Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 951
Cronica Vãii Jiului Vineri, 25 Septembrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Violul a fost, de fapt, sex neplãtit
T
ânãra de 22 de ani, din Petrila, a acuzat trei tineri din localitate cã au bãtut-o, violat-o ºi dupã aceea au jefuit-o. Surse judiciare spun cã în realitate, tânãra i-a reclamat pentru cã a primit prea puþini bani pentru partida de amor.
Comunitatea din Valea Jiului era ºocatã în urmã cu câteva luni, de faptele comise de trei tineri din localitatea Petrila. Pe numele acestora, o femeie de 21 de ani, din localitate, a depus o plângere în care îi acuza de viol în grup ºi tâlhãrie. Anchetatorii au început urmãrirea penalã, însã cercetarea procurorilor ºi a poliþiºtilor a scos la ivealã altceva. În realitate, victima violului a vrut sã se rãzbune pe cei trei pentru cã nu s-au înþeles la bani. Pe parcursul anchetei aceasta a cãzut la pace cu presupuºii violatori ºi ºi-a retras plângerea. Tânãra era cunoscutã cã se prostitua ºi cei trei s-au înþeles cu ea sã meargã la o cabanã din zona Cimpa-Petrila, unde sã le satisfacã poftele.
Acolo au petrecut cu bãuturã ºi dupã partidele de amor, femeia ºi-a cerut tariful. A primit doar 150 de lei, adicã suma la care s-au înþeles iniþial, dar pentru cã a prestat de mai multe ori a mãrit nota de platã. Cei trei n-au fost de acord sã plãteascã în plus ºi nu i-au mai dat prostituatei nici banii promiºi iniþial, astfel cã femeia a sunat la poliþie ºi i-a reclamat pentru viol. Pe de altã parte, cei trei presupuºi violatori nu sunt deloc „uºã de bisericã”, aceºtia mai fiind cercetaþi de procurori ºi trimiºi în judecatã pentru cã au bãtut un localnic. ªi în acest caz cei trei au scãpat de dosar dupã ce victima ºi-a retras plângerea. Maximilian GÂNJU
Speriaþi cu puºcãria ca sã-ºi facã baie
C
ine nu face baie ºi nu pãstreazã curãþenia, riscã 2 ani de puºcãrie! Acesta este mesajul pe care primarul Gheorghe Ile îl adreseazã celor din celebrul Cartier Dallas din Vulcan, dupã valul de bolnavi de hepatitã. De altfel, mesajele au ajuns chiar de joi la toþi cei care au copiii bolnavi, ori mizerii în case ºi odatã cu mesajele au fost trimiºi ºi cei cu deratizarea. >>> PAGINILE 4-5
7 studenþi din Turkmenistan la Petroºani
N
u a venit valul cu refugiaþi la noi, dar avem la Petroºani 7 studenþi din Turkmenistan. Din pãcate, niciun student de etnie rromã nu a mai venit sã se înscrie pe posturile bugetate, dar cei din zona de conflict vin sã se specializeze în extracþia substanþelor minerale utile. Pentru prima datã dupã mulþi ani, Universitatea din Petroºani are studenþi din Turkmenistan. Aceºtia vor învãþa în anul I ºi vor studia ingineria minierã. Nu au venit cu valul refugiaþilor ºi nici nu sunt din rândul celor ce fug de rãzboi, ci au venit cu gândul sã se întoarcã
înapoi în þara lor, dupã absolvirea studiilor. Ei au burse din partea Ministerului român al Educaþiei ºi de sãptãmâna viitoare vor fi prezenþi ºi la cursuri. „Avem 7 studenþi strãini care încep cursurile de studii la Facultatea de mine în urma anului pregãtitor
pe care l-au parcurs la Universitatea din Ploieºti. Din Turmekistan sunt toþi 7 ºi nu au nicio legãturã cu valul refugiaþilor, ei fiind în
România de anul trecut, când au urmat un curs de acomodare la Ploieºti”, a declarat conf. Dr. Ing. Marius Marcu, Rectorul
Universitãþii din Petroºani. În Universitatea din Petroºani învaþã de ani buni studenþi basarabeni, iar ºcoala superioarã de aici a avut ani la rând studenþi din þãrile din Africa, ori chiar din regiunea în care acum este rãzboi. Din pãcate, însã, niciun candidat de etnie rromã nu s-a înscris acum în anul I, deºi în anii mai mari sunt astfel de studenþi pe locurile rezervate lor. Cei din Turkmenistan vor studia în limba englezã ºi vor locui în campusul univeristar. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Septembrie 2015
Necesar de peste douã milioane de lei pentru grãdiniþa lui Simota
P
este 3 milioane de lei au fost investite în grãdiniþa lui Simota. Ar mai fi nevoie de încã 2,2 milioane de lei. Construcþia edificiului a început în anul 2007, iar dupã 8 ani, clãdirea nu a ajuns sã adãposteascã preºcolarii. Noii indicatori tehnico-economici aratã cã pentru realizarea ºi finalizarea lucrãrilor ar mai fi nevoie de peste douã milioane de lei. ”Numeroasele demersuri fãcute de administraþia localã, atât la nivel judeþean, cât ºi la nivel regional ºi naþional au condus la includerea obiectivului în cadrul programului naþional de dezvoltare localã, subprogramul ”Regenerarea urbanã a municipiilor ºi oraºelor”, domeniul realizare/extindere/reabilitare/modernizare/ dotare a unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar. Grãdiniþa a primit în cursul acestui an, de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale, suma de 550.000 lei”, se aratã în documentul CL Petroºani. Potrivit documentelor Consiliului
Local Petroºani, indicatorii tehnico-economici pentru continuarea lucrãrilor de investiþie sunt cuprinºi în documentele întocmite de proiectant cu respectarea prevederilor Hotãrârii Guvernului privind aprobarea conþinutului cadru al documentaþiei tehnico-economice aferente investiþiilor publice, precum ºi a structurii metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiectivele de investiþii ºi lucrãri de intervenþii. Devizul general actualizat are o valoare de 3.695,855 mii lei, inclusiv TVA, devizul general pentru lucrãrile rest de executat în valoare de 2.231,118 mii lei inclusiv TVA. “Pentru ca investiþia sã poatã fi finanþatã în continuare, este necesarã respectarea
condiþiilor prevãzute în normele metodologice amintite, respectiv aprobarea de cãtre Consiliul local al Municipiului Petroºani, a indicatorilor tehnicoeconomici actualizaþi pentru obiectivul de investiþii construire grãdiniþã cu program normal ºi prelungit”, se mai aratã în documente. Pentru finalizarea construcþie, a cãrei valoare totalã a fost calculatã la 3,22 milioane de lei, mai este nevoie de bani, dar oficialii MDRAP spun cã obiectivul va fi finanþat, eºalonat, în funcþie de alocaþiile bugetare anuale. Pânã la acest stadiu, lucrarea a fost executatã de SC Simar SRL, firmã controlatã de omul de afaceri Alin Simota, care a câºtigat licitaþia organizatã în anul 2007. A încasat
Cool, dar mai puþin sãnãtos
E
ste de abia a doua sãptãmînã de ºcoalã ºi deja medicii atrag atenþia asupra faptului cã foarte mulþi dintre elevi, în special cei din clasele mici, au ghiozdane care nu sunt corespunzãtoare pentru sãnãtatea lor.
