Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 949
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 23 Septembrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Val de îmbolnãviri la mina Vulcan
V
al de îmbolnãviri la Mina Vulcan. Mai mulþi angajaþi ai Exploatãrii Miniere Vulcan din cadrul Complexului Energetic Hunedoara au ajuns la spitalul din localitate. Aceºtia acuzau stãri febrile, greaþã ºi vãrsãturi ºi scaun diareic, însã medicii spun cã afecþiunile nu se datoreazã hranei de la unitatea minierã. “Într-adevãr, luni, au fost patru cazuri în care mai mulþi angajaþi ai minei Vulcan s-au prezentat la spital cu greaþã, vãrsãturi ºi scaun diareic, însã nu au necesitat internare. Li s-a efectuat tratamentul de specialitate, li s-au prescris reþete, iar apoi au plecat acasã”, a declarat medicul coordonator al UPU Vulcan Claudiu Valas, directorul medical al unitãþii. Potrivit medicilor, nu existã suspiciuni cã îmbolnãvirile ar fi fost cauzate de masa servitã la unitatea minierã.
“Oamenii nu au fost pe acelaºi schimb, pacienþii nu au relaþionat, îmbolnãvirile nu au relevanþã cu masa de la minã. Probabil au fãcut excese alimentare în weekend ºi de acolo a pornit totul”, a mai spus sursa citatã. Reprezentanþii unitãþii miniere susþin cã nu existã nicio problemã de acest gen. Monika BACIU
Dupã hepatitã, se suflã ºi în iaurt - elevi suspectaþi de TBC
U
n caz al unei adolescente din Lupeni, suspectatã de TBC, a ajuns pânã la Ministerul Sãnãtãþii ºi se aflã sub atenta observaþie a Direcþiei de Sãnãtate Publicã a Judeþului Hunedoara. Un alt caz este al unui elev din Uricani. Fiind început de an ºcolar, se fac investigaþiile complete pentru avizul activitãþii în colectivitate. >>> PAGINA A 3-A
Bursã pentru absolvenþi
A
u luat sau nu au luat Bacalaureatul, absolvenþii de liceu, sau chiar cei cu studii superioare sunt aºteptaþi la o primã bursã de cãtre agenþiile locale din întreg judeþul Hunedoara. Sunt deja angajatori interesaþi ºi, cei care nu au un loc de muncã ºi nici nu mai merg la ºcoalã, pot acum sã îºi gãseascã un job. Prima bursã a acestei toamne li se adreseazã
absolvenþilor. Aceºtia sunt cei mai recent ieºiti de pe bãncile ºcolii ºi, imediat dupã ce s-au afiºat ºi rezultatele celei de a doua sesiuni de bacalaureat, tinerii pot opta pentru un job. Este o oportunitate, pentru cã acum bursele sunt mai rare faþã de anii anteriori, când se organizau lunar. „Anul acesta am avut mai puþine burse, dar ne pregãtim acum pentru o bursã specialã pentru absolvenþii din ultima promoþie, care va avea loc în 25 septembrie. Pentru aceastã bursã, avem, pânã
în momentul de faþã 5 agenþi economici care ne-au confirmat prezenþa ºi ei oferã 18 locuri de muncã”, a spus Iudith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Tinerii, indiferent când au terminat ºcoala, pot veni
la agenþiile locale ca sã îºi caute de lucru, sau sã devinã ºomeri. Acolo vor fi îndrumaþi cu privire la ceea ce pot face cu viitorul lor. „ Toþi absolvenþii care nu mai urmeazã nicio formã de învãþãmânt, este bine sã ne contacteze ºi sã fie înregis-
traþi la noi în evidenþe. Când vin ºi se înregistreazã, noi verificãm condiþiile fiecãruia ºi putem stabili dacã vor avea sau nu dreptul la indemnizaþie de ºomaj, dacã nu le gãsim un loc de muncã”, a mai precizat ºefa ALOFM Petroºani. Bursa pentru absolvenþi are loc vineri în toatã þara începând cu ora 9,00, dar la aceastã bursã pot participa ºi alte categorii de ºomeri. În judeþul Hunedoara, rata ºomajului ajunge la aproximativ 6% ºi o bunã parte dintre ei sunt tineri, care nu au avut niciodatã de lucru. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Septembrie 2015
PREMEDITAT SAU ÎNCURCAT
Atestat de închidere la CEH, “nespecialiºti” la SNÎMVJ onsiliile de administraþie de la C CEH ºi SNÎMVJ par
a fi greºite. Asta dacã ne ghidãm dupã specializãrile membrilor acestora. La SNÎMVJ nu este niciun specialist în închiderea ºi conservarea minelor, deºi aceasta este soarta clarã a societãþii, în timp ce la Complexul Energetic Hunedoara, mai mulþi conducãtori au acest atestat. Paradox în societãþile miniere din Valea Jiului. În timp ce Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului se ocupã, aºa cum îi spune ºi numele, cu închiderea activitãþii miniere nu are niciun membru al CA ºcolit pentru aºa ceva, la Complexul Energetic Hunedoara situaþia e total diferitã. Aici mai mulþi membri ai Consiliului de Administraþie au cursuri de perfecþionare în domeniul închiderii ºi ecologizãrii perimetrelor miniere.
