CVJ Nr 947, luni21 septembrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 947

Cronica Vãii Jiului Luni, 21 Septembrie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Valea Jiului, de la miraj, la depopulare

Începe Congresul Balkanmine la Petroºani

D

e azi, Universitatea din Petroºani este gazda ediþiei cu numãrul VI a Congresului dedicat mineritului ºi intitulat generic Balkanmine.

Zeci de cercetãtori din Europa îºi vor susþine lucrãrile în cadrul congresului ºi vom afla ce se întâmplã cu mineritul în partea balcanicã a Europei. Vor fi abordate teme de interes european ºi pe cei din Valea Jiului îi priveºte în mod direct felul în care va evolua mineritul.

Congresul Balcanic Minier este o organizaþie profesionalã, condusã de un comitet ºtiinþific intenaþional, care se reuneºte o datã la doi ani.

Acum, lucrãrile se desfãºoarã la Universitatea din Petroºani, iar la acestea participã ºi specialiºtii INSEMEX, din cadul Complexului Energetic Hunedoara, ai Complexului Energetic din Oltenia, dar ºi specialiºti ai Companiei Naþionale a Uraniului.

Congresul se va desfãºura sub egida Academiei de ªtiinþe Tehnice din România, Ministerul Economiei, a

Comitetului Naþional Român al Consiliului Mondial al Energiei, a Comitetului Naþional Român de Geodezie ºi Geofizicã al Academiei Române ºi a Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii. În afara sesiunilor de lucrãri ºtiinþifice ce se vor desfãºura la Universitatea din Petroºani, cercetãtorii vor fi invitaþi sã viziteze INSEMEX, dar vor face ºi o vizitã în judeþul vecin, la Termocenmtrala Rovinari, la cariera Roºia de Jiu, sau în zona ansamblului monumental Brâncuºi.

Se va discuta despre minerit ºi efectele închiderii acestei activitãþi, vor fi prezentate lucrãri ºtiinþifice ºi se vor trage concluzii cu privire acest domeniu de activitate.

Diana MITRACHE

C

ândva, în Valea Jiului veneau oameni de pretutindeni ca sã munceascã ºi sã îºi întemeieze familii. Anii comunismului au însemnat exodul spre acest loc, iar acum, dupã un sfert de secol, populaþia migreazã spre alte zone ale þãrii sau ale lumii. Totul din cauza politicii ºi a politicienilor, iar psihologii spun cã asta se ºtia de prin anii 2000. >>> PAGINA A 3-A

România are nevoie de cãrbune, dar în mix energetic

R

omânia are nevoie de cãrbune, însã integrat într-un mix energetic. Aceasta este pãrerea lui Iulian Iancu, preºedintele Comisiiei de Industrii ºi Servicii din Camera Deputaþilor.

Declaraþia a fost fãcutã în cadrul conferinþei „Oportunitatea dezvoltãrii energiei regenerabile în contextul eficienþei energetice: pro ºi contra”, organizatã de Grupul de presã MediaUno. „Nu se poate trece în

totalitate producþia de energie pe bazã de cãrbune pe gaze. România nu poate elimina cãrbunele din mixul energetic”, a spus Iulian Iancu.

Complexul Energetic Hunedoara s-a înfiinþat prin hotãrâre de guvern în 2011 prin fuziunea Electrocentrale Deva, Electrocentrale Paroºeni ºi Societatea Naþionalã a Huilei ºi a asigurat circa 4% din producþia de energie în 2014, potrivit rapoartelor ANRE. La momentul înfiinþãrii, Complexul Energetic Hunedoara avea 7.000 de

oameni, din care 5.100 erau în divizia minierã. La finalul anului 2013 compania mai avea 4.037 de oameni, potrivit datelor de la Ministerul Finanþelor. Înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara a

fost vãzutã ca o reorganizare a sistemului energetic naþional prin care s-ar fi dorit realizarea unui mix energetic. Reprezentanþii Ministerului Energiei subliniau în urmã cu ceva timp cã huila reprezintã o materie strategicã pentru România. “Întrucât cãrbunele rãmâne una dintre resursele interne energetice ale României ºi pentru a ne îndeplini obiectivele de mediu, apreciem cã este nevoie de un angajament la nivel global pentru devoltarea ºi punerea în operare coemrcialã a tehnologiilor Carbon

Capture Storage, ceea ce va însemna cercetare semnificativã, transfer de tehnologii ºi support de investiþii. Mixurile energetice determinate vor þine cont de necesitatea asigurãrii funcþionãrii sigure ºi stabile a sistemului energetic naþional, de valorificarea superioarã, dar în acelaºi timp eficientã a resurselor indigene precum ºi de asigurarea capacitãþilor energetice în cogenerare pentru acoperirea cererii de cãldurã ºi apã caldã menajerã”, se aratã într-un document al Ministerului Energiei.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Septembrie 2015

Vochiþoiu versus Avram

Proces suspendat în defavoarea senatorului Haralambie Vochiþoiu

M

artori lipsã, proces suspendat în defavoarea senatorului Haralambie Vochiþoiu. Senatorul se judecã cu directorul societãþii de apã din Valea Jiului, Costel Avram, însã procesul a fost suspendat ºi asta din cauzã cã au lipsit martorii. Instanþa nu a admis cererea lui Vochiþoiu de a repune cauza pe rol.

“Respinge cererea formulatã de reclamantul Haralambie Vochiþoiu având ca obiect repunerea pe rol a cauzei ce face obiectul dosarului nr.

9945/278/2014.

Menþine suspendarea cauzei dispusã prin încheierea din data de 10.09.2015. Cu drept de recurs pe toatã durata suspendãrii”, se aratã în soluþia instanþei.

Doi martori ar fi trebuit audiaþi, însã lipsa acestora la proces a fãcut ca instanþa sã sus-

pende cauza.

Atât Costel Avram cât ºi Haralambie Vochiþoiu îºi vor susþine spusele cu ajutorul martorilor. Senatorul Haralambie Vochiþoiu l-a acþionat în instanþã pe directorul general al ApaServ Valea Jiului, Costel Avram, pentru faptul cã l-a acuzat de furt de apã.

Totodatã, Registrul Comerþului va trebui sã depunã la dosar probe în ceea ce priveºte istoricul societãþii deþinute de senatorul

Haralambie Vochiþoiu.

“Se emite adresã cãtre Oficiul Registrului Comerþului de pe lângã Tribunalul Hunedoara pentru a comunica un istoric cu privire la SC Art Forest Company SRL în ceea ce priveºte asociaþii ºi administratorii. Pune în vedere reprezentantului reclamantului sã depunã la dosar dovada refuzului clientului cu privire la substituirea sa”, se mai aratã în soluþie.

Costel Avram, este judecat pentru „acþiune

Violatorul de la Dâlja s-a sãturat de puºcãrie

D

upã mai puþin de doi ani de stat dupã gratii, violatorul din Petroºani care a pândit o tânãrã, a bãtut-o, a tâlhãrit-o ºi apoi violat-o sub un pod de la marginea oraºului, vrea cu tot dinadinsul în libertate.

Individul a primit cinci ani de închisoare pentru violarea unei tinere de 24 de ani ºi a susþinut în faþa instanþei cã este nevinovat, însã probele procurorilor l-au trimis direct dupã gratii.

Nemulþumit de sentinþã a încercat prin toate mijloacele sã-i determine pe magistraþi sã-l elibereze însã toate încercãrile sale au fost sortite eºecului. Dacã a vãzut cã nu are ºanse de izbândã, violatorul, Ioan Orlando Suceveanu (21 de ani) ºi-a jucat ºi ultima carte ºi le-a cerut magistraþilor sã-i întrerupã pedeapsa.

Nici de aceastã datã n-a convins instanþa cu motivele invocate, iar

judecãtorii de la Judecãtoria Deva i-au respins solicitarea.

Ioan Orlando Suceveanu a acostat-o pe tânãra de 24 de ani, în timp ce aceasta mergea spre Petroºani pe un drum izolat din cãtunul

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Dâlja. Dupã ce a trecut de podul de peste Jiu, femeia a coborât pe marginea apei sã îºi spele încãlþãmintea. Acolo a fost surprinsã de individ.

Acesta a lovit-o în cap ºi pe corp, a trântit-o la pãmânt ºi a violat-o.

