursului rãmas captiv într-un gard de sârmã din zona Balomir dintre Lupeni ºi Uricani.

Proprietarul terenului pe care a fost descoperit animalul sãlbatic este suspectat de braconaj. Animalul s-a încurcat într-un gard de sârmã ºi a rãmas captiv timp de zece ore pânã când a putut fi eliberat. La o examinare atentã, jandarmii au descoperit cã ursul era prins

într-un laþ mascat foarte bine de gardul de sârmã, iar braconierul a vrut astfel sã-ºi ascundã capcana. Jandarmii montani au descoperit ºi alte capcane în zonã ºi-l suspecteazã pe localnic de braconaj. În baza probelor adunate de la faþa locului dupã eliberarea ursului, jandarmii au sesizat Poliþia Uricani care a început cercetãrile în cauzã. „La sesizarea jandarmilor, pentru cã ei sunt competenþi pe aceastã linie, s-au gãsit laþuri

specifice activitãþilor de braconaj. Principalul suspect ar fi chiar proprietarul terenului. S-a înregistrat dosar penal ºi se fac cercetãri pentru luarea mãsurilor legale”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Capcanele puse de braconieri nu erau pentru urºi ci pentru vânat mai mic. „Cel care a pus laþurile, erau destul de multe, nu urmãrea el sã prindã urºi. Erau pentru iepuri, vulpi, vânat mai mic dar a cãzut în laþ ursul. Cel mai probabil s-a speriat când a vãzut ursul prins în laþ ºi atunci a dat alarma. A încercat el sã bãlmãjeascã ceva pe acolo, cã sârma cu care a fãcut laþul (n.r. capcana) era desprinsã din gard, însã problema este cã s-au gãsit mai multe laþuri”, spun unele surse. Dacã va fi gãsit vinovat de braconaj, la finalul anchetei derulate de Poliþia Uricani, suspectul ar putea face închisoare.

Maximilian GÂNJU

Maidanezii, „agenþii” de la rutierã C âinii comunitari, dirijeazã circulaþia rutierã.

Maidanezii se plimbã nestingheriþi prin oraºele Vãii Jiului, iar reprezentanþii Seviciului Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân sunt depãºiþi de situaþie.

Zilnic, cei de la serviciul de ecarisaj se deplaseazã în diferite zone ale Vãii Jiului pentru a aduna maidanezii de pe strãzi, însã ºi aºa aceºtia sunt mulþi.

“Sãptãmâna trecutã la Uricani s-a defectat maºina, iar la Petroºani se reamenajeazã adãpostul. Sper sã finalizãm lucrãrile pânã la 1 noiembrie. Chiar ºi aºa zilnic se adunã zeci de câini de pe strãzi”, a declarat Nicolae Ivãnuº,

reprezentant ADI Serviciul Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân.

Reprezentanþii serviciului susþin cã sunt probleme la plata cotizaþiilor. “Primãria Petroºani ºi Uricani sunt singurele care

monument comemorativ. ªi acela în ruinã. În rest, nimic nu mai aminteºte de faptul cã

achitã la timp cotizaþia. ªi Petrila a plãtit o parte din cotizaþie. La Lupeni încã nu au achitat asta deºi au aprobat prin hotãrâre de consiliu plata contribuþiei de 2,5 lei/cap de locuitor anual”, a mai spus sursa citatã.

În anul 2014, timp de trei luni, prin HG 1059, dupã 14 zile lucrãtoare în care câinii erau þinuþi în adãpost, puteau fi eutanasiaþi.

Acum, acest lucru nu mai este posibil ºi adãposturile sunt supraaglomerate. Anul trecut au fost capturaþi doar aproximativ 3.600, peste o mie dintre aceºtia fiind eutanasiaþi. Chiar dacã hunedorenii susþin cã sunt foarte mari iubitori de animale, în 2014 doar 959 s-au arãtat interesaþi de soarta patrupedelor, motiv pentru care i-au ºi adoptat.

Monika BACIU

în zona respectivã a funcþionat o minã în care ºi-au pierdut viaþa prea mulþi ortaci. În prezent, pe terenul fostei exploatãri miniere funcþioneazã mai multe societãþi care au domenii de activitate total diferite faþã de extragerea cãrbunelui. În ceea ce priveºte monumentul comemorativ, ridicat în memoria minerilor care ºi-au pierdut viaþa în subteran, acesta este o adevãratã patã neagrã pe obrazul municipiului.