sunt foarte dãunãtoare celor mici. Ghiozdanele prea grele, dar ºi prea multe ore petrecute pe scaun ºi lipsa miºcãrii pot duce la grave afecþiuni ale coloanei vertebrale, care,
Chiar dacã sînt frumoase ºi cele mai multe dintre ele au fost cumpãrate la cererea celor mici ºi de cele mai multe ori au fost ºi foarte scumpe acestea
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
nedepistate la timp, evolueazã spre deviaþii vizibile precum cocoaºa iar în multe cazuri poate fi vorba de deformaþii ale coloanei vertebrale din naºtere, fãrã nicio legãturã cu sedentarismul sau poziþia incorectã de la birou. Mai mult decît atît ºi încãlþãmintea poate afecta coloana celor mici. De aceea recomandã ca pantofii copiilor sã aibã talpã joasã, sã fie confortabili ºi sã susþinã poziþia corectã a corpului. Specialistul susþine cã pantofii cu talpã
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
aproximativ 1,2 milioane de lei, dar construcþia este departe de a fi finalizatã. Valoarea de adjudecare a fost de puþin peste 1,5 milioane de lei, iar grãdiniþa trebuia finalizatã dupã 14 luni de la demararea construcþiei, respectiv 30.12.2008, însã în 8 ani lucrurile s-au schimbat. Constructorul calcula cã ar mai fi nevoie de încã 1,6 milioane de lei pentru ca imobilul sã fie predat la cheie, mai ales cã vorbim despre o creºtere a costurilor determinatã de indicele de inflaþie, creºterea costurilor al combustibili, a salariilor. Cum aceºti bani nu au mai venit, grãdiniþa a rãmas nefinalizatã. ortopedicã sînt cei mai potriviþi, iar balerinii nu sunt indicaþi la vîrste fragede, pentru cã nu susþin piciorul. Din pãcate în ultimii ani cei mici se confrunta cu tot mai multe probleme medicale. O mare parte dintre aceste probleme sînt cauzate ºi faptului cã mãnîncã tot mai multe produse nesãnãtoase care de cele mai multe ori duc la obezitate, diabet dar ºi probleme cardiace. În multe din aceste cazuri este vina pãrinþilor care de multe ori le dau bani pentru a-ºi cumpãra astfel de produse. Monika BACIU
Acum, pentru ca lucrãrile sã poatã fi continuate, este nevoie de o altã licitaþie în urma cãreia sã fie gãsit un nou constructor, dar
ºi de bani Pentru finalizarea grãdiniþei mai e nevoie de suma de 2.231,188 mii lei, cu tot cu TVA. Monika BACIU
Cer intervenþie pe DN 66 A
U
n bãrbat ºi-a pierdut viaþa iar o femeie este internatã în spital dupã un accident petrecut, miercuri, într-o curbã de la ieºirea din Petroºani. Zona este numitã de localnici „curba morþii”, pentru cã nu este lunã în care sã nu se producã un accident de circulaþie. Acþiunile poliþiºtilor din Petroºani care stau periodic cu radarul în zonã ºi controalele preventive nu-i tempereazã pe ºoferi. Mai mulþi ºoferi din zona de nord a municipiului Petroºani vor ca autoritãþile locale care administreazã drumul sã intervinã pe centurã, dupã accidentul tragic de miercuri, pentru cã zona nu mai este semnalizatã de foarte multã vreme. Chiar dacã vizibilitatea este bunã, numãrul mare de accidente aratã cã ºoferii, mai ales din alte judeþe, sunt tentaþi sã apese pedala de acceleraþie apreciind cã au ieºit din localitate, iar câteva indicatoare cu limita de vitezã ar fi necesare. Pe porþiunea unde a avut loc ºi tragedia de miercuri, în ultimii 20 de ani, au avut loc peste 500 de accidente. Anul acesta în „curba morþii” au fost ºase accidente, cel mai grav dintre ele fiind cel de miercuri. Maximilian GÂNJU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Septembrie 2015
Avocatul Poporului sesizat cu privire la pensiile din minerit
D
ouã legi care se bat cap în cap ºi discrimineazã angajaþii încadraþi în condiþiile speciale de muncã. Preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Zoltan Lacataº, i se adreseazã Avocatului Poporului ºi Ministrului Muncii, Rovana Plumb cu privire la douã legi care nu fac altceva decât sã îi discrimineze pe cei care ºi-au desfãºurat activitatea în condiþii de muncã speciale. “Vã solicitãm modificarea articolului 56 alin 5 din Legea privind sistemul unitar de pensii privind
stagiul minim de cotizare pentru persoanele care îºi desfãºoarã activitatea în locuri de muncã încadrate în condiþii speciale ºi revenirea la prevederile din art. 43, alin. 1 din Legea 19/2000: asiguraþii care ºi-au desfãºurat activitatea în locurile de muncã prevãzute la art. 20, litera e, care au realizat un stagiu de cotizare de cel puþin 20 de ani în aceste condiþii, beneficiazã de pensie pentru limita de vârstã, începând cu vârsta de 45 de ani. Vã aducem la cunoºtinþã cã prin aplicarea prevederilor din Legea pensiilor nr. 263/2010 începând cu data de 01.01.2011, per-
soanele angajate în locuri de muncã cu condiþii speciale de muncã, care au fost restructurate sau care îndeplinesc condiþiile de pensionare, sunt discriminate la calcului pensiei faþã de persoanele care au ieºit la pensie prin Legea 19/2000, din aceleaºi condiþii de muncã pânã la data de 31.10.2010”, spune
Echipamente energetice, exportate în China ºi retur
A
ºteptam chinezii sã retehnologizeze unitãþile miniere, probabil cu utilaje din România. Ani la rândul s-a vorbit în Valea Jiului de retehnologizarea unitãþilor miniere prin parteneriate cu asiaticii.
Cea mai recentã discuþie este de anul trecut când s-a scos la licitaþie un contract de 65 de milioane de euro, de care chinezii pãreau a fi foarte interesaþi. Acum, la un an de la aceste poveºti, Ministerul Economiei, spune cã relaþiile comerciale dintre România ºi China sunt bine înrãdãcinate. România exportã în China utilaje miniere, dar ºi alte piese. Astfel, dacã s-ar fi materialiat contractul cu chinezii existau toate ºansele ca piesele ce ajungeau în Valea Jiului sau la termocentrala Mintia sau Paroºeni sã fie din China, dar producþie româneascã.
Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ. Cei de la LSMVJ solicitã modificarea legii astfel încât sã nu mai existe aceastã discriminare. “Pentru eliminarea inechitãþilor datorate necorelãrii prevederilor din Legea 263/2010 cu prevederile din Legea 19/2000 privind stagiul complet de cotizare ºi modul de calcul al pensiei, solicitãm modificarea
art. 56, alin 5 în sensul stagiul complet de cotizare pentru persoanele prevãzute la alin 1 este de 20 de ani”, susþine Lacataº. Rezultatul lipsei de corelare între cele douã prevederi nedreptãþeºte toþi angajaþii care ies la pensie în condiþiile Legii 263/2010, deoarece deciziile de pensionare emise dupã noua lege, pentru aceleaºi condiþii de muncã, prevãd pensii mult mai mici faþã de cele calculate conform
Legii 19/2000. în astfel de condiþii pensia calculatã ºi punctajul realizat este mai micã, dupã aplicarea Legii 263/2010 începând cu data de 01.01.2011. Potrivit sindicalistului, se creeazã astfel o discriminare între pensionarii care au îndeplinit condiþiile de pensionare înainte de 01.01.2011 ºi cei care au îndeplinit condiþiile de pensionare dupã data intrãrii în vigoare a noii legi. Monika BACIU
Nistor întreabã retoric ce ºanse de redresare mai are CEH
P
us pe butuci, þinte de redresare. Deputatul hunedorean Laurenþiu Nistor vrea sã afle dacã mai sunt ºanse de redresare pentru Complexul Energetic Hunedoara asta în condiþiile în care fostele conduceri au fost susþinute politic tocmai de partidul condus de Nistor. “Principalele produse româneºti exportate pe piaþa chinezã: echipament energetic (componente pentru hidrocentrale ºi termocentrale), maºiniunelte, echipamente electrice (reþele de bazã), rulmenþi, cilindri laminor, piese ºi componente auto, anvelope auto, instrumente ºi aparaturã opticã, produse chimice ºi îngrãºãminte complexe NPK, materiale ºi articole plastice, cherestea de fag ºi panouri din lemn, metale comune, cupru electrolitic, concentrat ºi deºeuri de cupru ºi alte metale neferoase, confecþii ºi tricotaje, vinuri, lânã tunsã”, se aratã întrun comunicat al Ministerului Economiei. Partea românã con-
tinuã colaborarea cu asiaticii care vor sã investeascã în parcuri industriale. Ministerul român al Economiei, Comerþului ºi Turismului promoveazã cooperarea economicã româno-chinezã, douã dintre domeniile de interes fiind turismul si investiþiile în parcuri industriale, pentru care, au fost semnate, împreunã cu Ministerul chinez al Comerþului, memorandumuri de înþelegere privind atât promovarea dezvoltãrii în comun a Zonei Economice a Drumului Mãtãsii cât ºi elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru impelmentarea unui parc economic ºi tehnologic mixt, româno-chinez. Monika BACIU