N
iciun membru nu închide minele la SNÎMVJ
În timp ce Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului a fost înfiinþatã tocmai pentru a lichida activitatea minierã, se pare cã aici niciunul dintre membrii Consiliului de Administraþie nu este specializat în acest sens. Gheorghe Bobar este preºedintele Consiliului de Administraþie al SNÎMVJ, iar printre cursurile urmate de acesta niciunul nu face referire la închiderea, ecologizarea ºi conservarea perimetrelor miniere. Bobar a avut însã contact cu mineritul acesta fiind angajat în
anii 1978-2002 la Compania Naþionalã a Huilei, ocupând diferite funcþii. Grigore Adrian Peiu este un alt membru al CA al SNÎMVJ, iar acesta nu are nicio legãturã cu lumea minierã. A venit de la Ialomiþa ºi a avut un parcurs profesional care a debutat cu funcþia de consilier la cabinet parlamentar, a fost secretar, iar acum este director general la o firmã de transport din Brad. Peiu este ºcolit în domeniul contabilitãþii, iar la cursurile de perfecþionare nu a bifat nimic. Nicolae Radu Chiurtu este director în cadrul Ministerului Economiei, Comerþului ºi
Dupã CEH a venit rândul SNÎMVJ
Statul român a început executarea silitã împotriva societãþii de închideri
S
NÎMVJ executat silit de statul român. Problemele financiare ale Complexului Energetic Hunedoara afecteazã mai multe paliere de activitate din Valea Jiului. Unele dintre societãþile cu care CEH avea relaþii comerciale au fost nevoite sã îºi declare insolvenþa din cauzã cã nu ºi-au primit banii, iar altele sunt la un pas de a ajunge în aceeaºi situaþie. Problemele se rãsfrâng însã ºi asupra Societãþii Naþionale de
Închideri Mine Valea Jiului care a acumulat obligaþii restante cãtre bugetul de stat. Astfel, societatea este executatã silit de statul român, unicul acþionar. Potrivit informaþiilor de la ANAF, SNÎMVJ figureazã cu restanþe la bugetul de stat în valoare totalã de 351.308 lei, din care alte impozite ºi taxe inclusiv dobânzile ºi penalitãþile de orice fel sunt în sumã de 45.729 de lei, iar TVA-ul de 305.579. Conform observaþiilor ANAF “s-a început procedura de executare silitã” împotriva
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. “Sunt trei cereri de insolvenþã cu data de 21 octombrie. Cu douã dintre societãþi suntem în faza avansatã de eºalonare a datoriilor ºi de retragere a cererilor de
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
Mediului de Afaceri ºi nici acesta nu este specialist în închideri, ba din contrã obiectivul lui se numeºte dezvoltare. Paradoxal acesta este membru al Consiliului de Administraþie la societatea specializatã în închiderea minelor din Valea Jiului. Radu Sorin Mihai este doctor în ºtiinþe tehnice, specializarea “utilaj tehnologic”, însã nici acesta nu deþine vreun curs prin care sã facã dovada cã e specialist în a pune lacãtul pe minerit.
pecialiºti pe închidere S la aºa-zis viabile
Dacã la societatea care închide minele niciunul dintre membrii Consiliului de Administraþie nu este specialist în acest domeniu, nu acelaºi lucru se poate spune despre cei din CA-ul de la CEH. Aici, mai mulþi membrii au atestatul de pregãtire prin care sunt specialiºti în a pune lacãtul. Primul este chiar Stamin Ion Purcaru care de altfel este ºi direc-
insolvenþã, urmeazã ºi cea de a treia ºi sperãm ca pânã la data de 21 octombrie ºi aceste cereri de insolvenþã sã fie rezolvate”, a spus Aurel Anghel Datoriile CEH cãtre SNIMVJ s-au redus cu aproape cinci milioane de lei, însã restanþele totale sunt de 40 de milioane de lei. „Suntem undeva la 40 de milioane faþã de cele 45 de miloane care le aveam acum trei luni de zile. Sunt undeva la douã milioane de lei în plus încasãri pe lunã faþã de încasãrile din prima parte a anului 2015”, a conchis Anghel. Dacã la finele anului trecut, Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului a înregistrat profit, acum se aflã la un pas de a
torul general al CONVERSMIN, adicã acea societate de stat care este specializatã în închiderea minelor din þarã ºi conservarea lor. Purcaru a avut mereu contact cu mineritul din Valea Jiului, acesta fiind încadrat la un moment dat în subteran. Pe lângã faptul cã este directorul general al Conversmin, Purcaru deþine ºi cursul "Reglementãri ºi proceduri specifice activitdtii de conserv inchidere ºi ecologizare a minelor", Centrul de Pregatire Personalul din Industrie Buºteni. Un alt reprezentant al CEH, Gheorghe Emil ºi el deþine cursul de pregãtire penrtu conservarea ºi închiderea ecologicã a minelor. În cadrul Complexului Energetic Hunedoara acesta deþine funcþia de inginer ºef producþie-investiþii. Conducerile Complexului Energetic Hunedoara au demonstrat de-a lungul anilor cã nu au nevoie de cursuri de perfecþionare pentru închiderea minelor pentru cã acest lucru vine de la sine, iar diploma este un atuu.
intra în insolvenþã. Conform raportului auditorului, la data de 31 decembrie 2014, SNÎMVJ a înregistrat un profit de 401.107 lei, iar cifra de afaceri de 82.972.712 lei. Compania are un capital social subscris de 228,495,330 RON. Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului se confruntã cu dificultãþi financiare din cauza Complexului Energetic
Monika BACIU Hunedoara care nu ºi-a plãtit cãrbunele. Din acest motiv societatea care închide minele din Valea Jiului este la un pas de insolvenþã asta dupã trei firme cu care are legãturi comerciale au solicitat acest lucru. Insolvenþa Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului se va judeca abia în data de 21 octombrie. Monika BACIU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Septembrie 2015
Dupã hepatitã, se suflã ºi în iaurt – elevi suspectaþi de TBC
n caz al unei adolescente U din Lupeni,
suspectatã de TBC, a ajuns pânã la Ministerul Sãnãtãþii ºi se aflã sub atenta observaþie a Direcþiei de Sãnãtate Publicã a Judeþului Hunedoara. Un alt caz este al unui elev din Uricani. Fiind început de an ºcolar, se fac investigaþiile complete pentru avizul activitãþii în colectivitate.
