CVJ Nr 950, joi 24 septembrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 950

Cronica Vãii Jiului Joi, 24 Septembrie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Fiscul local din Petroºani s-a pus pe datornici

I

nspectorii fiscali din cadrul municipalitãþii Petroºani au emis zilele trecute aproape 400 de somaþii de executare ori de poprire. Cifra datornicilor este ºi de trei ori mai mare decât în lunile trecute.

Angajaþii Serviciului Taxe ºi Impozite Locale din cadrul Primãriei Petroºani au trecut la recuperarea datoriilor pe care locuitorii municipiului le au la bugetul local, fie din impozite ºi taxe ori din amenzi contravenþionale. Astfel, au fost emise nu mai puþin de 393 de somaþii cãtre datornici, persoane fizice ori societãþi comerciale care îºi desfãºoarã activitatea pe raza localitãþii ºi au înregistrate restanþe. Numãrul celor care au datorii este în continuã creºtere þinând cont de statisticile din lunile anterioare când erau emise titluri executorii ori înºtiinþãri de poprire pentru puþin peste 100 de debitori.

Pentru cã inspectorii fiscali nu au putut da de datornici pentru a le comunica datoria, aceºtia au afiºat lista

celor cu creanþe atât la sediul Primãriei Municipiului Petroºani cât ºi la Serviciul de Impozite ºi Taxe. Pe de altã parte, în ceea ce priveºte colectarea impozitelor locale pe anul în curs, situaþia este bunã, iar cei mai buni platnici au fost pensionarii care ºi-au achitat impozitele încã din primul trimestru al anului în curs. Plãtindu-ºi dãrile cãtre bugetul de stat pânã în luna martie aceºtia au beneficiat ºi de o scutire în valoare de 10%.

Maximilian GÂNJU

Dacã aºteptãm alinieri de planete ne vom trezi cu minele vândute la fier vechi

C

onsilierii locali de la Petroºani, îngrijoraþi de soarta Complexului Energetic Hunedoara. Cum dezbaterea publicã de luna trecutã, organizatã de Primãria Petroºani, nu le-a adus prea multe lãmuriri, reprezentanþii consiliului local dezbat între ei aceastã problemã. >>> PAGINA A 3-A

Nu sunt interesaþi de cãrbunele din Valea Jiului

C

autã piaþã de desfacere, dar fãrã succes.

Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului încearcã de ceva timp sã gãseascã ºi altþi clienþi în afarã de Complexul Energetic Hunedoara pentru a vinde cãrbunele extras de la unitãþile miniere. În zadar au încercat cei de la Închideri sã gãseascã clienþi, iar acest lucru se resimte ºi în bugetul societãþii.

“Cu toate eforturile administratorilor, lipsa alternativei de alþi beneficiari pentru defacerea cãrbunelui ºi situaþia financiarã negativã a CEH care are ca rezultat neplata contravalorii cãrbunelui livrat poate duce la blocaje majore în

activitatea societãþii” “Vã aducem la cunoºtinþã cã Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului S.A., care îºi desfãºoarã activitatea conform planului de închidere întocmit în baza Deciziei nr.2010/787/UE, privind

ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cãrbune necompetitive, are posibilitatea vânzãrii de cãrbune energetic pentru producerea de energie termicã ºi electricã cu

urmãtoarele caracteristici putere calorificã industrialã 3400-3800kcal/kg, cenuºã industrialã 40-50 %, umiditate industrialã 6-10%, materii volatile raportate la cãrbunele iniþial pânã la

39,9%, valoarea sulfului combustibil raportat la proba iniþialã pânã la 2,9 %”, se aratã într-un anunþ al SNÎMVJ. La momentul de faþã, Complexul Energetic Hunedoara este singurul beneficiar al huilei produse la SNÎMVJ. Societatea energeticã are de plãtit undeva la 40 de milioane de lei pentru cãrbunele de la societatea de închideri.

Cea mai mare valoare a creanþelor neîncasate provine din contractul de livrare a cãrbunelui încheiat cu Complexul Energetic Hunedoara.

Monika BACIU

2 Politic

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Septembrie 2015

Laurenþiu Nistor s-a trezit… Cu ºase luni întârziere D

eputatul Laurenþiu Nistor s-a trezit din starea vegetativã ºi îl trage la rãspundere pe ministrul Energiei, Andrei Gerea. Cu o întârziere de câteva luni bune, deputatul Laurenþiu Nistor vrea sã ºtie de ce contractul cu chinezii nu s-a materializat. Preºedintele PSD Hunedoara, Laurenþiu Nistor, îl trage la rãspundere pe ministrul Energiei Andrei Gerea, pentru a spãla onoarea fostului director general al CEH Aurel Niculescu. Gerea a declarat cã viabilitatea contractului cu chienzii era pusã sub semnul întrebãrii având în vedere cã acesta nu respecta legislaþia.

Statul român nu a fost de acord cu prelungirea contractului dintre Complexul Energetic Hunedoara ºi China National Electric Engineering CO Ltd (CNEEC), întrucât documentul semnat de Aurel Niculescu, fostul director general al societãþii hunedorene, nu avea avizele necesare, iar echipamentele erau unele învechite.

"Contractul nu a fost prelungit din mai multe motive. În primul rând, el nu a întrunit avizele CA, acordul AGA, nici mãcar nu a avut avizul

compartimentului juridic al companiei. De asemenea, posibilitatea de a fi depusã drept garanþie o minã iarãºi nu a primit acceptul nimãnui. Totodatã, atât Ministerul de Finanþe, cât ºi achiziþiile publice au avut un punct negativ de vedere, ba mai mult complexul a fost amendat pentru acest contract. Deci, acest contract, aºa cum era el, nu putea fi prelungit, având dacã vreþi ºi o altã motivaþie: era

vorba de o tehnologie deja învechitã la care trebuia sã mai aducem ºi alte investiþii pentru a veni în pas cu vremea. ªi atunci care este scopul unui astfel de efort? Sã mai bãgãm ºi alþi bani? Nu! Atunci am convenit cã nu vom mai prelungi acest contract, mai ales cã nu s-a fructificat nimic ºi n-am vãzut, sã spunem aºa, o dorinþã foarte mare din partea partenerilor pentru a-l dezvolta", a spus Andrei Gerea, la Petroºani în urmã cu câteva luni bune.

Acum, preºedintele PSD Hunedoara, susþinãtorul lui Aurel Niculescu vrea sã afle care au fost motivele pentru care nu s-a continuat acest contract.

“Pe ce documente v-aþi bazat afirmaþia cã dupã finalizarea lucrãrilor de retehnologizare a grupului energetic nr. 3 ºi realizarea instalaþiilor de desulfurare a grupurilor nr. 3 ºi nr. 4 ar mai fi fost nevoie de lucrãri suplimentare pentru

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

încadrarea în condiþiile impuse în legislaþia de mediu. Care au fost motivele care v-au determinat sã nu aprobaþi reactualizarea devizului general al acestor lucrãri, în conformitate cu legislaþia în vigoare. Ce v-a determinat sã afirmaþi cã semnarea contractului nu a fost legalã, cunoscând faptul cã lucrãrile au fost aprobate de CA prin Programul de Investiþii, cã procedura de achiziþie a lucrãrilor a respectat prevederile ordonanþei de urgenþã

privind achiziþiile publice ºi cã directorul general al societãþii a fost împuternicit de ministerul Economiei – Departamentul pentru Energie sã îl reprezinte în vederea semnãrii alãturi de reprezentanþi ai Companiei China National Electric Engineering Co. Ltd. a contractului lucrãri la termocentrala Deva privind reabilitarea grupului nr. 3 ºi instalaþii de desulfurare pentru grupurile nr. 3 ºi nr.

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

4. cum explicaþi refuzul de a continua negocierile, ceea ce a avut ca efect abandonarea lucrãrilor. Care a fost motivul pentru care aþi decis demiterea domnului Ionescu Sergiu, ºeful corpului de control al ministrului, dupã ce v-a prezentat un raport privitor la compania chinezã în care concluziona cã documentul a fost încheiat în deplinã legalitate”, sunt câteva din întrebãrile adresate de deputatul Nistor ministrului Energiei, Andrei Gerea.