Majoritatea conducãtorilor care s-au perindat în fruntea Complexului Energetic Hunedoara au fost susþinuþi de Partidul Social Democrat care acum vrea sã afle dacã existã vreo posibilitate de revitalizare a societãþii. “Intenþionaþi sã solicitaþi transpunerea în legislaþia româneascã a prevederilor art. 15, alin. 3 ºi 4 ale Directivei 72/2009 a Comisiei Europene în scopul acordãrii accesului prioritar a unei pãrþi din energia electricã produsã de Complexul Energetic Oltenia ºi Complexul Energetic Hunedoara în limita a 15% din consumul României? Mai sunt ºanse de
redresare pentru Complexul Energetic Hunedoara? Dacã rãspunsul este da, care sunt acestea”, îl interpeleazã deputatul Laurenþiu Nistor pe ministrul Energiei, Andrei Gerea. Anul trecut, Aurel Niculescu, fostul director al CEH susþinut de Laurenþiu Nistor a întocmit un plan de efi-
cientizare care prevedea proiecte de parcuri fotovoltaice, microhidrocentrale, grupuri care sã producã energie electricã arzând gunoiul din mai multre. Acesta nu excludea huila dar vin lângã producþia de energie pe bazã de carbune Monika BACIU
4 Actualitate
Speriaþi cu puºcãria ca sã-ºi facã baie C
ine nu face baie ºi nu pãstreazã curãþenia, riscã 2 ani de puºcãrie! Acesta este mesajul pe care primarul Gheorghe Ile îl adreseazã celor din celebrul Cartier Dallas din Vulcan, dupã valul de bolnavi de hepatitã. De altfel, mesajele au ajuns chiar de joi la toþi cei care au copiii bolnavi, ori mizerii în case ºi odatã cu mesajele au fost trimiºi ºi cei cu deratizarea. Cartierul Dallas din Vulcan e un întreg furnicar în aceste zile în care zeci de oameni au luat la puricat scãrile mizerabile, au aruncat gunoiul de pe bloc ºi chiar au reuºit sã intre în apartamentele celor care au adevãrate focare de infecþie în locuinþele lor. Zeci de oameni împânzesc acum zona ºi se face curãþenie, cum nu au mai vãzut niciodatã locatarii acestor blocuri. Mizeria de pe bloc a fost aruncatã jos ºi, totuºi, prin gunoaie încã mai zãreºti oameni care pun câte ceva deoparte, ca sã ducã la fier vechi: arcurile unei saltele vechi, o bucatã de fier dintr-un dulap vechi, care a fost coborât de pe bloc, dupã ce echipele de la deratizare au fãcut curat pe acoperiºul transformat în ghenã publicã ºi
ri fac curat, ori ajung la O puºcãrie!
care, în bãtaia soarelui a atras în aceastã varã mii de insecte ºi rozãtoare.
apã, furã C arã curent
Cine sunt vinovaþii pentru cele peste 40 de îmbolnãviri de hepatitã din aceastã varã? Asta nimeni nu o recunoaºte, iar oamenii din cartier spun cã o duc greu. Totuºi, ei preferã sã arunce vina de la unii la alþii ºi recunosc cã trãiesc fãrã apã curentã. „Mulþi copii au avut necazuri grave, din cauzã cã nu sunt condiþii. Nu este apã, nu este curent legal ºi fiecare se descurcã cum poate. Carã cu bidoanele de la izvor, mai iau din vecini, cum pot, ori furã curent”, spune o femeie, care locuieºte în acest cartier ºi care are 3 copii. Alþii, îºi trimit copiii
pentru cei care veneau sã lucreze la minã din Moldova. Au ajuns aici fel ºi fel de oameni care mai pãstreazã accentul din zona din care se trag, dar sãrãcia i-a transformat în ceea ce au ajuns azi.
cu bidoane la un izvor sã le aducã apã, iar cei mici se tem sã recunoascã asta. ”Nu dupã apã, mã duc eu, merg sã duc gunoiul”, mi-a spus o fetiþã care pleca cu multe sticle goale de acasã spre izvor. Era îmbrãcatã sãrãcios ºi avea ºi o plasã sub braþ, ca sã poatã cãra apa când revine acasã.
D
ezastru, dupã 18 ani de la Marea Disponibilizare
Lipsa apei curente, a igienei elementare ºi indolenþa îi þin pe aceºti oameni între gunoaie,
captivi în blocurile-turn mizere, iar în acest moment, nu mai puþin de 15 familii are câte un copil în spital bolnav de hepatitã. „Pe scarã e plin de rahat! Au câini pe care îi þin în case sus, nu au wc-uri ºi fac pe scarã chiar ºi copiii lor”, ne spune o femeie din apropiere. E plin de copii peste tot ºi mai toþi sunt murdari. Pãrinþii lor nu mai lucreazã, trãiesc din ajutoare sociale ºi nici unul dintre ei nu mai ºtie când a fãcut ultima oarã baie. ªi acesta efectul la doar 18 ani de la marea disponibilizare. Cartierul a fost construit în vremea Lui Ceauºescu
Primarul Gheorghe Ile îi sperie cu puºcãria ºi a mobilizat forþe impresionante sã le facã acum ºi curãþenie, chiar ºi în case. „La familiile în care au fost depistaþi unul sau doi bolnavi de hepatitã, sau cu pãduchi la ºcoalã, vor primi câte o scrisoare prin care îi atenþionãm cã noul Cod Penal prevede la Art. 352 aliniatul 1 cã: nerespectarea mãsurilor privitoare la prevenirea
sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacã a avut ca urmare, rãspândirea unei asemenea boli, se pedepseºte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani. Sunt obligaþi sã îºi facã baie ºi curãþenie în apartamente”, spune Gheorghe Ile. În tot acest timp, primarul a instituit un program de deratizare în locuinþe, în subsoluri ºi a mobilizat toate instituþiile din subordinea primãriei, plus lucrãtorii de la asistenþã socialã, ca sã facã curãþenie inclusiv în case. De altfel, primarul a ºi promis cã va intra cu mandat dacã este necesar în casele în care sunt focare de infecþie ºi de joi a fãcut program ºi la baia comunalã. Diana MITRACHE
Hepatita din Vulcan ajunge la Bucureºti
Ministerul Sãnãtãþii somat sã intervinã în lichidarea focarului
F
ocarul de hepatitã din municipiul Vulcan, pe masa Ministerului Sãnãtãþii. Un parlamentar al judeþului Hunedoara, care, ca o ironie, nici mãcar nu este din Valea Jiului, se intereseazã de mãsurile întreprinse de Ministerul Sãnãtãþii pentru eliminarea acestui focar. Carmen Hãrãu vrea sã afle care sunt soluþiile ministerului vizavi de aceastã problemã. “Vã rog sã îmi transmiteþi, în scris, care sunt mãsurile pe care le-aþi întreprins, mai ales în ceea ce priveºte vaccinarea populaþiie ºi care este estimarea dumneavoastrã în legãturã cu evoluþia bolii”, spune deputatul Carmen Hãrãu. Deputatul aduce la cunoºtinþa ministrului
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Septembrie 2015
Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu problema cu care se confruntã municipiul Vulcan ºi unitatea medicalã din
localitate care nu mai are locuri pentru a-i interna pe pacienþi. “Dupã ce în lunile iulie – august s-au înregistrat în cartierul Dallas din Vulcan, 38 de cazuri de hepatitã, situaþia a pãrut a se fi rezolvat. Se manifestã din nou, o recrudescenþã a epidemiei în Vulcan, 18 noi cazuri, care depãºesc din nou capacitatea de spita-
lizare a spitalului orãºenesc”, îi spune deputatul minsitrului în cadrul interpelãrii. La începutul acestei sãptãmâni, nu mai
puþin de 18 pacienþi erau internaþi la Spitalul municipal Vulcan cu hepatita A. patru dintre cazuri au fost transferate la Spitalul judeþean
Deva pentru cã la Vulcan nu mai existau locuri. Autoritãþile locale au luat ºi mãsuri, însã fãrã efect. Monika BACIU
Fetiþa cu origami a primit un scaun nou e 18 ani de zile duce o luptã nedreaptã cu boala care a þinut-o ani de zile la pat. D Acum, însã, Andreea a decis sã lupte, însã, plimbãrile ei în aer liber erau încurcate de lipsa unui scaun în care sã stea comod. L-a primit când nici nu se aºtepta ºi pentru Andreea a fost o zi fericitã. Acum va putea sã încapã în scaun ºi îmbrãcatã cu o hainã mai groasã. Vine iarna ºi Andreea ne-a mãrturisit recent cã se teme cã va sta mai mult în casã pentru cã, dacã ia o geacã mai groasã, nu mai stã confortabil în scaunul sãu cu rotile. A luptat mereu pentru a fi ca ºi ceilalþi copii, iar acum a trãit o nouã surprizã, o bucurie pe care i-au fãcut-o câþiva oameni simpli, care, imediat ce i-au aflat necazul au ºi reacþionat, iar Andreea este cel mai fericit copil. „E foarte frumos noul scaun ºi vã mulþumesc. Scaunul meu era foarte mic ºi iarna nu mã puteam aºeza comod în el, cã aveam haine groase ºi mã strângea foarte tare. Acum sunt emoþionatã. Acesta nou e foarte frumos ºi vã mulþumesc”,
ne-a spus Andreea Pop. Uimitã a fost ºi mama Andreei, care aproape cã nu îi venea sã creadã. Cãuta sã o îmbrace mai lejer, ca sã nu o înghesuie în scaunul micuþ ºi acum are din nou ocazia sã o scoatã afarã, mai ales cã la cel nou îi funcþioneazã ºi frânele.
