CVJ Nr 947, luni21 septembrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 947

Cronica Vãii Jiului Luni, 21 Septembrie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Valea Jiului, de la miraj, la depopulare

Începe Congresul Balkanmine la Petroºani

D

e azi, Universitatea din Petroºani este gazda ediþiei cu numãrul VI a Congresului dedicat mineritului ºi intitulat generic Balkanmine.

Zeci de cercetãtori din Europa îºi vor susþine lucrãrile în cadrul congresului ºi vom afla ce se întâmplã cu mineritul în partea balcanicã a Europei. Vor fi abordate teme de interes european ºi pe cei din Valea Jiului îi priveºte în mod direct felul în care va evolua mineritul. Congresul Balcanic Minier este o organizaþie profesionalã, condusã de un comitet ºtiinþific intenaþional, care se reuneºte o datã la doi ani. Acum, lucrãrile se desfãºoarã la Universitatea din Petroºani, iar la acestea participã ºi specialiºtii INSEMEX, din cadul Complexului Energetic Hunedoara, ai Complexului Energetic din Oltenia, dar ºi specialiºti ai Companiei Naþionale a Uraniului. Congresul se va desfãºura sub egida Academiei de ªtiinþe Tehnice din România, Ministerul Economiei, a

Comitetului Naþional Român al Consiliului Mondial al Energiei, a Comitetului Naþional Român de Geodezie ºi Geofizicã al Academiei Române ºi a Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii. În afara sesiunilor de lucrãri ºtiinþifice ce se vor desfãºura la Universitatea din Petroºani, cercetãtorii vor fi invitaþi sã viziteze INSEMEX, dar vor face ºi o vizitã în judeþul vecin, la Termocenmtrala Rovinari, la cariera Roºia de Jiu, sau în zona ansamblului monumental Brâncuºi. Se va discuta despre minerit ºi efectele închiderii acestei activitãþi, vor fi prezentate lucrãri ºtiinþifice ºi se vor trage concluzii cu privire acest domeniu de activitate. Diana MITRACHE

C

ândva, în Valea Jiului veneau oameni de pretutindeni ca sã munceascã ºi sã îºi întemeieze familii. Anii comunismului au însemnat exodul spre acest loc, iar acum, dupã un sfert de secol, populaþia migreazã spre alte zone ale þãrii sau ale lumii. Totul din cauza politicii ºi a politicienilor, iar psihologii spun cã asta se ºtia de prin anii 2000. >>> PAGINA A 3-A

România are nevoie de cãrbune, dar în mix energetic

R

omânia are nevoie de cãrbune, însã integrat într-un mix energetic. Aceasta este pãrerea lui Iulian Iancu, preºedintele Comisiiei de Industrii ºi Servicii din Camera Deputaþilor. Declaraþia a fost fãcutã în cadrul conferinþei „Oportunitatea dezvoltãrii energiei regenerabile în contextul eficienþei energetice: pro ºi contra”, organizatã de Grupul de presã MediaUno. „Nu se poate trece în

totalitate producþia de energie pe bazã de cãrbune pe gaze. România nu poate elimina cãrbunele din mixul energetic”, a spus Iulian Iancu. Complexul Energetic Hunedoara s-a înfiinþat prin hotãrâre de guvern în 2011 prin fuziunea Electrocentrale Deva, Electrocentrale Paroºeni ºi Societatea Naþionalã a Huilei ºi a asigurat circa 4% din producþia de energie în 2014, potrivit rapoartelor ANRE. La momentul înfiinþãrii, Complexul Energetic Hunedoara avea 7.000 de

oameni, din care 5.100 erau în divizia minierã. La finalul anului 2013 compania mai avea 4.037 de oameni, potrivit datelor de la Ministerul Finanþelor. Înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara a

fost vãzutã ca o reorganizare a sistemului energetic naþional prin care s-ar fi dorit realizarea unui mix energetic. Reprezentanþii Ministerului Energiei subliniau în urmã cu ceva timp cã huila reprezintã o materie strategicã pentru România. “Întrucât cãrbunele rãmâne una dintre resursele interne energetice ale României ºi pentru a ne îndeplini obiectivele de mediu, apreciem cã este nevoie de un angajament la nivel global pentru devoltarea ºi punerea în operare coemrcialã a tehnologiilor Carbon