Acoperit de zdrenþe, gunoaie ºi nepãsare, monumentul a fost deposedat ºi de plãcile de marmurã care îl acopereau cândva. În prezent, reprezintã fidel, ce-i drept, viitorul care i se

pregãteºte mineritului din Valea Jiului, respectiv o intrare în uitare, dupã apropiata lichidare. Mina Dâlja a fost inauguratã în anul 1867 ºi a funcþionat pânã în 1931. Dupã o întrerupere temporarã a activitãþii, extragerea cãrbunelui a fost reluatã în anul 1964 ºi a continuat pânã în 1999, anul care a adus închiderea ei definitivã.

Lucrãrile de aducere la cota zero a exploatãrii miniere din Petroºani au demarat pe 1 iunie 2005 ºi au fost încheiate pe 31 octombrie 2006.

Lichidarea minei a fost finanþatã de cãtre Banca Mondialã ºi Guvernul României.

Maximilian GÂNJU

PREMIERÃ

3 octombrie 2015, Ora 18:00 Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Septembrie 2015

67 de ani de învãþãmânt la Universitatea Petroºani

U

niveristatea din Petroºani ºi-a deschis, în mod oficial, porþile pentru noul an de învãþãmînt. Prefectul, preºedintele Consiliului Judeþean, profesori ºi studenþi au fost în Aula Universitãþii ca sã le ureze un bun venit în mediul academic al judeþului Hunedoara. Începe un nou an, sub auspiciile schimbãrii la Petroºani, iar mediul academic a dat

startul, în Aula Universitãþii. Rectorul Marius Marcu a þinut sã le mulþumeascã celor prezenþi ºi le-a promis cã va adapta periodic programele de studii, aºa încât cercetarea ºi instruirea sã fie în pas cu cerinþele lumii în care trãim. „Este cel de al 67 an univeristar la Petroºani, universitatea noastrã fiind continuatoarea vieþii academice, dupã ce a fost înfiinþat, în anul 1948, Institutul Cãrbunelui.

Pânã acum,

Termoficarea va funcþiona om avea cãrbuni pentru ca la iarnã, ºi V la Deva ºi în Valea Jiului,

sã fie cãldurã. Prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu a dat asigurãri cã statul va interveni în aceastã situaþie ºi, cel puþin în acest an, cãldura nu va lipsi în apartamentele branºate la sistemul centralizat.

Situaþia economicã fãrã precedent în care se aflã Complexul Energetic Hunedoara, lipsa cãrbunelui ºi a investiþiilor în infrastructurã, au fãcut ca reprezentanþii

Universitatea din Petroºani a parcurs o perioadã de profunde transformãri în ceea ce priveºte diversificarea profilelor ºi specializãrilor, dincolo de continuarea învãþãmântului în domeniul tehnic, având acum învãþãmânt universitar cu profil economic, socio-uman, informatic ºi de administrare publicã”, a declarat

Guvernului sã caute o soluþie viabilã. Termoficarea este ca ºi rezolvatã mãcar pentru aceastã iarnã ºi se va apela la rezerva srtatului, dacã din minele din Valea Jiului nu va fi extrasã huilã suficientã la iarnã ºi minerii vor lucra sã o dea înapoi. „Se va face un împrumut de la rezerva de stat ºi vom primi cantitatea de huilã pe care actualul director general al CEH spune cã va fi doar sub formã de împrumut ºi cã o vom returna. Avem, practic, materia primã necesarã pentru agentul termic, atât în Valea Jiului, cât ºi pentru Deva, aºa încât în aceastã iarnã vom avea cãldurã ºi apã caldã”, a declarat Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara.

Pentru a putea sã funcþioneze la parametrii normali, cele douã termocentrale din Paroºeni ºi de la Mintia au nevoie de 145 000 de tone de cãrbune ºi o parte din resurse vor fi asigurate din rezerva de stat, în completarea celei extrase din minele Vãii Jiului.

Agentul termic va fi livrat, dupã ce societãþile de termoficare, împreunã cu cei de la cele douã termocentrale, vor stabili programul.

Legal, agentul termic trebuie furnizat în momentul în care temperatura scade pe timpul nopþii sub 10 C. Diana MITRACHE

conf univ dr ing Marius Marcu, rectorul Universitãþii din Petroºani, la deschiderea noului an universitar.