Pregãtiri pentru aniversarea vârstnicilor
C
upluri premiate de municipalitatea de la Petroºani. În câteva zile, persoanele vârstnice vor sãrbãtori Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice. La Petroºani, municipalitate nu trece cu vederea aceastã zi importantã pentru decanii de vârstã, care au contribuit la construcþia comunitãþii. Astfel, cuplurile care aniverseazã 50 ºi 60 de ani de cãsnicie vor fi premiate de autoritãþile locale. Aproape 20 de mii de lei s-au alocat
din bugetul Primãriei Petroºani pentru a-i cinsti pe aceºti cetãþeni. “Anual, cu ocazia acestei zile, Primãria municipiului Petroºani, organizeazã un eveniment în cadrul cãruia sunt premiate cuplurile care au împlinit cel puþin 50 de ani, respectiv 60 de ani
„Vã mulþumesc, cã e foarte binevenit acest scaun. Vã mulþumesc cã sunteþi mereu alãturi de mine ºi cã mã înþelegeþi ºi nu sunt singurã în lupta de zi cu zi. E foarte greu cu tot ce înseamnã boala Andreei, dar face faþã pentru cã avem prieteni minunaþi alãturi de noi”, a spus, uimitã de bucurie ºi Mariana Pop, mama Andreei. Celor douã le-a surâs norocul ºi asta dupã ce le-am adresat o singurã întrebare unor oameni de bine, care le-au ºi sãrit în ajutor. „Noi ne bucurãm ºi de data asta cã am reuºit sã vã
de cãsãtorie, întrucât acestea, prin reuºita ºi prin durata cãsniciilor lor, sunt un model demn de urmat de cãtre tinerele generaþii”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Vor fi premiate aproximativ 20 de cupluri care au aniversat 50 de ani de cãsnicie ºi alte 10 care au împlinit 60 de ani de la legãmântul de iubire.
ajutãm. De fiecare datã când aveþi nevoie, noi suntem alãturi de toþi. Suntem bucuroºi ºi noi cã am reuºit sã o ajutãm pe Andreea”, a spus Mariana Popa, membru ONG, cea pe care am întrebat-o acum câteva sãptãmâni cum am putea sã o ajutãm pe Andreea sã iasã din casã ºi iarna, cu un cãrucior mai mare ºi care sã aibã ºi frânele funcþionale. ªi nu se vor opri aici, pentru cã, aºa cum era de aºteptat, Andreea i-a cucerit pe toþi prin ambiþia ei de a fi fetiþia care îºi plãteºte operaþiile cu bani din vânzarea obiectelor din hârtie. „ªi noi am avut nevoie de Andreea. Trebuie sã vedem aceste cazuri, sã le cunoaºtem ºi sã îi ajutãm. Þinem legãtura în continuare cu Andreea, acum am luat legãtura cu ea ºi vom vedea de ce mai are nevoie ºi vom fi alãturi de ea”, a mai spus ºi Lavinia Grigoriu, membru al aceluiaºi ONG. Andreea a stat ani la rând doar în pat, dar este atât de ambiþioasã,
Pe data de 1 octombrie se sãrbãtoreºte Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice, aceastã datã fiind stabilitã de cãtre Organizaþia Naþiunilor Unite încã din anul 1991. aceastã zi reprezintã un simbol al aprecierii ºi al respectului generaþiilor mai tinere faþã de cei care, de-a lungul vieþii lor, au muncit pentru a susþine dezvoltarea societãþii. Monika BACIU
încât acum, în ciuda bolii sale, a ajuns ºi sã stea în picioare, nesusþinutã, câteva minute. Este o performanþã, iar ca sã fie utilã, ea împãtureºte hârtie, din care acum ne spune
cã face globuri pentru pomul de Crãciun, dar este foarte fericitã cã va încãpea în scaunul cel nou ºi comod, îmbrãcatã ºi mai gros. Diana MITRACHE
P
în jur de 80 de persoane care au primit ajutor. Sã vedem anul acesta dacã sunt modificãri, pentru cã anul trecut au primit o sumã de bani cei care au avut pensii sub 700 de lei”, a declarat Adrian David, secretarul executiv al LSPMVJ. În fiecare an, reprezentanþii Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului au acordat ajutoare financiare semenilor lor care au venituri mici. Monika BACIU
De la pensionari pentru pensionari
ensionarii cu venituri reduse ar putea beneficia de ajutor din partea colegilor lor din cadrul Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului. Preºedintele LSPMVJ, Ioan Hortopan se va afla zilele viitoare la Predeal unde se va stabili câþi bani vor primi cei cu pensii mici cu ocazia Zilei Internaþionale a Persoanelor Vârstnice. “Anul trecut au fost
4 Actualitate
Speriaþi cu puºcãria ca sã-ºi facã baie C
ine nu face baie ºi nu pãstreazã curãþenia, riscã 2 ani de puºcãrie! Acesta este mesajul pe care primarul Gheorghe Ile îl adreseazã celor din celebrul Cartier Dallas din Vulcan, dupã valul de bolnavi de hepatitã. De altfel, mesajele au ajuns chiar de joi la toþi cei care au copiii bolnavi, ori mizerii în case ºi odatã cu mesajele au fost trimiºi ºi cei cu deratizarea. Cartierul Dallas din Vulcan e un întreg furnicar în aceste zile în care zeci de oameni au luat la puricat scãrile mizerabile, au aruncat gunoiul de pe bloc ºi chiar au reuºit sã intre în apartamentele celor care au adevãrate focare de infecþie în locuinþele lor. Zeci de oameni împânzesc acum zona ºi se face curãþenie, cum nu au mai vãzut niciodatã locatarii acestor blocuri. Mizeria de pe bloc a fost aruncatã jos ºi, totuºi, prin gunoaie încã mai zãreºti oameni care pun câte ceva deoparte, ca sã ducã la fier vechi: arcurile unei saltele vechi, o bucatã de fier dintr-un dulap vechi, care a fost coborât de pe bloc, dupã ce echipele de la deratizare au fãcut curat pe acoperiºul transformat în ghenã publicã ºi
ri fac curat, ori ajung la O puºcãrie!
care, în bãtaia soarelui a atras în aceastã varã mii de insecte ºi rozãtoare.