Nistor argumenteazã cã aceastã investiþie ar fi adus mai multe beneficii Complexului Energetic Hunedoara printre care “îmbunãtãþirea parametrilor tehnico-economici, creºterea puterii energetice de la 160 MWh realizatã efectiv în ultima perioadã la 225 Mwh ºi a capacitãþii de termoficare cu 50 Gcal/h, realizarea unor sisteme moderne de automatizare, reglare, control care sã îndeplineascã condiþiile tehnice impuse de interconectare UCETE, reducerea emisiilor de

NO2, So2 ºi praf sub nivelul limitelor impuse de legislaþia europeanã, valabile începând cu anul 2017” În luna martie a acstui an, ministrul Andrei Gerea a declarat cã s-a renunþat la contractul cu chinezii de la CNEE. “Am convenit cã nu vom mai prelungi acest contract, mai ales cã nu s-a fructificat nimic ºi n-am vãzut, sã spunem aºa, o dorinþã foarte mare din partea partenerilor pentru a-l dezvolta”, a declarat Andrei Gerea în luna martie a acestui an, anunþând cã Guvernul de la Bucureºti renunþã la un contract semnat cu China, în valoare de 291 milioane USD, în care partea chinezã aducea 271 de milioane USD. Potrivit contractului, din suma totalã de 291 milioane

USD, 271 milioane erau asiguraþi de partea chinezã, Complexul Energetic Hunedoara contribuind cu 20 milioane USD. Contractul ar fi trebuit sã asigure reabilitarea Grupului IV aparþinând Termocentralei Mintia ºi douã instalaþii de desulfurare la Grupurile III ºi IV ale termocentralei. CEH trebuia sã asigure 15% din valoarea investiþiei ºi sã ofere garanþii în valoare totalã de aproximativ 300 milioane USD. În 1 septembrie 2014, conducerea CEH a semnat, în China, ºi în prezenþa premierului Victor Ponta, un contract în valoare de 291 de milioane de dolari (271 de milioane de dolari asigura partea chinezã, CEH având în depozite echipamente de circa 20 milioane de dolari - n.r.) pentru reabilitarea Grupului IV de la Mintia ºi douã instalaþii de desulfurare la Grupurile III ºi IV de la aceeaºi termocentralã. Structura energeticã hunedoreanã trebuia sã asigure 15 la sutã din valoarea investiþiei, adicã peste 40 de milioane de dolari, bani pe care fosta conducere a complexului spera sã îi împrumute de la o bancã, dar ºi alte garanþii pânã la o valoare totalã de circa 300 milioane de dolari.

Monika BACIU

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Septembrie 2015

Dacã aºteptãm alinieri de planete ne vom trezi cu minele vândute la fier vechi

C

onsilierii locali de la Petroºani, îngrijoraþi de soarta Complexului Energetic Hunedoara. Cum dezbaterea publicã de luna trecutã, organizatã de Primãria Petroºani, nu le-a adus prea multe lãmuriri, reprezentanþii consiliului local dezbat între ei aceastã problemã. Consilierul Florin Mârza considerã cã pachetul majoritar ar trebui sã rãmânã la statul român în ceea ce priveºte privatizarea termocentralelor.

“Referitor la trecerea termocentralei în gestiunea, în administrarea sau în proprietatea administraþei locale, lucrez ºi eu la un material referitor la ceea ce s-a discutat la acea întâlnire – dezbatere publicã. Eu merg pe ideea crizei la nivel european. Vreau sã vã spun cã Polonia, la cãrbune înregistreazã zilnic o pierdere de 1,5 milioane euro. Mineritul german este in colaps, ºi-a oprit activitatea, ei sunt mai destepþi decât ceilalþi, conservã minele, pentru cã ºtiu cã o minã costã 25 de milioane de euro. De ce spun asta, pentru a justifica într-un fel situaþia în care ne aflãm ºi noi, pentru cã dacã nemþii, polonezii, cehii sunt în colaps datoritã preþurilor extraordinar de scãzute la cãrbune, sunt niºte preþuri de conjuncturã din cauza celor doi titani, America ºi Rusia… preþurile vor reveni. La Bruxelles se încearcã prelungirea acestor termene extrem de periculoase pentru noi. Vis-a-vis de privatizarea termocentralei, ar trebui sã luãm ca exemplu Polonia, statul ºi-a pãstrat pachetul majoritar, 80 % din acþiuni sunt ale statului. Nu putem sã lãsãm pe seama unor speculanþi, unor samsari, care cumpãrã ºi vând. Dacã cineva vrea sã cumpere acþiuni la o termocentralã … da 15 % – 20%, acolo unde este cazul, dar cu pãstrarea de cãtre stat a pachetului majoritar. De ce spun asta, pentru cã am unele emoþii, cã dacã înþeleg eu bine, sã luãm o termocentralã funcþionalã ºi sã o da pe mâna administraþiei, a domnului primar IIe, dacã vreþi ºi a consilieri-

lor sãi, nu ºtiu dacã este o soluþie optimã þinând cont de experienþa tristã pe care o avem, sã nu cumva sã pãþim ca ºi cu Gospodãria sau ca ºi cu ceilalþi agenþi care au fost administraþi într-un fel sau altul pânã la faliment. Pe ce au pus mâna administraþiile locale s-a ales praful.

Asta este o problemã cât se poate de serioasã ºi nu putem sã o tratãm aºa oricum”, a spus consilierul local Florin Mârza.

Consilierii locali sunt de pãrere cã plasarea termocentralelor la autoritãþile locale înseamnã ºi plasarea rãspunderii de cãtre Guvern, care nu vrea sã îºi asume un dezastru.

“Probabil cã este soluþia agreatã de guvern pentru cã din acel moment o sa îºi ia mâna de pe termocentrale ºi o sã fim direct responsabili. Eu cred cã este nevoie de o analizã mai atentã, sã vedem ce au fãcut ºi alte þãri pentru cã apa, energia, sunt niºte produse foarte importante pentru populaþie, de interes public, maxim, ºi toate þãrile vor ca statul sã pãstreze un anume control pentru a nu fi lãsate la jocul pieþei ºi la interesele proprii. Am o oarecare neliniºte care ºi pe dumneavoastrã vã încearcã, pentru cã de douãzeciºi… de ani se tot cautã soluþii ºi nu s-au gãsit”, a spus

Valeriu Butulescu.

Guvernul nu are nicio strategie pentru Valea Jiului, pentru ramura minierã, iar Mârza este de pãrere cã soluþiile trebuie sã vinã de aici.

“Dupã pãrerea mea, în urma discuþiilor purtate a reieºit faptul cã sub nici o formã energia electricã produsã în cele douã centrale nu este competitivã ca ºi preþ, ele se pot reorienta doar spre energie termicã. ªi atunci pe baza energiei rezultate, sigur cã aceasta rezultã din arderea cãrbunelui, a cãrbunelui din Valea Jiului. Din soluþiile date de minister nu se spune nimic despre minerit, deci se subînþelege cã va fi ca ºi pânã acum, se închid de la sine, ori lucrul acesta nu poate fi acceptabil. Eu cred cã ar trebui sã scriem toate aceste concluzii, dacã domnul Butulescu are un material îl rog sã îl punã la dispoziþia celor care vor face din partea consiliului local acest demers ºi va trebui sã venim noi ºi sã propunem soluþii, pentru cã aþi vãzut, soluþiile care se întrevãd acum, sunt pasarea acestei responsablitãþi, cu siguranþã primãriile nu vor putea sã susþinã aceastã activitate economicã… Legat de subvenþii n-ar trebui sã ne facem nici un fel de iluzii, în þara noastrã membrã U.E, nu mai poate fi vorba de sub-

venþii în nici un caz, singura portiþã este prin intermediul primãriilor subvenþionare Gcal la consumatorul final, cât va mai þine ºi chestia asta. Treaba asta dacã se va reuºi printr-o înþelegere între Guvern ºi comunitãþile din Valea Jiului, prin buget sã se aloce susþinerea diferenþei de tarif ar fi extraordinar. ªi asta ar însemna un viitor pentru minerit. Noi va trebui sã încercãm, mã îndoiesc de rezultat. Sã înþeleg cã sunteþi de acord cu toþii sã se elaboreze un proiect sau un material, care sã fie aprobat de consiliul local ºi la care sã adere ºi celelalte consilii locale”, a mai subliniat Mârza.

Unii dintre aleºii petroºãneni nu vãd o soluþie în trecerea termocentralelor la autoritãþile locale.

“Problema este greu de crezut cã va avea sorþi de izbândã ºi vã spun de ce, în momentul de faþã datoriile administraþiilor locale sau a societãþilor faþã de Termocentrala Paroºeni sunt imense. Din punct de vedere al agentului termic folosit pentru încãlzirea apartamentelor, infrastructura s-a mai rezolvat cât de cât ºi în punctele termice ºi la locuitori la Petroºani, în ceea ce priveºte apa caldã … dacã apa caldã nu va funcþiona pe acelaºi

principiu de tur – retur ca ºi cãldura, niciodatã nu o sa gãsim adepþi care sã adere la acest serviciu. De ce spun asta, pentru cã pânã se goleºte toatã coloana, pânã sã vinã apa caldã, arunci în canalizare un mc.de apã”, spune Petre Drãgoescu.

