Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 934
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 2 Septembrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Un urs face prãpãd în Dâlja ºi Iscroni
Se cautã donatori pentru salvatorul ars
S
alvatorul ars la Paroºeni are nevoie de sânge ºi colegii sãi fac un apel cãtre toþi cei care pot dona. Omul se aflã internat la Spitalul de arºi din Bucureºti ºi la finele acestei sãptãmâni va mai fi supus unei noi intervenþii chirurgicale. Salvatorul Rafael Câmpeanu, ars în timp ce stingea un incendiu la Paroºeni are acum nevoie de sânge. Colegii sãi, care îi sunt mereu aproape, fac acum un apel cãtre toþi cei care îl pot ajuta, mai ales cã, sâmbãtã, cel mai probabil, acesta va fi supus unei intervenþii chirurgicale. „Acum el este stabil, dar urmeazã sã mai sufere câteva intervenþii chirurgicale ºi, dacã suny doritori, pentru cã are o grupã rarã A cu RH Negativ, îi rugãm sã ne sprijine. Nu trebuie decât sã se prezinte la centrul de transfuzie de la Petroºani ºi acolo sã doneze în numele lui. Sã ne sprijine,
pentru cã el a avut nevoie de sânge ºi va mai avea nevoie. Medicii sunt profesioniºti, dar având o grupã foarte rarã, oprice donare este binevenitã”, a declarat Gheorghe Mununar, ºeful Staþiei de Salvare Salvamin Petroºani, unitate la care activeazã ºi salvatorul rãnit. Peste 50 de angajaþi ai unitãþilor miniere din Valea Jiului s-au solidarizat sãptãmâna trecutã ºi au donat sânge la Petroºani, la centrul de transfuzii sanguine. Rafael Câmpean a suferit arsuri în timp ce stingea un foc în curtea preparaþiei Paroºeni. Starea sa este stabilã, dar încã nu s-a refãcut complet ºi va fi supus unor npoi intervenþii chirurgicale, dupã cele suferite imediat ce a fost transportat cu elicopterul al Bucureºti. Diana MITRACHE
G
ospodarii au ajuns sã doarmã cu oile în casã de teama fiarei sãlbatice care a atacat ºi le-a omorât câinii. Animalul nu se teme de zgomot ºi sfâºie tot ce-i iese în cale. Vânãtorii nu pot face nimic pentru cã încã nu au primit autorizaþie de a captura sãlbãticiunea. >>> PAGINA A 3-A
HAOS: Au pornit termocentrala Paroºeni
T
ermocentrala Paroºeni a fost repornitã la începutul acestei sãptãmâni. Asta se întâmplã, spun sindicaliºtii, într-un moment extrem de delicat ºi fãrã prea multe avize necesare. Mai mult, instalaþia de desulfurare nu a fost finalizatã ºi nici stocul de cãrbune nu ajunge decât de la o zi la alta. Haosul s-a instalat de ceva vreme la Complexul Energetic Hunedoara ºi, dupã ce Mintia a luat decizii pe cont propriu, nici Paroºeniul nu e mai prejos. Termocentrala din Valea Jiului a fost pornitã luni ºi asta fãrã vreun aviz de la conducerea CEH. Sindicatele au recaþionat imediat. „Termocentrala Paroºeni, din pãcate, porneºte într-un mod în
care, din câte cunosc eu, nu este însuºit ºi de cãtre conducerea CEH. Complexul are, de fapt, o conducere tricefalã: Mintia funcþioneazã dupã bunu-i plac, Paroºeniul la fel ºi minele dupã modul în care au fost organizate în toþi anii de pânã acum. În acest moment este pornitã ºi produce energie electricã, dar funcþioneazã cu un stoc de avarie de 2 -3
mii de tone”, a declarat Petre Nica, lider Sindicatul Muntele din cadrul CEH. Termocentrala de la Paroºeni ar fi trebuit sã primeascã banii din ajutorul de stat promis de Guvern încã din aprilie, pentru a finaliza lucrãrile la instalaþia de desulfurare.