apã, furã C arã curent
Cine sunt vinovaþii pentru cele peste 40 de îmbolnãviri de hepatitã din aceastã varã? Asta nimeni nu o recunoaºte, iar oamenii din cartier spun cã o duc greu. Totuºi, ei preferã sã arunce vina de la unii la alþii ºi recunosc cã trãiesc fãrã apã curentã. „Mulþi copii au avut necazuri grave, din cauzã cã nu sunt condiþii. Nu este apã, nu este curent legal ºi fiecare se descurcã cum poate. Carã cu bidoanele de la izvor, mai iau din vecini, cum pot, ori furã curent”, spune o femeie, care locuieºte în acest cartier ºi care are 3 copii. Alþii, îºi trimit copiii
pentru cei care veneau sã lucreze la minã din Moldova. Au ajuns aici fel ºi fel de oameni care mai pãstreazã accentul din zona din care se trag, dar sãrãcia i-a transformat în ceea ce au ajuns azi.
cu bidoane la un izvor sã le aducã apã, iar cei mici se tem sã recunoascã asta. ”Nu dupã apã, mã duc eu, merg sã duc gunoiul”, mi-a spus o fetiþã care pleca cu multe sticle goale de acasã spre izvor. Era îmbrãcatã sãrãcios ºi avea ºi o plasã sub braþ, ca sã poatã cãra apa când revine acasã.
D
ezastru, dupã 18 ani de la Marea Disponibilizare
Lipsa apei curente, a igienei elementare ºi indolenþa îi þin pe aceºti oameni între gunoaie,
captivi în blocurile-turn mizere, iar în acest moment, nu mai puþin de 15 familii are câte un copil în spital bolnav de hepatitã. „Pe scarã e plin de rahat! Au câini pe care îi þin în case sus, nu au wc-uri ºi fac pe scarã chiar ºi copiii lor”, ne spune o femeie din apropiere. E plin de copii peste tot ºi mai toþi sunt murdari. Pãrinþii lor nu mai lucreazã, trãiesc din ajutoare sociale ºi nici unul dintre ei nu mai ºtie când a fãcut ultima oarã baie. ªi acesta efectul la doar 18 ani de la marea disponibilizare. Cartierul a fost construit în vremea Lui Ceauºescu
Primarul Gheorghe Ile îi sperie cu puºcãria ºi a mobilizat forþe impresionante sã le facã acum ºi curãþenie, chiar ºi în case. „La familiile în care au fost depistaþi unul sau doi bolnavi de hepatitã, sau cu pãduchi la ºcoalã, vor primi câte o scrisoare prin care îi atenþionãm cã noul Cod Penal prevede la Art. 352 aliniatul 1 cã: nerespectarea mãsurilor privitoare la prevenirea
sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacã a avut ca urmare, rãspândirea unei asemenea boli, se pedepseºte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani. Sunt obligaþi sã îºi facã baie ºi curãþenie în apartamente”, spune Gheorghe Ile. În tot acest timp, primarul a instituit un program de deratizare în locuinþe, în subsoluri ºi a mobilizat toate instituþiile din subordinea primãriei, plus lucrãtorii de la asistenþã socialã, ca sã facã curãþenie inclusiv în case. De altfel, primarul a ºi promis cã va intra cu mandat dacã este necesar în casele în care sunt focare de infecþie ºi de joi a fãcut program ºi la baia comunalã. Diana MITRACHE
Hepatita din Vulcan ajunge la Bucureºti
Ministerul Sãnãtãþii somat sã intervinã în lichidarea focarului
F
ocarul de hepatitã din municipiul Vulcan, pe masa Ministerului Sãnãtãþii. Un parlamentar al judeþului Hunedoara, care, ca o ironie, nici mãcar nu este din Valea Jiului, se intereseazã de mãsurile întreprinse de Ministerul Sãnãtãþii pentru eliminarea acestui focar. Carmen Hãrãu vrea sã afle care sunt soluþiile ministerului vizavi de aceastã problemã. “Vã rog sã îmi transmiteþi, în scris, care sunt mãsurile pe care le-aþi întreprins, mai ales în ceea ce priveºte vaccinarea populaþiie ºi care este estimarea dumneavoastrã în legãturã cu evoluþia bolii”, spune deputatul Carmen Hãrãu. Deputatul aduce la cunoºtinþa ministrului
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Septembrie 2015
Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu problema cu care se confruntã municipiul Vulcan ºi unitatea medicalã din
localitate care nu mai are locuri pentru a-i interna pe pacienþi. “Dupã ce în lunile iulie – august s-au înregistrat în cartierul Dallas din Vulcan, 38 de cazuri de hepatitã, situaþia a pãrut a se fi rezolvat. Se manifestã din nou, o recrudescenþã a epidemiei în Vulcan, 18 noi cazuri, care depãºesc din nou capacitatea de spita-
lizare a spitalului orãºenesc”, îi spune deputatul minsitrului în cadrul interpelãrii. La începutul acestei sãptãmâni, nu mai
puþin de 18 pacienþi erau internaþi la Spitalul municipal Vulcan cu hepatita A. patru dintre cazuri au fost transferate la Spitalul judeþean
Deva pentru cã la Vulcan nu mai existau locuri. Autoritãþile locale au luat ºi mãsuri, însã fãrã efect. Monika BACIU
Fetiþa cu origami a primit un scaun nou e 18 ani de zile duce o luptã nedreaptã cu boala care a þinut-o ani de zile la pat. D Acum, însã, Andreea a decis sã lupte, însã, plimbãrile ei în aer liber erau încurcate de lipsa unui scaun în care sã stea comod. L-a primit când nici nu se aºtepta ºi pentru Andreea a fost o zi fericitã. Acum va putea sã încapã în scaun ºi îmbrãcatã cu o hainã mai groasã. Vine iarna ºi Andreea ne-a mãrturisit recent cã se teme cã va sta mai mult în casã pentru cã, dacã ia o geacã mai groasã, nu mai stã confortabil în scaunul sãu cu rotile. A luptat mereu pentru a fi ca ºi ceilalþi copii, iar acum a trãit o nouã surprizã, o bucurie pe care i-au fãcut-o câþiva oameni simpli, care, imediat ce i-au aflat necazul au ºi reacþionat, iar Andreea este cel mai fericit copil. „E foarte frumos noul scaun ºi vã mulþumesc. Scaunul meu era foarte mic ºi iarna nu mã puteam aºeza comod în el, cã aveam haine groase ºi mã strângea foarte tare. Acum sunt emoþionatã. Acesta nou e foarte frumos ºi vã mulþumesc”,
ne-a spus Andreea Pop. Uimitã a fost ºi mama Andreei, care aproape cã nu îi venea sã creadã. Cãuta sã o îmbrace mai lejer, ca sã nu o înghesuie în scaunul micuþ ºi acum are din nou ocazia sã o scoatã afarã, mai ales cã la cel nou îi funcþioneazã ºi frânele.
Pregãtiri pentru aniversarea vârstnicilor
C
upluri premiate de municipalitatea de la Petroºani. În câteva zile, persoanele vârstnice vor sãrbãtori Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice. La Petroºani, municipalitate nu trece cu vederea aceastã zi importantã pentru decanii de vârstã, care au contribuit la construcþia comunitãþii. Astfel, cuplurile care aniverseazã 50 ºi 60 de ani de cãsnicie vor fi premiate de autoritãþile locale. Aproape 20 de mii de lei s-au alocat
din bugetul Primãriei Petroºani pentru a-i cinsti pe aceºti cetãþeni. “Anual, cu ocazia acestei zile, Primãria municipiului Petroºani, organizeazã un eveniment în cadrul cãruia sunt premiate cuplurile care au împlinit cel puþin 50 de ani, respectiv 60 de ani
„Vã mulþumesc, cã e foarte binevenit acest scaun. Vã mulþumesc cã sunteþi mereu alãturi de mine ºi cã mã înþelegeþi ºi nu sunt singurã în lupta de zi cu zi. E foarte greu cu tot ce înseamnã boala Andreei, dar face faþã pentru cã avem prieteni minunaþi alãturi de noi”, a spus, uimitã de bucurie ºi Mariana Pop, mama Andreei. Celor douã le-a surâs norocul ºi asta dupã ce le-am adresat o singurã întrebare unor oameni de bine, care le-au ºi sãrit în ajutor. „Noi ne bucurãm ºi de data asta cã am reuºit sã vã
de cãsãtorie, întrucât acestea, prin reuºita ºi prin durata cãsniciilor lor, sunt un model demn de urmat de cãtre tinerele generaþii”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Vor fi premiate aproximativ 20 de cupluri care au aniversat 50 de ani de cãsnicie ºi alte 10 care au împlinit 60 de ani de la legãmântul de iubire.