Capture Storage, ceea ce va însemna cercetare semnificativã, transfer de tehnologii ºi support de investiþii. Mixurile energetice determinate vor þine cont de necesitatea asigurãrii funcþionãrii sigure ºi stabile a sistemului energetic naþional, de valorificarea superioarã, dar în acelaºi timp eficientã a resurselor indigene precum ºi de asigurarea capacitãþilor energetice în cogenerare pentru acoperirea cererii de cãldurã ºi apã caldã menajerã”, se aratã într-un document al Ministerului Energiei. Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Septembrie 2015

Vochiþoiu versus Avram

Proces suspendat în defavoarea senatorului Haralambie Vochiþoiu

M

artori lipsã, proces suspendat în defavoarea senatorului Haralambie Vochiþoiu. Senatorul se judecã cu directorul societãþii de apã din Valea Jiului, Costel Avram, însã procesul a fost suspendat ºi asta din cauzã cã au lipsit martorii. Instanþa nu a admis cererea lui Vochiþoiu de a repune cauza pe rol. “Respinge cererea formulatã de reclamantul Haralambie Vochiþoiu având ca obiect repunerea pe rol a cauzei ce face obiectul dosarului nr. 9945/278/2014. Menþine suspendarea cauzei dispusã prin încheierea din data de 10.09.2015. Cu drept de recurs pe toatã durata suspendãrii”, se aratã în soluþia instanþei. Doi martori ar fi trebuit audiaþi, însã lipsa acestora la proces a fãcut ca instanþa sã sus-

pende cauza. Atât Costel Avram cât ºi Haralambie Vochiþoiu îºi vor susþine spusele cu ajutorul martorilor. Senatorul Haralambie Vochiþoiu l-a acþionat în instanþã pe directorul general al ApaServ Valea Jiului, Costel Avram, pentru faptul cã l-a acuzat de furt de apã. Totodatã, Registrul Comerþului va trebui sã depunã la dosar probe în ceea ce priveºte istoricul societãþii deþinute de senatorul

Haralambie Vochiþoiu. “Se emite adresã cãtre Oficiul Registrului Comerþului de pe lângã Tribunalul Hunedoara pentru a comunica un istoric cu privire la SC Art Forest Company SRL în ceea ce priveºte asociaþii ºi administratorii. Pune în vedere reprezentantului reclamantului sã depunã la dosar dovada refuzului clientului cu privire la substituirea sa”, se mai aratã în soluþie. Costel Avram, este judecat pentru „acþiune

Violatorul de la Dâlja s-a sãturat de puºcãrie

D

upã mai puþin de doi ani de stat dupã gratii, violatorul din Petroºani care a pândit o tânãrã, a bãtut-o, a tâlhãrit-o ºi apoi violat-o sub un pod de la marginea oraºului, vrea cu tot dinadinsul în libertate. Individul a primit cinci ani de închisoare pentru violarea unei tinere de 24 de ani ºi a susþinut în faþa instanþei cã este nevinovat, însã probele procurorilor l-au trimis direct dupã gratii. Nemulþumit de sentinþã a încercat prin toate mijloacele sã-i determine pe magistraþi sã-l elibereze însã toate încercãrile sale au fost sortite eºecului. Dacã a vãzut cã nu are ºanse de izbândã, violatorul, Ioan Orlando Suceveanu (21 de ani) ºi-a jucat ºi ultima carte ºi le-a cerut magistraþilor sã-i întrerupã pedeapsa. Nici de aceastã datã n-a convins instanþa cu motivele invocate, iar

judecãtorii de la Judecãtoria Deva i-au respins solicitarea. Ioan Orlando Suceveanu a acostat-o pe tânãra de 24 de ani, în timp ce aceasta mergea spre Petroºani pe un drum izolat din cãtunul

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Dâlja. Dupã ce a trecut de podul de peste Jiu, femeia a coborât pe marginea apei sã îºi spele încãlþãmintea. Acolo a fost surprinsã de individ. Acesta a lovit-o în cap ºi pe corp, a trântit-o la pãmânt ºi a violat-o. Dupã aceea, autorul i-a luat tinerei suma de 110 lei, un inel din aur ºi verigheta. La insistenþele victimei, agresorul i-a restituit verigheta, nu înainte de a o obliga pe femeie la perversiuni sexuale. Fiind o zonã lãturalnicã, aflatã la periferia oraºului, tânãra nu a fost auzitã de nimeni. Poliþiºtii au reuºit sã dea de individ câteva ore mai târziu. Violatorul are antecedente penale fiind cercetat pentru loviri ºi alte violenþe ºi port ilegal de armã albã. În anul 2011, a înjunghiat ºi bãtut un taximetrist din Petroºani, fapte pentru care a fost condamnat la trei luni de închisoare cu suspendare. Maximilian GÂNJU