Cu toate acestea, conducerea de la Paroºeni a pornit, spun sindicatele, instalaþia. „Problemele în ceea ce priveºte mediul sunt extrem de grave ºi se pare cã le desconsiderã, dar, aºa cum am fost vizitaþi de cãtre cei de la mediu ºi la Mintia ºi la
Paroºeni, lucrurile se pot repeta. Desulfurarea de la Paroºeni bate ºi ea pasul pe loc din cauza problemelor financiare ºi a plãþilor restante, însã, din pãcate, în România, nimeni nu este tras la rãspundere pentru cã cele douã termocentrale au avut posibilitatea de a-ºi asigura pânã acum programele de desulfurare”, mai spune Nica. Termocentrala de la Paroºeni a fost opritã, în repetate rânduri, în acest an, din cauzã cã nu a mai fost cãrbune. Minerii nu reuºesc sã îºi facã un stoc pentru aceastã iarnã, iar acum se pare cã va fi consumat ºi cel existent. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Septembrie 2015
Bani pentru liceeni
Primãria Lupeni se judecã cu Apa Serv pentru despãgubiri de peste 200 de mii de lei
A
B
ani de liceu. Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar al Judeþului Hunedoara îi informeazã pe directorii unitãþilor de învãþãmânt cu privire la modalitatea de acordare a sprijinului financiar pentru elevii care provin din familii cu venituri reduse. “Pentru obþinerea ajutorului financiar în cadrul programului naþional de protecþie socialã bani de liceu, beneficiarii întocmesc o cerere pe care o depun la unitatea de învãþãmânt la care elevul este înscris. La fiecare unitate ºcoalrã se va constitui o comisie bani de liceu care va analiza fiecare dosar depus”, se aratã în comunicatul ISJ Hunedoara. Pentru a beneficia de aceºti bani, liceenii trebuie sã îndeplineascã o serie de condiþii. “Sunt în drept de a beneficia de burse bani de liceu elevii care provin din familii a cãror venit brut lunar pe membru de familie realizat în ultimele trei luni respectiv iunie, iulie, august 2015 sã nu depãºeascã 150 de lei”, se mai aratã în
Burse pentru elevi
urse pentru elevii lupeneni. B Consilierii locali de la
Lupeni au aprobat în cadrul ºedinþei lunare acordarea de burse pentru elevi, fie cã e vorba de burse sociale, de studiu sau de merit.
comunicat. Depunerea dosarelor pentru aceste burse are loc în perioada 15 septembrie – 1 octombrie. Sprijinul financiar se sisteazã dacã elevul absenteazã nejustificat minimum 20 de ore, la diferite discipline de învãþãmânt, dacã acesta a fost eliminat de la cursuri pe o perioadã de 3 – 5 zile, dacã elevul a obþinut sub nota 7 la purtare sau elevul nu mai frecventeazã cursurile unitãþii de învãþãmânt sau a fost exmatriculat. Pentru obþinerea sprijinului financiar în cadrul Programului naþional de protecþie socialã „Bani de liceu”, beneficiarii întocmesc o cerere pe care o depun la unitatea de învãþãmânt la care este înscris elevul. Cererea va fi completatã de elev cu autorizarea reprezentantului legal. Anul trecut, 1038 de liceeni hunedoreni au beneficiat de bursa acordatã prin programul naþional “bani de liceu”. Monika BACIU merit în cuantum de 75 lei /elev /lunã. ªi elevii Liceului Teoretic Lupeni vor beneficia de 6 burse de performanþã, 38 burse de merit, 11 burse de studiu ºi 45 burse sociale. La Liceul Tehnologic Lupeni vor fi acordate 1 burse de merit ºi o bursã socialã. Monika BACIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Reprezentanþii administraþiei locale de la Lupeni au acþionat în instanþã societatea de apã din Valea Jiului pentru a cere despãgubiri pentru un teren care a fost concesionat cãtre Regia Autonomã a Apei Valea Jiului în anul 1998. Nu mai puþin de peste 200 de mii de lei solicitã cei de la Lupeni de la succesorul fostei societãþi. “Primãria municipiului Lupeni ne-a dat în judecatã pentru a le achita o sumã de 233.126 de lei din care 7.699 redevenþa ºi 225.426 penalitãþi de întârziere calculate pe ultimii trei ani. Este vorba de un contract de concesiune din anul 1998 de care noi nu am ºtiut nimic. La acel moment a fost concesionat un teren
cãtre RAAVJ pentru realizarea unei investiþii care nici mãcar nu a fost începutã”, a declarat în urmã cu ceva timp Adriana Dãian, ªef Serviciu Juridic ApaServ Valea Jiului. Cei de la societatea de apã nu au fost notificaþi pânã acum de existenþa acelui contract de concesiune. Abia dupã mai bine de un deceniu, cei de la societatea de apã au fost chemaþi în instanþã. “Nu am fost notificaþi de existenþa acelui contract de concesiune. Ei nu pot cere daune pe un termen mai îndelungat pentru cã intervine prescripþia”, a mai spus sursa citatã. Directorul societãþii de apã din Valea Jiului, Costel Avram, spune cã Primãria
municipiului Lupeni nu va obþine niciun leu de la firma de apã. “Ei cred cã adunã bani de la mine pentru o secþie de la Lupeni unde nu existã nicio investiþie. Viceprimarul crede cã face bani la Lupeni cu acea concesiune. Incompetenþa unui angajat de la Lupeni nu poate fi plãtitã de ApaServ Valea Jiului”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Reprezentanþii Primãriei Lupeni nu au putut fi contactaþi pentru a oferi informaþii cu privire la acest litigiu pe care îl au cu societatea de apã din Valea Jiului.
Monika BACIU
< DECESE <
Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, este alãturi de familia Naste, în momentele grele pricinuite de trecerea în nefiinþã a celui care a fost un om respectat al comunitãþii locale din municipiul Petroºani
OCTAVIAN NASTE
Dumnezeu sã-l odihneascã! Sincere condoleanþe familiei îndoliate!