ajutãm. De fiecare datã când aveþi nevoie, noi suntem alãturi de toþi. Suntem bucuroºi ºi noi cã am reuºit sã o ajutãm pe Andreea”, a spus Mariana Popa, membru ONG, cea pe care am întrebat-o acum câteva sãptãmâni cum am putea sã o ajutãm pe Andreea sã iasã din casã ºi iarna, cu un cãrucior mai mare ºi care sã aibã ºi frânele funcþionale. ªi nu se vor opri aici, pentru cã, aºa cum era de aºteptat, Andreea i-a cucerit pe toþi prin ambiþia ei de a fi fetiþia care îºi plãteºte operaþiile cu bani din vânzarea obiectelor din hârtie. „ªi noi am avut nevoie de Andreea. Trebuie sã vedem aceste cazuri, sã le cunoaºtem ºi sã îi ajutãm. Þinem legãtura în continuare cu Andreea, acum am luat legãtura cu ea ºi vom vedea de ce mai are nevoie ºi vom fi alãturi de ea”, a mai spus ºi Lavinia Grigoriu, membru al aceluiaºi ONG. Andreea a stat ani la rând doar în pat, dar este atât de ambiþioasã,
Pe data de 1 octombrie se sãrbãtoreºte Ziua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice, aceastã datã fiind stabilitã de cãtre Organizaþia Naþiunilor Unite încã din anul 1991. aceastã zi reprezintã un simbol al aprecierii ºi al respectului generaþiilor mai tinere faþã de cei care, de-a lungul vieþii lor, au muncit pentru a susþine dezvoltarea societãþii. Monika BACIU
încât acum, în ciuda bolii sale, a ajuns ºi sã stea în picioare, nesusþinutã, câteva minute. Este o performanþã, iar ca sã fie utilã, ea împãtureºte hârtie, din care acum ne spune
cã face globuri pentru pomul de Crãciun, dar este foarte fericitã cã va încãpea în scaunul cel nou ºi comod, îmbrãcatã ºi mai gros. Diana MITRACHE
P
în jur de 80 de persoane care au primit ajutor. Sã vedem anul acesta dacã sunt modificãri, pentru cã anul trecut au primit o sumã de bani cei care au avut pensii sub 700 de lei”, a declarat Adrian David, secretarul executiv al LSPMVJ. În fiecare an, reprezentanþii Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului au acordat ajutoare financiare semenilor lor care au venituri mici. Monika BACIU
De la pensionari pentru pensionari
ensionarii cu venituri reduse ar putea beneficia de ajutor din partea colegilor lor din cadrul Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului. Preºedintele LSPMVJ, Ioan Hortopan se va afla zilele viitoare la Predeal unde se va stabili câþi bani vor primi cei cu pensii mici cu ocazia Zilei Internaþionale a Persoanelor Vârstnice. “Anul trecut au fost
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Septembrie 2015
INSCOP: PNL conduce în intenþia de vot CEH pe primul loc… la parlamentare, urmat de PSD ºi UNPR la datornici! NL se situeazã pe primul loc în P preferinþele electora-
C
onducerea Complexului Energetic Hunedoara reuºeºte performanþa de a se pãstra pe primul loc în ce priveºte datoriile pe care le are la principalele bugete ale statului.
tului la alegerile parlamentare, fiind urmat de PSD, UNPR ºi UDMR, conform Barometrului INSCOP-Adevãrul despre România, realizat în perioada 10 - 15 septembrie.
"Noul PNL conduce în intenþia de vot a românilor cu 42% (faþã de 44,5% în iulie ºi 44,7% în aprilie). Pe locul al doilea se situeazã PSD cu 35% dintre opþiuni (37,1% în iulie ºi 39,1% în aprilie). Pe poziþia a treia se claseazã UNPR cu 5,1% intenþie de vot, formaþiunea progresistã
fiind pentru prima datã mãsuratã separat de PSD. Poziþia a patra este ocupatã de UDMR cu 5% din intenþiile de vot (5,1% în iulie ºi 5,2% în aprilie)", se aratã întrun comunicat al INSCOP.
Aleºii locali condamnaþi cu suspendare nu vor fi exceptaþi de la încetarea mandatului
C
amera Deputaþilor a respins proiectul de lege potrivit cãruia mandatul aleºilor locali sã înceteze de drept doar în cazul unei condamnãri definitive la o pedeapsã privativã de libertate cu executare ºi nu în situaþiile unor condamnãri privative de liberate cu suspendare.
Sursa citatã precizeazã cã UDMR este urmatã de ALDE cu 2,6% (faþã de 3% în iulie ºi 2,2% în aprilie), PMP cu 2,5% (faþã de 2,4% în iulie ºi 2,8% în aprilie) ºi PSRO, care este cotat cu 2% din intenþiile de vot. În clasament urmeazã partidul M10 cu 2% (faþã de 2,3% în iulie), PRM cu 1,3% (faþã de 2,1% în iulie ºi 2% în aprilie), PNÞCD cu 1% ºi PRU tot cu 1%. 0,5% din cei care ºi-au exprimat o opþiune de vot au indicat alt partid. Procentul indeciºilor este de 23,6%, 9,3% dintre
respondenþi declarã cã nu merg la vot, iar 4,5% reprezintã non-rãspunsuri. Sondajul a fost realizat pe un eºantion de 1.085 persoane, reprezentativ pentru populaþia României de 18 ani ºi peste 18 ani. Eroarea maximã admisã a datelor este de plus/ minus 3% la un grad de încredere de 95%. Metoda folositã a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenþilor. AGERPRES
De precizat cã, în total, în lista marilor contribuabili cu restanþe la buget figureazã 18 companii controlate de stat, de la nivel central sau local. Acestea înregistrau, la finele lunii iunie, datorii de peste 2,2 miliarde de lei, adicã 40% din totalul obligaþiilor marilor contribuabili la bugetul de stat, de pensii, de sãnãtate ºi de ºomaj.
Organizaþia Salvaþi Copiii sprijinã maternitãþile hunedorene
O
rganizaþia Salvaþi Copiii a demarat un program prin care va ajuta la dotarea secþiilor de nou-nãscuþi din mai multe localitãþi.
Deputaþii au respins cu 158 voturi "pentru", 75 "împotrivã", 16 abþineri proiectul de modificare a legii statutului aleºilor locali, fiind vorba de o lege organicã. Proiectul prevedea cã primarii, preºedinþii de consilii judeþene ºi consilierii locali ºi judeþeni îºi pierd mandatul în cazul unei hotãrârii judecãtoreºti definitive de condamnare cu o pedeaspã privativã de libertate, cu excepþia infracþiunilor de corupþie, respectiv de luare-dare de mitã. Astfel, cei condamnaþi cu suspendare urmau sã fie exceptaþi de la lege. Camera Deputaþilor este prima camerã sesizatã cu acest proiect.
ªi asta în condiþiile în care CEH este o companie relativ nouã apãrutã în economia româneascã, dar care a avut parte, încã de la înfiinþare, de un managemet defectuos. Potrivit unei situaþii a datoriilor pe care companiile de stat le-au raportat la principalele bugete ale statului, Complexul Energetic Hunedoara se aflã pe primul loc la bugetul asigurãrilor sociale de stat , iar compania ocupã prima poziþie ºi în ce priveºte datoriile la bugetul de pensii, bugetul de sãnãtate ºi bugetul de ºomaj, unde datoriile sunt, în primul caz de 169, 027,811 lei, la sãnãtate de 38,556,375 lei respectiv la ºomaj de 4,539,066 lei.