Dupã aceea, autorul i-a luat tinerei suma de 110 lei, un inel din aur ºi verigheta. La insistenþele victimei, agresorul i-a restituit verigheta, nu înainte de a o obliga pe femeie la perversiuni sexuale. Fiind o zonã lãturalnicã, aflatã la periferia oraºului, tânãra nu a fost auzitã de nimeni. Poliþiºtii au reuºit sã dea de individ câteva ore mai târziu. Violatorul are antecedente penale fiind cercetat pentru loviri ºi alte violenþe ºi port ilegal de armã albã. În anul 2011, a înjunghiat ºi bãtut un taximetrist din Petroºani, fapte pentru care a fost condamnat la trei luni de închisoare cu suspendare.

Maximilian GÂNJU

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

în rãspundere delictualã”, la plângerea formulatã de senatorul Haralambie Vochiþoiu.

Senatorul îl acuzã pe Avram de faptul i-a prejudiciat imaginea atunci când l-a acuzat cã furã apã. Daunele cerute de senator sunt de 120.000 de lei, iar Avram spune cã îi va oferi apã în mod gratuit pentru a-i spãla imaginea. Scandalul dintre cei doi a debutat în urmã cu doi ani, în urma unui control fãcut de reprezentanþii ApaServ la SC Art Forest Company SRL,

firmã controlatã de senatorul Haralambie Vochitoiu. Echipele de control au stabilit cã societatea a fost branºatã ilegal la reþeaua de apã potabilã, aspect consemnat în procesul verbal de constatare nr. 129/ 24.09.2012 ºi Nota de constatare din 24.09.

2012, încheiate în urma controlului efectuat de reprezentantii furnizorului de apã la punctul de lucru la firmei, din Livezeni.

Cu ocazia respectivei verificãri s-a constatat existenþa unui by – pass

ilegal executat pe reþeaua publicã de apã.

Când echipa de control a ajuns la poarta firmei, angajaþii l-au sunat imediat pe Haralambie Vochiþoiu – care era consilier judeþean la vremea respectivã – ºi, potrivit actelor oficiale ale ApaServ, „acesta s-a prezentat imediat la faþa locului ºi nu a permis efectuarea controlului, motivat de faptul cã reprezentanþii societãþii noastre nu au prezentat delegaþii, deºi aceºtia se legitimaserã cu legitimaþiile de serviciu”.

Ulterior, dupã ce reprezentanþii ApaServ au venit cu delegaþiile, acestora li s-a permis sã efectueze controlul, iar prejudiciul calculat pentru racordul ilegal a fost de aproape 13.000 de lei.

Monika BACIU

Primul dosar cu clauze abuzive

P

rimul proces privind clauzele abuzive din contractul de credit a fost înregistrat pe rolul Judecãtoriei Petroºani.

O persoanã care a contractat un credit cheamã la barã unitatea bancarã într-un dosar care are ca obiect “acþiune în constatare clauze abuzive - ncpc”. Acesta este primul dosar de acest gen înregistrat pe rolul Judecãtoriei Petroºani.

Instanþele ar putea considera clauza abuzivã dreptul bãncii de a modifica dobânda fãrã consimþãmântul clientului, în funcþie de costul resurselor de creditare.

Tot o clauzã abuzivã este ºi dacã un comsion de risc valutar este transformat în comision de administrare a

creditului. Abuziv este ºi dacã dobânda se transformã din fixa în variabilã pe durata de derulare a creditului, fãrã a cere consimþãmântul clilentului.

Potrivit specialiºtilor, clauzele abuzive din contractele de credit vizeazã în cele mai multe dintre cazuri comisioanele percepute de bancã. Fie cã este vorba de comisionul de risc, sau comisionul de administrare, ele sunt percepute în mod abuziv.

Monika BACIU

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Luni 21 Septembrie 2015

Valea Jiului, de la miraj, l a d e p o p u l a r e C

ândva, în Valea Jiului veneau oameni de pretutindeni ca sã munceascã ºi sã îºi întemeieze familii. Anii comunismului au însemnat exodul spre acest loc, iar acum, dupã un sfert de secol, populaþia migreazã spre alte zone ale þãrii sau ale lumii. Totul din cauza politicii ºi a politicienilor, iar psihologii spun cã asta se ºtia de prin anii 2000. Nu ar trebui sã ne sperie cã vin imigranþii la noi, ci cã ei plâng când se trezesc aici, din greºealã.

Politicienii au ºtiut mereu cã Valea Jiului se va depopula. A fost chiar un risc asumat, pe care acum îl vedem cu toþii. Dar cum a început totul? Simplu! În anii Comunismului aici au venit prea mulþi oameni, mânaþi de un câºtig frumos în subteran. Populaþia a crescut simþitor, dar acum, la 18 ani de prima disponibilizare,

vorbim despre un exod spre alte zone, iar asta se ºtia demult ºi politicienii sunt singurii vinovaþi. Sociologii au gãsit rãspunsul. „Valea Jiului, pânã în 1997, la marile disponibilizãri, a fost cunoscutã drept o zonã de imigraþie. A fost o zonã atractivã din punct de veere economic, pentru foarte multe persoane din România.

Migraþia internã a fost foarte puternicã, iar Valea Jiului a fost un pol magnetic din acest punct de vedere. Studiile spun asta ºi rãmâne antologicã o fazã pe care o rememorez: o fostã ministrã a muncii de pe timpul lui Adrian Nãstase a spus în sala de marmurã a primãriei din Petroºani, prin anii 2000, cã Valea Jiului are o singurã soluþie, ºi anume, pãrãsirea ei de cãtre populaþie.

Se ºtia de atunci cã asta va fi soluþia”, spune Valentin Fulger, sociolog (foto).

Din pãcate, chiar dacã ne temem de imigranþii strãini, care fug de rãzboi, scenariul este doar utopic ºi desprins din filme. ªi

Europa a dat faliment!

Ce spun maghiarii despre criza refugiaþilor?

A

mbasadorul Ungariei, excelenþa sa Zaconyi Botond, preºedintele UDMR Kelemen Hunor, dar ºi europarlamentarul Iuliu Winkler au vorbit la Petroºani despre subiectul fierbinte legat de ridicarea unui gard de sârmã ghimpatã la graniþa cu România.

Ne-au speriat ºi ne-am temut mereu de ziduri ºi garduri ºi asta pentru cã românii au fost mereu de partea cea mai rea a acestora, iar Europa de Est este sensibilã la astfel de acþiuni. Totuºi, sosit în vizitã la Petroºani, ambasadorul Ungariei a vrut sã ne vorbeascã despre acest subiect extrem de sensibil al zilelor noastre. Existã ºi o crizã între Guvernul român ºi cel maghiar pe acest subiect, dar ambasadorul a fost clar. „Poziþia Guvernului maghiar este tranºantã.

Aceºti oameni care vin

în Ungaria trebuie sã fie înregistraþi ºi sã intre în þarã conform UE ºi, din acest punct de vedere noi facem acest lucru. În ultimele luni au venit peste 150.000 de imigranþi, iar gardul este menit sã opreascã aceastã venire ilegalã ºi prin acest gard noi credem cã încercãm sã facem ceea ce trebuie fãcut, conform UE, în acest sens”, a declarat la Petroºani, ambasadorul Ungariei Zaconyi Botond.

Iuliu Winkler, vocea judeþului Hunedoara în Parlamentul European ºi membru al comu-

nitãþii maghiare din România a fost, însã, ºi mai tranºant ºi ne-a explicat de ce ne temem noi de acele garduri mai mult decât alþii. „Eu cred cã trebuie sã distingem problema gardului, care este de evitat ºi este o soluþie proastã în Europa, mai ales în Europa de Est. Un simplu gard nouã ne aminteºte de cei 50 de ani petrecuþi de partea proastã a unei Corite de Fier, pentru cã alþii au fost de partea bunã a acesteia ºi noi de partea perdantã a ei.