* * *
În cadrul ºedinþei Consiliului Local de la Lupeni, a fost aprobatã acordarea de burse ºcolare pentru elevii ªcolii Gimnaziale Nr. 3. Potrivit deciziei adoptate de consilierii locali din Lupeni, elevii ªcolii nr.3 vor beneficia de 41 burse ºcolare de
Cronica Vãii Jiului
paServ Valea Jiului ºi Primãria Lupeni, la barã în octombrie. În data de ºase octombrie se vor întâlni la Tribunalul Hunedoara cele douã pãrþi.
Pierderea celui care a fost
OCTAVIAN NASTE este pentru mine un moment de adâncã durere. Adresez sincere condoleanþe familiei îndoliate ºi mã rog ca Dumnezeu sã-l cãlãuzeascã pe Octavian în lumea celor drepþi. Costel Avram Director Apa Serv Valea Jiului
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 2 Septembrie 2015
Un urs face prãpãd în Dâlja ºi Iscroni
G
ospodarii au ajuns sã doarmã cu oile în casã de teama fiarei sãlbatice care a atacat ºi le-a omorât câinii. Animalul nu se teme de zgomot ºi sfâºie tot ce-i iese în cale. Vânãtorii nu pot face nimic pentru cã încã nu au primit autorizaþie de a captura sãlbãticiunea. Zeci de câini au fost sfâºiaþi de un urs care s-a aciuat în zona Dâlja din municipiul Petroºani, iar de circa o lunã de zile face prãpãd în gospodãriile localnicilor. Ursul atacã mai ales animalele din curþile oamenilor, dat fiind faptul cã gospodarii încã nu au coborât oile din munte. Dupã ce-i sfâºie, le mãnâncã doar organele interne, iar în ciuda încercãrilor disperate ale oamenilor de a-l goni în pãdure, ursul s-a obiºnuit cu prezenþa lor ºi nu se teme. Ultimul atac a avut loc ieri noapte, un câine dintr-o gospodãrie din zona Livezeni-Iscroni fiind omorât de sãlbãticiune. La finele lunii august, gospodarii au cerut ajutor prin 112, disperaþi de ferocitatea animalului. Astfel, din data de 28 august, zona este patrulatã de vânãtori ºi jandarmii montani din Parâng,
pentru a fi evitatã o tragedie. Animalul a coborât zilele trecute în zona intens populatã a Petroºaniului, pânã în curtea unei firme aflatã la ieºirea din cel mai mare cartier al municipiului. Autoritãþile se tem cã pânã când un om este atacat de fiarã mai este doar un pas, mai ales cã în urmã cu doi ani un miner a fost sfâºiat de un urs în apropiere. În zona cãtunului Dâlja, Staþia CFR Livezeni dar ºi pe partea cu Slãtinioara, oamenii sunt în alertã ºi fac de pazã noaptea în speranþa cã larma lor va speria în cele din urmã animalul sãlbatic.
N
u se mai sperie
Efortul lor este în zadar pentru cã fiara sfâºie în faþa lor indiferent de ceea ce fac pentru a o speria. „Suntem terorizaþi ºi nimeni nu poate face nimic pentru cã nu este autorizaþie de a-l vâna. A prins gustul cãrnii ºi nu se va mai opri, aproape zilnic ne omoarã câte un animal. Acum are de mâncare, sunt prune în livezi, mere, este hranã. A intrat în curte, a luat câinele din lanþ ºi a dat cu el de l-a rupt în douã. I-a mâncat inima ºi ficatul. Am aruncat cu petarde în el, am bãtut în niºte table, am fãcut zgomot de se trezeau
împuºcãm, se vedem ce decizie se va lua”, mai explicat preºedintele asociaþiei care gestioneazã fondul de vânãtoare.
A
ºi morþii. S-a uitat la noi ºi ºi-a vãzut de treabã”, spune unul dintre gospodarii din zona Dâlja. Autoritãþile ºtiu de pericol ºi vânãtorii care gestioneazã fondul din zonã încearcã sã þinã animalul la distanþã de casele oamenilor. „S-a fãcut tot ce trebuia pânã în momentul acesta, acþiuni de îndepãrtare, patrulãri, însã ursul nu pleacã de acolo. A gãsit o sursã de hranã, respectiv câinii oamenilor ºi nu pleacã. Nu se teme de prezenþa omului, nu se teme de zgomot, are un comportament anormal. A atacat în special câini, a intrat în curtea casei ºi a luat câinele din lanþ. Am înþeles cã sunt ºi animale ucise, dar nu avem nici o plângere scrisã de la oameni. Avem doar pentru
Chef în aria protejatã
A
u intrat cu maºinile pe plaja de pe litoral sau chiar în mare ºi acum au ajuns ºi pânã în inima celei mai mari rezervaþii a biosferei din þara noastrã, respectiv Parcul Naþional Retezat unde s-au pus pe dat petreceri. Angajaþii APNR au luat mãsuri, însã meltenii nu recunosc ºi se luptã cu cei care protejeazã aria. Parcul Naþional Retezat a lansat un apel cãtre iubitorii muntelui prin care cere ajutor la dovedirea unei infracþiuni comisã de câþiva aºa-ziºi turiºti. Aceºtia ºi-au întins ceaunele în aria protejatã, în zona Gura Bucurei ºi dupã ce au fost prinºi ºi amendaþi, în loc sã-ºi recunoascã greºeala au contestat procesele verbale.