Bobocii au fost încurajaþi cã au fãcut un pas important ºi chiar au asistat la o ceremonie în care conducerea univeristãþii a premiat primii 3 studenþi de la toate cele 3 facultãþi., studenþi care au terminat studiile cu

media 10.

Prezenþi la ceremonie au fost ºi reprezentanþii Prefecturii ºi ai Consiliului Judeþean Hunedoara, care le-au urat un an bun tuturor. „În fiecare an, începerea anului universitar este un moment festiv, un moment în care studenþii vin cu încredere în noul an. Studenþia este cea mai frumoasã

I-a stat în cale o remorcã

A

venit la Petroºani ºi a vrut sã conducã noaptea, crezând cã nimeni nu îl vede.

Un tânãr din Sãlaºu de Sus a profitat de faptul cã era aproape miezul nopþii ºi, fãrã sã mai þinã cont cã bãuse, a luat maºina ºi a plecat cu ea prin Petroºani, pe ºoseaua de centurã. Numai cã a pierdut controlul volanului ºi a spulberat o remorcã parcatã pe marginea ºoselei, iar acum s-a ales cu dosar penal. „În data de 27.09.2015, în jurul orei 23,00, un bãrbat de 28 de ani, din

Prãdat de chiriaº

U

n hunedorean s-a trezit fãrã maºinã, bani ºi telefoane, dupã ce ºi-a fãcut milã de un tânãr ºi l-a gãzduit aproape o lunã.

Omul a sesizat iniþial cã îi lipseºte maºina din parcare ºi a sunat imediat la 112. Apoi a vãzut cã lipsesc ºi restul obiectelor din casã, dar ºi banii. Poliþiºtii au alertat imediat patrulele din trafic ºi au ºi identificat maºina. A urmat o urmãrire ca în filme, iar proprietarul maºinii a rãmas uluit, dupã ce a vãzut cã tocmai chiriaºul sãu îl prãdase. „O patrulã de poliþie rutierã aflatã în serviciu pe raza municipiului Hunedoara a observat autoturismul în trafic, pe bulevardul Traian, din Hunedoara.

Poliþiºtii au efectuat semnal regulamentar de oprire a autovehiculului, însã

perioadã a vieþii voastre. Aici vã formaþi ca ºi oameni, vã pregãtiþi aºa încât sã faceþi faþã cu brio în viaþã. Univeristatea din Petroºani a reuºit, pe parcursul celor 67 de ani, sã scoatã generaþii foarte bune, iar acum foºtii studenþi conduc instituþii locale ºi au devenit personalitãþi ale Vãîi Jiului. Cred cã universitatea este cea care vã insuflã încrederea cã paºii pe care îi faceþi în viaþã sunt cei mai potriviþi”, le-a spus Sorin Vasilescu, prefectul judeþului HD, studenþilor care au asistat la ceremonie.

Oficial, anul universitar a fost deschis luni dimineaþã, iar de marþi încep ºi cursurile la toate cele 3 facultãþi de aici.

Diana MITRACHE

comuna Sãlaºul de Sus, care conducea un autoturism pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, din municipiul Petroºani, a pierdut controlul asupra autoturismului ºi a acroºat o semiremorcã parcatã pe banda I de circulaþie, pe direcþia de deplasare cartier Aeroport spre Piaþa Victoriei. În urma testãrii bãrbatului cu aparatul alcooltest, rezultatul a indicat o concentraþie de 0,62 mg/l alcool pur în aerul expirat. În cauzã s-a întocmit dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de conducerea unui vehicul pe drumurile publice sub influenþa bãuturilor alcoolice”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Diana MITRACHE conducãtorul autovehiculului – un hunedorean în vârstã de 39 de ani - nu a oprit, continuându-ºi deplasarea pe ºoseaua Hunedoara – Deva, pânã la intersecþia cu strada Stufid, unde a abandonat autoturismul ºi a fugit în vegetaþia din zonã, iar apoi a pãtruns în incinta unei societãþi comerciale, fiind depistat de cãtre agenþii de pazã ai societãþii ºi predat poliþiºtilor. În urma cercetãrilor, poliþiºtii au stabilit cã, în dimineaþa zilei de 25.09.2015, suspectul a plecat din locuinþa persoanei vãtãmate, unde era gãzduit de circa trei sãptãmâni, sustrãgându-i trei telefoane mobile, 350 de lei, cheia ºi actele autoturismului”, declarã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Bãrbatul a fost arestat ºi îºi va petrece urmãtoarele 30 de zile în spatele gratiilor..