Sigur, nu te poþi substitui Budapestei! Noi sun-

asta o aratã studiile, ca ºi realitatea durã. De România se tem toþi ºi, mai grav, de Valea Jiului nu vrea nimeni sã audã! Mai mult, noi suntem cei care am speriat Europa, 4 milioane de români câºtigându-ºi pâinea peste hotare, muncind mai mult sau mai puþin. „Dacã 1.600, sau 6.100 de refugiaþi, ar putea sã ne dea peste cap, asta înseamnã cã noi nu suntem la stadiul de naþiune. Dacã noi nu putem sã gestionãm o crizã cã 6.000 de refugiaþi pe care îi putem adãposti ºi le putem da hranã câteva luni, înseamnã cã pur ºi simplu nu ne-am atins stadiul de dezvoltare pe care ar tretem în România ºi facem politicã pentru România ºi, în cazul meu, ºi pentru comunitatea maghiarã din România, de aceea, neputându-mã substitui decidenþilor din Budapeste, spun un singur lucru: astãzi, Europa a dat faliment în problema migraþiei.

Nu este o crizã ungureascã, cu atât mai puþin româneascã, ci una europeanã. Avem un cadru legislativ învechit, acordul de la Dublin a fost fãcut acum 25 de ani ºi revãzut acum 10 ani, când toate aceste lucruri ºi noi provocãri erau inexistente, deci, trebuie la Bruxelles sã vedem ce este de fãcut.

Sã ne regãsim solidaritatea pierdutã la nivelul UE ºi trebuie apoi împreunã, Budapesta ºi Bucureºtiul sã aplicãm noile soluþii, care azi nu existã”, a spus Iuliu Winkler, europarlamentar din judeþul Hunedoara.

Preºedintele UDMR Klemen Hunor a þinut, la rândul sãu, sã vorbeascã la Petroºani despre acest subiect care a inflamat politica externã a celor douã þãri. „Aceastã provo-

Actualitate 3

bui sã îl avem. Pe noi ar trebui sã ne sperie cã refugiaþii plâng cã ajung din greºealã în România”, a mai spus sociologul Valentin Fulger, profesor la Universitatea din Petroºani. În 1997 Valea Jiului avea undeva la 172.000 de persoane, iar astãzi, Valea Jiului acest conglomerat urban, nu mai are decât 120.000 de persoane. Numai în

minerit lucrau 40.000 de mineri, iar acum sunt lipsã la apel cam 50.000 de oamnei.

Este efectul politicii pe care au dus-o toate guvernele post-decembriste ºi, aºa cum imigranþii plâng când ajung din greºealã în România, toþi cei care vin în Valea Jiului se plâng cã vor sã plece spre alte zone.

care pentru Europa nu trebuie sã ne despartã, pentru cã este una comunã. Pun ºi eu întrebarea, dacã noi ne-am fi confruntat cu 20 -50 de mii de intrãri ilegale în þarã, cum ne-am fi comportat? Nu ar trebui sã fie acesta un motiv de rãfuialã între cele douã state. Am impresia cã, în toatã zona aceasta a Europei centrale ºi de est, diplomaþia parcã a dispãrurt în câteva zile. Toatã lumea se ceartã cu toatã lumea ºi problema nu se rezolvã. Pânã la urmã, gardul nu ne desparte, cu toate cã, în aceastã zonã, lumea era obiºnuitã cã, dacã se construieºte un gard, ne închide într-o zonã, sau ne separã. Nu este împotriva românilor.

Românii ºi orice cetãþean european, va

circula în continuare.

Acest gard apãrã graniþa exterioarã a UE. Într-o oarecare mãsurã, România va beneficia, aºa cum s-a vãzut în ultimele 3 – 4 zile de la anunþ, cã ruta imigranþilor s-a dus cãtre Croaþia. Croaþia pânã acum nu s-a confruntat cu acest val. În 24 de ore nu mai are capacitatea de a gestiona ºi cei de acolo nu mai sunt atât de vocali.

Trebuie mai multã empatie ºi solidaritate ºi ar trebui sã încercãm sã dãm o mânã de ajutor”, a precizat la Petroºani ºi Kelemen Hunor.

Cei trei demnitari au venit în Valea Jiului la Zilele Culturii magiare, manifestãri ce au avut loc în toate la Lupeni, Vulcan ºi Petroºani.

Diana MITRACHE

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Septembrie 2015

Incoerenþa guvernanþilor omoarã cãrbunele

Tiberiu Iacob Ridzi: Drumul României spre Europa trece prin Ungaria

Europenii fac modernizãri în minerit, românii le închid “D P arlamentul României, incapabil pânã dupã alegerile de anul viitor sã ia decizii pentru þarã. În timp ce toate þãrile care au minerit cautã soluþii pentru a dezvolta aceastã industrie ºi fac cercetãri pentru a combate poluarea, în România, factorii de decizie de la nivel înalt nu sunt capabili sã ia o decizie.

Aceasta este pãrerea europarlamentarului hunedorean Iuliu Winkler care se aflã în centrul evenimentelor europene. Au trecut 25 de la Revoluþia din aniul 1989, iar România nu are o strategie energeticã pe care sã se muleze pentru a construi. Astfel, în timp ce europenii vorbesc de dezvoltare în minerit, în România e mai uºor sã punem lacãtul, iar cel mai elocvent exemplu pentru Valea Jiului este cel al mineritului.

Indiferent cã este viabil sau neviabil, guvernanþii au decis cã e mult mai uºor sã închidã decât sã lupte pentru menþinerea aces-

tui sector de activitate.

“Se pot face lucruri importante pentru judeþul Hunedoara în Parlamentul European pentru cã sunt o serie întreagã de provocãri la care România nu a rãspuns. Spre exemplu, strategia energeticã a României, nu avem o asemenea strategie.

Dezbaterea în Parlamentul European acum este destul de arzãtoare pentru cã se vorbeºte de o politicã comunã a Uniunii Europene, iar în acest context spre exemplu energiile clasice au o serie de duºmani în UE. Sunt voci care spun cã trebuie sã trecem pe energie verde, ceea ce

nu este potrivit.

Eficienþa energeticã, trebuie sã vedem cu ce bani finanþãm anumite programe pentru cã eficienþa energeticã este un obiectiv foarte important ºi el se poate obþine cu centralele termice pe cãrbune.

Am fost la o sesiune de lucru în Polonia unde existã foarte avansate tehnologii ºi cercetare avansatã pentru obþinerea de tehnologii nepoluante pe bazã de cãrbune”, a declarat europarlamentarul Iuliu Winkler, la Petroºani.

Mineritul trebuie subvenþionat ºi va fi subvenþionat dupã anul 2018, dar nu pentru închidere ci pentru funcþionarea pe viitor.

Acestea sunt semnalele trimise de Comisia Europeanã þãrilor care au încã aceastã industrie. Polonia ºi Spania deja au întocmit documentaþiile, iar în România, pentru

politicul de la Guvernare etse mult mai importantã trecerea peste anii electorali.

“Vorbim despre închidere ºi acum câþiva ani a fost o decizie justificatã de a închide parþial acele mine care nu puteau sã devinã performante în Valea Jiului. Astãzi trebuie vorbit nu numai de mine, nu numai de continuarea subvenþionãrii ºi va ajunge din nou pe tapet aceastã chestiune, continuarea subvenþionãrii mineritului ºi extracþia cãrbunelui în întreaga Uniune Europeanã, deocamdatã avem situaþia sigurã pânã în 2018 apoi va trebui sã punem din nou pe tapet ºi deja au început discuþiile, ºtim cã avem parteneri în Spania, Polonia care vor susþine acest obiectiv. Ce lipseºte în Valea Jiului este vorba de o influenþã în cercurile din Bucureºti care decid.

Dupã 20 de ani nu avem o strategie energeticã în România, dar atunci când o vom avea vom avea o bazã pentru cã anul trecut a fost lansatã în dezbatere publicã, din punctul meu este o variantã bunã, dar dacã vorbim de o strategie pe care nu doar un Guvern o adoptã ci ºi Parlamentul o dezbate ºi o adoptã atunci realist este sã vorbim de perioada de dupã alegerile de anul viitor, pentru cã acest parlament în acest moment este un Parlament incapabil de a adopta orice act

care sã fie în favoarea industriei ºi economiei româneºti”, a mai spus europarlamentarul.