câinii din gospodãrii. Zona este patrulatã de noi din data de 28 august, de când a fost primul apel la 112, ºi acolo este în permanenþã personal de vânãtoare ºi jandarmi montani”, a declarat Marian Mustaþã, preºedintele AVPS Bãniceana. Prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu a informat forurile competente pentru a se evita o tragedie, însã pentru vânarea exemplarului trebuie îndeplinite condiþiile legale. „Chiar astãzi (n.r. ieri) cei de la Mediu au reacþionat foarte repede ºi ne-au informat cã s-a trimis documentaþia la minister. În momentul în care se va da, se vor lua mãsurile care se impun. Fie se tranchilizeazã ºi i se face o relocare, ori îl
Totul s-a întâmplat în data de 16 august 2015, susþin reprezentanþii APNR care au întocmit 2 procese verbale de contravenþie. Ambele pentru aprinderea focului (pentru preparare mâncare la ceaun, în cadrul unei petreceri zgomotoase) în fond forestier. „Fãptaºii neagã aceastã acþiune ºi contestã procesele verbale. Pe aceasta cale avem nevoie de sprijinul iubitorilor de munte, care în data de 16 august, între orele 10-12, au fost în zona Gura Bucurei ºi deþin fotografii ºi filmãri cu focul aprins ºi
tacat de urs
În urmã cu circa trei ani, un bãrbat de 41 de ani din municipiul Petroºani, aflat la o stânã de la poalele Parângului, situatã în zona Saºa, o zonã apropiatã de municipiul Petroºani, a fost atacat de un urs ºi a scãpat cu viaþã datoritã câinilor, care s-au luptat cu fiara ºi au pus-o pe fugã. Miner de meserie, omul mai avea doar 10 metri pânã în stânã, însã atacul a fost atât de violent, încât n-a reuºit sã fugã. Ursul l-a zgâriat pe faþã ºi pe mâini cu ghearele ºi aproape i-a smuls buza de jos. Imediat, ciobanii din apropiere au chemat ajutoare ºi ortacul a fost dus la Spitalul din Petroºani, unde i s-a acordat primul ajutor ºi mai apoi, dupã un tratament obligatoriu la clinica de boli infecþioase din Vulcan, a fost transferat la Deva, unde medicii i-au reconstruit faþa, pentru cã animalul i-a smuls o bucatã din buzã, dar ºi o bucatã din antebraþ. Dupã atac animalul a fost capturat. Pe de altã parte, un recensãmânt fãcut în urmã cu circa doi ani aratã cã pe fondul de vânãtoare ce se întinde de la culmea Maleii la Slima, Polatiºte ºi Dâlja, trãiesc între 15 ºi 20 de urºi. Maximilian GÂNJU
fãptaºii”, se aratã în apelul APNR lansat pe site-ul propriu ºi o reþea socialã. Probele au apãrut imediat, iar Administraþia Parcului Naþional Retezat mai aºteaptã ºi alte probe care sã nu poatã fi tãgãduite. „Pentru probarea faptei respective avem
deja martori credibili care sã confirme existenþa situaþiei descrise, iar prin rugãmintea noastrã dorim sã gãsim probe suplimentare, dacã cineva are posibilitatea ºi amabilitatea sã ni le furnizeze”, aratã reprezentanþii APNR. Maximilian GÂNJU
4 Sport
Henþ cu mâna
Micul fotbal, marea bucurie Fotbalul la sate triumfã. Mãcar aici... Am vãzut în week-endul trecut, la 14 ani de la lansarea unui campionat între satele comunei Pui, din nou multã lume în cea mai btinorã „aglomeraþie” ruralã din Þara Haþegului.
Au fost finale la fotbal într-o competiþie demaratã la mijloc de iulie, cu meciuri pasionante, scoruri strânse sau diferenþe mari, goluri frumoase, bare ºi intervenþii, spectaculoase, dar mai ales mulþi oameni. Semn cã ºi la sat fotbalul se mãnâncã pe pâine ºi trãirile pot fi la fel de intense ca la orice rând înalt.â Toatã suflarea comunei
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
Start cu sac de goluri
N
u mai puþin de 31 goluri s-au marcat în etapa de start a Ligii a IV-a hunedorene, fiind câteva partide cu scoruri mare.