Diana MITRACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Septembrie 2015

Zeci de mii de semnãturi pentru canonizarea lui Arsenie Boca

P

este 10.000 de semnãturi pentru canonizarea lui Arsenie Boca. Petiþia lansatã în mediul virtual prin care se solicitã canonizarea lui Arsenie Boca a adunat pânã acum peste 10 mii de semnãturi. Mai exact, 12.341 de persoane ºi-au exprimat dorinþa ca Arsenie Boca sã fie ridicat la rangul de sfânt.

Reprezentanþii Bisericii Ortodoxe Române încã nu au fãcut demersurile oficiale pentru a-l canoniza pe Sfântul Ardealului aºa cum este supranumit Arsenie Boca.

“Dacã în planul lui Dumneeu este ca pãrintele sã fie canonizat va fi. La timpul potrivit. Prima etapã a canonizãrii este cea a constatãrii unei evlavii populare. Se creazã un cult în jurul persoanei repective”, spune Mitropolitul Ardealului, IPS Laurenþiu Streza, pentru emisiunea România te iubesc.

Peste 10.000 de români îi cer

Patriarhului Canonizarea Pãrintelui Arsenie Boca – Sfântul Ardealului. Petiþia lor a fost depusã în atenþia PF Pãrinte Daniel, a Sfântului Sinod ºi a Comisiei pentru

Canonizarea Sfinþilor Români Pãrintele Arsenie Boca, ieromonah, teolog ºi pictor ortodox român, nãscut la 29 septembrie 1910 la Vaþa de Sus, judeþul Hunedoara, a fost stareþ la Mãnãstirea Brâncoveanu de la Sâmbãta de Sus ºi, apoi, la Mãnãstirea Prislop. Datoritã personalitãþii sale ºi darului de vãzãtor cu duhul, mii de credincioºi veneau

sã-l asculte. Însã, tot din acest motiv, a fost hãrþuit de Securitatea bolºevicã. A fost unul dintre martirii comunismului, fiind închis la Securitatea din Braºov, dus la Canal, închis la Jilava, Bucureºti, Timiºoara ºi la Oradea.

Dupã 1959, i s-a interzis activitatea preoþeascã pânã la moarte, care a survenit la 28 noiembrie 1989. La mormântul sãu de la Mãnãstirea Prislop din Þara Haþegului se perindã, zilnic, sute de pelerini, iar la sãrbãtorile aniversare vin zeci de mii de credincioºi din întreaga þarã, care atestã prin mãrturiile lor minunile sãvârºite de Pãrintele Arsenie Boca. Pentru cã evlavia popularã vorbeºte de la sine, cerem Patriarhiei Române, Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sã înceapã demersurile fireºti pentru canonizarea Sfântului Ardealului.

Monika BACIU

Tablouri cu Arsenie Boca comercializate ilegal, la mãnãstirea Prislop

Z

eci de tablouri contrafãcute ce îl înfãþiºeazã pe Ieromonahul Arsenie Boca au fost oprite de la comercializare, iar comercianþii aflaþi în parcãrile din zona mãnãstirii Prislop au fost sancþionaþi, la sfârºitul acestei sãptãmâni.

Potrivit reprezentanþilor Jandarmeriei Hunedoarajandarmii hunedoreni, care au asigurat mãsurile de ordine publicã în zona mãnãstirii Prislop, au sancþionat 8 persoane care vindeau ambulant, în parcãrile din zona mãnãstirii Prislop, tablouri reprezentând imaginea Ieromonahului Arsenie Boca, comercializarea în acea zonã

nefiind permisã.

Cele 8 persoane, cu domiciliul în judeþul Hunedoara, au fost sancþionate de jandarmii hunedoreni, cu amendã, valoarea totalã a sancþiunilor fiind de 4250 de lei. Jandarmii recomandã tuturor celor care ajung la mãnãstirea Prislop, ori în zona celorlalte lãcaºe de cult din judeþ, sã nu încurajeze faptele contravenþionale, sã nu ofere sume de bani sau bunuri celor care apeleazã în mod repetat la mila publicului , sã nu achiziþioneze bunuri de la persoane care nu deþin autorizaþie în acest sens, sã respecte recomandãrile fãcute de organizatori sau de forþele de ordine, sã acorde o atenþie sporitã modului de pãstrare ºi asigurare a bunurilor ºi obiectelor personale (genþi, poºete, bagaje, etc.) sau a celor de valoare, sã evite conflictele cu alte persoane, sã respecte normele de convieþuire socialã. În situaþia în care observã sãvârºirea unei fapte ilegale, sã se adreseze jandarmilor din dispozitivul de ordine publicã, sau sã sune la numãrul unic pentru situaþii de urgenþã 112