Strategia energeticã a României trebuia sã fie finalizatã de mai bine de un an, iar reprezentanþii ministerului spun cã acum lucreazã la cel de-al patrulea caiet de sarcini pentru licitaþie, în condiþiile în care þãri precum Polonia ºi-au stabilit de mult prioritãþile, iar la Bruxelles negocierile lor sunt constante ºi coerente. ªi reprezentanþii Ministerului Energiei susþin cã în România nu existã o coerenþã în acest domeniu.

“Polonia are o viziune, ºi-a fãcut studiile, ºi-a fãcut strategii, atunci când merge la Bruxelles are coerenþã, iar ce se întâmplã acasã la ei de asemenea are coerenþã.

Au interese strategice.

Eu nu vãd în România interese strategice.

Tot vorbim de proiecte strategice, din acest punct de vedere vã rog sã mã credeþi cã am niºte dezamãgiri profunde. Am fost ºi la parlament ºi am vãzut cum se pune problema ºi acolo în comisii.

Nu existã nici acolo o viziune ºi nu poþi sã te duci la Bruxelles sã susþii ce?”, a declarat Elena Popescu, director în Ministerul Energiei, potrivit Radio-România Actualitãþi.

Din anul 2007, când a fost aprobatã, prin HG 1069/2007,

Strategia energeticã a României pentru perioada 2007 – 2020, nu s-a mai pus la punct nicio alta.

Fostul ministru al Energiei, Rãzvan Nicolescu susþine cã actuala conducere a departamentului ar fi trebuit sã lucreze cu fosta echipã ce elabora strategia energeticã a þãrii, acesta susþinând cã în România nu existã vreo firmã specializatã în acest sens.

“Nici o firmã din România nu poate propune o echipã de proiect superioarã celei care lucra ºi care a fost publicatã odatã cu documentul privind starea sectorului. Erau acolo ºefi de firme de consultanþã, ºefi de bãnci, oameni cu mare experienþã în energie ºi nevirusaþi de diverse interese, reprezentanþi ai mediului academic, etc. Trebuia continuat cu acea echipã la care se mai adauga profesorul Kapros, ºeful echipei care deþine modelul Primes utilizat de Comisia Europeanã în studiile sale de impact. Acesta îºi dãduse, de altfel, acordul”, spune fostul ministru al Energiei, Rãzvan Nicolescu.

Fostul ministru este de pãrere cã anul acesta nu va fi elaboratã strategia energeticã a þãrii.

“Dacã se mergea pe aceastã abordare, strategia ar fi fost gata pentru dezbatere publicã la începutul lui aprilie ac. Sunt convins cã nu vom avea strategia revizuitã anul acesta. Anul urmãtor este unul electoral, cu douã rânduri de alegeri.

Va fi greu de obþinut un consens”, mai susþine Nicolescu. În elaborarea strategiei energetice ar trebui sã se þinã cont ºi de normativele europene.

Monika BACIU

rumul României spre Europa trece prin Ungaria”. Declaraþia îi aparþine primarului municipiului Petroºani Tiberiu Iacob Ridzi, care spune cã încã dinainte de aderarea României la Uniunea Europeanã românii trebuiau sã tranziteze Ungaria pentru a ajunge pe teritoriul UE. Edilul municipiului Petroºani susþine cã maghiarii din Ungaria ar trebuie sã fie un exemplu pentru orice popor pentru modul în care îºi susþin punctele de vedere. Ridzi considerã cã tradiþiile fiecãrei etnii trebvuie respectate ºi transmise generaþiilor viitoare pentru cã de acest lucru depinde supravieþuirea unei identitãþi.

“Este un eveniment important pentru comu-

nitatea maghiarã, dar la fel de important ºi pentru municipiul Petroºani ºi sunt convins cã modul în care vom reuºi în Petroºani ºi în Valea Jiului sã trãim împreunã, sã muncim împreunã de peste 150 de ani poate fi luat drept model pentru întreaga þarã ºi pentru întreaga Europã. Faptul cã comunitatea maghiarã din Petroºani este cea mai importantã comunitate a cetãþenilor

Mai fac un pas pentru partid deea ca toþi pensionarii care Iau lucrat în condiþii grele sã fie reuniþi într-un partid n-a dispãrut, iar câþiva ortaci din Valea Jiului au început demersurile de a înfiinþa prima formaþiune politicã.

Adeziuni ar fi suficiente susþine unul dintre iniþiatorii proiectului, bani de a-l duce la capãt nu prea sunt.

“Ar fi un partid al pensionarilor din minerit ºi siderurgie, este mai uºor sã ne concentrãm pe judeþul Hunedoara, însã el va fi deschis tuturor pensionarilor. La statut ºi restul documentelor se lucreazã de mai mult timp, dar nu prea avem ºi capitalul necesar”, spune Paul David, unul dintre iniþiatorii proiectului. Ortacii sunt încurajaþi ºi de faptul cã în judeþul nostru sunt foarte mulþi pensionari

de altã etnie decât cea românã nu face altceva decât sã ne dea ocazia sã apreciem importanþa acestei comunitãþi.

Drumul României spre Europa trece prin Ungaria ºi cred cã nu am greºit pentru cã ne uitãm ºi acum cu admiraþie cum poporul maghiar îºi susþine interesele naþionale sau interesele cetãþenilor care sunt minoritari ºi

cred cã în aceastã nouã situaþie sau construcþie europeanã este foarte important sã îþi susþii punctul de vedere cu argumente ºi cu înþelepciune ºi multã inteligenþã ºi cu siguranþã atunci vom avea câºtig de cauzã. Este foarte important ca tradiþia ºi cultura maghiarã sã se transmitã mai departe generaþiilor viitoare ºi cred cã efortul este cu

Rezerva naþionalã, arsã cu stricteþe inisterul Energiei are în vedere constituirea M unei rezerve naþionale de

huilã prin care sã se asigure funcþionarea termocentralelor Mintia ºi Paroºeni în perioada de iarnã.

care au muncit în condiþii grele de muncã ºi au aceleaºi probleme cu pensiile. „Sunt siderurgiºtii, minerii de la minele de cupru ºi aur din zona Devei. Sunt o serie de pensionari care ar fi dornici sã se înscrie într-o formaþiune care sã le reprezinte interesele ºi aici nu mã refer doar la cei care au fost în grupa specialã ci la mai toþi. Reuniþi într-un partid serios sunt convins cã altfel am putea discuta cu guvernanþii ºi n-am mai fi la mâna lor”, mai spune David.

Maximilian GÂNJU

atât mai mare cu cât observãm cã în ultimii ani numãrul românilor este într-o scãdere alarmantã ºi atunci efortul pe care noi trebuie sã îl facem pentru a pãstra ºi a transmite mai departe copiilor noºtri aceste tradiþii ºi aceste valori va trebui sã fie mai mare”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Cum poate fi îmbunãtãþiþã viaþa comunitãþilor maghiare din Valea Jiului la asta a încercat sã rãspundã ambasadorul Ungariei la Bucureºti, Excelenþa Sa Zákonyi Botond.

“Am venit la Petroºani ºi la Lupeni pentru cã pentru fiecare ambasador comunitatea respectivã din þara respectivã trebuie vizitatã ºi sã ia contact cu aceºtia. Aici este aceastã

Stocurile de cãrbune ale celor douã termocetrale sunt aproape de zero, iar în aceste condiþii nu poate fi asigurat agentul termic în perioada rece.

“Rezerva naþionalã face

referire la o anumitã cantitate de cãrbune care va intra în depozitele termocentralelor ºi va fi folositã doar în condiþii extrem de stricte”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Pentru a funcþiona la parametri normali, cele douã termocentrale din cadrul Complexului Energetic

de multe ori chiar cu sacrificarea unor elemente de rezistenþã, pun în pericol întregul imobil.

Dupã abolirea legii comuniste care interzicea închiderea balcoanelor pentru a nu fi afectatã vizual arhitectura stradalã, mii de locuitori ai Vãii au trecut la închiderea acestora, în vederea extinderii "spaþiului vital". Din pãcate, acþiunea a fost

executatã total alandala, în nici un bloc de locuinþe neexistând în prezent douã balcoane asemãnãtoare.