O adolescentã din Lupeni a ajuns în atenþia Ministerului Sãnãtãþii din teama de a nu se întâmpla o eventualã contaminare a elevilor. Se cunoºtea faptul cã fata era sub strictã observaþie ºi un aviz de liberã activitate în colectivitate dat sau nedat de medicii de specialitate ar fi rezolvat problema. S-a alertat toatã filiera, de sus în jos, pânã la DSP Hunedoara ºi medicii specialiºti din Valea Jiului. Un alt caz, este cel al unui elev din Uricani, care ºi acesta se aflã în investigaþii amãnunþite. Conform
medicilor de specialitate, rezultate ale analizelor preliminare nu indicã Bacilul Kock, respectiv BK negativ. Se ºtia faptul cã adolescenta de la Lupeni, pentru siguranþã ºi verificare, a fost dusã de pãrinþi la Timiºoara, dar pentru cã a prezentat semne de rãcealã care puteau fi ºi simptome ale reactivãrii bolii. Astfel, situaþia ”s-a inflamat”, probabil pe fondul focarelor de hepatitã din Vulcan, ºi a fost anunþat Ministerul, spun surse din sãnãtate ºi învãþãmânt din Valea Jiului...
declaraþiile directorului Daniel Ianoºi fiind în concordanþã cu cele ale DSP ºi ale medicului specialist Nicolae Petre.
”Oricum se suflã ºi în iaurt pentru cã fiecare început de an ºcolar se face triajul, verificãrile fiecãrui elev. Amândoi elevii se aflã sub tratament pânã la încheierea tuturor investigaþiilor. Mai mult s-a vorbit de cazul fetei, care oricum are BK negativ. A fost pe perioada vacanþei puþin febrilã,
gata totul, iar în a treia zi ”Þac-pac ºi gata” – douã zile, fost au spãlat ºi strada” – a declarat Mirel Pop, cel care a fost în audienþã la Apa Serv. 100 metri de canalizare ”Nu mã mai gândeam io cã
”N
u mã mai gândeam io cã mai sunt meseriaºi în ziua de azi! Eu mi-s pensionar ºi am stat colea pe þeavã ºi m-am uitat la ei ce fac. Dom’le, oamenii ãia de pe utilaje sau buldozere alea mai mici, cum le-o zice, se miºcau de parcã erau jucãrele. Þac-pac ºi gata. Nici n-or gãtat bine ãºtia ºi o vinit o maºinã cu alþii, þac-pac or zidit cãminele cealea unde-s gurile de canal. Or trecut în curtea lui Pop (...) Eram curios cum fac, cã-i pe sub casã. Domn’le, nu i-or sãpat pe sub casã, cã putea fi bai mare. Or spãlat acolo conducta veche plinã de rahat, scutece d-alea de copii ºi cârpe ºi or bãgat prin ea pe cea nouã (...)” – Ioszef Kurda, fost lãcãtuº mecanic la mina Petrila. Pe drumul principal ce strãbate oraºul Petrila, de la strada Minei, pânã aproape de ieºirea din localitate, mai precis pânã la renumitul bloc ”Mãgura” (locul de naºtere al prim-secretarului Petrilei pe vremea când s-a construit), conductele de canalizare sunt vechi, unele ºi de peste 70 de ani. Parte a acestei canalizãri strãbate curþile oamenilor, iar pe alocuri s-au fisurat ºi apa uzatã ºi meteoricã colectatã s-a infiltrat ºi inunda periodic beciurile locuinþelor, pe lângã deversãri din cauza diverselor lucruri arucate de oameni în wc-urile locuinþelor. În urma sesizãrilor, directorul SC Apa Serv Petroºani, Costel Avram, s-a deplasat în teren, cu reprezentaþi ai departamentelor din cadrul societãþii pentru a da soluþii ºi pentru a vedea fiecare ce are de fãcut. S-a hotãrât construirea unei linii suplimentare de canalizare,
care sã ocoleascã gospodãriile oamenilor ºi schimbarea conductelor degradate. În total vreo 100 de metri de canalizare. ”Îmi imaginam cã va dura mult pentru cã totul implica o lucrare nouã, cu sãpãturi la adâncime considerabilã fiind vorba de canalizare, plus ceea ce aveam noi în curte în sensul cã acea conductã spartã trecea ºi pe sub colþul casei. Vreau sã spun cã în douã zile de lucru a
mai sunt meseriaºi în ziua de azi! Eu mi-s pensionar ºi am stat colea pe þeavã ºi m-am uitat la ei ce fac. Dom le, oamenii ãia de pe utilaje sau buldozere alea mai mici, cum le-o zice, se miºcau de parcã erau jucãrii. Þac-pac ºi gata. Nici n-or gãtat bine ãºtia ºi o vinit o maºinã cu alþii, þac-pac or zidit cãminele cealea unde-s gurile de canal. Or trecut în curtea lui Pop, cã la el o ieºit de mai multe ori rahatul cã se înfunda ºi le intra la toþi apa în beci. Eram curios cum fac, cã-i pe sub casã. Domn le, nu i-or sãpat pe sub casã, cã putea fi bai mare. Or spãlat acolo conducta veche plinã de rahat, scutece d-alea de copii ºi cârpe ºi or bãgat prin ea pe cea nouã. Fain, fain fãcut” – a povestit Ioszef Kurda, fost lãcãtuº mecanic la mina Petrila, acum pensionar. Ileana FIRÞULESCU
a prezentat simptome de uºoarã rãcealã ºi, fireºte, s-a trecut la verificare temeinicã ºi se aºteaptã rezultatele” – a declarat reprezentantul compatimentului Sãnãtate Publicã din cadrul DSP Hunedoara. ”Nu, nu le-am dat avizul pânã nu vin ºi rezultatele de la culturã secreþii. Oricum, cazul copilei, de care s-a vorbit mai mult, este vechi ºi nu prezintã pericol” – a spus dr. Nicolae Petre, specialist pneumoftiziolog. Directorul Liceului din Lupeni, unde adolescenta este elevã, a fost bãnuit cã ar fi anunþat chiar dumnealui Ministerul Sãnãtãþii ºi DSP Hunedoara pe fondul focarelor de hepatitã din Vulcan, din dorinþa de a preîntâmpina orice pericol. Acest lucru a fost infirmat,
”Noi þinem legãtura cu pãrinþii ºi ne-au spus, la începutul vacanþei de varã, cã fata are ceva probleme. Noi atunci am anunþat Medicina ªcolarã din Lupeni. De aici încolo s-au ocupat dumnealor. Dar pãrinþii au þinut întotdeauna legãtura cu noi ºi ca urmare nu a existat nici o problemã de contact cu colectivul în situaþii nesigure” – a declarat Daniel Ianoºi, directorul Liceului Teoretic Lupeni. Persoanele contagioase dupã un tratament medicamentos de 2-3 sãptãmâni devin necontagioase. TBC poate fi adus în stare latentã, iar reactivarea bolii se produce, la circa jumãtate din cazurile tratate, în primii doi ani de la infectarea primarã. Motivele reactivãrii bolii nu sunt întotdeauna cunoscute, dar deseori este vorba de slãbirea sistemului imunitar. Ileana FIRÞULESCU
4 Sport
Sport 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Septembrie 2015
Henþ cu mâna
Vom fi pe Wembley!