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

în rãspundere delictualã”, la plângerea formulatã de senatorul Haralambie Vochiþoiu. Senatorul îl acuzã pe Avram de faptul i-a prejudiciat imaginea atunci când l-a acuzat cã furã apã. Daunele cerute de senator sunt de 120.000 de lei, iar Avram spune cã îi va oferi apã în mod gratuit pentru a-i spãla imaginea. Scandalul dintre cei doi a debutat în urmã cu doi ani, în urma unui control fãcut de reprezentanþii ApaServ la SC Art Forest Company SRL,

firmã controlatã de senatorul Haralambie Vochitoiu. Echipele de control au stabilit cã societatea a fost branºatã ilegal la reþeaua de apã potabilã, aspect consemnat în procesul verbal de constatare nr. 129/ 24.09.2012 ºi Nota de constatare din 24.09. 2012, încheiate în urma controlului efectuat de reprezentantii furnizorului de apã la punctul de lucru la firmei, din Livezeni. Cu ocazia respectivei verificãri s-a constatat existenþa unui by – pass

ilegal executat pe reþeaua publicã de apã. Când echipa de control a ajuns la poarta firmei, angajaþii l-au sunat imediat pe Haralambie Vochiþoiu – care era consilier judeþean la vremea respectivã – ºi, potrivit actelor oficiale ale ApaServ, „acesta s-a prezentat imediat la faþa locului ºi nu a permis efectuarea controlului, motivat de faptul cã reprezentanþii societãþii noastre nu au prezentat delegaþii, deºi aceºtia se legitimaserã cu legitimaþiile de serviciu”. Ulterior, dupã ce reprezentanþii ApaServ au venit cu delegaþiile, acestora li s-a permis sã efectueze controlul, iar prejudiciul calculat pentru racordul ilegal a fost de aproape 13.000 de lei. Monika BACIU

Primul dosar cu clauze abuzive

P

rimul proces privind clauzele abuzive din contractul de credit a fost înregistrat pe rolul Judecãtoriei Petroºani. O persoanã care a contractat un credit cheamã la barã unitatea bancarã într-un dosar care are ca obiect “acþiune în constatare clauze abuzive - ncpc”. Acesta este primul dosar de acest gen înregistrat pe rolul Judecãtoriei Petroºani. Instanþele ar putea considera clauza abuzivã dreptul bãncii de a modifica dobânda fãrã consimþãmântul clientului, în funcþie de costul resurselor de creditare. Tot o clauzã abuzivã este ºi dacã un comsion de risc valutar este transformat în comision de administrare a

creditului. Abuziv este ºi dacã dobânda se transformã din fixa în variabilã pe durata de derulare a creditului, fãrã a cere consimþãmântul clilentului. Potrivit specialiºtilor, clauzele abuzive din contractele de credit vizeazã în cele mai multe dintre cazuri comisioanele percepute de bancã. Fie cã este vorba de comisionul de risc, sau comisionul de administrare, ele sunt percepute în mod abuziv. Monika BACIU

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Luni 21 Septembrie 2015

Valea Jiului, de la miraj, l a d e p o p u l a r e C

ândva, în Valea Jiului veneau oameni de pretutindeni ca sã munceascã ºi sã îºi întemeieze familii. Anii comunismului au însemnat exodul spre acest loc, iar acum, dupã un sfert de secol, populaþia migreazã spre alte zone ale þãrii sau ale lumii. Totul din cauza politicii ºi a politicienilor, iar psihologii spun cã asta se ºtia de prin anii 2000. Nu ar trebui sã ne sperie cã vin imigranþii la noi, ci cã ei plâng când se trezesc aici, din greºealã. Politicienii au ºtiut mereu cã Valea Jiului se va depopula. A fost chiar un risc asumat, pe care acum îl vedem cu toþii. Dar cum a început totul? Simplu! În anii Comunismului aici au venit prea mulþi oameni, mânaþi de un câºtig frumos în subteran. Populaþia a crescut simþitor, dar acum, la 18 ani de prima disponibilizare,

vorbim despre un exod spre alte zone, iar asta se ºtia demult ºi politicienii sunt singurii vinovaþi. Sociologii au gãsit rãspunsul. „Valea Jiului, pânã în 1997, la marile disponibilizãri, a fost cunoscutã drept o zonã de imigraþie. A fost o zonã atractivã din punct de veere economic, pentru foarte multe persoane din România.