De la un etaj la altul, materialele folosite sunt radical diferite. În timp ce unii, mai cu bani, au ales modernele termopane, alþii ºi-au zidit "cutiile de chibrituri" exterioare cu lemne, cãrãmizi, plãci prefabricate sau corniere din fier. În plus, foarte puþini dintre proprietarii balcoanelor transformate în sere au respectat toate prevederile legale. Potrivit legilor în vigoare de ani

În Valea Jiului trãiesc aproximativ 6500 de maghiari. Aceºtia se vor bucura de diferite activitãþi în cadrul zilelor comunitãþii maghiare care se vor derula pe tot parcursul sãptãmânii.

Monika BACIU

Hunedoara ar avea nevoie de aproximativ 5000 de tone de huilã în fiecare zi. Lipsa utilajelor, dar ºi forþa de muncã destul de îmbãtrânitã contribuie la accentuarea deficitului de materie primã. Astfel, unitãþile miniere din Valea Jiului produc undeva la 4000 de tone de huilã zilnic, cu 1000 mai puþin faþã de necesarul optim. Lunar, asta înseamnã un deficit de 30.000 de tone.

Anul trecut, pentru a depãºi sezonul rece în condiþii optime a avut nevoie de peste nevoie de peste un milion de tone de huilã.

Perioada pentru care a fost estimatã prognoza a fost 1 octombrie 2014-31 martie 2015.

Monika BACIU

Un municipiu plin de “arhitecþi”

odificãrile fãcute de cei M care locuiesc la bloc,

expoziþie culturalã, concert, am vorbit despre cum putem sã creem condiþii mai bune pentru maghiarii din Valea Jiului”, a declarat, la Petroºani, ambasadorul Ungariei la Bucureºti, Excelenþa Sa Zákonyi Botond.

buni, pentru a închide un balcon este necesar acordul primãriei pe raza cãreia domiciliazã proprietarul, dar ºi obþinerea unei autorizaþii de construcþie.

M. GÂNJU

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Septembrie 2015

Incoerenþa guvernanþilor omoarã cãrbunele

Tiberiu Iacob Ridzi: Drumul României spre Europa trece prin Ungaria

Europenii fac modernizãri în minerit, românii le închid “D P arlamentul României, incapabil pânã dupã alegerile de anul viitor sã ia decizii pentru þarã. În timp ce toate þãrile care au minerit cautã soluþii pentru a dezvolta aceastã industrie ºi fac cercetãri pentru a combate poluarea, în România, factorii de decizie de la nivel înalt nu sunt capabili sã ia o decizie.

Aceasta este pãrerea europarlamentarului hunedorean Iuliu Winkler care se aflã în centrul evenimentelor europene. Au trecut 25 de la Revoluþia din aniul 1989, iar România nu are o strategie energeticã pe care sã se muleze pentru a construi. Astfel, în timp ce europenii vorbesc de dezvoltare în minerit, în România e mai uºor sã punem lacãtul, iar cel mai elocvent exemplu pentru Valea Jiului este cel al mineritului.

Indiferent cã este viabil sau neviabil, guvernanþii au decis cã e mult mai uºor sã închidã decât sã lupte pentru menþinerea aces-

tui sector de activitate.

“Se pot face lucruri importante pentru judeþul Hunedoara în Parlamentul European pentru cã sunt o serie întreagã de provocãri la care România nu a rãspuns. Spre exemplu, strategia energeticã a României, nu avem o asemenea strategie.

Dezbaterea în Parlamentul European acum este destul de arzãtoare pentru cã se vorbeºte de o politicã comunã a Uniunii Europene, iar în acest context spre exemplu energiile clasice au o serie de duºmani în UE. Sunt voci care spun cã trebuie sã trecem pe energie verde, ceea ce

nu este potrivit.

Eficienþa energeticã, trebuie sã vedem cu ce bani finanþãm anumite programe pentru cã eficienþa energeticã este un obiectiv foarte important ºi el se poate obþine cu centralele termice pe cãrbune.

Am fost la o sesiune de lucru în Polonia unde existã foarte avansate tehnologii ºi cercetare avansatã pentru obþinerea de tehnologii nepoluante pe bazã de cãrbune”, a declarat europarlamentarul Iuliu Winkler, la Petroºani.

Mineritul trebuie subvenþionat ºi va fi subvenþionat dupã anul 2018, dar nu pentru închidere ci pentru funcþionarea pe viitor.

Acestea sunt semnalele trimise de Comisia Europeanã þãrilor care au încã aceastã industrie. Polonia ºi Spania deja au întocmit documentaþiile, iar în România, pentru

politicul de la Guvernare etse mult mai importantã trecerea peste anii electorali.

“Vorbim despre închidere ºi acum câþiva ani a fost o decizie justificatã de a închide parþial acele mine care nu puteau sã devinã performante în Valea Jiului. Astãzi trebuie vorbit nu numai de mine, nu numai de continuarea subvenþionãrii ºi va ajunge din nou pe tapet aceastã chestiune, continuarea subvenþionãrii mineritului ºi extracþia cãrbunelui în întreaga Uniune Europeanã, deocamdatã avem situaþia sigurã pânã în 2018 apoi va trebui sã punem din nou pe tapet ºi deja au început discuþiile, ºtim cã avem parteneri în Spania, Polonia care vor susþine acest obiectiv. Ce lipseºte în Valea Jiului este vorba de o influenþã în cercurile din Bucureºti care decid.

Dupã 20 de ani nu avem o strategie energeticã în România, dar atunci când o vom avea vom avea o bazã pentru cã anul trecut a fost lansatã în dezbatere publicã, din punctul meu este o variantã bunã, dar dacã vorbim de o strategie pe care nu doar un Guvern o adoptã ci ºi Parlamentul o dezbate ºi o adoptã atunci realist este sã vorbim de perioada de dupã alegerile de anul viitor, pentru cã acest parlament în acest moment este un Parlament incapabil de a adopta orice act

care sã fie în favoarea industriei ºi economiei româneºti”, a mai spus europarlamentarul.

Strategia energeticã a României trebuia sã fie finalizatã de mai bine de un an, iar reprezentanþii ministerului spun cã acum lucreazã la cel de-al patrulea caiet de sarcini pentru licitaþie, în condiþiile în care þãri precum Polonia ºi-au stabilit de mult prioritãþile, iar la Bruxelles negocierile lor sunt constante ºi coerente. ªi reprezentanþii Ministerului Energiei susþin cã în România nu existã o coerenþã în acest domeniu.

“Polonia are o viziune, ºi-a fãcut studiile, ºi-a fãcut strategii, atunci când merge la Bruxelles are coerenþã, iar ce se întâmplã acasã la ei de asemenea are coerenþã.

Au interese strategice.

Eu nu vãd în România interese strategice.

Tot vorbim de proiecte strategice, din acest punct de vedere vã rog sã mã credeþi cã am niºte dezamãgiri profunde. Am fost ºi la parlament ºi am vãzut cum se pune problema ºi acolo în comisii.

Nu existã nici acolo o viziune ºi nu poþi sã te duci la Bruxelles sã susþii ce?”, a declarat Elena Popescu, director în Ministerul Energiei, potrivit Radio-România Actualitãþi.

Din anul 2007, când a fost aprobatã, prin HG 1069/2007,

Strategia energeticã a României pentru perioada 2007 – 2020, nu s-a mai pus la punct nicio alta.

Fostul ministru al Energiei, Rãzvan Nicolescu susþine cã actuala conducere a departamentului ar fi trebuit sã lucreze cu fosta echipã ce elabora strategia energeticã a þãrii, acesta susþinând cã în România nu existã vreo firmã specializatã în acest sens.

“Nici o firmã din România nu poate propune o echipã de proiect superioarã celei care lucra ºi care a fost publicatã odatã cu documentul privind starea sectorului. Erau acolo ºefi de firme de consultanþã, ºefi de bãnci, oameni cu mare experienþã în energie ºi nevirusaþi de diverse interese, reprezentanþi ai mediului academic, etc. Trebuia continuat cu acea echipã la care se mai adauga profesorul Kapros, ºeful echipei care deþine modelul Primes utilizat de Comisia Europeanã în studiile sale de impact. Acesta îºi dãduse, de altfel, acordul”, spune fostul ministru al Energiei, Rãzvan Nicolescu.

Fostul ministru este de pãrere cã anul acesta nu va fi elaboratã strategia energeticã a þãrii.