În cadrul acestui proiect care se va finaliza pânã la finele anului, sunt incluse ºi municipiile Hunedoara ºi Petroºani. Banii necesari vin din campaniile de redirecþionare a 2% din impozitul pe venit, donaþii online, donaþii SMS sau Direct Debit, dar ºi prin sprijinul important al unor companii. Astfel, 1.300.000 lei vor fi investiþi în dotarea secþiilor de nou-nãscuþi precum ºi în dezvoltarea de programe de
educaþie ºi suport pentru 5.000 de beneficiari din comunitãþi defavorizate. Oraºele vizate pentru donaþii sunt: Piteºti, Braºov, Bucureºti (2 maternitãþi), Reºita, Caransebeº, Constanþa, Craiova, Hunedoara, Petroºani, Iaºi, Târgu-Mureº, Roman, Sibiu, Câmpulung Moldovenesc, Arad, Buzãu, Timiºoara (2 maternitãþi), Vaslui ºi Cluj-
Napoca. În perioada 20122015, Salvaþi Copiii România a dotat 54 de maternitãþi ºi secþii de nou-nãscuþi cu echipamente performanþe în valoare de 4.800.000 lei ºi a ajutat 6.000 de mame tinere, gravide ºi copii cu vârste cuprinse între 0-5 ani, din comunitãþi defavorizate. Cei care doresc sã susþinã în continuare demersul Salvaþi Copiii de a reduce mortalitatea infantilã în România o pot face cu un sms lunar la 8844 cu textul „SALVEZ”. Maximilian GÂNJU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Septembrie 2015
China (Ningbo) – România – INVESTMENT FORUM
Miliardele chinezilor pot veni în Valea Jiului ºi în Vulcan Primarul Municipiului Vulcan – Gheorghe Ile – a participat în cursul zilei de 23 septembrie la Forumul de Investiþii organizat la Bucureºti de Departamnetul pentru Investiþii Strãine ºi Parteneriat PublicPrivat al Guvernului României – reprezentat de ºeful acestuia Alexandru Nãstase ºi compania Invest Romania, în scopul stabilirii unor direcþii clare de colaborare economicã cu mediul de afaceri din Chinamunicipiul Ningbo. Evenimentul s-a bucurat de implicarea directã a Ambasadei Chinei în România ºi a urmãrit ca prin dialogul direct dintre cei prezenþi – oficialii români ºi chinezi, sã se facã în cel mai scurt timp o evaluare a tuturor posibilitãþilor de dezvoltare de afaceri cu capital chinez în zonele reprezentate la acest forum, la care au fost prezente 100 de instituþii publice ºi private din mai multe judeþe ale þãrii. Partea chinezã a fost prezentã cu 51 de companii de investiþii, pentru mai multe domenii de activitate de producþie ºi servicii. Municipiul Ningbo este cotat ca fiind unul dintre cele mai prospere din China cu un mediu de afaceri puternic, a cãrui investiþie externã în
anul 2014 se ridicã la 7,4 miliarde de dolariamericani. În România investiþiile chinezilor din Ningbo reprezintã pânã la aceastãorã 14 întreprinderi cu o valoare de 5 miliarde de dolari, însã interesul acestora de a investi în continuare este constant. În scopul dezvoltãrii unor parteneriate durabile, la forum au fost semnate documente oficiale de colaborare pe termen mediu ºi lung între cele douã pãrþi, urmând ca în cel mai scurt timp, investitorii chinezi sã facã o evaluare a tuturor ofertelor fãcute de reprezentanþii români pentru a putea stabili – în funcþie de interesele lor economice care dintre domeniile de activitate propuse se pot transpune în investiþii concrete. Nu este exclusã din atenþia chinezilor nici activitatea de extracþie de huilã, ceea cea duce o nouã speranþã în zona mineritului din Vale. Primarul Vulcanului a promovat la acest
forum urmãtoarele hotãrâþi sã investeascã. domenii de investiþie, Sunt fermi, atenþi, calcu resurse foarte bune culaþi, determinaþi sã-ºi ºi cu potential de valo- maximizeze câºtigurile. rificare atractiv pentru Domeniile de investiþie capitalul chinez: minepe care le pot aborda ritul, turismul, fructele în zona noastrã le pot de pãdure, ciupercile, aduce profituri frumierea moase ceea ce pentru Urmeazã ca în noi înseamnã în primul cursul lunii octombrie, rând crearea de locuri oamenii de afaceri de muncã ºi contribuþii chinezi sã facã o la bugetul local. Vom deplasare în zonele cu avea prilejul în cursul potential de investiþie, lunii octombrie sã incluzând ºi Valea cristalizãm împreunã Jiului. cele mai bune oporEi vor fi primiþi de tunitãþi care sã administraþia impulsioneze econoVulcanului ºi vor putea mia localã ºi zonalã.” vedea la faþa locului – Gheorghe Ile – posibilitãþile de primarul municipiului amplasare de unitãþi Vulcan. productive. ”Apreciez cã participarea mea de ieri la acest forum de investiþii vã oferã zilnic, prin magazinul ne apropie la alimentar Nr 16, Piaþa Centralã nivel de comunitate de acest CELE MAI IEFTINE ambiþios ºi totodatã dificil SORTIMENTE deziderat al DE CARNE DE PORC mandatului meu - Pulpã porc cu os - 9.80 lei de a aduce - Fleicã porc - 12.50 lei investiþii noi în zona Vulcanului ºi - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei implicit a Vãii - Carne tocatã - 12.80 lei Jiului. Partenerii - Cotlet porc cu os - 14.20 lei chinezi sunt - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei
ANUNÞ PUBLIC S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. cu sediul în str. Cuza Voda nr. 23, Petroºani anunþã depunerea solicitãrii pentru eliberarea autorizaþiei de mediu pentru Staþia de epurare Cimpa amplasatã în Lonea cu activitatea de epurare ape uzate menajere cod CAEN 3700 în zona Cimpa. Informaþiile se pot obþine de la sediul Agenþia pentru Protecþie a Mediului Hunedoara, din Deva str. Aurel Vlaicu, nr. 25, de luni pânã joi (orele 8.00 – 16.00) ºi vineri (orele 8.00 – 14.00). Eventualele sesizãri ºi reclamaþii pot fi depuse în termen de 10 zile lucrãtoare de la data publicãrii anunþului.
- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.60 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 4,5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Cât de satisfãcuþi sunt românii în cuplu: Bãrbaþi versus femei
Cei mai mulþi români sunt mulþumiþi de relaþiile lor. Aceasta este concluzia unui studiu realiazat de Extreme Training în perioada 1 iunie-1 septembrie pe 1.369 de persoane, marjã de eroare calculatã fiind de 2,6%. "Un total de 62% dintre respondenþi se declarã 'foarte satisfãcuþi' ºi 'satisfãcuþi' de calitatea generalã a relaþiei decuplu. Totuºi, 18% se aratã ca fiind 'usor nesatisfacuti' ºi 'foarte nesatisfacuti' în relaþia de cuplu, iar alþi 18% declarã 'potrivit'", este concluzia studiului. Situaþia este puþin diferitã atunci când sunt analizate separat rãspunsurile bãrbaþilor ºi ale femeilor. Astfel, 28% dintre bãrbaþi sunt foarte satisfãcuþi, 39% satisfãcuþi, 17% potrivit, 6% foarte nesatisfãcuþi ºi 8% uºor nesatisfãcuþi. În ceea ce priveºte femeile, 33% se declaratã satisfãcute, 24% foarte satisfãcute,
8% foarte nesatisfãcute, 14% uºor nesatisfãcute ºi 19% au ales catogoria potrivit. "Când ne uitãm la gradul de satisfacþie (pozitiv), vom observa cã bãrbaþii sunt mai satisfãcuþi. În ceea ce priveºte starea neutrã (potrivit), vedem o diferenþã de douã procente. La fel ºi în situaþia foarte nesatisfãcut, diferenþa cea mai mare înregistrându-se la rãspunsul uºor nesatisfãcut unde vedem o diferenþã de 6 procente", se mai arãta în comunicat. Studiul a mai arãtat cã un sfert dintre români (26%) petrec o orã sau chiar mai puþin timp împreunã, 18% petrec între cinci ºi opt ore împreunã, iar 45% între douã ºi patru ore. Realizatorii studiului mai transmit cã "românii simt nevoie de ceva mai multã aventurã în viaþa lor (24%), urmat de afecþiune (21%), bani (21%), siguranþã (20%).