Migraþia internã a fost foarte puternicã, iar Valea Jiului a fost un pol magnetic din acest punct de vedere. Studiile spun asta ºi rãmâne antologicã o fazã pe care o rememorez: o fostã ministrã a muncii de pe timpul lui Adrian Nãstase a spus în sala de marmurã a primãriei din Petroºani, prin anii 2000, cã Valea Jiului are o singurã soluþie, ºi anume, pãrãsirea ei de cãtre populaþie. Se ºtia de atunci cã asta va fi soluþia”, spune Valentin Fulger, sociolog (foto). Din pãcate, chiar dacã ne temem de imigranþii strãini, care fug de rãzboi, scenariul este doar utopic ºi desprins din filme. ªi

Europa a dat faliment!

Ce spun maghiarii despre criza refugiaþilor? A

mbasadorul Ungariei, excelenþa sa Zaconyi Botond, preºedintele UDMR Kelemen Hunor, dar ºi europarlamentarul Iuliu Winkler au vorbit la Petroºani despre subiectul fierbinte legat de ridicarea unui gard de sârmã ghimpatã la graniþa cu România.

Ne-au speriat ºi ne-am temut mereu de ziduri ºi garduri ºi asta pentru cã românii au fost mereu de partea cea mai rea a acestora, iar Europa de Est este sensibilã la astfel de acþiuni. Totuºi, sosit în vizitã la Petroºani, ambasadorul Ungariei a vrut sã ne vorbeascã despre acest subiect extrem de sensibil al zilelor noastre. Existã ºi o crizã între Guvernul român ºi cel maghiar pe acest subiect, dar ambasadorul a fost clar. „Poziþia Guvernului maghiar este tranºantã. Aceºti oameni care vin

în Ungaria trebuie sã fie înregistraþi ºi sã intre în þarã conform UE ºi, din acest punct de vedere noi facem acest lucru. În ultimele luni au venit peste 150.000 de imigranþi, iar gardul este menit sã opreascã aceastã venire ilegalã ºi prin acest gard noi credem cã încercãm sã facem ceea ce trebuie fãcut, conform UE, în acest sens”, a declarat la Petroºani, ambasadorul Ungariei Zaconyi Botond. Iuliu Winkler, vocea judeþului Hunedoara în Parlamentul European ºi membru al comu-

nitãþii maghiare din România a fost, însã, ºi mai tranºant ºi ne-a explicat de ce ne temem noi de acele garduri mai mult decât alþii. „Eu cred cã trebuie sã distingem problema gardului, care este de evitat ºi este o soluþie proastã în Europa, mai ales în Europa de Est. Un simplu gard nouã ne aminteºte de cei 50 de ani petrecuþi de partea proastã a unei Corite de Fier, pentru cã alþii au fost de partea bunã a acesteia ºi noi de partea perdantã a ei. Sigur, nu te poþi substitui Budapestei! Noi sun-

asta o aratã studiile, ca ºi realitatea durã. De România se tem toþi ºi, mai grav, de Valea Jiului nu vrea nimeni sã audã! Mai mult, noi suntem cei care am speriat Europa, 4 milioane de români câºtigându-ºi pâinea peste hotare, muncind mai mult sau mai puþin. „Dacã 1.600, sau 6.100 de refugiaþi, ar putea sã ne dea peste cap, asta înseamnã cã noi nu suntem la stadiul de naþiune. Dacã noi nu putem sã gestionãm o crizã cã 6.000 de refugiaþi pe care îi putem adãposti ºi le putem da hranã câteva luni, înseamnã cã pur ºi simplu nu ne-am atins stadiul de dezvoltare pe care ar tretem în România ºi facem politicã pentru România ºi, în cazul meu, ºi pentru comunitatea maghiarã din România, de aceea, neputându-mã substitui decidenþilor din Budapeste, spun un singur lucru: astãzi, Europa a dat faliment în problema migraþiei. Nu este o crizã ungureascã, cu atât mai puþin româneascã, ci una europeanã. Avem un cadru legislativ învechit, acordul de la Dublin a fost fãcut acum 25 de ani ºi revãzut acum 10 ani, când toate aceste lucruri ºi noi provocãri erau inexistente, deci, trebuie la Bruxelles sã vedem ce este de fãcut. Sã ne regãsim solidaritatea pierdutã la nivelul UE ºi trebuie apoi împreunã, Budapesta ºi Bucureºtiul sã aplicãm noile soluþii, care azi nu existã”, a spus Iuliu Winkler, europarlamentar din judeþul Hunedoara. Preºedintele UDMR Klemen Hunor a þinut, la rândul sãu, sã vorbeascã la Petroºani despre acest subiect care a inflamat politica externã a celor douã þãri. „Aceastã provo-