“Dacã se mergea pe aceastã abordare, strategia ar fi fost gata pentru dezbatere publicã la începutul lui aprilie ac. Sunt convins cã nu vom avea strategia revizuitã anul acesta. Anul urmãtor este unul electoral, cu douã rânduri de alegeri.

Va fi greu de obþinut un consens”, mai susþine Nicolescu. În elaborarea strategiei energetice ar trebui sã se þinã cont ºi de normativele europene.

Monika BACIU

rumul României spre Europa trece prin Ungaria”. Declaraþia îi aparþine primarului municipiului Petroºani Tiberiu Iacob Ridzi, care spune cã încã dinainte de aderarea României la Uniunea Europeanã românii trebuiau sã tranziteze Ungaria pentru a ajunge pe teritoriul UE. Edilul municipiului Petroºani susþine cã maghiarii din Ungaria ar trebuie sã fie un exemplu pentru orice popor pentru modul în care îºi susþin punctele de vedere. Ridzi considerã cã tradiþiile fiecãrei etnii trebvuie respectate ºi transmise generaþiilor viitoare pentru cã de acest lucru depinde supravieþuirea unei identitãþi.

“Este un eveniment important pentru comu-

nitatea maghiarã, dar la fel de important ºi pentru municipiul Petroºani ºi sunt convins cã modul în care vom reuºi în Petroºani ºi în Valea Jiului sã trãim împreunã, sã muncim împreunã de peste 150 de ani poate fi luat drept model pentru întreaga þarã ºi pentru întreaga Europã. Faptul cã comunitatea maghiarã din Petroºani este cea mai importantã comunitate a cetãþenilor

Mai fac un pas pentru partid deea ca toþi pensionarii care Iau lucrat în condiþii grele sã fie reuniþi într-un partid n-a dispãrut, iar câþiva ortaci din Valea Jiului au început demersurile de a înfiinþa prima formaþiune politicã.

Adeziuni ar fi suficiente susþine unul dintre iniþiatorii proiectului, bani de a-l duce la capãt nu prea sunt.

“Ar fi un partid al pensionarilor din minerit ºi siderurgie, este mai uºor sã ne concentrãm pe judeþul Hunedoara, însã el va fi deschis tuturor pensionarilor. La statut ºi restul documentelor se lucreazã de mai mult timp, dar nu prea avem ºi capitalul necesar”, spune Paul David, unul dintre iniþiatorii proiectului. Ortacii sunt încurajaþi ºi de faptul cã în judeþul nostru sunt foarte mulþi pensionari

de altã etnie decât cea românã nu face altceva decât sã ne dea ocazia sã apreciem importanþa acestei comunitãþi.

Drumul României spre Europa trece prin Ungaria ºi cred cã nu am greºit pentru cã ne uitãm ºi acum cu admiraþie cum poporul maghiar îºi susþine interesele naþionale sau interesele cetãþenilor care sunt minoritari ºi

cred cã în aceastã nouã situaþie sau construcþie europeanã este foarte important sã îþi susþii punctul de vedere cu argumente ºi cu înþelepciune ºi multã inteligenþã ºi cu siguranþã atunci vom avea câºtig de cauzã. Este foarte important ca tradiþia ºi cultura maghiarã sã se transmitã mai departe generaþiilor viitoare ºi cred cã efortul este cu

Rezerva naþionalã, arsã cu stricteþe inisterul Energiei are în vedere constituirea M unei rezerve naþionale de

huilã prin care sã se asigure funcþionarea termocentralelor Mintia ºi Paroºeni în perioada de iarnã.

care au muncit în condiþii grele de muncã ºi au aceleaºi probleme cu pensiile. „Sunt siderurgiºtii, minerii de la minele de cupru ºi aur din zona Devei. Sunt o serie de pensionari care ar fi dornici sã se înscrie într-o formaþiune care sã le reprezinte interesele ºi aici nu mã refer doar la cei care au fost în grupa specialã ci la mai toþi. Reuniþi într-un partid serios sunt convins cã altfel am putea discuta cu guvernanþii ºi n-am mai fi la mâna lor”, mai spune David.

Maximilian GÂNJU

atât mai mare cu cât observãm cã în ultimii ani numãrul românilor este într-o scãdere alarmantã ºi atunci efortul pe care noi trebuie sã îl facem pentru a pãstra ºi a transmite mai departe copiilor noºtri aceste tradiþii ºi aceste valori va trebui sã fie mai mare”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Cum poate fi îmbunãtãþiþã viaþa comunitãþilor maghiare din Valea Jiului la asta a încercat sã rãspundã ambasadorul Ungariei la Bucureºti, Excelenþa Sa Zákonyi Botond.

“Am venit la Petroºani ºi la Lupeni pentru cã pentru fiecare ambasador comunitatea respectivã din þara respectivã trebuie vizitatã ºi sã ia contact cu aceºtia. Aici este aceastã

Stocurile de cãrbune ale celor douã termocetrale sunt aproape de zero, iar în aceste condiþii nu poate fi asigurat agentul termic în perioada rece.

“Rezerva naþionalã face

referire la o anumitã cantitate de cãrbune care va intra în depozitele termocentralelor ºi va fi folositã doar în condiþii extrem de stricte”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Pentru a funcþiona la parametri normali, cele douã termocentrale din cadrul Complexului Energetic

de multe ori chiar cu sacrificarea unor elemente de rezistenþã, pun în pericol întregul imobil.

Dupã abolirea legii comuniste care interzicea închiderea balcoanelor pentru a nu fi afectatã vizual arhitectura stradalã, mii de locuitori ai Vãii au trecut la închiderea acestora, în vederea extinderii "spaþiului vital". Din pãcate, acþiunea a fost

executatã total alandala, în nici un bloc de locuinþe neexistând în prezent douã balcoane asemãnãtoare.

De la un etaj la altul, materialele folosite sunt radical diferite. În timp ce unii, mai cu bani, au ales modernele termopane, alþii ºi-au zidit "cutiile de chibrituri" exterioare cu lemne, cãrãmizi, plãci prefabricate sau corniere din fier. În plus, foarte puþini dintre proprietarii balcoanelor transformate în sere au respectat toate prevederile legale. Potrivit legilor în vigoare de ani

În Valea Jiului trãiesc aproximativ 6500 de maghiari. Aceºtia se vor bucura de diferite activitãþi în cadrul zilelor comunitãþii maghiare care se vor derula pe tot parcursul sãptãmânii.

Monika BACIU

Hunedoara ar avea nevoie de aproximativ 5000 de tone de huilã în fiecare zi. Lipsa utilajelor, dar ºi forþa de muncã destul de îmbãtrânitã contribuie la accentuarea deficitului de materie primã. Astfel, unitãþile miniere din Valea Jiului produc undeva la 4000 de tone de huilã zilnic, cu 1000 mai puþin faþã de necesarul optim. Lunar, asta înseamnã un deficit de 30.000 de tone.

Anul trecut, pentru a depãºi sezonul rece în condiþii optime a avut nevoie de peste nevoie de peste un milion de tone de huilã.

Perioada pentru care a fost estimatã prognoza a fost 1 octombrie 2014-31 martie 2015.

Monika BACIU

Un municipiu plin de “arhitecþi”

odificãrile fãcute de cei M care locuiesc la bloc,

expoziþie culturalã, concert, am vorbit despre cum putem sã creem condiþii mai bune pentru maghiarii din Valea Jiului”, a declarat, la Petroºani, ambasadorul Ungariei la Bucureºti, Excelenþa Sa Zákonyi Botond.

buni, pentru a închide un balcon este necesar acordul primãriei pe raza cãreia domiciliazã proprietarul, dar ºi obþinerea unei autorizaþii de construcþie.

M. GÂNJU

6 Actualitate

Profesorii cer salarii mari

Î

ntre 3000 ºi 5000 de lei. Cam atâta câºtigã inspectorii ºcolari de la ISJ Hunedoara.

Veniturile diferã în funcþie de vechime, funcþie, dar ºi comisiile din care fac parte.