“Mie mi se pare inadmisibil sã se renunþe la a mai produce energie electricã.

Termocentrala de la Paroºeni a fost modernizatã cu niºte cheltuieli colosale, ar fi una dintre cele mai moderne termocentrale din þarã ºi singura care îndeplineºte înainte de termen standardele impuse de Uniunea Europeanã. Nu mi se pare normal sã o transformãm întrþun simplu CET, ignorând faptul cã avem cele mai bune rezerve de cãrbune din Sud-Estul Europei, sunt aici, repet nu pot sã ignor acest lucru”, a replicat Butulescu.

Dacã nu se gãsesc urgent soluþii, minele vor fi închise sau vândute, iar producþia de energie electricã va dispãrea.

“Eu cât am fost director general la Termoelectrica am negociat cu F.M.I., Banca Mondialã ºi Comisia Europeanã

aceastã restructurare, ea a fost un succes. Aºa am scos Termocentrala Paroºeni, Termocentrala Mintia pe profit, le-am unit cu minele în ideea cã preþul de 69 lei pe care îi plãteam pe kcal. atunci am înþeles sã îl facem mai mic pentru ca sã putem sã vindem.

Si revin la ziua în care, domnul Butulescu zice cã abandonãm foarte uºor, nu abandonãm, pentru cã Termocentrala Paroºeni ne va furniza ºi energie electricã, doar cã 70% din preþul MWh este cãrbunele, 70%. Cu 128 Gcal. cum sã faci energie electricã, este imposibil, ºi atunci trebuie sã devenim raþionali ºi sã spunem aºa, subvenþie nu se poate decât la consumatori ºi atunci hai sã facem termoficare, 3 luni – 6 luni cât este, în rest oamenii aceia vor sta acasã dar vor ºti cã au o activitate sezonierã, dar asta ce înseamnã, înseamnã cã se va exploata cãrbune.

Ori altfel, dacã aºteptãm, nu stiu ce alinieri de planete ºi cine ce va face în lumea sta, ne vom trezi cu minele ºi vândute la fier vechi”, susþine Mârza.

Monika BACIU

4 Actualitate

J

iul va fi secat pânã la nivelul unui pârâiaº ºi tot ecosistemul va fi distrus din cauza construcþiei celor douã hidrocentrale de pe Jiu. Aceasta este concluzia unui specialist. Practic, ceea ce n-a fãcut Ceaºescu în epoca în care mediul era doar un punct la diverse, reuºesc guvernanþii de astãzi. Un biolog clujean schiþeazã un tablou sinistru cu Parcul Naþional Defileul Jiului, totul dupã ce vor fi pornite cele douã hidrocentrale aflate încã în construcþie.

Jiul va fi secat ºi tot ce înseamnã viaþã va dispãrea. Biologul clujean Cãlin Dejeu cere, printr-o scrisoare deschisã, salvarea Parcului Naþional Defileul Jiului.

Iatã ce semnaleazã Cãlin Dejeu, într-o scrisoare deschisã adresatã autoritãþilor.

“Stimatã doamnã, stimaþi domni, Având în vedere semnalãrile repetate din presã privind demersuri de continuare a distrugerii Parcului Naþional Defileul Jiului, vreau sã vã aduc la cunoºtinþã date privind ilegalitatea ºi gravitatea proiectului în cauzã.

Defileul Jiului se încadreazã între cele mai spectaculoase elemente ale patrimoniului nostru natural. În urma campaniei ceauºiste de distrugere a râurilor mari de munte, prin amenajãri hidroenergetice, este singurul râu mare de munte care a mai scãpat ºi care încã mai curge liber.

Dupã ’89, niciun iubitor de naturã nu ºi-a mai închipuit cã ar mai putea fi periclitat vreodatã (în 2005 Defileul Jiului a fost declarat Parc Naþional). ªi totuºi, decidenþi fãrã

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Septembrie 2015

nicio urmã de consideraþie faþã de naturã ”au dezgropat” proiectul megalomanic ceauºist de distrugere a ultimului râu mare de munte din Carpaþii Româneºti. ªi s-a ajuns la ceva de neînchipuit chiar ºi într-o þarã din lumea a treia, la lucrãri vizând secarea pe tot parcursul din Parcul Naþional a râului pentru care a fost înfiinþat parcul naþional!

Jiul urmeazã sã fie deviat spre galeria de aducþiune chiar la intrarea în parcul naþional ºi eliberat abia dupã zeci de kilometri, chiar la ieºirea din acest parc. O situaþie absolut invers decât ar permite legislaþia. În OUG 57/2007 se prevede cã ”în perimetrul parcurilor naþionale sunt admise doar activitãþile tradiþionale practicate numai de comunitãþile din zona parcului naþional, activitãþi tradiþionale ce vor fi

Vor distruge ºi Defileul Jiului - acesta este semnalul de alarmã tras de un biolog

reglementate prin planul de management” ºi activitãþile tradiþionale sunt definite astfel: ”activitãþile de utilizare durabilã a resurselor naturale ºi specifice zonei respective de cãtre comunitãþile locale, care au stat la baza dezvoltãrii comunitãþii de-a lungul timpului ºi nu afecteazã obiectivele de conservare a biodiversitãþii”.

Cu siguranþã sunteþi de acord cã sub nicio formã proiectul megalomanic ceauºist nu se poate încadra la activitãþi tradiþionale.

Din râul tumultuos de munte, cu un debit mediu multianual de aproape 20 m2/s la intrarea în defileu, se prevede sã rãmânã un debit de servitute de doar 2,7 m2/s. Va fi înlocuit cu un pârâu, iar Jiul va fi deviat prin galeria de aducþiune.

Fãrã Jiu nu mai are sens sã vorbim de Defileul Jiului. ªi nu va fi vorba doar de moartea subitã a populaþiilor speciilor acvatice ºi de degradarea imediatã a ecosistemelor adiacente (de la microorganisme pânã la zecile de vidre, care vor muri de inaniþie, totul va fi afectat). Într-o zonã a Europei cu climã continental excesivã, dacã seci un râu mare, pe o vale îngustã, influenþezi microclimatul ºi implicit pãdurea de pe versanþi; plus impactul prin intermediul circulaþiei nutrienþilor.

Potenþialul turistic al zonei de asemenea va rãmâne o amintire.

Activitãþi turistice deja dezvoltate în zonã, care asigurau locuri de muncã pe termen nelimitat, cu adevãrat sustenabile, precum raftingul, vor dispãrea.

Sub aspectul impactului cumulativ, dupã ce toate celãlalte râuri mari de munte au cãzut pradã barajelor ºi aducþiunilor, distrugerea Jiului ar însemna ducerea la desãvârºire a unei campanii de decenii de mutilare a însuºi cadrului natural al þãrii, pentru care râurile mari carpatine reprezentau o trãsãturã esenþialã, probabil cea mai spectaculoasã. ªi toatã aceastã crimã de mediu ºi sabotare a turismului pentru ce?! Pentru câþi-

va MW/h, în condiþiile în care avem surplus de energie electricã, nu avem cui sã o mai exportãm (pentru cã nu existã cerere în plus la statele vecine) ºi avem un consum intern în continuã scãdere?! De ce nu se cheltuie banii pentru retehnologizarea hidrocentralelor existente, la care impactul de mediu s-a produs deja demult? S-ar creºte producþia fãrã noi distrugeri. Ce interese sunt de fapt în spatele acestui dezastru ecologic?

Proiectul ceauºit, absolut anacronic, vine în contradicþie cu legislaþia actualã pe mai multe aspecte. Peste parcul naþional se suprapune ºi situl Natura 2000 omonim.

Asupra a patru specii de peºti, patru habitate ripariene ºi asupra vidrei, pentru care a fost declarat situl, impactul va fi devastator, cee ce intrã în sfera penalã. Afectate vor fi

ºi alte habitate ºi specii din fiºa sitului, inclusiv o specie prioritarã, racul de ponoare. Deci se încalcã grav atât OUG 57/2007 cât ºi Directiva Habitate. Alte zeci de specii protejate la nivel naþional ºi comunitar, care populeazã defileul, vor avea de suferit. Curtea Europeanã de Justiþie a clarificat în 1 iulie cã ºi dacã pe un singur element de calitate starea corpului de apã scade cu o singurã clasã se considerã cã a fost încãlcatã Directiva Cadru privind Apa. Nu este nevoie de niciun studiu ca sã realizãm cã secarea râului presupune degradarea din punct de vedere hidromorfologic cu mai mult de o clasã. Se încalcã ºi principiul utilizãrii raþionale a zonelor umede din Convenþia Ramsar precum ºi Convenþia de la Berna.