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
Luptã strânsã la vârf z Dupã patru etape, doar trei echipe au rãmas neînvinse, cea de la Bãiþa acumulând maxim de puncte. z ªoimul Bãiþa a învins clar la Cãlan cu 4-1, deºi au jucat fãrã Petrescu, Pepenar ºi Viºan, accidentaþi. În acest meci, Pisoiu a reuºit o dublã. z Meci pasionant la Vulcan, cu o echipã Jiul care a deschis scorul prin David apoi Gabi Rãdulescu ºi Sg. Maier (11 m) duc scorul la 2-1 pentru pauzã. z Va fi 3-1, gol Gabi Rãdulescu, iar Graur reduce pentru Jiul, 3-2. z Metalul Criºcior pare a fi o revelaþie, a învins cu 2-1 la Uricani, golul gazdelor fiind la 1-1, când a egalat Cornel Irina. z Oaspeþii au încheiat în zece oameni, dar au învins cu 2-1. z Inter Petrila a pierdut, 0-1 la Aurul Brad, printr-un gol primit în min. 70.
OMUL ªI EGALUL Sergiu Maier (CS Vulcan) ºi Cornel Irina (Min. Uricani) au marcat golul egalizator pentru echipele lor
Azi începe al 8-lea Campionat Mondial de rugby ºi pentru România. Acolo, în Anglia, în patria fotbalului, la Londra. Un campionat cu un numãr de echipe de bun simþ, 20 la numãr, nu cu zecile, ca la mondialele fotbalului, unde azi-mâine vor ajunge sã joace vreo 50 de echipe la un turneu final! România, cu un cuplu de antrenori galezi,
Howells-Kelly ºi cu un secund bãimãrean, Eugen Apjok, a deplasat un lot de 31 de jucãtori adunaþi de prin Franþa, Anglia, dar ºi de echipele la modã din România, RCM Timiºoara, ªtiinþa Baia Mare, Steaua sau CSM Bucureºti. Niciunul sã aibe ceva în comun cu ªtiinþa Petroºani, echipã care dãdea în trecut 6-7 jucãtori Naþionalei, e drept,
înainte de 1987, anul în care a avut loc prima ediþie a Cupei Mondiale la rugby. E bine însã, iatã, de la începuturi, echipa României este în elita rugby-ului mondial, chiar dacã nu a reuºit decât cinci victorii. Nici acum România nu are o cotã prea bunã (alãturi de Nambia ºi Uruguay, este ultima cotatã...), dar important e cã-i acolo. Chiar ºi fãrã cei de la ªtiinþa Petroºani. Hai sã credem cã în seara asta nu ne vom face de râs cu finalista de
Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a
Tripla lui Bozian
la ultima ediþie (2011), naþionala Franþei, ºi cã „Stejarii” îºi vor scutura „ghinda” peste „creasta Cocoºului Galic”.
Hercules Lupeni – Retezatul Haþeg 2-0 (3-0 la „masa verde”)
S-au... retezat singuri! Echipa Retezatul Haþeg a pãrut la Lupeni ca o echipã fãrã orizont, venitã parcã de la nuntã, practicând un soi de sport care nu a avut nimic în comun cu fotbalul. Nici nu s-a început bine jocul ºi lupenenii conduceau cu 1-0 ºi atacau în valuri fãrã vreo replicã din partea haþeganilor, care în minutul 12 (dupã un ºut razant a lui M. Filip) rãmân în zece oameni prin eliminarea lui Bg. ªtefan. Retezatul nu joacã nimic, gazdele au mari ocazii în minutul 13 – cap M. Dumitrescu din 4 m reþinut de A. Tonca, min. 28 - ºut puternic Ciocârlan, intervenþie A. Tonca, iar Simoneac (min. 33) vede ºi el roºu la un fault dur. Min 37,
cei mai buni jucãtori de pe teren, cu o ocazie în min. 33 ºi 37. z Deveanul Adi Pribac a vãzut direct cartonaºul roºu în min. 77,
z Performera etapei rãmâne nou promovata Mãgura Cisnãdie, învingãtoare în deplasarea cu 1-0 la Filiaºi.z Liderul Seriei a 4-a, ASU Poli. Timiºoara a pierdut cu 0-1 la Lugoj, suferind prima înfrângere.z Derby-ul etapei a fost la Hunedoara, cu 1.000 de spectatori la meciul FC Hunedoara – Cetate Deva 3-1 (1-0). z Toate cele trei goluri ale gazdelor au fost marcate de fostul jucãtor al Minerului Lupeni, Bozian (min. 28, 51, 64), devenii marcând golul de onoare în min. 82 prin Suciu.z Fostul jiulist Rãzv. Drãgoescu a fost unul dintre declarat Marinel Feder, unul dintre conducãtorii Haþegului.
HERCULES LUPENI – RETEZATUL HAÞEG
Etapa a 4-a, 18-19 sept. 2015 CSM Lugoj - ASU Poli Timiºoara 1-0 Precupanu (9)
ACSO Filiaºi - Mãgura Cisnãdie
Pandurii II Târgu Jiu - CS U Craiova II 2-0 Dãnãricu (58, 87 - pen.)