90% dintre petroºãneni ºi-au achitat impozitele

U

ltimele zile pentru plata taxelor ºi impozitelor locale. Contrinuabilii din municipiul Petroºani mai au la dispoziþie douã zile pentru a-ºi achita taxele ºi impozitele locale fãrã a li se percepe penalitãþi.

Pânã acum, gradul de încasare la Petroºani este unul peste aºteptãri, însã doar la persoanele fizice.

“Gradul de încasare la persoanele fizice este de peste 90%, însã situaþia este total diferã la persoanele juridice unde gradul de încasare este de doar 30 de procente”, a declarat Alin Gal, ºef Serviciu Taxe ºi Impozite Locale Petroºani.

Potrivit celor de la serviciul de taxe, recuperarea debitelor de la persoanele juridice este dificilã, iar de cele mai multe ori bugetul rãmâne prejudiciat.

“Sunt persoane

juridice care intrã în insolvenþã sau faliment ºi nu putem recupera banii”, a mai spus sursa citatã.

Dupã data de 30 septembrie, cei care nu ºi-au achitat dãrile la bugetul local vor plãti penalizãri de 2% pe lunã sau fracþiune de lunã.

Monika BACIU

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428 vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - Fleicã porc - Pulpã porc fãrã os - Carne tocatã - Cotlet porc cu os - Cotlet porc fãrã os - Ceafã porc fãrã os - Ceafã porc cu os - Costiþã porc cu os - Ciolane porc - Slãninã crudã

- 9.80 lei - 12.50 lei - 14.30 lei - 12.80 lei - 13.80 lei -18.50 lei - 18.50 lei - 13.80 lei - 9.80 lei - 5,00 lei - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Septembrie 2015

Henþ cu mâna

Exemplul puºtilor Lacrimile din ochii tinerilor jucãtori universitari clujeni, dupã înfrângerea din Cupa României cu Steaua dau parcã o altã dimensiune fotbalului.

Un fotbal pe care îl credeam îngenuncheat definitiv, slugarnic doar banului ºi bunului plac

a unor parveniþi ºi analfabeþi care au distrus marile branduri ale soccer-ului românesc.

O echipã de 11 tineri sub 21 de ani, un Boboc, un Calcan, un Greu sau un Dulap, au scos untul din mercenarii strãini, 7 la numãr, care nu fac

deloc cinste echipei Steaua din acest sezon.

Cea mai tare: salariul lui Tode acoperã salariile tuturor jucãtorilor de la Universitatea Cluj!?

O Universitatea Cluj care a ieºit cu demnitate din „16”-imile Cupei României, în faþa mult mai galonatei Steaua. „Puºtii lui Marius Popescu – antrenorul-poet cum îl numea un fost jucãtor celebru de la Jiul anilor

Cine merge mai departe?

Finalistã în 1972 ºi deþinãtoare a trofeului în 1974, echipa Jiul Petroºani nu se mai aflã în Cupa României nici mãcar în aceastã fazã a competiþiei...

Deþinãtoarea trofeului la nivel judeþean în 2015, ªoimul Bãiþa, se deplaseazã la Lunca Cernii, unde are mari sorþi de izbândã.

Interesant de urmãrit ºi un derby de Valea Jiului, Minerul Uricani – Univ. Petroºani, dar ºi o confruntare dintre locurile 2 din ediþia precedentã din Liga a V-a,

Mãgura Pui ºi Liga a IV-a, Hercules Lupeni. Dupã turul III, sita va cerne ºi mai rãmân în cursã opt echipe...