Ne lovim din nou de o situaþie aberantã, lupul paznic la oi.

Romsilva, regie autonomã specializatã în exploatarea pãdurilor, primeºte în ”administrare” arii naturale protejate, este pusã ”sã presteze”activitãþi de conservare, care vin în contradicþie totalã cu ”filosofia instituþionalã” a regiei. Aºa cã nu este de mirare cã administraþia Parcului Naþional Defileul Jiului, care

þine de Romsilva, nu schiþeazã nicio opoziþie la distrugerea parcului naþional. Aceeaºi administraþie cheltuie bani publici, prin POS Mediu, astfel: 1.243.984 lei pentru ”Mãsuri de îmbunãtãþire a managementului ºi conºtientizare publicã în Parcul Naþional Defileul Jiului” ºi 2.366.458 lei pentru ”Elaborarea planurilor de monitoring pentru speciile Natura 2000, dezvoltarea infrastructurii de vizitare ºi a capacitãþii instituþionale a Administraþiei Parcului Naþional Defileul Jiului”. De ce se cheltuie bani din taxele ºi impozitele noastre ºi ale altor europeni pentru a finanþa un management execrabil, care nu face nimic sã opreascã dezastrul?!

Iar Hidroelectrica, titularul proiectului hidroenergetic catastrofal, chipurile se aflã în insolvenþã. Un agent economic aflat în insolvenþã are 77 de milioane de euro de aruncat pe un proiect absurd ºi ilegal?! În acelaºi timp, Hidroelectrica declarã cã va scoate la licitaþie circa 40 de hidrocentrale în noiembrie, sub pretextul cã are nevoie de lichiditãþi ca sã iasã din insolvenþã. Cele douã demersuri sunt absolut contradictorii.

Dacã Hidroelectrica trebuie sã vândã zeci de hidrocentrale ca sã obþinã lichiditãþi ca sã iasã din insolvenþã, de ce consumã lichiditãþi ca sã-ºi mareascã portofoliul cu douã hidrocentrale construite ilegal în Parcul Naþional Defileul Jiului? Trebuie sã cinsteascã memoria ”Marelui Cârmaci”, de pe vremea cãruia dateazã proiectul criminal pentru naturã?

Sau care sunt interesele reale?

Deºi acum activitãþile

de distrugere ale naturii demarate deja sunt mai ample ca oricând în istoria þãrii, deci nu duce lipsã de concurenþã, proiectul de secare a Jiului în Parcul Naþional Defileul Jiului candideazã cu toate ºansele pentru prima poziþie între proiectele destructive, absurde, ilegale ºi revoltãtoare.

Stimatã doamnã/stimaþi domni, vã solicit sã luaþi toate mãsurile necesare pentru stoparea imediatã a demersurilor de reîncepere a lucrãrilor (sistate în 2012) la proiectul hidroenergetic ilegal din Parcul Naþional Defileul Jiului, iar ulterior, pentru readucerea suprafeþelor din parc distruse (de lucrãrile efectuate pânã în 2012) cât mai aproape de starea iniþialã. Parcurile naþionale (categoria II IUCN) reprezintã suprafeþe mari în care natura este lãsatã sã-ºi continue cursul, neperturbatã. În orice þarã din lume parcurile naþionale sunt respectate, în afarã de România. Aceastã situaþie criminalã ºi ruºinoasã trebuie sã înceteze.

Domnule administator judiciar Remus Borza, vã solicit sã sistaþi orice demersuri de continuare a lucrãrilor ilegale din Parcul Naþional Defileul Jiului. Vã reamintesc cã Hidroelectrica este o companie cu capital integral de stat, nu proprietatea dumneavoastrã personalã.

Banii pe care îi alocaþi pentru distrugerea parcului naþional sunt ºi banii noºtri, ai celorlalþi cetãþeni români, ºi astfel ne faceþi pãrtaºi fãrã voia noastrã la o crimã de mediu, la distrugerea patrimoniului natural pe care avem datoria sã-l pãstrãm, pentru generaþiile urmãtoare”.

Pensionarii – unicii locuitori ai Vãii, în scurt timp roasta gestionare a þãrii din ultimul sfert de veac se vede cel P mai bine în Valea Jiului, unde sociologii avertizeazã cã vor mai trãi doar pensionarii. Singurii care þin zona în viaþã sunt tinerii ºi asta s-a vãzut încã din prima zi de ºcoalã, când parcã au reînviat transportul în comun, cafenelele, ori magazinele, dar, pe viitor, toþi vor sã plece. Vor rãmâne, însã, pensionarii.

Niciodatã nu s-au gãsit alternative la minerit ºi nicio strategie guvernamentalã nu a ajutat prea mult România, dar declinul economic ºi proasta gestionare a situaþiei se vede cel mai bine în Valea Jiului. Aici e liniºte toatã vara ºi poate doar cei care muncesc peste hotare dacã mai vin sã umple strãzile ºi cafenelele în scurtele lor vizite „acasã ” – casã denumitã doar generic aºa, pentru cã realitatea este cu totul alta.

Sociologii, însã, spun cã acum îi avem pe copiii de ºcoalã care susþin economia, dar mai târziu, aici ne vor

rãmâne doar bãtrânii. „Odatã cu începerea ºcolii, transportul în Valea Jiului a reînviat.

Cine îl þine/? Copiii, care se duc ºi se întorc de la ºcoalã ºi studenþii. În momentul în care Valea este depopulatã, vor muri, pe principiul dominoului o serie întreagã de activitãþi

economice. Noile locuri de muncã ar trebui sã fie în conformitate cu dorinþele pe care le au aceºti copii, chiar dacã ele nu mai sunt în domeniul tehnic ºi azi se cer alte profesii. Dacã vrem sã trãim, trebuie sã ne adaptãm, altfel, riscãm ca Valea Jiului sã se transforme într-un loc de pensionari”, spune sociologul Valentin Fulger, profesor universitar.

Reconversia profesionalã în acest loc s-a fãcut doar pentru profitul unor firme agreate, însã, niciodatã þinându-se cont de oportunitãþile locului. Asta în timp ce din minerit s-au tot concediat oameni, care au

cãutat în zadar o alternativã. „Datã fiind dispunerea noastrã geograficã, trebuia sã o transformãm dintr-un dezavantaj în avantaj. ªi anume, producþia de materiale prefabricate ar fi fost realmente uºuratã de natura care ne înconjoarã aici ºi aici mã refer la pal, pal laminat, la USB-uri, gips carton, fabrici de becuri, bolþari, fãcute cu populaþie instruitã din punct de vedere tehnic ºi obiºnuitã cu o muncã grea, deci, reconversia profesionalã, pur ºi simplu s-ar fi putut face uºor. Însã, toate firmele care au fãcut reconversie, au fãcut-o pe coafeze ºi operatori tehnicã de calcul. S-au mâncat bani mulþi, pe ce? ”, se întreabã retoric socilogul Fulger.

Nicio fabricã nu s-a deschis aici, cu excepþia câtorva ateliere de asamblat papuci, ori de confecþionat huse de volane.

Zona, chiar dacã a beneficiat de acel statut de zonã defavorizatã, ori a avut chiar ºi un guvernator, este tot neatractivã pentru investitori ºi, aºa cum spun sociologii, va ajunge sã fie populatã de bãtrânii a cãror pensii vor susþine într-o oarecare mãsurã o economie bazatã pe consum.

Diana MITRACHE

Salvamontiºtii refac marcajele din Retezat

M

ai multe trasee de munte din Parcul Naþional Retezat sunt refãcute de salvamontiºtii hunedoreni, cele mai multe fiind concentrate în zona cãldãrii glaciare Bucura ºi

pe vãile sau crestele principale din zona Pietrele.

Salvamontiºtii revopsesc semnele, lucreazã la întreþinerea podeþelor ºi vor tãia jnepenii de pe poteci, în locurile în care acesta îngreuneazã deplasarea

turiºtilor pe ploaie sau ninsoare. De asemenea, vor fi schimbate cablurile de siguranþã din douã zone cu risc aflate la Porþile Închise ºi la Pereþii Judelui. În ceea ce priveºte

materialele, acestea sunt transportate cu maºina doar pe o porþiune scurtã de drum, dupã care sunt preluate ºi duse în spate de cãtre salvamontiºti.

M. GÂNJU

4 Actualitate

J

iul va fi secat pânã la nivelul unui pârâiaº ºi tot ecosistemul va fi distrus din cauza construcþiei celor douã hidrocentrale de pe Jiu. Aceasta este concluzia unui specialist. Practic, ceea ce n-a fãcut Ceaºescu în epoca în care mediul era doar un punct la diverse, reuºesc guvernanþii de astãzi. Un biolog clujean schiþeazã un tablou sinistru cu Parcul Naþional Defileul Jiului, totul dupã ce vor fi pornite cele douã hidrocentrale aflate încã în construcþie.