Actualitate 3

bui sã îl avem. Pe noi ar trebui sã ne sperie cã refugiaþii plâng cã ajung din greºealã în România”, a mai spus sociologul Valentin Fulger, profesor la Universitatea din Petroºani. În 1997 Valea Jiului avea undeva la 172.000 de persoane, iar astãzi, Valea Jiului acest conglomerat urban, nu mai are decât 120.000 de persoane. Numai în

minerit lucrau 40.000 de mineri, iar acum sunt lipsã la apel cam 50.000 de oamnei. Este efectul politicii pe care au dus-o toate guvernele post-decembriste ºi, aºa cum imigranþii plâng când ajung din greºealã în România, toþi cei care vin în Valea Jiului se plâng cã vor sã plece spre alte zone.

care pentru Europa nu trebuie sã ne despartã, pentru cã este una comunã. Pun ºi eu întrebarea, dacã noi ne-am fi confruntat cu 20 -50 de mii de intrãri ilegale în þarã, cum ne-am fi comportat? Nu ar trebui sã fie acesta un motiv de rãfuialã între cele douã state. Am impresia cã, în toatã zona aceasta a Europei centrale ºi de est, diplomaþia parcã a dispãrurt în câteva zile. Toatã lumea se ceartã cu toatã lumea ºi problema nu se rezolvã. Pânã la urmã, gardul nu ne desparte, cu toate cã, în aceastã zonã, lumea era obiºnuitã cã, dacã se construieºte un gard, ne închide într-o zonã, sau ne separã. Nu este împotriva românilor. Românii ºi orice cetãþean european, va

circula în continuare. Acest gard apãrã graniþa exterioarã a UE. Într-o oarecare mãsurã, România va beneficia, aºa cum s-a vãzut în ultimele 3 – 4 zile de la anunþ, cã ruta imigranþilor s-a dus cãtre Croaþia. Croaþia pânã acum nu s-a confruntat cu acest val. În 24 de ore nu mai are capacitatea de a gestiona ºi cei de acolo nu mai sunt atât de vocali. Trebuie mai multã empatie ºi solidaritate ºi ar trebui sã încercãm sã dãm o mânã de ajutor”, a precizat la Petroºani ºi Kelemen Hunor. Cei trei demnitari au venit în Valea Jiului la Zilele Culturii magiare, manifestãri ce au avut loc în toate la Lupeni, Vulcan ºi Petroºani. Diana MITRACHE

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Septembrie 2015

Incoerenþa guvernanþilor omoarã cãrbunele

Tiberiu Iacob Ridzi: Drumul României spre Europa trece prin Ungaria

Europenii fac modernizãri în minerit, românii le închid “D P arlamentul României, incapabil pânã dupã alegerile de anul viitor sã ia decizii pentru þarã. În timp ce toate þãrile care au minerit cautã soluþii pentru a dezvolta aceastã industrie ºi fac cercetãri pentru a combate poluarea, în România, factorii de decizie de la nivel înalt nu sunt capabili sã ia o decizie.