Astfel cã inspectorul general al ISJ Hunedoara Maria ªtefãnie a obþinut în anul 2014, suma de 36797 de lei, asta însemnând undeva la 3066 de lei pe lunã. La aceastã sumã s-au mai adãugat ºi altele. Pentru cã Maria ªtefãnie a fost ºi manager al unui proiect a încasat 6565 lei ºi încã 5619 de lei din postura de expert la AJOFM Cluj pe un proiect POSDRU. ªi de la Instituþia

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Septembrie 2015 Prefectului a mai primit o sumã de bani de 780 de lei ca având funcþia de membru în comisia de atribuire denumiri.

Marta Mate inspectorul ºcolar adjunct al ISJ Hunedoara a încasat în anul 2014 suma de 38046 lei, adicã 3170 lei lunar. Aceasta a mai obþinut ºi 50 de lei din drepturile de autor al LBW - Edituri Specializate SRL. Pentru cã este ºi consilier orientare în carierã la SC Cognitrom SRL, Cluj-Napoca Marta Mate a încasat în 2014 suma de 5835 RON. Profesorii vor ºi ei sã li se creascã salariile, asemenea colegilor lor din sãnãtate.

Guvernul le-a propus sindicatelor din Educaþie ca mãrirea cu 10% a salariilor profesorilor sã se facã de la 1 decembrie anul acesta.

Monika BACIU

Risc de sãrãcie ºi excluziune socialã pentru 35% dintre vârstnicii români

P

este o treime (35%) dintre vârstnicii români prezintã risc de sãrãcie ºi excluziune socialã, aproape dublu faþã de Uniunea Europeanã în ansamblu, în condiþiile în care pensia medie lunarã în România este în prezent de 200 euro, comparativ cu Grecia - 882 de euro sau Franþa - 1.032 de euro, potrivit unui studiu de specialitate dat publicitãþii. În UE, 18,3% dintre vârstnici se aflã în aceastã situaþie.

“Conform noilor date publicate de OECD, Organizaþia Mondialã a Muncii, Comisia Europeanã ºi Institutul Naþional de Statisticã, raportul între salariu ºi pensie este, în medie, relativ egal pentru contribuabilii din România ºi cei din UE. Valorile nominale, însã, sunt diferite — un pensionar român din anul 2050 va primi 294 euro pensie lunarã, dacã salariul sãu înainte de pensionare va fi de 1.000 euro, în timp ce un pensionar din UE va primi, în medie, 1.170 euro pensie lunarã în 2050, dacã salariul sãu

înainte de pensionare va fi de 3.000 euro”, se spune în studiul realizat de EY România.

Potrivit documentului, pensia medie lunarã în România este în valoare de 200 euro, în timp ce în Grecia este de 882 euro, iar în Franþa de 1.032 euro. “În consecinþã, 35% dintre vârstnicii români prezintã risc de sãrãcie ºi excluziune socialã, aproape dublu faþã de Uniunea Europeanã în ansamblu, unde 18,3% dintre vârstnici se aflã în aceastã situaþie”, potrivit studiului.

Populaþia activã a globului a ajuns la 5 miliarde de locuitori, atrag atenþia specialiºtii EY. Deºi nu se vor pensiona toþi odatã, o persoanã are nevoie, în medie, de economii pentru perioada de pensionare de cel puþin 100.000 dolari sau chiar de mai mult în economiile dezvoltate.

Analiºtii EY folosesc informaþii publicate de guverne, de autoritãþi responsabile cu elaborarea de politici publice, de organisme de reglementare,

Trei sferturi dintre angajaþii români stau la muncã între 30 ºi 40 de ore pe sãptãmânã

T

rei sferturi dintre angajaþii români stau la muncã între 30 ºi 40 de ore pe sãptãmânã, iar aproape 22 de procente depãºesc 40 de ore, potrivit datelor Institutului Naþional de Statisticã (INS).

Pe medii de rezidenþã, diferenþieri importante se constatã în cazul persoanelor care lucreazã 30-40 ore pe sãptãmânã, în sensul cã frecvenþa acestor persoane este de 1,3 ori mai mare în urban decât în rural.

"Un program obiºnuit de lucru

de jucãtorii din sectorul de pensii ºi de angajatori.

'Acestea evidenþiazã faptul cã toate organizaþiile din sectorul pensiilor vor fi nevoite sã colaboreze mai strâns, pentru a îmbunãtãþi situaþia financiarã a clienþilor lor, pe mãsurã ce în peisajul pensiilor are loc o schimbare fundamentalã, trecându-se de la concentrarea pe beneficii definite la cea pe contribuþii definite', mai aratã studiul.

Potrivit EY, sectorul privat va juca un rol important în stabilirea de viziuni ºi strategii, deoarece furnizorii dispun de experienþa, dar ºi de infrastructura necesare abordãrii cu succes a provocãrilor legate de distribuþia pensiilor. În România, EY are peste 650 angajaþi din România ºi Republica Moldova ºi furnizeazã servicii integrate de audit, asistenþã fiscalã, asistenþã în tranzacþii ºi servicii de asistenþã în afaceri cãtre companii multinaþionale ºi locale.

AGERPRES care depãºeºte 40 ore sãptãmânal se întâlneºte mai frecvent în cazul bãrbaþilor (25%), decât al femeilor (17,6%), acestea din urmã prezentând o pondere mai mare doar în cazul activitãþilor care necesitã un program de lucru de sub 40 ore pe sãptãmânã", se aratã în document.

Potrivit INS, pentru persoanele cu nivel primar de instruire obstacolele în gãsirea unor locuri de muncã decente sunt mai numeroase. "De aceea, aceastã categorie de persoane deþine cele mai mari ponderi ale celor douã extreme: numãr mai redus de ore de muncã, sub 30 ore pe sãptãmânã (11,4%) ºi numãr prelungit de ore de muncã, peste 40 ore pe sãptãmânã (39,2%). Mai puþin de jumãtate (49,4%) dintre persoanele cu nivel primar de instruire lucreazã cu program obiºnuit de lucru, de 30-40 ore pe sãptãmânã", informeazã instituþia.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Septembrie 2015

Oltina – roluri principale pe generice naþionale re ochi albaºtri ºi o privire inocentã, A dar un curaj nebun, moºtenit poate, din familie, dar are mult talent. Oltina Lungu a ajuns sã joace în aceastã varã într-un film alãturi de nume consacrate ale scenei româeºti.

A fost selectatã din sute de copii de vârsta ei ºi a reprezentat Valea Jiului, teatrul din Petroºani, pentru cã actorii de acolo au reuºit sã o coordoneze ºi sã o canalizeze spre acest domeniu, dar ºi Clubul Copiilor, acolo unde a ajuns pentru cã voia sã facã ceva în timpul liber.

Oltina este încã un copil inocent, dar poate cã tocmai acest aspect a contat atunci când a fost selectatã sã se alãture genericului. „Din opt sute ºaizeci ºi ceva de candidaþi am fost seclatatã ºi am jucat alãturi de Tudor Filimon, cunoscut ca Nea Popa din serialul La Bloc, cu Aurelian Temiºan ºi Monica

Davidescu. A fost o experienþã minunatã, pe care nu o sã o uit toatã viaþa. Am jucat în filmul de lung metraj, într-un rol secundar. Eram Corina ºi, pe lângã, am avut ºi un rol principal în filmul Frica”, spune Oltina.

Oltina a venit la Clubul Copiilor cu gândul sã se înscrie la metaloplastie, lucru ce îl face ºi am, dar a descoperit repede colaborarea cu actorii de la teatrul din Petroºani, a fost susþinutã ºi încurajatã ºi a ajuns aici. Este un copil atent ºi modest ºi e timidã, dar poate cã tocmai acest lucru i-a ajutat. „Am fost timidã când m-am dus la

prima întâlnire pentru workshop. Eu nu vorbeam cu restul copiilor ºi nici nu mã bãgam în seamã, iar regizorul a vãzut cã eu observ lucruri ºi datoritã acestui fapt am primit rolul din Frica, rolul principal. Acum 5 ani mã gândeam sã fac metaloplastie, iar Mihaela Cioc fãcea o trupã de teatru, unde întâmplãtor am jucat rãþuºca cea urâtã.

M-au vãzut cei de la Teatrul Dramatic I. D.

Sîrbu ºi aºa am pornit ºi la teatru”, mai spune Oltina Lungu.

Mihaela Cioc ºi-a premiat sâmbãtã toþi copiii care anul trecut au obþinut rezultate ºi a avut foarte mulþi.