Jiul va fi secat ºi tot ce înseamnã viaþã va dispãrea. Biologul clujean Cãlin Dejeu cere, printr-o scrisoare deschisã, salvarea Parcului Naþional Defileul Jiului.

Iatã ce semnaleazã Cãlin Dejeu, într-o scrisoare deschisã adresatã autoritãþilor.

“Stimatã doamnã, stimaþi domni, Având în vedere semnalãrile repetate din presã privind demersuri de continuare a distrugerii Parcului Naþional Defileul Jiului, vreau sã vã aduc la cunoºtinþã date privind ilegalitatea ºi gravitatea proiectului în cauzã.

Defileul Jiului se încadreazã între cele mai spectaculoase elemente ale patrimoniului nostru natural. În urma campaniei ceauºiste de distrugere a râurilor mari de munte, prin amenajãri hidroenergetice, este singurul râu mare de munte care a mai scãpat ºi care încã mai curge liber.

Dupã ’89, niciun iubitor de naturã nu ºi-a mai închipuit cã ar mai putea fi periclitat vreodatã (în 2005 Defileul Jiului a fost declarat Parc Naþional). ªi totuºi, decidenþi fãrã

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Septembrie 2015

nicio urmã de consideraþie faþã de naturã ”au dezgropat” proiectul megalomanic ceauºist de distrugere a ultimului râu mare de munte din Carpaþii Româneºti. ªi s-a ajuns la ceva de neînchipuit chiar ºi într-o þarã din lumea a treia, la lucrãri vizând secarea pe tot parcursul din Parcul Naþional a râului pentru care a fost înfiinþat parcul naþional!

Jiul urmeazã sã fie deviat spre galeria de aducþiune chiar la intrarea în parcul naþional ºi eliberat abia dupã zeci de kilometri, chiar la ieºirea din acest parc. O situaþie absolut invers decât ar permite legislaþia. În OUG 57/2007 se prevede cã ”în perimetrul parcurilor naþionale sunt admise doar activitãþile tradiþionale practicate numai de comunitãþile din zona parcului naþional, activitãþi tradiþionale ce vor fi

Vor distruge ºi Defileul Jiului - acesta este semnalul de alarmã tras de un biolog

reglementate prin planul de management” ºi activitãþile tradiþionale sunt definite astfel: ”activitãþile de utilizare durabilã a resurselor naturale ºi specifice zonei respective de cãtre comunitãþile locale, care au stat la baza dezvoltãrii comunitãþii de-a lungul timpului ºi nu afecteazã obiectivele de conservare a biodiversitãþii”.

Cu siguranþã sunteþi de acord cã sub nicio formã proiectul megalomanic ceauºist nu se poate încadra la activitãþi tradiþionale.

Din râul tumultuos de munte, cu un debit mediu multianual de aproape 20 m2/s la intrarea în defileu, se prevede sã rãmânã un debit de servitute de doar 2,7 m2/s. Va fi înlocuit cu un pârâu, iar Jiul va fi deviat prin galeria de aducþiune.

Fãrã Jiu nu mai are sens sã vorbim de Defileul Jiului. ªi nu va fi vorba doar de moartea subitã a populaþiilor speciilor acvatice ºi de degradarea imediatã a ecosistemelor adiacente (de la microorganisme pânã la zecile de vidre, care vor muri de inaniþie, totul va fi afectat). Într-o zonã a Europei cu climã continental excesivã, dacã seci un râu mare, pe o vale îngustã, influenþezi microclimatul ºi implicit pãdurea de pe versanþi; plus impactul prin intermediul circulaþiei nutrienþilor.

Potenþialul turistic al zonei de asemenea va rãmâne o amintire.

Activitãþi turistice deja dezvoltate în zonã, care asigurau locuri de muncã pe termen nelimitat, cu adevãrat sustenabile, precum raftingul, vor dispãrea.

Sub aspectul impactului cumulativ, dupã ce toate celãlalte râuri mari de munte au cãzut pradã barajelor ºi aducþiunilor, distrugerea Jiului ar însemna ducerea la desãvârºire a unei campanii de decenii de mutilare a însuºi cadrului natural al þãrii, pentru care râurile mari carpatine reprezentau o trãsãturã esenþialã, probabil cea mai spectaculoasã. ªi toatã aceastã crimã de mediu ºi sabotare a turismului pentru ce?! Pentru câþi-

va MW/h, în condiþiile în care avem surplus de energie electricã, nu avem cui sã o mai exportãm (pentru cã nu existã cerere în plus la statele vecine) ºi avem un consum intern în continuã scãdere?! De ce nu se cheltuie banii pentru retehnologizarea hidrocentralelor existente, la care impactul de mediu s-a produs deja demult? S-ar creºte producþia fãrã noi distrugeri. Ce interese sunt de fapt în spatele acestui dezastru ecologic?

Proiectul ceauºit, absolut anacronic, vine în contradicþie cu legislaþia actualã pe mai multe aspecte. Peste parcul naþional se suprapune ºi situl Natura 2000 omonim.

Asupra a patru specii de peºti, patru habitate ripariene ºi asupra vidrei, pentru care a fost declarat situl, impactul va fi devastator, cee ce intrã în sfera penalã. Afectate vor fi

ºi alte habitate ºi specii din fiºa sitului, inclusiv o specie prioritarã, racul de ponoare. Deci se încalcã grav atât OUG 57/2007 cât ºi Directiva Habitate. Alte zeci de specii protejate la nivel naþional ºi comunitar, care populeazã defileul, vor avea de suferit. Curtea Europeanã de Justiþie a clarificat în 1 iulie cã ºi dacã pe un singur element de calitate starea corpului de apã scade cu o singurã clasã se considerã cã a fost încãlcatã Directiva Cadru privind Apa. Nu este nevoie de niciun studiu ca sã realizãm cã secarea râului presupune degradarea din punct de vedere hidromorfologic cu mai mult de o clasã. Se încalcã ºi principiul utilizãrii raþionale a zonelor umede din Convenþia Ramsar precum ºi Convenþia de la Berna.

Ne lovim din nou de o situaþie aberantã, lupul paznic la oi.

Romsilva, regie autonomã specializatã în exploatarea pãdurilor, primeºte în ”administrare” arii naturale protejate, este pusã ”sã presteze”activitãþi de conservare, care vin în contradicþie totalã cu ”filosofia instituþionalã” a regiei. Aºa cã nu este de mirare cã administraþia Parcului Naþional Defileul Jiului, care

þine de Romsilva, nu schiþeazã nicio opoziþie la distrugerea parcului naþional. Aceeaºi administraþie cheltuie bani publici, prin POS Mediu, astfel: 1.243.984 lei pentru ”Mãsuri de îmbunãtãþire a managementului ºi conºtientizare publicã în Parcul Naþional Defileul Jiului” ºi 2.366.458 lei pentru ”Elaborarea planurilor de monitoring pentru speciile Natura 2000, dezvoltarea infrastructurii de vizitare ºi a capacitãþii instituþionale a Administraþiei Parcului Naþional Defileul Jiului”. De ce se cheltuie bani din taxele ºi impozitele noastre ºi ale altor europeni pentru a finanþa un management execrabil, care nu face nimic sã opreascã dezastrul?!

Iar Hidroelectrica, titularul proiectului hidroenergetic catastrofal, chipurile se aflã în insolvenþã. Un agent economic aflat în insolvenþã are 77 de milioane de euro de aruncat pe un proiect absurd ºi ilegal?! În acelaºi timp, Hidroelectrica declarã cã va scoate la licitaþie circa 40 de hidrocentrale în noiembrie, sub pretextul cã are nevoie de lichiditãþi ca sã iasã din insolvenþã. Cele douã demersuri sunt absolut contradictorii.

Dacã Hidroelectrica trebuie sã vândã zeci de hidrocentrale ca sã obþinã lichiditãþi ca sã iasã din insolvenþã, de ce consumã lichiditãþi ca sã-ºi mareascã portofoliul cu douã hidrocentrale construite ilegal în Parcul Naþional Defileul Jiului? Trebuie sã cinsteascã memoria ”Marelui Cârmaci”, de pe vremea cãruia dateazã proiectul criminal pentru naturã?

Sau care sunt interesele reale?

Deºi acum activitãþile

de distrugere ale naturii demarate deja sunt mai ample ca oricând în istoria þãrii, deci nu duce lipsã de concurenþã, proiectul de secare a Jiului în Parcul Naþional Defileul Jiului candideazã cu toate ºansele pentru prima poziþie între proiectele destructive, absurde, ilegale ºi revoltãtoare.