Aceasta este pãrerea europarlamentarului hunedorean Iuliu Winkler care se aflã în centrul evenimentelor europene. Au trecut 25 de la Revoluþia din aniul 1989, iar România nu are o strategie energeticã pe care sã se muleze pentru a construi. Astfel, în timp ce europenii vorbesc de dezvoltare în minerit, în România e mai uºor sã punem lacãtul, iar cel mai elocvent exemplu pentru Valea Jiului este cel al mineritului. Indiferent cã este viabil sau neviabil, guvernanþii au decis cã e mult mai uºor sã închidã decât sã lupte pentru menþinerea aces-

tui sector de activitate. “Se pot face lucruri importante pentru judeþul Hunedoara în Parlamentul European pentru cã sunt o serie întreagã de provocãri la care România nu a rãspuns. Spre exemplu, strategia energeticã a României, nu avem o asemenea strategie. Dezbaterea în Parlamentul European acum este destul de arzãtoare pentru cã se vorbeºte de o politicã comunã a Uniunii Europene, iar în acest context spre exemplu energiile clasice au o serie de duºmani în UE. Sunt voci care spun cã trebuie sã trecem pe energie verde, ceea ce

nu este potrivit. Eficienþa energeticã, trebuie sã vedem cu ce bani finanþãm anumite programe pentru cã eficienþa energeticã este un obiectiv foarte important ºi el se poate obþine cu centralele termice pe cãrbune. Am fost la o sesiune de lucru în Polonia unde existã foarte avansate tehnologii ºi cercetare avansatã pentru obþinerea de tehnologii nepoluante pe bazã de cãrbune”, a declarat europarlamentarul Iuliu Winkler, la Petroºani. Mineritul trebuie subvenþionat ºi va fi subvenþionat dupã anul 2018, dar nu pentru închidere ci pentru funcþionarea pe viitor. Acestea sunt semnalele trimise de Comisia Europeanã þãrilor care au încã aceastã industrie. Polonia ºi Spania deja au întocmit documentaþiile, iar în România, pentru

politicul de la Guvernare etse mult mai importantã trecerea peste anii electorali. “Vorbim despre închidere ºi acum câþiva ani a fost o decizie justificatã de a închide parþial acele mine care nu puteau sã devinã performante în Valea Jiului. Astãzi trebuie vorbit nu numai de mine, nu numai de continuarea subvenþionãrii ºi va ajunge din nou pe tapet aceastã chestiune, continuarea subvenþionãrii mineritului ºi extracþia cãrbunelui în întreaga Uniune Europeanã, deocamdatã avem situaþia sigurã pânã în 2018 apoi va trebui sã punem din nou pe tapet ºi deja au început discuþiile, ºtim cã avem parteneri în Spania, Polonia care vor susþine acest obiectiv. Ce lipseºte în Valea Jiului este vorba de o influenþã în cercurile din Bucureºti care decid. Dupã 20 de ani nu avem o strategie energeticã în România, dar atunci când o vom avea vom avea o bazã pentru cã anul trecut a fost lansatã în dezbatere publicã, din punctul meu este o variantã bunã, dar dacã vorbim de o strategie pe care nu doar un Guvern o adoptã ci ºi Parlamentul o dezbate ºi o adoptã atunci realist este sã vorbim de perioada de dupã alegerile de anul viitor, pentru cã acest parlament în acest moment este un Parlament incapabil de a adopta orice act

care sã fie în favoarea industriei ºi economiei româneºti”, a mai spus europarlamentarul. Strategia energeticã a României trebuia sã fie finalizatã de mai bine de un an, iar reprezentanþii ministerului spun cã acum lucreazã la cel de-al patrulea caiet de sarcini pentru licitaþie, în condiþiile în care þãri precum Polonia ºi-au stabilit de mult prioritãþile, iar la Bruxelles negocierile lor sunt constante ºi coerente. ªi reprezentanþii Ministerului Energiei susþin cã în România nu existã o coerenþã în acest domeniu. “Polonia are o viziune, ºi-a fãcut studiile, ºi-a fãcut strategii, atunci când merge la Bruxelles are coerenþã, iar ce se întâmplã acasã la ei de asemenea are coerenþã. Au interese strategice. Eu nu vãd în România interese strategice. Tot vorbim de proiecte strategice, din acest punct de vedere vã rog sã mã credeþi cã am niºte dezamãgiri profunde. Am fost ºi la parlament ºi am vãzut cum se pune problema ºi acolo în comisii. Nu existã nici acolo o viziune ºi nu poþi sã te duci la Bruxelles sã susþii ce?”, a declarat Elena Popescu, director în Ministerul Energiei, potrivit Radio-România Actualitãþi. Din anul 2007, când a fost aprobatã, prin HG 1069/2007,