La Lonea, Inter Petrila a luat un start lansat, 10 – 0 cu Minerul Uricani, altãdatã un derby pe muchie de cuþit. Echipa lui Vuþã Moldovan a jucat dezlãnþuit, punctând prin Cozac (4), Kalai (3), Adi
Sport 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Septembrie 2015
Câmpean ºi Horvath, umilind pur ºi simplu echipa de pe Jiul de Vest.
Iosif Kalai, revine la Inter Petrila cu trei goluri
Hercules Lupeni – Aurul Brad 4 – 1 (2 – 0) Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): Kiorean – Ciorâia (min. 78 Bertea), M. Dumitrescu, Curtean, D. Savu – Harangozo II, Ciocârlan, Harangozo I, M. Pop – M. Filip (min. 83 Ifrim), R. Moldovan. Aurul Brad (antr. Alin Gomoi): Zmãu – A. Lup, M. Bãnãrescu, R. Filipaº, Miclean – Rucãreanu (min. 65 Strãuþ), I. Lazãr, Raþ (min. 46 Rostaº), Leaha – Vurnea (min. 62 Dion, Rus), Stoicoiu (min. 55 I. Filipaº). Arbitru: Petre Voica – Deva. Obs. AJF: Stan Hanzi – Deva. Spectatori: 300. Golurile: 1 – 0: M. Dumitrescu (min. 5) cu capul din 5m. 2 – 0: M. Filip (min. 43) din 7m în urma unei lovituri libere executate de R. Moldovan. 3 – 0: M. Filip (min.55) din acþiune. 3 – 1: R. Filipaº (min. 65) cu capul. 4 – 1: M. Filip (min. 80) din 5m.
Nici Haþegul nu a avut milã de vulcãneni, Retezatul aplicând un sec 3 – 0 C.S.-ului din Valea Jiului, prin golurile lui Caia (2) ºi Andrei Gigã Criºan, fost la Hercules Lupeni. Vulcãnenii au scuza cã au jucat cu mulþi debutanþi, Liv. Militaru (portar), Hiricoiu, Silip, Bãrcãceanu sau Bãcãran fiind niºte necunoscuþi, în timp ce titularii Mugurel Radu (accidentat) ºi Adi Roºian (suspendat) au lipsit. Jiul Petroºani – Aurul Certej 0 – 3 (sub privirile pline de compasiune ale legendei Gigi Mulþescu în tribunã!), având doar satisfacþia victoriei juniorilor, 6 – 0, prin golurile lui M. Bãlãu (2), Pãsãricã, Pârvulescu ºi Totor (2). Universitatea Petroºani a capotat ºi ea lamentabil acasã, 0 – 2 cu Victoria Cãlan. Hercules Lupeni, cu un lot restrâns, dar omogen,
Pui a fost prezentã la finalele pentru locurile 3 ºi 1, unde s-a jucat la mare ambiþie. Au fost acolo ºi copii preºcolari ºi bãieþi octogonari, fete ºi femei, conducãtorii comunitãþii locale, ba chiar ºi o mare vedetã a fotbalului românesc, numindu-l aici pe Gigi Mulþescu. Sunt detalii pe care le vom trata pe larg în ediþia de mâine. Sã
i-a spulberat pe foºtii divizionari „A” (e drept, în anii ’40...) de la Aurul Brad cu un clar 4 – 1 (M. Filip 3, M. Dumitrescu resp., R. Filipaº), atacând prima etapã de pe poziþia secundã, pe care a terminat sezonul trecut.
F
ilip Redivivus
Cu siguranþã plecãrile lui D. Ursachi, Soare ºi Brânduºa din atacul lupeniului au lãsat goluri serioase în abordarea ofensivã a vicecampionilor de ediþia trecutã, dar totul s-a rezolvat, se pare, din prima etapã. Cele douã vârfuri, Rere Moldovan ºi Marian Filip au dovedit o mare poftã de joc, mai ales Filip, care nu încheiase ediþia trecutã cu prea multe laude... În schimb la acest joc, el a fost tot timpul o ameninþare realã pentru poarta brãdenilor, reuºind sã o „ciuruie” de trei ori! La scorul de 1 – 0, M. Filip (min. 30) are o mare ocazie, dar ºutul sãu din 8m nimereºte portarul! Rere Moldovan putea ºi el înscrie (min. 40), dar splendidul sãu ºut de la 18m trece rezant pe lângã poarta lui Zmãu.
La reluare, acelaºi M. Filip (min. 50) putea înscrie, dar trage în portar din 5 m, pentru ca Andrei „Deiu” Harangozo II sã rateze o ultimã ocazie în min. 67, la o loviturã liberã de la 24 m, trimisã razant pe lângã poartã. Un început bun al lupenenilor, care nu ºi-au pus nici o clipã la îndoialã obþinerea celor trei puncte în acest meci.
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
Campionii þinuþi în ºah
vedeþi cum se poate trãi o mare bucurie ºi la fotbalul mic.