Naþional Sebiº - CS Ineu 1-0 Velici (70) Met. Cugir - Millenium Giarmata 2-2
Bozian a marcat golurile învingãtoarei în meciul FC Hunedoara Cetate Deva 3-1
2-0
Retezatul Haþeg (antr. Nelu Gavriluþi): A. Tonca – M. Daj, Aiojoaie, Bg. ªtefan (elim. min. 12), Ispas – A. Criºan (elim.
MARINEL FEDER
Portarul haþegan A. Tonca învins dintr-un penalty... care nu se pune Harangozo II ºut razant de la 25 m. În ultimele secunde ale reprizei, A. Criºan vede ºi el roºu, Haþegul intrând la cabine cu trei jucãtori în minus. La reluare se face 2-0, Brânduºa rateazã incredibil de la 12 m, haþeganii continuã sã mimeze fotbalul, cãutând cu lumânarea o nouã eliminare, ceea ce se va întâmpla în min. 55 când Dan Belei contureazã parodia. Se fac rapid douã schimbãri, Aiojoaie se dã lovit pentru a pãrãsi echipa, sã fie lãsat în ºase jucãtori, motiv
pentru care se pune capãt jocului inventat de englezi ºi batjocorit de cei de la Retezatul Haþeg. O atitudine grosolanã de sfidare la adresa fotbalului, pe care au condamnat-o împreunã, unul dintre conducãtorii haþeganilor, Marinel Feder, precum ºi cei doi antrenori, Nelu Gavriluþi ºi Romulus Bobu.
D
ceva. Parcã jucau o finalã de cupã, nu-mi explic ce i-a determinat sã procedeze aºa. Important este cã jucãtorii mei nu au rãspuns la provocãri” a spus Dan Voicu, antrenorul de la Hercules Lupeni.
eclaraþii
„N-am înþeles jocul dur al haþeganilor, n-am mai vãzut în viaþa mea aºa
Antrenorii haþegani Nelu Gavriluþi ºi Romulus Bobu nu înþeleg ce s-a întâmplat cu echipa lor
DAN VOICU „Eu consider cã arbitrul Sergiu Stanca a arãtat prea uºor cartonaºele galbene, iritând echipa noastrã, care a intrat cu niºte ambiþii de neînþeles în teren. Dan Belei a procedat aiurea, el oricum pleacã în Germania, de luni nu mai face parte din lotul nostru. Sper sã ne revenim, oricum deacum încolo, cei care vor mai fi eliminaþi îºi vor plãti amenzile” a
„O atitudine cu care nu sunt de acord. Pur ºi simplu nu ºtiu ce-a fost în capul jucãtorilor mei. Sper sã rãmânã un moment singular în istoria echipei” a spus Nelu Gavriluþi, antrenorul de la Retezatul Haþeg.
D
an Belei: „Am fost provocat”
Una dintre cele mai scandaloase comportãri de la partida Hercules Lupeni – Retezatul Haþeg (2-0 pe teren, 3-0 la „masa verde”) a avut-o fostul jucãtor de la Minerul Aninoasa, Universitatea Petroºani, Mãgura Pui etc., Dan Belei de la oaspeþi. El a fost sancþionat cu un cartonaº galben în prima reprizã, pentru fault, apoi dupã pauzã, un al doilea galben ºi evident eliminare, pentru un henþ intenþionat. „Am fost
DAN BELEI
A
lexandru Harangozo (I): „Ne-am contrat verbal”
Alex. HARANGOZO Mijlocaºul lupenean Alexandru Harangozo spune urmãtoarele: „Nu l-am scuipat pe Dan Belei, e posibil sã mã confunde. E drept, ne-am mai contrat verbal, dar asta se mai întâmplã între jucãtori în timpul meciului. El a fost tot timpul iritat, ºi-a fãcut-o cu mâna lui” a spus Alex. Harangozo.
0-1
Ad. Radu (49)
Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): Ad. Farcaº - M. Ciorâia, M. Dumitrescu, Curtean (min. 30 Brânduºa), D. Savu – Harangozo II, Harangozo I, Ciocârlan, Buturcã – M. Filip, R. Moldovan
extrem de nervos, am fost provocat de Alexandru Harangozo, care m-a înjurat ºi m-a scuipat. Nu mai suportam sã fiu în teren, poate aº fi comis un fault dur, am preferat varianta henþului, dorindu-mi sã ies din joc” a spus Dan Belei. „Îmi pare rãu cã am fost oaia neagrã a meciului, n-aº fi vrut ca lucrurile sã se încheie în acest fel” a mai spus jucãtorul haþegan.
la un fault asupra lui D. Ursachi. z În acest joc au jucat pentru FC Hunedoara ºi fraþii gemeni Daniel ºi Cristi Creciunesc, foºti la Mãgura Pui.
Necºulescu (23), Piko (43) / Beloescu (65), Dobra (73)
FC Hunedoara - CNS Cetate Deva Bozian (28, 49, 63) / Suciu (80)
3-1
Minerul Motru - Performanþa Ighiu 1-1 Dicu (5) / S. Turuº (7)
Nuova Mama Mia Becicherecu Mic a stat
min. 45), Cãrãvan (min. 51 Dãnescu), Simoneac (elim. min. 33), Grozoni (min. 31 R. Popa) – Caia (min. 51 Bana), D. Belei (elim. min. 55) Arbitru: Sergiu Stanca – Orãºtie Obs. AJF: Ioan Iusco – Veþel Spectatori: 200
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
Scorul etapei la Ilia z Echipa CS Comunal Ilia a obþinut prima victorie din actualul sezon, reuºind un scor greu de performat, 12-1 cu Victoria Dobra. z Mureºul Pricaz are un procentaj de sutã la sutã, dupã un clar 5-1 la ultima clasatã, Santos Boz, un meci în care au marcat Buna (3) ºi Dãmãcuº (2), preºedintele echipei din Pricaz, Ioan Dobroaia (46 ani), fost jucãtor la Mecanica Orãºtie (cu generaþia lui Cãprescu, D. Mitu, Szidorak etc.) declarând cã echipa sa este decisã sã promoveze în Liga a III-a. z Mãgura Pui, 1-2 la Ponorul Vaþa, o mare surprizã! Oaspeþii au egalat prin Ov. Ciolea, apoi gazdele au marcat golul victoriei dintr-un penalty acordat dupã un fault comis de Cãpriþã. z Unirea Gen. Berthelot a cedat pe teren propriu, 1-2 cu Agro. Bãcia, gazdele reducând din handicap la 0-2 prin Emil Radu. z Meci dramatic la Ciula Mare, între Cetate Rãchitova – Berianul Beriuc, scor 4-2: oaspeþii au condus cu 2-0 (goluri Nicolescu ºi Oltean), apoi Rãchitova revine senzaþional, cu golurile lui Em. Bãiconi, Tomoni, Mailat ºi Cr. Sãlãºan, ultimul direct din corner.