MÂINE, DOUÃ PAGINI DE SPORT ARENA

Inter Petrila a întors rezultatul z Meci sportiv cu douã eliminãri la oaspeþi (Inter Petrila – Hercules Lupeni 2-1). z Veteranii Uricaniului înscriu goluri (Aurul Certej – Minerul Uricani 2-1). z Studenþii îºi revin greu (Retezatul Haþeg – Universitatea Petroºani 3-1). z Echipa lui Drãgoescu, spre locul 1 (CSU II Craiova – FC Hunedoara 0-2). z „Cetatea” se prãbuºeºte, „Cetate” prosperã (Cetate Deva – Naþional Sebiº 1-3, Cerna Lunca Cernii – Cetate Rãchitova 1-4). z Opt goluri la Bãcia (Agro. Bãcia – Mãgura Pui 5-3). z Vulcanul pierde dramatic (Met. Criºcior – CS Vulcan 2-0).

Antrenorul-jucãtor Adi Pepenar, autorul celor douã goluri marcate de ªoimul Bãiþa

Fotbal, Liga a II-a

BAIA MARE, HOTÃRÂTÃ! z Scoruri strânse în etapa a 5-a din Liga a II-a, cu rãsturnãri spectaculoase de rezultat. z În Seria 1, fosta campioanã Oþelul Galaþi s-a deplasat la Suceava pe banii suporterilor (!?), dar au câºtigat cu 1-0. z Trei echipe, Bucovina Pojorâta, ACS berceni ºi Gloria Buzãu nu au reuºit nicio victorie. z În schimb, Dunãrea Cãlãraºi (0-0

`90, Mugurel Radu – au zburdat, au jucat, au suferit, au avut lângã ei un public entuziast, care a sperat mereu într-o minune.

Alb-negrii de la „U” Cluj, 1919. Aceleaºi culori, acelaºi an de înfiinþare ca ºi Jiul Petroºani. O echipã care nu a rãmas în Ardealul cedat în `40, ci ºi-a mutat domiciliul la Sibiu, continuând sã existe dincolo de

graniþe impuse.

Acum, Jiul la fel ca ºi „U” Cluj, este o echipã marginalizatã, formatã numai din puºti. Niºte puºti bine struniþi de Cosmin Kanduth (promit ca de la anul sã nu-l mai scriu cu „h”!), care ar putea odatã sã fie puºi în situaþia de a plânge de emoþie din pricini similare cu cea a alb-negrilor de pe malurile Someºului.

CUPA ROMÂNIEI – ED. 2015-2016 – TURUL III JUD. HUNEDOARA – Miercuri 30 sept. 2015, ora 16:30 CS Comunal Ilia – Cetate II Deva Minerul Uricani – Univ. Petroºani Cerna Lunca Cernii - ªoimul Bãiþa Metalul Criºcior – Aurul Brad Mureºul Pricaz – Aurul Certej Cetate Rãchitova – Retezatul Haþeg Mãgura Pui – Hercules Lupeni Victoria Cãlan – Inter Petrila Primele echipe sunt gazdã. Dacã dupã 90 de minute scorul se menþine egal, se vor juca douã reprize de prelungiri de 15 min. fiecare Dacã ºi în acest caz scorul se menþine egal, se vor executa lovituri de departajare

Paginã realizatã de Genu TUÞU cu Farul Constanþa) nu a pierdut niciun meci. z Liderul Dacia Unirea Brãila a învins pe CS Baloteºti cu 1-0 printr-un gol marcat în min. 90+7. z În Seria a 2-a, tensiuni mari la meciul Unirea Târlungeni – Olimpic Satu Mare (2-2), cu un penalty refuzat gazdelor ºi alte douã acordate nejustificat oaspeþilor. z Gaz Metan Mediaº - CS Mioveni 3-3 (Nãstãsie a marcat trei goluri pentru oaspeþi), cei de la Mioveni fiind egalaþi în min.

90+2 de fostul jiulist Ciprian Petre, autor a douã goluri în acest meci, în care Mioveniul a ratat un penalty.

FOTBAL, LIGA I

O ECHIPÃ DE...

VIITOR(UL)! z Puºtii lui Gicã Hagi rãmân revelaþia acestui tur de campionat, dupã o victorie cu un gol de senzaþie (Rãzv. Marin) în meciul cu Petrolul. z Steaua îºi revine, dupã un 3-1 cu FC Voluntari, duelul „bãtrânilor” Þiþi Dumitriu (68 ani) ºi Mircea Rãdulescu (74 ani) fiind câºtigat de bucureºtean. z În duelul Olteniei, CSU Craiova – Pandurii Tg. Jiu, s-a încheiat nedecis, 0-0, la fel ca ºi în duelul Ardealului, ASA Tg. Mureº - CFR Cluj.