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Septembrie 2015
Henþ cu mâna
Cu ªtiinþa, cândva, în „16”-imi... Privesc tabloul „16”-imilor de finalã din Cupa României. Cu Berceni, Brânceni, Pojorâta, Târlungeni sau Baloteºti printre protagoniste.
Farmecul Cupei... O competiþie la care, pe vremuri, Jiul Petroºani era o abonatã permanent, fiind divizionarã „A”, cu acces direct în
„16”-imi. Doar cinci meciuri pânã la finalã, lucru reuºit de Jiul în 1972 ºi 1974, ultima oarã câºtigând trofeul. Dar din grupul echipelor mici, sã nu uitãm de ªtiinþa Petroºani. O echipã de Divizia „C”, care a luat-o hãrniceºte de jos, dorindu-ºi sã ajungã la o confruntare cu granzii de
atunci ai Diviziei „A”, în „16”-imi. ªi a reuºit. ªi nu o datã! Prima oarã în sezonul 1972-1973 când generaþia lui Berindei, Puiu Rusu, Faur, Bulbucan, Alexandroni, Tr. ªtefan elimina în „16”-imi pe A.S.A. Tg. Mureº (2-1), fiind învinsã de Steaua în optimi de finalã, apoi
INTERVIU
în 1973-1974, pierde în „16”-imi, 0-1 cu Oltul Sf. Gheorghe ºi al treilea pas, în ediþia 1974-1975, 1-0 cu FC Galaþi ºi apoi în optimi, 0-1 cu „U” Cluj. ªtiinþa Petroºani, trei ani la rând în „16”-imi, cu douã calificãri în optimi! E ceva, nu?
Rugby D.N.S. (liga a doua)
„La Jiul ar trebui sã se gãseascã o cale ªTIINÞA E PE VAL! comunã, adiminstraþie-mediu privat”, O adevãratã revelaþie
etapã în care toate echipele din deplasare au obþinut victorii. Dacã în ultima etapã a returului ªtiinþa învinge la Petroºani pe Bucovina Suceava ºi gãlãþenii vor pierde la ocupanta locului 2, CS Nãvodari, e posibil sã avem o echipã ªtiinþa Petroºani, la final de sezon regulat, pe locul 5!
spune Ion (Gheorghiþã) Geolgãu, fost antrenor la Jiul Petroºani echipa din „Dealul
Ion Geolgãu acordând un interviu pentru iubitorii de fotbal din Valea Jiului
Î
ntâlnire plãcutã zilele trecute undeva în apropiere de Petroºani, cu fostul mare jucãtor al Craiovei ºi al Naþionalei, Ion Geolgãu (54 ani), cel care la mijlocul anilor `90 a antrenat pentru o scurtã perioadã ºi la Jiul Petroºani, prilej cu care am stat de vorbã despre fotbal. Reporter: Ghiþã, cu ce prilej în Valea Jiului? Ion Geolgãu: Sã vizitez frumoasele zone din împrejurimile locului unde stau cazat la pensiunea bunului meu prieten Nicu Nicorici ºi în calitate de scouter al CSU Craiova, sã mai vãd vreun jucãtor bun. Rep.: Acum douã decenii antrenai la Jiul Petroºani. Cum a fost? I.G.: Cu bune, cu rele, ca la fotbal... Am venit din etapa a 4-a a turului 1994-1995, dupã Vasile Grossu, preluând Jiul de pe locul 14. Am avut primul joc cu ei pe 17 sept. 1994, 2-3 la ASA Tg. Mureº, cu o ratare incredibilã a lui Mircea Cristescu în min. 90, când puteam egala.
Rep.: Cum te-a primit publicul la Petroºani? I.G.: Excelent! În urmãtoarea etapã am jucat acasã cu CSM Reºiþa, le-a dat Florin Stoica douã, Marin Tudorache unul, scurt 3-0. Apoi am avut 3-2 la Zalãu, 2-1 cu Bihorul, 2-1 la Unirea Dej, am mai ºi pierdut, 1-3 acasã cu Gloria Reºiþa, 0-3 la Alba Iulia, una peste alta, am lãsat echipa pe locul 5 în tur. Rep.: ªi totuºi, ai plecat... I.G.: Da, pentru cã înaintea cantonamentului de iarnã, urmând a-l face la Bãile Felix, conducerea „uitase” de vreo 3-4 salarii, jucãtorii murmureau ºi n-am vrut sã fiu pãrtaº la chestiuni pe care ºtiam cã
nu le pot rezolva. ªi ce echipã bunã era atunci la Jiul! Ghiþan, Huza, M. Popa, M. Cristescu, Ov. Dodu, Mititel, Cioabã, D. Movilã, Sedecaru, Tudorache, toþi viitori divizionari „A”! Aºa cã, returul nu m-a mai prins la Petroºani, a rãmas în locul meu secundul Emil Vlãduþ. Rep.: Ce spui de faptul cã Jiul se aflã acum în Liga a IV-a? I.G.: Nu-mi vine sã cred! La Jiul ar trebui sã se gãseascã o cale între administraþia localã ºi mediul privat pentru a readuce echipa mãcar în Liga a II-a. Au reuºit ºi alþii, în alte oraºe. Eu nu cred cã nu sunt 100 de firme care sã poatã cotiza cu 100 de euro pe lunã. Trebuie gãsitã o soluþie, altfel se prãbuºeºte un brand de aproape 100 de ani.
Un gol în poarta Jiului Ion Geolgãu a jucat de multe ori împotriva Jiului, când era în componenþa Universitãþii Craiova. A marcat o singurã datã într-un meci, Universitatea Craiova – Jiul 5-0 (4 nov. 1979), celelalte fiind marcate de Cãmãtaru (2) ºi Cârþu (2). La pauzã era 0-0, dar la reluare, în min. 49, Geolgãu deschide scorul dupã un corner executat de Ilie Balaci. În poarta Jiului se afla la acel meci Iosif Cavai. La Craiova jucau Tilihoi, Bumbescu, C. ªtefãnescu, Ungureanu, Þicleanu, Beldeanu etc. La Jiul, Gr. Petre, Puiu Rusu, Miculescu, I. Varga, Stoichiþã, Bucurescu sau Sãlãgean.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Institutului”, care de patru etape înregistreazã numai victorii! Iatã cã ea a obþinut o nouã victorie, la limitã, 17-16 la Arad, într-o
Secvenþã din partida ªtiinþa Petroºani - CS Nãvodari din etapa a 15-a (5 sept. 2015)
ETAPA A 17-A, 19 SEPT. 2015 Stejarul Buzãu – RC Bârlad RCM Galaþi – Polit. Iaºi Bucovina Sv. – CS Nãvodari CSUAV Arad - ªtiinþa Petroºani CSU U.23 Buc. – Steaua U.23 Buc. (neprezentare)
CLASAMENT
1. CSM 23 Bucureºti 2. CS Nãvodari 3. RC Bârlad 4. CS Iaºi 5. RCM Galaþi 6. ªtiinþa Petroºani 7. Steaua U. 23 8. Bucovina Suceava 9. CSUAV Arad 10. Stejarul Buzãu
16 17 16 15 15 15 14 17 18 17
16 12 11 10 7 7 7 4 2 3
0 1 1 0 0 0 0 0 0 0
0 4 4 5 8 8 7 13 16 14
13-67 5-15 22-32 16-17 5-0
663-168 470-300 458-294 353-174 327-303 251-345 282-200 291-569 215-525 211-643
13p.b. 77p. 10p.b. 60p. 7p.b. 53p. 10p.b. 50p. 8p.b. 36p. 5p.b. 33p. 4p.b. 29p. 6p.b. 22p. 6p.b. 13p. 1p.b. 13p.
ETAPA A 18-A (ULTIMA), 26 SEPT. 2015 ªtiinþa Petroºani – Bucovina Suceava CS Nãvodari – RCM Galaþi Polit. Iaºi – Stejarul Buzãu RC Bârlad – CSM U.23 Buc. Steaua U.23 – CSUAV Arad