GOLURILE: 1-0: R. Moldovan (min. 4), din acþiune 2-0: Harangozo II (min. 47), din 11 m, în urma unul fault al lui Ispas asupra lui Brânduºe
Cristi Sãlãºan a marcat pentru Cetate Rãchitova un gol direct din corner
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Septembrie 2015
PRIMÃRIA ªI Locuri de muncã la grãdiniþa Nr. 3 Petroºani CONSILIUL LOCAL AL
A
ngajãri la grãdiniþa cu program prleungit numãrul 3 din Petroºani. Unitatea de învãþãmânt face mai multe angajãri. Astfel se cautã bucãtar ºi îngrijitor. Pentru postul de bucãtar cerinþele sunt minime. Candidatul trebuie sã aibã studii minime liceu/ºcoalã profesionalã/curs calificare. 5 Octombrie este data limitã pentru depunerea dosarelor, iar în data de 12 octombrie începând cu ora 12 candidaþii vor susþine proba scrisã ºi cea practicã, data ºi ora interviului vor fi comunicate ulterior. Un alt post scos la concurs de cei de la grãdiniþa cu program prelungit numãrul trei din Petroºani este cel de îngrijitor. ªi pentru acest post se cer doar studii minime liceu/ºcoalã profesionalã. 25 septembrie este ultima zi pentru depunerea dosarelor, iar în data de 5 octombrie va avea loc proba scrisã ºi data ºi ora interviului vor fi comunicate ulterior. (Monika BACIU)
MUNICIPIULUI LUPENI - ANUNÞ -
În temeiul art. 39 aliniatul (1) ºi (5) din Legea nr. 215/ 2001 privind Administraþia publicã localã, republicatã se convocã Consiliul local al Municipiului Lupeni în ºedinþã ordinarã pentru joi 24 septembrie 2015, ora 14,00 în sala de ºedinþe a Consiliului local al Municipiului Lupeni, cu urmãtoarea
ORDINE DE ZI:
1 – Proiect de hotãrâre nr. 93/ 2015 privind alegerea preºedintelui de ºedinþã pentru luna septembrie 2015. Iniþiator: Cornel Damon Lungan, Viceprimar al Municipiului Lupeni 2 – Proiect de hotãrâre nr. 94/ 2015 privind aprobarea Planului de ocupare a funcþiilor publice din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni pentru anul 2016. Iniþiator: Cornel Resmeriþã, Primarul Municipiului Lupeni 3 – Proiect de hotãrâre nr. 95/ 2015 pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 64/ 2013 privind aprobarea organigramei ºi statului de funcþii a aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Lupeni. Iniþiator:
< DECESE <
Promoþia 1965-1969 a ªcolii Generale Nr 2 Lonea ºi promoþia 1969-1973 a Liceului Teoretic Petrila deplânge dispariþia prematurã a celei care a fost
NICULESCU EUGENIA
o excepþionalã profesoarã ºi bunã sfãtuitoare nu numai a celor douã generaþii, ci a multor generaþii care i-au trecut prin mâini. Adio, dragã doamnã dirigintã
Cornel Resmeriþã, Primarul Municipiului Lupeni 4 – Proiect de hotãrâre nr. 96/ 2015 privind desemnarea reprezentanþilor Consiliului local al Municipiului Lupeni în Consiliile de Administraþie ale unitãþilor de învãþãmânt din Municipiul Lupeni. Iniþiator: Cornel Damon Lungan, Viceprimar al Municipiului Lupeni 5 – Proiect de hotãrâre nr. 97/ 2015 privind aprobarea încetãrii a douã contracte de închiriere ºi repartizarea acestor locuinþe situate administrativ în blocul 56 – ANL, Bulevardul Pãcii, Municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara conform listei anuale de prioritãþi. Iniþiator: Cornel Damon Lungan, Viceprimar al Municipiului Lupeni 6 – Proiect de hotãrâre nr. 98/ 2015 privind modificarea DOCUMENTULUI DE POZIÞIE(DP) privind modul de implementare a proiectului “Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara”. Iniþiator: Cornel Damon Lungan, Viceprimar al Municipiului Lupeni 7 – Proiect de hotãrâre nr. 99/ 2015 privind organizarea Zilelor Municipiului Lupeni – 2015. Iniþiator: Cornel Damon Lungan, Viceprimar al Municipiului Lupeni 8 – Proiect de hotãrâre nr. 100/ 2015 privind alocarea sumei de 1.200 lei din Capitolul 67.02 - „Culturã, recreere ºi religie”, subcap.67.02.05 - Sport, alin. 20.30.30 – Alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii pentru premierea echipei de fotbal copii-juniori, C.S. Sorii Juniors Lupeni. Iniþiator: Ioan Cristian Roºu, consilier local 9 – Diverse Lupeni, 18 septembrie 2015 PRIMAR, CORNEL RESMERIÞÃ
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Septembrie 2015
Regionala CFR Timiºoara amendatã pentru condiþiile mizerabile din gara Petroºani
A
NPC a amendat Compania Naþionalã de Cãi Ferate, Regionala Timiºoara, pentru starea gãrii din Petroºani. Autoritãþile locale de la Petroºani, consilierii locali, dar ºi cetãþenii au ridicat de nenumãrate ori problema gãrii din localitate care se aflã într-o stare deplorabilã. Dupã sesizãri fãcute la Protecþia Consumatorului Regionala CFR Timiºoara a primit amendã. “De la Guvernul României – Autoritatea Naþionalã pentru protecþia consumatorilor am primit un rãspuns pe care doresc sã vi-l aduc la cunoºtinþã ºi dumneavoastrã. „Urmare a petiþiei dumneavoastrã înregistratã, vã comunicãm urmãtoarele : reclamaþia dumneavoastrã este întemeiatã, Compania Naþionalã de Cãi Ferate CFR Bucureºti – Sucursala Timiºoara a fost sancþionatã cu amendã contravenþionalã. Operatorul economic