Fiecare a contribuit cu câte ceva ca sã se remarce. Fie cã a fost vorba despre arte plastice, despre metaloplastie, sau de teatru, dar Oltina este acum în prim-plan. ªi asta pentru cã a reuºit o performanþã

Rezoluþie pentru adoptarea unui cod de integritate pentru funcþiile publice

iberalii au adoptat sâmbãtã, în cadrul L ºedinþei Ligii Aleºilor Locali,

o rezoluþie privind necesitatea adoptãrii unui Cod de Integritate pentru Funcþiile Publice, pentru încurajarea integritãþii ºi prevenirea corupþiei la nivelul tuturor funcþiilor publice, elective sau numite, locale sau naþionale.

Potrivit PNL, dat fiind numãrul mare de acte normative cu privire la regimul incompatibilitãþilor ºi conflictelor de interese, este obligaþia Parlamentului, în calitate de unicã autoritate legiuitoare, sã adopte o legislaþie coerentã ºi unitarã, prin codificarea, într-un singur act normativ a tuturor prevederilor în domeniu, se aratã în documentul adoptat.

"PNL considerã cã este o datorie a întregii clase politice faþã de cetãþenii care acordã încredere candidaþilor propuºi sã adopte un Cod de Integritate pentru Funcþiile Publice, care va asigura aplicarea unitarã a legislaþiei privind incompatibilitãþile ºi conflictele de

uluitoare pentru un copil, fiind selectatã dupã mai multe probe la care a s-a descurcat excelent. „De fiecare datã când voorbesc de acest copil, vorbesc cu emoþie. A arãtat de la bun început sã este un copil deosebit, atitudine, perseverenþã, ambiþie. Ea este un exemplu pentru toþi. Nu se dã bãtutã! Merge la þintã, acolo unde îºi propune ºi, cu gândul cã va reuºi ºi chiar asta face.

Toþi au fost timizi, nu doar Oltina, când au venit aici ºi nici nu mã priveau în ochi, dar eu le-am fost prietenã ºi i-am încurajat mult ºi iatã, zic eu, am reuºit”, spune Mihaela ªtefania Cioc, profesorul de la Clubul Copiilor, Totul a fost posibil ºi graþie

Actualitate 7 colaborãrii cu actorii de la I.D Sîrbu din Petroºani. Ei au venit la Club, i-au îndrumat ºi i-au canalizat pe fiecare dintre ei. Au ajutat-o mult ºi pe Oltina ºi colaborarea este de viitor, pentru cã ºi în acest an vor continua sã îi instruiascã pe cei mici.

Diana MITRACHE

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428 vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã interese, asigurând tratamentul egal în faþa legii. PNL va realiza toate demersurile în vederea concretizãrii Codului de Integritate pentru Funcþiile Politice ºi solicitã tuturor partidelor parlamentare sã îºi exprime public poziþia faþã de necesitatea adoptãrii în regim de urgenþã a Codului", prevede rezoluþia.

Potrivit rezoluþiei, codul trebuie sã conþinã în mod clar o serie de principii, dar ºi de mãsuri concrete în vederea realizãrii unui mediu public etic ºi integru.

Partidul Naþional Liberal îºi afirmã deschiderea faþã de orice contribuþii pentru îmbunãtãþirea proiectului, liberalii susþinând adoptarea actului normativ în Parlament pânã la 1 noiembrie, astfel încât sã poatã fi aplicat la alegerile parlamentare din 2016.

AGERPRES

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.60 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 4,5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Septembrie 2015

Henþ cu mâna

Cãutãtorii pe maidanul de altãdatã...

Cât s-au „luptat”(!) unii sã scoatã educaþia fizicã din ºcoli, ºi parcã nu le-a ieºit cum ar fi vrut. Se mai face sport în ºcoli, atât la

nivel gimnazial, cât ºi liceal.

Existau pe vremuri (cam) demult apuse, o serie de antrenori cu reale veleitãþi de

Camp. Naþional Jun. II (gr. 1999-2001)

La discreþia gazdelor Dupã victoria clarã din prima etapã, 30-18 cu echipa din Drobeta Tr. Severin, petroºenencele au avut parte de un duº rece la Slatina, echipã ce ºi-a revenit dupã înfrângerea (19-28) din prima etapã de la Caracal.

Echipa lui Daniel Brânzãu n-a mai arãtat prospeþimea din primul joc, fiind surprinsã încã din prima reprizã, când oltencele au condus cu 16-8. „Oboseala acumulatã pe drum ºi jocul dur al gazdelor au fost principalele elemente care au dus la insuccesul echipei noastre”, a declarat Daniel Brânzãu, antrenorul CSSP.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

descoperitori de talente. Ei bãteau maidanele urbei, dintr-o colonie într-alta, pasiunea fiind pusã înaintea oricãrui interes.

Unul dintre aceºtia, poate cel mai pasionat, a fost Cibi Braun-Bogdan prin anii `40. El a scotocit în acei ani de

rãzboi cotloanele Petroºaniului, scoþând la suprafaþã jucãtori care mai târziu au fãcut fala echipei Jiul în anii `50. La fel a procedat în anii `50-`60 Vasile Lazãr, apoi a urmat Marcel Golgoþ, Romulus Leca, Teodor Trifa, Ernest Ilea.

Prin cartiere, print-

FOTBAL, CAMP. JUDEÞEAN DE JUNIORI “D” EDIÞIA 2015-2016 - TUR

ETAPA A 2-A, 16 SEPT. 2015 LPS Tg. Jiu – CSS Craiova 15-21 HCM Craiova – CSS Caracal 21-32 LPS Slatina – CSS Petroºani 33-22 CSS D.T. Severin a stat 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

CLASAMENT

CSS Caracal LPS Slatina CSS Petroºani HCM Craiova CSS Craiova LPS Tg. Jiu CSS D. T. Severin

2 2 2 2 2 1 1

2 1 1 1 1 0 0

0 0 0 0 0 0 0

0 1 1 1 1 1 1

60-40 52-50 52-51 45-45 31-39 15-21 18-30

6p.

3p.

3p.

3p.

3p.

0p.

0p.

ETAPA A 3-A, 19 SEPT. 2011 CSS Caracal – LPS Tg. Jiu CSS Petroºani – HCM Craiova CSS D. T. Severin – LPS Slatina CSS Craiova stã

Acum 55 de ani (1960) echipa de handbal S.S.E. Petroºani lua startul spre Divizia „A”!

L

a finele anilor `50, în cadrul ªcolii Sportive de Elevi (ª.S.E., actual CSSP) Petroºani exista o puternicã miºcare handbalisticã, atât la masculin, cât ºi la feminin.

Astfel, în toamna lui 1960 – exact acum 55 de ani!

– echipa femininã, cu antrenorul Eugen Bartha la timonã, lua startul care va duce echipa în Divizia „A”.

Dupã ce va depãºi faza pe zonã, echipa din Petroºani va

Echipa învingãtoare a barajului de la Craiova (1961): Sanda Rãdulescu, Lia Duncea, Viorica Ogneanu, Maria Ianoºi, Elena Calotã, Magdalena Nemeº, Gabriela Vârlan câºtiga pe 3 iunie 1961, la Craiova, meciul de baraj cu Faianþa Sighiºoara, cu 7-6

Profesorul Eugen Bartha înconjurat de elevele sale, dupã victoria calificãrii în Divizia „A” (1961)

re blocuri, prin curþile ºcolilor. S-a mai gãsit câte ceva...

Acum, cã tot a început anul ºcolar, oare mai este cineva interesat de aºa ceva? Nu ºtiu dacã mai sunt antrenori cu astfel de pasiune, dar sursa tot pe aici se aflã.

Ia mai vedeþi!

(golul victoriei fiind marcat în prelungiri!), cu o echipã care a fãcut istorie: Lia Duncea, Maria Cãtãrãu (portari), Sanda Rãdulescu, Viorica Ogneanu, Margareta Bacoº, Gabriela Vârlan, Magdalena Nemeº, Elena Calotã, Clara Eisler, Maria Ianoºi, Zoriþa Sughiþchi, Alice Tudor, Ana Maier. A fost una dintre cele mai frumoase momente ale handbalului din Valea Jiului, echipa de atunci rezistând multã vreme la nivelul Diviziei „A”.