Stimatã doamnã/stimaþi domni, vã solicit sã luaþi toate mãsurile necesare pentru stoparea imediatã a demersurilor de reîncepere a lucrãrilor (sistate în 2012) la proiectul hidroenergetic ilegal din Parcul Naþional Defileul Jiului, iar ulterior, pentru readucerea suprafeþelor din parc distruse (de lucrãrile efectuate pânã în 2012) cât mai aproape de starea iniþialã. Parcurile naþionale (categoria II IUCN) reprezintã suprafeþe mari în care natura este lãsatã sã-ºi continue cursul, neperturbatã. În orice þarã din lume parcurile naþionale sunt respectate, în afarã de România. Aceastã situaþie criminalã ºi ruºinoasã trebuie sã înceteze.

Domnule administator judiciar Remus Borza, vã solicit sã sistaþi orice demersuri de continuare a lucrãrilor ilegale din Parcul Naþional Defileul Jiului. Vã reamintesc cã Hidroelectrica este o companie cu capital integral de stat, nu proprietatea dumneavoastrã personalã.

Banii pe care îi alocaþi pentru distrugerea parcului naþional sunt ºi banii noºtri, ai celorlalþi cetãþeni români, ºi astfel ne faceþi pãrtaºi fãrã voia noastrã la o crimã de mediu, la distrugerea patrimoniului natural pe care avem datoria sã-l pãstrãm, pentru generaþiile urmãtoare”.

Pensionarii – unicii locuitori ai Vãii, în scurt timp roasta gestionare a þãrii din ultimul sfert de veac se vede cel P mai bine în Valea Jiului, unde sociologii avertizeazã cã vor mai trãi doar pensionarii. Singurii care þin zona în viaþã sunt tinerii ºi asta s-a vãzut încã din prima zi de ºcoalã, când parcã au reînviat transportul în comun, cafenelele, ori magazinele, dar, pe viitor, toþi vor sã plece. Vor rãmâne, însã, pensionarii.

Niciodatã nu s-au gãsit alternative la minerit ºi nicio strategie guvernamentalã nu a ajutat prea mult România, dar declinul economic ºi proasta gestionare a situaþiei se vede cel mai bine în Valea Jiului. Aici e liniºte toatã vara ºi poate doar cei care muncesc peste hotare dacã mai vin sã umple strãzile ºi cafenelele în scurtele lor vizite „acasã ” – casã denumitã doar generic aºa, pentru cã realitatea este cu totul alta.

Sociologii, însã, spun cã acum îi avem pe copiii de ºcoalã care susþin economia, dar mai târziu, aici ne vor

rãmâne doar bãtrânii. „Odatã cu începerea ºcolii, transportul în Valea Jiului a reînviat.

Cine îl þine/? Copiii, care se duc ºi se întorc de la ºcoalã ºi studenþii. În momentul în care Valea este depopulatã, vor muri, pe principiul dominoului o serie întreagã de activitãþi

economice. Noile locuri de muncã ar trebui sã fie în conformitate cu dorinþele pe care le au aceºti copii, chiar dacã ele nu mai sunt în domeniul tehnic ºi azi se cer alte profesii. Dacã vrem sã trãim, trebuie sã ne adaptãm, altfel, riscãm ca Valea Jiului sã se transforme într-un loc de pensionari”, spune sociologul Valentin Fulger, profesor universitar.

Reconversia profesionalã în acest loc s-a fãcut doar pentru profitul unor firme agreate, însã, niciodatã þinându-se cont de oportunitãþile locului. Asta în timp ce din minerit s-au tot concediat oameni, care au

cãutat în zadar o alternativã. „Datã fiind dispunerea noastrã geograficã, trebuia sã o transformãm dintr-un dezavantaj în avantaj. ªi anume, producþia de materiale prefabricate ar fi fost realmente uºuratã de natura care ne înconjoarã aici ºi aici mã refer la pal, pal laminat, la USB-uri, gips carton, fabrici de becuri, bolþari, fãcute cu populaþie instruitã din punct de vedere tehnic ºi obiºnuitã cu o muncã grea, deci, reconversia profesionalã, pur ºi simplu s-ar fi putut face uºor. Însã, toate firmele care au fãcut reconversie, au fãcut-o pe coafeze ºi operatori tehnicã de calcul. S-au mâncat bani mulþi, pe ce? ”, se întreabã retoric socilogul Fulger.

Nicio fabricã nu s-a deschis aici, cu excepþia câtorva ateliere de asamblat papuci, ori de confecþionat huse de volane.

Zona, chiar dacã a beneficiat de acel statut de zonã defavorizatã, ori a avut chiar ºi un guvernator, este tot neatractivã pentru investitori ºi, aºa cum spun sociologii, va ajunge sã fie populatã de bãtrânii a cãror pensii vor susþine într-o oarecare mãsurã o economie bazatã pe consum.

Diana MITRACHE

Salvamontiºtii refac marcajele din Retezat

M

ai multe trasee de munte din Parcul Naþional Retezat sunt refãcute de salvamontiºtii hunedoreni, cele mai multe fiind concentrate în zona cãldãrii glaciare Bucura ºi

pe vãile sau crestele principale din zona Pietrele.

Salvamontiºtii revopsesc semnele, lucreazã la întreþinerea podeþelor ºi vor tãia jnepenii de pe poteci, în locurile în care acesta îngreuneazã deplasarea

turiºtilor pe ploaie sau ninsoare. De asemenea, vor fi schimbate cablurile de siguranþã din douã zone cu risc aflate la Porþile Închise ºi la Pereþii Judelui. În ceea ce priveºte

materialele, acestea sunt transportate cu maºina doar pe o porþiune scurtã de drum, dupã care sunt preluate ºi duse în spate de cãtre salvamontiºti.

M. GÂNJU

6 Actualitate

Au vrut baie comunalã, dar nu o folosesc

Acum împart viruºi hepatici ãrãcia îºi spune cuvântul în Valea Jiului. Autoritãþile locale de la Vulcan au reinventat conceptul de baie comunalã S pentru a veni în sprijinul familiilor cu probleme financiare.

Nu au apã acasã, dar nu acceptã nici ajutorul autoritãþilor.

Locuitorii cartierului Dallas din municipiul Vulcan sunt ºi sãraci ºi cu pretenþii. Mulþi nu au apã curentã în apartamente, dar refuzã sã meargã sã se spele la baia comunalã din localitate. Municipalitatea

de la Vulcan a fãcut investiþii serioase pentru deschiderea bãii comunale. Deºi aceasta este conform standardelor, niciun cetãþean nu a venit aici sã se spele. Mai grav de atât este faptul cã mulþi dintre locuitorii

cartierului Dallas din Vulcan nu au nici mãcar apã curentã. “În primul rând am acþionat prin efectuarea unor anchete sociale la familiile cu dificultãþi financiare.

Angajaþii serviciului asistenþã socialã au

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Septembrie 2015 informat persoanele pe care le au în evidenþã asupra modalitãþilor de prevenþie a infectãrii cu virusul hepatic ºi despre importanþa pãstrãrii unei igiene corespunzãtoare. Din cauza faptului cã în majoritatea cazurilor s-a constatat cã apartamentele ocupate de persoanele cu probleme nu sunt branºate la energie electricã sau apã, locatarii au fost invitaþi sã vinã la baia comunalã unde am creat toate condiþiile

(prosop, sãpun, pentru fiecare ºi igienizare dupã fiecare utilizare a duºului) pentru menþinerea igienei corporale. Mai mult dupã baie urmau sã primeascã fiecare haine curate din partea reprezentanþilor de la Crucea Rosie Vulcan.

Numãrul celor care au utilizat baia?

ZERO!”, spune Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan.

Baia comunalã de la Vulcan a fost deschisã sãptãmâna trecutã.

Cele ºase cuºete destinate bãrbaþilor ºi cele ºase femeilor pot fi utilizate zilnic între orele 9 ºi 16 de locuitorii care nu au posibilitatea de a face duº acasã. Investiþia a fost realizatã într-un fost punct termic, din bani de la bugetul local al Vulcanului, iar Gheorghe Ile a fãcut-o special pentru oamenii din Dallas, care sunt debranºaþi de la apã sau curent, din cauza datoriilor.

Monika BACIU

Datorii astronomice la apa potabilã

S

Cunosc doar interesul propriu

Turismul de la CEH ar putea aduce bani, dar nu e valorificat acã nu merge cu mineritul, D poate merge cu turismul.

De alternativa la minerit s-a vorbit ani de zile în Valea Jiului, însã pânã acum nu s-a concretizat nimic. Cum aceastã industrie este în colaps, chiar cei din interior vor sã mizeze pe turism.