reclamat de dumneavoastrã va rãmâne în atenta supraveghere a noastrã ºi nu vom tolera nici o abatere de la prevederile legale”, spune consilierul local Viorel Pascu, care a ºi trimis o solicitare Ministerului Transporturilor pentru a atrage atenþia asupra situaþiei gãrii din Petroºani. Amplasatã în Cartierul Colonie al Municipiului Petroºani, declarat “zonã istoricã urbanã”, Gara Petroºani a suferit an de an degradãri,
Criminalul de la barul de manele executat silit
ânãrul care a semãnat teroare la un club de T manele din municipiul Vulcan
unde a omorât doi tineri, este executat silit. Criminalul aflat în spatele gratiilor trebuie sã plãteascã despãgubiri de sute de mii de lei. Magistraþii Judecãtoriei Petroºani au admis solicitarea de executare silitã a tânãrului de 27 de ani, Cosmin Bãrbuþi, din Vulcan, depusã de un executor judecãtoresc, pentru un împrumut luat în anul 2010, dar care nu a mai fost plãtit. Instanþa a hotãrât ca Bãrbuþi sã fie executat silit iar decizia nu poate fi atacatã de individ. Veºtile rele nu se opresc aici pentru criminalul aflat în penitenciar, el fiind obligat de instanþã sã achite ºi 300 de mii de lei despãgubiri urmaºilor celor doi tineri cãrora le-a luat viaþa. Tânãrul a primit o pedeapsã de 20 de ani de închisoare pentru
Actualitate 7 o infuzie serioasã de bani în dotarea clãdirii aflate în ruinã cu geamuri ºi uºi de tip termopan, dar mai apoi nu s-au mai gãsit fonduri ºi pentru finalizarea investiþiei. În cele din urmã, CFR Cãlãtori a decis sã renunþe la a mai funcþiona în clãdirea fostei staþii, care a fost încuiatã. La începutul anului 2011 se anunþa cã gara va intra în reparaþii, dar proiectul a fost amânat, pe motiv cã este mai costisitor decât se credea iniþial. Monika BACIU
cunoscute de conducerile Ministerului Transportului ºi Regionalei CF Timiºoara la care este afiliatã, degradãri pe care cetãþeanul acestui mileniu nu le mai poate trãi ºi duce. Dupã 10 ani de memorii, Gara din municipiul Petroºani, interesat sã finanþeze o bani. poarta de intrare în O intenþie de reabioraºul declarat staþiune astfel de lucrare. Prin 2013 Ministerul litare a gãrii a existat de interes naþional, Transporturilor a în trecut, dar nu s-a rãmâne tot o ruinã. anunþat cã nu sunt finalizat. A fost fãcutã Responsabilii CFR sau ai Ministerului s-a ales cu douã dosare penale, Trasporturilor nu se ambele sunt pe rolul Judecãtoriei mai obosesc nici Petroºani, iar magistraþii au decis cã mãcar sã rãspundã sunt suficiente probe ca el sã fie la adresele ofijudecat pentru tâlhãrie calificatã. cialilor din adminisPentru cã a fost considerat un traþia publicã localã. adevãrat pericol public, majoritatea Aflatã într-o faptelor sale fiind comise cu violenþã, n adolescent în vârstã de avansatã stare de tânãrul este judecat în stare de arest 17 ani, din municipiul degradare, Staþia preventiv. Minorul a fost încarcerat la Vulcan, riscã ani grei de CFR Petroºani ar Penitenciarul de Minori ºi Tineri avea nevoie de un închisoare dupã ce a tâlhãrit Craiova ºi a încercat sã-i înduplece program urgent de cinci persoane ºi s-a ales cu pe magistraþii de la Judecãtoria douã dosare penale. reabilitare, însã Petroºani sã-l lase în libertate, însã nimeni de la nivel n-a avut succes. Minorul, Wilmuº Argyo, a ºocat de decizie nu pare Maximilian GÂNJU prin violenþa de care a dat dovadã la comiterea faptelor, Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire iar victimele sale au avut profesionalã Petroºani cu sediul în nevoie de spitalizare dupã ce Petroºani, la Casa de Culturã a au fost atacate. Adolescentul
Cinci victime ale unui adolescent de 17 ani
U
Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
omor, însã la judecarea apelului Curtea de Apel Alba a hotãrât sã-i majoreze pedeapsa ºi individul sã stea dupã gratii 24 de ani. Cosmin Bãrbuþi a ucis doi tineri nevinovaþi din Vulcan, anul trecut, dupã un conflict avut într-un bar cu un localnic. Tânãrul a fost dat afarã din localul de manele de cãtre patronul localului ºi bodyguardul. A plecat acasã unde s-a înarmat cu o rangã ºi un cuþit de vânãtoare ºi a revenit la bar pentru a se rãzbuna. În calea sa a ieºit bodyguardul localului pe care l-a înjunghiat ºi i-a secþionat artera femuralã, decesul survenind aproape imediat. Bãrbuþi s-a nãpustit apoi spre patronul clubului ºi l-a înjunghiat în zona toracelui, iar tânãrul a murit pe patul de spital, câteva zile mai târziu. Maximilian GÂNJU
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.60 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 4,5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 Septembrie 2015
ina Petrila nu se Primarul Ridzi vrea sã salveze lucrãrile lui aflã sub jurisdicþia M Petroºaniului, drept pentru care Tiberiu Ladislau Schmidt, de la mina Petrila Iacob Ridzi intervine la acest moment, dupã ce toate demersurile celor de pe teritoriul Petrilei par a se fi epuizat. Primarul Petroºaniului vrea sã salveze lucrãrile artistului miner Ladislau Schmidt pentru a fi aduse la Muzeul Mineritului.