Caia (Retezatul Haþeg) a reuºit dubla cu CS Vulcan
Intervenþie spectaculoasã a lui Doru Turcu (nr 17 de la Mãgura Pui)
Campioana seriei a 2-a din ediþia trecutã a Ligii a V-a hunedorene, Cetate Rãchitova, a avut mari emoþii la „vecina de peste gard”, pe terenul de la Tuºtea, în meciul cu Unirea Gen. Berthelot, scor 3 – 3. Rãchitovenii au deschis scorul prin Susan, apoi Dumbravã ºi Feger au dus scorul la 2 – 1 pentru gazde, se ajunge la 2 – 2, gol Emanuel Bãiconi, Dumbravã ridicã scorul la 3 – 2 pentru Unirea, va fi 3 – 3, gol Mailat pentru Cetate Rãchitova. „Felicit arbitrajul prestat de Vali Gavrilã din Criºcior” a declarat la final
Ion Radu, antrenorul celor de la Gen. Berthelot. În schimb, campioana din seria 1 din campionatul precedent, Mureºul Pricaz, a început în forþã, cu o victorie clarã 9 – 1 cu Victoria Dobra.
S tart necorespunzãtor...
atãl ºi fiul
În componenþa echipei Aurul Brad au jucat timp de 35 de minute în meciul de la Lupeni, Radu ºi Ionuþ Filipaº, respectiv tatã (40 ani) ºi fiu (18 ani). Tatãl Radu a fost unul dintre cei mai buni jucãtori ai Bradului, reuºind sã marcheze unicul gol al echipei sale.
P
unctul slab.
Nu toate au funcþionat bine la Lupeni. O mare problemã o ridicã postul de radio, acolo unde Kiorean, noul venit de la Univ. Petroºani, a gafat în vreo 3 – 4 intervenþii. Se pare însã cã din aceastã sãptãmânã la echipa lui Dan Voicu va reveni portarul Adi Farcaº, dupã un periplu prin Uniunea Europeanã...
F
ostul mare jucãtor ºi antrenor al Jiului, Gigi Mulþescu (63 ani), aflat în concediu...
M. Filip a reuºit hat-trickul pentru Hercules Lupeni
Mãgura Pui – C.S. Ghelari 2 – 3 (0 – 2) Mãgura Pui (antr. Ovidiu Ciolea): Nistorescu – Cãpriþã, Borbei (min. 83 Murgoi), Albesc, Roºca – I. Bãluºe, Al. Popescu, Ov. Ciolea (min. 70 Adr. Zorfi), A. Turcu – Pau, Albu. C.S. Ghelari (antr. Lucian Pop): Gromea – Bradinã, Iuºan, Damgã, Matiº – Sebestyen, Kutyfalvi, Burticã, Cãrpiniºan – Cojocar, R. Moþ. Arbitru: Cristian Lazãr – Petrila. z Spectatori: 40. Golurile: 0 – 1: R. Moþ (min. 9) din loviturã liberã de la 30m. 0 – 2: Kutyfalvi (min. 12) cu boltã de la 20m. 1 – 2: Albu (min. 47) ºut de la 40m. 2 – 2: Albu (min. 62), preluare pe piept, ºut din întoarcere de la 6m sub barã. 2 – 3: Cojocar (min. 71) a speculat o gafã a lui Albescu.
81
de ani au împreunã
Veteranii meciului de la Pui, Cãpriþã (40 ani) ºi Kutyfalvi (41 ani) care au venit în teren pe tot parcursul meciului.
... cum ar spune un fost pseudoanalist (!) sportiv local al echipei de la Pui, deºi pornea net favoritã. Cu toate astea, nu trece un sfert de orã ºi out – siderul conduce cu 2 – 0! A. Turcu dezgheaþã apele pentru Mãgura în min. 21 cu un ºut frumos de la 30m, dar apãrã Gromea.
Din etape adunate...
T
Albu dã tonul speranþei pentru gazde cu un gol superb, dar tot el va rata în min. 50 din 5m ºi în min. 52, când ºutul sãu de la 30m este apãrat de Gromea. Gafa lui Albesc de la 2 – 3 taie elanul gazdelor, dar putea fi egal în min. 87, când ºutul senzaþional expediat de A. Turcu spre vinclu va fi apãrat formidabil de portarul Gromea.
...în Þara Haþegului, a dat o fugã ºi pânã la Petroºani, sã vadã la lucru echipa lui de suflet, Jiul. Din pãcate a rãmas foarte dezamãgit de starea actualã de
K
alai ºi „rãzbunãtorii” Inter Petrila ºi-a tocat adversarul de la Uricani, la mijloc fiind ºi douã motive... motivate! „Veteranul” Iosif Kalai (35 ani), revine la echipa mamã dupã vreo 15 ani de pereglinãri, cu poftã de joc ºi de gol, marcând trei goluri, iar ceilalþi jucãtori n-au uitat o umilinþã de acum câþiva ani, când o echipã de
lucruri: „Nu credeam cã se va ajunge aici! Nici mãcar în Liga a IV-a, un fel de ceas al 12-lea în fotbal, nimeni nu încearcã sã întindã o mânã de ajutor. Admirabil efortul lui Militaru, Tudorache, Kanduth, ºi ei foºti jucãtori ai Jiului, pentru cã încearcã sã menþinã în viaþã un nume care se apropie de suta de ani, dar numai aºa nu vor putea sã reziste. Am vãzut la meciul cu Certejul câþiva tineri talentaþi, dar ei vor fi doar sacrificaþi pe altarul indiferenþei celor care ar trebui sã se implice în fotbal. Cred cã e vorba doar de voinþã, resurse s-ar mai gãsi” a spus Gigi Mulþescu.