Strategia energeticã a României pentru perioada 2007 – 2020, nu s-a mai pus la punct nicio alta. Fostul ministru al Energiei, Rãzvan Nicolescu susþine cã actuala conducere a departamentului ar fi trebuit sã lucreze cu fosta echipã ce elabora strategia energeticã a þãrii, acesta susþinând cã în România nu existã vreo firmã specializatã în acest sens. “Nici o firmã din România nu poate propune o echipã de proiect superioarã celei care lucra ºi care a fost publicatã odatã cu documentul privind starea sectorului. Erau acolo ºefi de firme de consultanþã, ºefi de bãnci, oameni cu mare experienþã în energie ºi nevirusaþi de diverse interese, reprezentanþi ai mediului academic, etc. Trebuia continuat cu acea echipã la care se mai adauga profesorul Kapros, ºeful echipei care deþine modelul Primes utilizat de Comisia Europeanã în studiile sale de impact. Acesta îºi dãduse, de altfel, acordul”, spune fostul ministru al Energiei, Rãzvan Nicolescu. Fostul ministru este de pãrere cã anul acesta nu va fi elaboratã strategia energeticã a þãrii. “Dacã se mergea pe aceastã abordare, strategia ar fi fost gata pentru dezbatere publicã la începutul lui aprilie ac. Sunt convins cã nu vom avea strategia revizuitã anul acesta. Anul urmãtor este unul electoral, cu douã rânduri de alegeri. Va fi greu de obþinut un consens”, mai susþine Nicolescu. În elaborarea strategiei energetice ar trebui sã se þinã cont ºi de normativele europene. Monika BACIU

rumul României spre Europa trece prin Ungaria”. Declaraþia îi aparþine primarului municipiului Petroºani Tiberiu Iacob Ridzi, care spune cã încã dinainte de aderarea României la Uniunea Europeanã românii trebuiau sã tranziteze Ungaria pentru a ajunge pe teritoriul UE. Edilul municipiului Petroºani susþine cã maghiarii din Ungaria ar trebuie sã fie un exemplu pentru orice popor pentru modul în care îºi susþin punctele de vedere. Ridzi considerã cã tradiþiile fiecãrei etnii trebvuie respectate ºi transmise generaþiilor viitoare pentru cã de acest lucru depinde supravieþuirea unei identitãþi. “Este un eveniment important pentru comu-

nitatea maghiarã, dar la fel de important ºi pentru municipiul Petroºani ºi sunt convins cã modul în care vom reuºi în Petroºani ºi în Valea Jiului sã trãim împreunã, sã muncim împreunã de peste 150 de ani poate fi luat drept model pentru întreaga þarã ºi pentru întreaga Europã. Faptul cã comunitatea maghiarã din Petroºani este cea mai importantã comunitate a cetãþenilor

Mai fac un pas pentru partid deea ca toþi pensionarii care Iau lucrat în condiþii grele sã fie reuniþi într-un partid n-a dispãrut, iar câþiva ortaci din Valea Jiului au început demersurile de a înfiinþa prima formaþiune politicã. Adeziuni ar fi suficiente susþine unul dintre iniþiatorii proiectului, bani de a-l duce la capãt nu prea sunt. “Ar fi un partid al pensionarilor din minerit ºi siderurgie, este mai uºor sã ne concentrãm pe judeþul Hunedoara, însã el va fi deschis tuturor pensionarilor. La statut ºi restul documentelor se lucreazã de mai mult timp, dar nu prea avem ºi capitalul necesar”, spune Paul David, unul dintre iniþiatorii proiectului. Ortacii sunt încurajaþi ºi de faptul cã în judeþul nostru sunt foarte mulþi pensionari

de altã etnie decât cea românã nu face altceva decât sã ne dea ocazia sã apreciem importanþa acestei comunitãþi. Drumul României spre Europa trece prin Ungaria ºi cred cã nu am greºit pentru cã ne uitãm ºi acum cu admiraþie cum poporul maghiar îºi susþine interesele naþionale sau interesele cetãþenilor care sunt minoritari ºi

cred cã în aceastã nouã situaþie sau construcþie europeanã este foarte important sã îþi susþii punctul de vedere cu argumente ºi cu înþelepciune ºi multã inteligenþã ºi cu siguranþã atunci vom avea câºtig de cauzã. Este foarte important ca tradiþia ºi cultura maghiarã sã se transmitã mai departe generaþiilor viitoare ºi cred cã efortul este cu