Specializatã în extragerea cãrbunelui ºi producerea energiei electrice, trece la afaceri în turism.

Este vorba de Complexul Energetic Hunedoara care încearcã sã îºi suplimenteze veniturile.

Reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara au în vedere închirierea unuia dintre active, fapt care le-ar putea aduce bani în visteria ºi aºa goalã. Este vorba de cabana Jieþ pentru care Complexul Energetic Hunedoara organizeazã licitaþie deschisã “urmatã de strigarea lioberã a preþului în vederea atribuirii contractului de achiziþie publicã având ca obiect închiriere imobil Cabana Jieþ”.

Societatea deþine douã active încadrate ca fiind obiective turistice este vorba de hotelul Onix ºi de Cabana Jieþ, pentru cea din urmã cei de la CEH organizând licitaþie pentru închiriere. Hotelul Onix a fost, în parte modernizat, iar acum

a intrat în categoria celor de douã stele, care atrag turiºtii pentru diverse delegaþii, ori pentru vacanþe la munte în Parâng.

Construcþia este aºezatã avantajos în zona centralã a municipiului Petroºani ºi hotelul s-ar putea preta tursimului. Acum se aflã în ofertele de cazare ca hotel de douã stele, însã, capacitatea maximã de cazare este de nouã camere duble. Restul nu poate fi închiriat decât în regim de cãmin. Dacã vor eficientiza activitatea aici, hotelul le-ar putea aduce minerilor profit din singura alternativã la minerit ºi anume turismul.

Monika BACIU

ocietatea de apã ºi canalizare din Valea Jiului, conform ultimei statisticii întocmite, are de recuperat doar de la un singur consumator casnic aproape un sfert de milion de lei.

Lista consumatorilor casnici care au adunat de-a lungul anilor datorii colosale la apã ºi canalizare cuprinde sute de datornici.

Pe primele 20 de poziþii sunt consumatori casnici care au de plãtit cãtre Apa Serv Valea Jiului sume colosale pe care, cel mai probabil, nu le vor putea achita niciodatã.

Restanþierii au facturi neplãtite cuprinse între 15 mii ºi aproape 25 de mii de lei ºi chiar dacã operatorul de apã ºi canal s-a îndreptat împotriva lor în instanþã, bunurile deþinute de cei mai mulþi dintre datornici nu acoperã suma. În plus, la fel de mulþi datornici nu au alte venituri în afara celor acordate de stat în baza legii venitului minim garantat.

Apa Serv Valea Jiului are de recuperat de la consumatorii casnici peste zece milioane de lei iar de la agenþii economici puþin peste 5 milioane de lei.

Cea mai mare parte a datoriei este în dreptul societãþilor de termoficare, respectiv 4, 9 milioane de lei, iar ºansele ca sumele sã intre în conturile operatorului sunt extrem de mici în condiþiile în care majoritatea societãþilor au intrat în faliment.

Apa Serv Valea Jiului s-a înscris la masa credalã însã prioritate are bugetul de stat ºi apoi „furnizorii”, iar cum firmele de termoficare au foarte puþine active ce pot fi valorificate, datoria încarcã inutil balanþa contabilã a regiei de apã din Valea Jiului.

Maximilian GÂNJU

Anunþ public privind depunerea solicitãrii de emitere a acordului de mediu Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãrii de emitere a Autorizaþiei de mediu pentru Staþia de epurare amplasatã în localitatea Cimpa – Petrila, jud. Hunedoara, titular SC APA SERV VALEA JIULUI SA PETROªANI Informaþiile privind Staþia de epurare Cimpa pot fi consultate la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului Hunedoara, din Deva, str.

Aurel Vlaicu nr. 25, jud. Hunedoara în zilele de luni-joi între orele 8-16, vineri între orele 8-14.

Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul A.P.M. Hunedoara.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Septembrie 2015

Viaþã curmatã în accident.

Drum naþional blocat zeci de minute viaþã curmatã într-un grav accident rutier. Trei autovehicule au fost implicate, ieri O dupã-amiazã într-un grav accident de circulaþie care a avut loc pe drumul naþional 66 în zona Dãrãneºti din Petroºani. Un aututurism Dacia Logan a fost acroºat de un tir, ambele maºini circulând pe direcþia Petrila – Petroºani, moment în care autoturismul a fost proiectat pe contrasens unde s-a izbit de un autovehicul încãrcat cu nisip. În urma evenimentului un bãrbat de aproximativ 50 de ani a decedat. Paramedicii SMURD ºi echipajul de pe Ambulanþã au încercat sã îl resusciteze aproape o orã, însã manevrele au fost în zadar. Leziunile interne au fost cele care au dus la decesul bãrbatului.

“Douã autovehicule care circulau dinspre Petrila spre Petroºani, unul pe prima bandã, al doilea pe banda doi s-au acroºat din care Dacia Logan ajunge

pe contrasens ºi intrã în coliziune cu autoutilitara care circula regulamentar. În urma coliziunii sunt trei victime, o persoanã, pasagerã în auturorismul Dacia Logan decedatã ºi douã persoane transportate la spital pentru îngrijiri medicale. În cauzã se efectueazã cercetãri subaspectul sãvârºirii infracþiunii de ucidere din culpã, urmând ca la definitivarea cercetãrilor dosarul sã fie înaintat Parchetului de pe Lângã Judecãtoria

Petroºani. Toþi cei trei conducãtori auto au fost testaþi cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ”, a declarat Petre Mârza, ªef Serviciu Poliþia Rutierã Petroºani.

P

aramedicii SMURD au sperat într-o minune Impactul a fost extrem de puternic iar douã persoane, un bãrbat ºi o femeie, aflate pe bancheta din spate a autoturismului au rãmas încarcerate.

„Pânã s-a anunþat la 112 ºi au ajuns cei de la SMURD, noi le-am acordat primul ajutor.

Femeia a fost strivitã în maºinã, era cel mai rãu, partea ei fiind ºi lovitura. Era conºtientã ºi a vorbit cu noi pânã sã ajungã medicii.

Bãrbatul nu era conºtient ºi rãsufla greu, dar nu era mort”, spune unul dintre martori. Echipele de la Detaºamentul de Pompieri Petroºani au reuºit sã scoatã victimele din autoturism dupã ce au tãiat portierele ºi scaunele, iar în tot acest timp paramedicii s-au chinuit sã-l resusciteze pe bãrbatul care nu mai dãdea nici un semn de viaþã. Dupã aproape o orã salvatorii au declarat decesul victimei. Martorii spun cã vârstnicul nu avea rãni

Se cautã salvamar cu atestat

P

ostul de salvamar scos, din nou, la concurs. În urmã cu douã sãptãmâni, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, declara cã postul de salvamar la bazinul didactic urmeazã a fi scos la concurs.

Acest lucru s-a ºi întâmplat, astfel Clubul Sportiv Municipal Jiul Petroºani, organizeazã concurs pentru ocuparea postului de salvamar în cadrul Compartimentului bazin de înot didactic ºcolar.

Condiþiile de participare la concurs sunt studii generale ºi obligatoriu, atestat în domeniu.

Concursul constã în 3 etape succesive ºi anume, selecþia dosarelor de înscriere, proba scrisã ºi proba practicã.

Concursul se va organiza la sediul Primãriei Municipiului Petroºani în data de 14.10.2015, ora 10:00 proba

scrisã, iar data ºi ora probei practice vor fi comunicate ulterior.

Dosarele de înscriere la concurs pot fi depuse din data de 23.09.2015 pânã în data de 06.10.2015, ora 15:00 la Primãria Municipiului Petroºani.

Primãria Petroºani a scos la concurs mai multe posturi pentru bazinul ºcolar de înot de la Petroºani, dat în folosinþã de Compania Naþionalã de Investiþii la finele anului 2014.

Municipalitatea a dat în folosinþã primul bazin ºcolar, iar investiþia de la Petroºani are o valoare de aproximativ 6,8 milioane de lei.

Bazinul poate fi folosit atât de elevi, cât ºi de localnici.

De precizat cã, de anul viitor, se doreºte ca elevii claselor a III-a ºi a IV-a din municipiul Petroºani sã aibã parte de lecþii de înot gratuite la bazinul didactic din localitate.

Monika BACIU

vizibile ºi bãnuiesc cã a murit din cauza unui infarct. ªoferul autoturismului Logan a scãpat cu câteva zgârieturi. ªoferul Loganului s-a ales cu dosar penal pentru vãtãmare corporalã ºi ucidere din culpã. Trupul neînsufleþit al bãrbatului a fost transportat la morga din Petroºani, iar poliþiºtii aºteaptã rezultatul medicului

legist dar ºi concluziile anchetei de la faþa locului pentru a stabili dacã au vreo vinã ºi ceilalþi doi conducãtori auto. Din cauza evenimentului circulaþia rutierã pe DN 66 între Petroºani ºi Haþeg a fost blocatã parþial mai bine de douã ore.