juniori petrileanã a fost „mãrunþitã” la scor de o echipã Minerul Uricani mult mai dotatã.
N
u i-au iertat nici pe ãia mici! Inter Petrila a început încã de dimineaþã cu „mãcelul” la poarta Uricaniului. Juniorii au deschis balul cu 9 – 0 (goluri Ciort 3, Csaholchi 3, Marioane, Diaconu,
Anghel), apoi a urmat acel 10 – 0 al seniorilor, per total, producþie bunã la hectar, Inter Petrila – Minerul Uricani 19 – 0!!!
R
atangii de la institut
Surprinzãtoarea înfrângerea universitarilor petroºeneni pe teren propriu cu
Victoria Cãlan, dar principala cauzã este ineficacitatea celor din atac. Rând pe rând, în acest meci, Ionuþ Gavriluþ, Ov. Popesc, Rareº Popa sau Fãuricã s-au întrecut care mai de care în a rata situaþii bune de gol. Cãlanul a jucat mai eficient, s-a dus de douã ori în atac ºi a marcat... douã goluri!
4 Sport
Henþ cu mâna
Micul fotbal, marea bucurie Fotbalul la sate triumfã. Mãcar aici... Am vãzut în week-endul trecut, la 14 ani de la lansarea unui campionat între satele comunei Pui, din nou multã lume în cea mai btinorã „aglomeraþie” ruralã din Þara Haþegului.
Au fost finale la fotbal într-o competiþie demaratã la mijloc de iulie, cu meciuri pasionante, scoruri strânse sau diferenþe mari, goluri frumoase, bare ºi intervenþii, spectaculoase, dar mai ales mulþi oameni. Semn cã ºi la sat fotbalul se mãnâncã pe pâine ºi trãirile pot fi la fel de intense ca la orice rând înalt.â Toatã suflarea comunei
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
Start cu sac de goluri
N
u mai puþin de 31 goluri s-au marcat în etapa de start a Ligii a IV-a hunedorene, fiind câteva partide cu scoruri mare.
La Lonea, Inter Petrila a luat un start lansat, 10 – 0 cu Minerul Uricani, altãdatã un derby pe muchie de cuþit. Echipa lui Vuþã Moldovan a jucat dezlãnþuit, punctând prin Cozac (4), Kalai (3), Adi
Sport 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Septembrie 2015
Câmpean ºi Horvath, umilind pur ºi simplu echipa de pe Jiul de Vest.
Iosif Kalai, revine la Inter Petrila cu trei goluri
Hercules Lupeni – Aurul Brad 4 – 1 (2 – 0) Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): Kiorean – Ciorâia (min. 78 Bertea), M. Dumitrescu, Curtean, D. Savu – Harangozo II, Ciocârlan, Harangozo I, M. Pop – M. Filip (min. 83 Ifrim), R. Moldovan. Aurul Brad (antr. Alin Gomoi): Zmãu – A. Lup, M. Bãnãrescu, R. Filipaº, Miclean – Rucãreanu (min. 65 Strãuþ), I. Lazãr, Raþ (min. 46 Rostaº), Leaha – Vurnea (min. 62 Dion, Rus), Stoicoiu (min. 55 I. Filipaº). Arbitru: Petre Voica – Deva. Obs. AJF: Stan Hanzi – Deva. Spectatori: 300. Golurile: 1 – 0: M. Dumitrescu (min. 5) cu capul din 5m. 2 – 0: M. Filip (min. 43) din 7m în urma unei lovituri libere executate de R. Moldovan. 3 – 0: M. Filip (min.55) din acþiune. 3 – 1: R. Filipaº (min. 65) cu capul. 4 – 1: M. Filip (min. 80) din 5m.