Rezerva naþionalã, arsã cu stricteþe inisterul Energiei are în vedere constituirea M unei rezerve naþionale de

huilã prin care sã se asigure funcþionarea termocentralelor Mintia ºi Paroºeni în perioada de iarnã.

care au muncit în condiþii grele de muncã ºi au aceleaºi probleme cu pensiile. „Sunt siderurgiºtii, minerii de la minele de cupru ºi aur din zona Devei. Sunt o serie de pensionari care ar fi dornici sã se înscrie într-o formaþiune care sã le reprezinte interesele ºi aici nu mã refer doar la cei care au fost în grupa specialã ci la mai toþi. Reuniþi într-un partid serios sunt convins cã altfel am putea discuta cu guvernanþii ºi n-am mai fi la mâna lor”, mai spune David. Maximilian GÂNJU

atât mai mare cu cât observãm cã în ultimii ani numãrul românilor este într-o scãdere alarmantã ºi atunci efortul pe care noi trebuie sã îl facem pentru a pãstra ºi a transmite mai departe copiilor noºtri aceste tradiþii ºi aceste valori va trebui sã fie mai mare”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cum poate fi îmbunãtãþiþã viaþa comunitãþilor maghiare din Valea Jiului la asta a încercat sã rãspundã ambasadorul Ungariei la Bucureºti, Excelenþa Sa Zákonyi Botond. “Am venit la Petroºani ºi la Lupeni pentru cã pentru fiecare ambasador comunitatea respectivã din þara respectivã trebuie vizitatã ºi sã ia contact cu aceºtia. Aici este aceastã

Stocurile de cãrbune ale celor douã termocetrale sunt aproape de zero, iar în aceste condiþii nu poate fi asigurat agentul termic în perioada rece. “Rezerva naþionalã face

referire la o anumitã cantitate de cãrbune care va intra în depozitele termocentralelor ºi va fi folositã doar în condiþii extrem de stricte”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Pentru a funcþiona la parametri normali, cele douã termocentrale din cadrul Complexului Energetic

de multe ori chiar cu sacrificarea unor elemente de rezistenþã, pun în pericol întregul imobil. Dupã abolirea legii comuniste care interzicea închiderea balcoanelor pentru a nu fi afectatã vizual arhitectura stradalã, mii de locuitori ai Vãii au trecut la închiderea acestora, în vederea extinderii "spaþiului vital". Din pãcate, acþiunea a fost

executatã total alandala, în nici un bloc de locuinþe neexistând în prezent douã balcoane asemãnãtoare. De la un etaj la altul, materialele folosite sunt radical diferite. În timp ce unii, mai cu bani, au ales modernele termopane, alþii ºi-au zidit "cutiile de chibrituri" exterioare cu lemne, cãrãmizi, plãci prefabricate sau corniere din fier. În plus, foarte puþini dintre proprietarii balcoanelor transformate în sere au respectat toate prevederile legale. Potrivit legilor în vigoare de ani

În Valea Jiului trãiesc aproximativ 6500 de maghiari. Aceºtia se vor bucura de diferite activitãþi în cadrul zilelor comunitãþii maghiare care se vor derula pe tot parcursul sãptãmânii. Monika BACIU

Hunedoara ar avea nevoie de aproximativ 5000 de tone de huilã în fiecare zi. Lipsa utilajelor, dar ºi forþa de muncã destul de îmbãtrânitã contribuie la accentuarea deficitului de materie primã. Astfel, unitãþile miniere din Valea Jiului produc undeva la 4000 de tone de huilã zilnic, cu 1000 mai puþin faþã de necesarul optim. Lunar, asta înseamnã un deficit de 30.000 de tone. Anul trecut, pentru a depãºi sezonul rece în condiþii optime a avut nevoie de peste nevoie de peste un milion de tone de huilã. Perioada pentru care a fost estimatã prognoza a fost 1 octombrie 2014-31 martie 2015. Monika BACIU

Un municipiu plin de “arhitecþi”

odificãrile fãcute de cei M care locuiesc la bloc,

expoziþie culturalã, concert, am vorbit despre cum putem sã creem condiþii mai bune pentru maghiarii din Valea Jiului”, a declarat, la Petroºani, ambasadorul Ungariei la Bucureºti, Excelenþa Sa Zákonyi Botond.

buni, pentru a închide un balcon este necesar acordul primãriei pe raza cãreia domiciliazã proprietarul, dar ºi obþinerea unei autorizaþii de construcþie. M. GÂNJU