De când a început dezafectarea Preparaþiei, apoi a minei Petrila, autoritãþile ºi parte a societãþii civile a dorit ºi doreºte sã fie salvate câteva construcþii cu încãrcãturã istoricã ºi culturalã. În afarã de douã clãdiri, una extrem de degradatã ºi clãdirea atelierului mecanic cu tot cu utilaje, nimic nu mai poate fi pãstrat, doar contra cost, iar sumele sunt mari…
O nouã intenþie este cea a primarului Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi. Acesta doreºte sã preia lucrãrile artistului miner Ladislau Schmidt, ”cel cu mâna ºi inima de aur”, cum l-a numit scriitorul Dumitru Velea în cartea cu acelaºi titlu. Ideea a por-
nit din interiorul colectivelor miniere, cãtre consilieri municipali ºi de acolo cãtre primarul Petroºaniului, ca ultimã speranþã. Mina Petrila nu se aflã sub jurisdicþia Petroºaniului, drept pentru care Tiberiu Iacob Ridzi intervine la acest moment, dupã ce toate demersurile celor de pe teritoriul Petrilei par a se fi epuizat, iar buldozerul se apropie primejdios de clãdirea administrativã ºi ªcoala de calificare a minei, locurile unde operele lui
Azerul Rafael Aghayev a umplut hotelurile din Petroºani
”V
or fi prezenþi la Seminar peste 600 de persoane din marile cluburi, din teritoriu, dar ºi de peste hotare, o parte ºi-au confirmat participarea. Steaua, Rapid, Dinamo ºi altele ºi-au rezervat locuri la hoteluri ºi pensiuni ºi mai urmeazã. Din câte ºtiu, cam jumãtate din locurile Hotel Petroºani sunt rezervate, ”La Nicolae” e plin, la fel în campusul Babes Bolyai secþia Baru ºi mai urmeazã la Onix ºi la celelalte locaþii din Petroºani. În sãptãmâna premergãtoare seminarului, vom anunþa întreg programul, participarea ºi tematica” – a declarat Radu Polifronie, Club Sportiv Petroºani. Un seminar de mare anvergurã, cu numãrul unu mondial la karate, Rafael Aghayev din Azerbaidjan, care este de patru ori campion mondial, de 10 ori campion european si câºtigator al Jocurilor Olimpice Europene de la Baku 2015, se aflã
pe ultima sutã de metri a pregãtirilor. Evenimentul va avea loc la Baru, judeþul Hunedoara, la circa 25 de km de Petroºani, pentru cã autoritãþile din Valea Jiului nu s-au arãtat interesate considerând, probabil, cã ar fi un efort în plus fãrã sã
bãnuiascã impactul acestui seminar ºi avantajele aduse zonei dintre Jiuri. Reprezentantul Clubului Sportiv Petroºani, antrenor karate WKF Radu Polifronie, încearcã de anul trecut sã organizeze o asemenea întâlnire de care au avut parte doar trei þãri în Europa – Franþa, Germania ºi Cehia. Acum a reuºit ºi a transformat aceastã idee într-o acþiune de nivel naþional ºi internaþional. ”Seminarul se va desfãºura ca la carte, va fi
Ladislau Schmidt sunt amplasate. ”Da, am vrea sã le preluãm noi pentru a le aduce la Muzeul Mineritului”- a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Petroºaniului. Mina Petrila are un spaþiu numit ”Sala Ladislau Schmidt”, pe lângã lucrãri ale artistului împânzite prin toatã clãdirea administrativã – gravuri, mozaic, basoreliefuri, picturi etc., toate având aceeaºi tematicã: minerul ºi mineritul.
invitatã toatã presa, inclusiv televiziuni naþionale, vor avea loc conferinþe de presã, ºi având în vedere cã Rafael Aghayev este imaginea ADIDAS pe
Conducerea minei ºi Primãria Petrila au sperat sã aparã doritori, mai ales din partea Universitãþii Petroºani, cea care, în 7 decembrie 1948, ºi-a deschis porþile sub numele de Instututul Cãrbunelui din Petroºani, cu 135 de studenþi. Atunci, Institutul avea doar o singurã secþie „Exploatarea ºi prepararea zãcãmintelor de cãrbuni", ºi era condus, în calitate de decan, de prof. univ. Vasile Poboran, ajutat de 28 de cadre didactice. Ileana FIRÞULESCU
echipament de profil, vor fi prezenþi ºi reprezentaþi ai renumitei firme, mai precis directorul compartimentului maketig, pentru ºedinþe foto în zona noastrã care vor fi folosite pentru un catalog ADIAS. Vor fi prezenþi peste 600 de persoane din marile cluburi, din teritoriu, dar ºi de peste hotare, o parte ºi-au confirmat participarea. Steaua, Rapid, Dinamo ºi altele ºi-au rezervat locuri la hoteluri ºi pensiuni ºi mai urmeazã. Din câte ºtiu, cam jumãtate din locurile Hotel Petroºani sunt rezervate, ”La Nicolae” e plin, la fel în campusul Babeº Bolyai secþia Baru ºi mai urmeazã la Onix ºi la celelalte
locaþii din Petroºani. În sãptãmâna premergãtoare seminarului, vom anunþa întreg programul, participarea ºi tematica” – a declarat Radu Polifronie, Club Sportiv Petroºani. Azerul campion olimpic, Rafael Aghayev, considerat cât ”Messi, Ronaldo ºi alþi vreo cinci ca ei la un loc, în fotbal”, a absolvit academia de Educaþie fizica ºi sport din Azerbaidjan, Facultatea de arte marþiale, specialitatea de antrenor - instructor în karate sub departamentul "Artele marþiale ºi tehnicile sale". Din 2007 pânã în 2008 a servit în forþele armate, apoi a fost transferat la Clubul Sportiv Central al Ministerului Apãrãrii fiind considerat un sportiv promiþãtor. ªi a ajuns numãrul unu în lume… Ileana FIRÞULESCU