Monika BACIU Maximilian GÂNJU

ANUNÞ LICITAÞIE z Se vinde la licitaþie publicã la BEJ Rãducanu Cecilia - Camelia din Petroºani, str.

1 Decembrie 1918, nr. 100, jud. Hunedoara imobil situat în Petrila, str. 8 martie, bloc 34, sc. 2, et. 4, ap. 38, jud. Hunedoara, la preþul de 17.874 lei.

Termen licitaþie 07.10.2015, orele 10:00.

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428 vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.60 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 4,5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 Septembrie 2015

Henþ cu mâna

Valea „urcã” Hunedoara!

Dupã ani de mahmurealã ºi odihnã lâncezitã, fotbalul de sub furnale (!?) începe sã prindã viaþã. Iatã cã urmaºa Corvinului Hunedoara, actuala

Fotbal Club Hunedoara, a început sã prezinte interes. La derby-ul cu Cetate Deva, peste 1.500 de spectatori (adicã la fel ca ºi la Steaua –

Concordia Chiajna în Liga I!) au venit pe stadionul „Michael Klein” ºi nu au regretat.

Ceea ce face obiectul acestui comentariu este faptul cã la originea ascensiunii actuale a echipei hunedorene se aflã ºi jucãtori care au cochetat cu fotbalul din Valea Jiului sau din zona înconjurã-

Handbal juniori

UN DUª RECE, ALTUL CALD...

eek-end-ul trecut a fost unul W plin pentru handbalul petroºenean, ambele echipe ale CSSP din Campionatul Naþional evoluând pe teren propriu.

Sâmbãtã 19 septembrie au jucat junioarele II (15-16 ani), care au decepþionat.

Dupã înfrângerea severã de la Slatina, fetele lui Daniel Brânzãu au fost conduse tot timpul de cele de la HCM Craiova (7-11 la pauzã), cedând în final la patru goluri (16-20) diferenþã.

Au jucat pentru CSSP: Denisa Tudor, Bianca Krautner (portari), Nicoleta Kurlender, Delia Fãnic, Echipa CSSP (Junioare III) cu o apãrare ermeticã în meciul cu ªc. Gen. Nr. 7 Timiºoara

Ariana Colda, Anamaria Aruºtei, Ligia Avrãmuþiu, Andreea Burcin, Livia Stoica, Evelyn Avãdanei, Denisa Avãdanei, Dalia Cîmpean.

La junioare III (13-14 ani), fetele CSSP-ului au fost mai dinamice, conducând ostilitãþile de la un capãt la altul, cu o primã reprizã reuºitã, scor 13-3!

Dupã pauzã, timiºorencele au mai echilibrat jocul, dar CSS Petroºani reuºeºte sã menþinã un ritm alert, câºtigând în final cu 24-9, scor ce menþine echipa din Petroºani pe primul loc al Seriei G. CSS Petroºani a jucat cu echipa: Bianca Krautner, Sara Rus (portari), Daciana Codarcea, Evelyn

întregeascã un tablou al unui grup de jucãtori din Valea Jiului ºi Þara Haþegului, care, iatã, duc Hunedoara fotbalisticã pe podiumul de clasament, la egalitate de puncte cu liderul ASU Poli.

Timiºoara.

De urmãrit în continuare cum vor evolua lucrurile la acest nivel.

CAMP. NAÞIONAL JUN. II, SERIA E (GR. 1999-2000) CSS CSS CSS CSS

ETAPA A 3-A, 19 SEPT. Caracal – LPS Tg. Jiu Petroºani – HCM Craiova D.T. Severin – LPS Slatina Craiova a stat

2015 38-12 16-20 20-25

CSS Caracal 3 LPS Slatina 3 HCM Craiova 3 CSS Petroºani 3 CSS Craiova 2 CSS D.T. Severin 2 LPS Tg. Jiu 2

3 2 2 1 1 0 0

0 0 0 0 0 0 0

0 1 1 2 1 2 2

CLASAMENT 98-52 77-70 65-61 68-71 34-39 38-55 27-59

6p.

4p.

4p.

2p.

2p.

0p.

0p.

ETAPA A 4-A, 26 SEPT. 2015 LPS Tg. Jiu - CSS Petroºani CSS Craiova - CSS Caracal HCM Craiova - CSS D.T. Severin LPS Slatina stã Avãdanei, Diana Telin, Giulia Kovacs, Dalia Cîmpean, Andreea Þârle, Denisa Surd, Denisa Niþu, Denisa Avãdanei, Raluca Vânãtoru, Timea Farago, Gabriela Peptenaru.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

CAMP. NAÞIONAL JUN. III, SERIA G (GR. 2001) ETAPA A 2-A, 20 SEPT. 2015 LPS Banatul Tm. – CS Unirea Sân. M. 34-29 CSS mediaº - LPS Sebeº 9-23 CSS Petroºani - ªc. Gen. 7 Tim. 24-9 CSO Cugir – CSS Sibiu 14-8

CLASAMENT 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

Evelyn Avãdanei (CSSP Jun. III) „spãrgând” apãrarea timiºoreanã

toare. E vorba despre Bozian, autorul celor trei goluri hunedorene care a jucat în urmã cu câþiva ani la defuncta Minerul Lupeni, de Rãzvan Drãgoescu ºi Daniel Ursachi, foºti la Jiul sau Hercules Lupeni.

Pe lângã ei, fraþii gemeni Daniel ºi Cristian Creciunesc de la Mãgura Pui, vin sã

1. CSS Petroºani 2 2 0 0 57-19 4p.

2. LPS Banatul Tm. 2 2 0 0 64-53 4p.

3. CS Unirea Sân. M. 2 1 0 1 66-51 2p.

4. LPS Sebeº 2 1 0 1 47-39 2p.

5. CSS Mediaº 2 1 0 1 24-30 2p.

6. CSO Cugir 2 1 0 1 24-41 2p.

7. CSS Sibiu 2 0 0 2 15-29 0p.

8. ªc. Gen. 7 Timiºoara 2 0 0 2 26-61 0p.

ETAPA A 3-A, 27 SEPT. 2014 ªc. Gen. 7 Timiºoara - LPS Banatul Tm. CS Unirea Sân. M. - CSS Mediaº CSS Sibiu - CSS Petroºani LPS Sebeº - CSO Cugir

Dalia Cîmpean (CSSP Junioare II) înscrie din 7m în meciul cu HCM Craiova

Fotbal juniori

EFICIENTUL BULBOACÃ

În etapa a 2-a a juniorilor mici din Valea Jiului de remarcat scorurile mari de la juniori E (10 ani): petrilenii au învins în „Dealul Institutului” cu 7-0, ªc. Jiul la Uricani cu 8-0 (Lovas 3, Iftimie 2, Al. Filip, Bickling, D. Fage), iar Pro Fotbal, 10-2 cu Fotbal Jiul, Bulboacã Flaviu Bulboacã (Pro Fotbal reuºind 5 Petroºani) performerul etapei goluri pentru din week-end-ul trecut, cu cinci goluri marcate învingãtori!

La juniori C (U.14) vulcãnenii lui Ecsy Izsak au reuºit un 3-1 cu Dynamic Lupeni (antr. Fl. Bulgaru), prin golurile lui mazilu (2) ºi Axinte, iar în derby-ul fratricid Fotbal Jiul - ªc. Jiul, 6-0 (autori D. Matei 3, Marcu 2 ºi Al. Miron). În fine, la juniori D (U.12), trei victorii în deplasare: Jiul II – Univ. Petroºani 0-3 (Teslici 2, Cerbeanu), Fair Play Vulcan – Sorii Junior`s Lupeni 1-6 (Pârvuþã resp.

M. Ungureanu 3, Ov. Iepure 2, N. Baraghin) ºi Min. Uricani – Jiul 0-6 (Rotea 2, Vamoº 2, Pãtlãgicã 2).

CAMP. JUDEÞEAN – SERIA VALEA JIULUI ETAPA A 2-A, 19-20 SEPT. 2015 JUNIORI C (GR. 2001) Fotbal Jiul - ªc. Jiul 6-0 Fair Play Vulcan – Dynamic Lupeni 3-1 JUNIORI D (GR. 2003) Jiul II – Univ. Petroºani 0-3 Fair Play Vulcan – Sorii Junior`s Lupeni 1-6 Minerul Uricani – Jiul 0-6 JUNIORI E (GR. 2005) Universitatea Petroºani – Inter Petrila 0-7 Pro Fotbal Petroºani – Fotbal Jiul 10-2 Minerul Uricani - ªc. Jiul 0-8