Nici Haþegul nu a avut milã de vulcãneni, Retezatul aplicând un sec 3 – 0 C.S.-ului din Valea Jiului, prin golurile lui Caia (2) ºi Andrei Gigã Criºan, fost la Hercules Lupeni. Vulcãnenii au scuza cã au jucat cu mulþi debutanþi, Liv. Militaru (portar), Hiricoiu, Silip, Bãrcãceanu sau Bãcãran fiind niºte necunoscuþi, în timp ce titularii Mugurel Radu (accidentat) ºi Adi Roºian (suspendat) au lipsit. Jiul Petroºani – Aurul Certej 0 – 3 (sub privirile pline de compasiune ale legendei Gigi Mulþescu în tribunã!), având doar satisfacþia victoriei juniorilor, 6 – 0, prin golurile lui M. Bãlãu (2), Pãsãricã, Pârvulescu ºi Totor (2). Universitatea Petroºani a capotat ºi ea lamentabil acasã, 0 – 2 cu Victoria Cãlan. Hercules Lupeni, cu un lot restrâns, dar omogen,
Pui a fost prezentã la finalele pentru locurile 3 ºi 1, unde s-a jucat la mare ambiþie. Au fost acolo ºi copii preºcolari ºi bãieþi octogonari, fete ºi femei, conducãtorii comunitãþii locale, ba chiar ºi o mare vedetã a fotbalului românesc, numindu-l aici pe Gigi Mulþescu. Sunt detalii pe care le vom trata pe larg în ediþia de mâine. Sã
i-a spulberat pe foºtii divizionari „A” (e drept, în anii ’40...) de la Aurul Brad cu un clar 4 – 1 (M. Filip 3, M. Dumitrescu resp., R. Filipaº), atacând prima etapã de pe poziþia secundã, pe care a terminat sezonul trecut.
F
ilip Redivivus
Cu siguranþã plecãrile lui D. Ursachi, Soare ºi Brânduºa din atacul lupeniului au lãsat goluri serioase în abordarea ofensivã a vicecampionilor de ediþia trecutã, dar totul s-a rezolvat, se pare, din prima etapã. Cele douã vârfuri, Rere Moldovan ºi Marian Filip au dovedit o mare poftã de joc, mai ales Filip, care nu încheiase ediþia trecutã cu prea multe laude... În schimb la acest joc, el a fost tot timpul o ameninþare realã pentru poarta brãdenilor, reuºind sã o „ciuruie” de trei ori! La scorul de 1 – 0, M. Filip (min. 30) are o mare ocazie, dar ºutul sãu din 8m nimereºte portarul! Rere Moldovan putea ºi el înscrie (min. 40), dar splendidul sãu ºut de la 18m trece rezant pe lângã poarta lui Zmãu.
La reluare, acelaºi M. Filip (min. 50) putea înscrie, dar trage în portar din 5 m, pentru ca Andrei „Deiu” Harangozo II sã rateze o ultimã ocazie în min. 67, la o loviturã liberã de la 24 m, trimisã razant pe lângã poartã. Un început bun al lupenenilor, care nu ºi-au pus nici o clipã la îndoialã obþinerea celor trei puncte în acest meci.
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
Campionii þinuþi în ºah
vedeþi cum se poate trãi o mare bucurie ºi la fotbalul mic.
Caia (Retezatul Haþeg) a reuºit dubla cu CS Vulcan
Intervenþie spectaculoasã a lui Doru Turcu (nr 17 de la Mãgura Pui)
Campioana seriei a 2-a din ediþia trecutã a Ligii a V-a hunedorene, Cetate Rãchitova, a avut mari emoþii la „vecina de peste gard”, pe terenul de la Tuºtea, în meciul cu Unirea Gen. Berthelot, scor 3 – 3. Rãchitovenii au deschis scorul prin Susan, apoi Dumbravã ºi Feger au dus scorul la 2 – 1 pentru gazde, se ajunge la 2 – 2, gol Emanuel Bãiconi, Dumbravã ridicã scorul la 3 – 2 pentru Unirea, va fi 3 – 3, gol Mailat pentru Cetate Rãchitova. „Felicit arbitrajul prestat de Vali Gavrilã din Criºcior” a declarat la final
Ion Radu, antrenorul celor de la Gen. Berthelot. În schimb, campioana din seria 1 din campionatul precedent, Mureºul Pricaz, a început în forþã, cu o victorie clarã 9 – 1 cu Victoria Dobra.
S tart necorespunzãtor...
atãl ºi fiul
În componenþa echipei Aurul Brad au jucat timp de 35 de minute în meciul de la Lupeni, Radu ºi Ionuþ Filipaº, respectiv tatã (40 ani) ºi fiu (18 ani). Tatãl Radu a fost unul dintre cei mai buni jucãtori ai Bradului, reuºind sã marcheze unicul gol al echipei sale.
P
unctul slab.
Nu toate au funcþionat bine la Lupeni. O mare problemã o ridicã postul de radio, acolo unde Kiorean, noul venit de la Univ. Petroºani, a gafat în vreo 3 – 4 intervenþii. Se pare însã cã din aceastã sãptãmânã la echipa lui Dan Voicu va reveni portarul Adi Farcaº, dupã un periplu prin Uniunea Europeanã...
F
ostul mare jucãtor ºi antrenor al Jiului, Gigi Mulþescu (63 ani), aflat în concediu...
M. Filip a reuºit hat-trickul pentru Hercules Lupeni
Mãgura Pui – C.S. Ghelari 2 – 3 (0 – 2) Mãgura Pui (antr. Ovidiu Ciolea): Nistorescu – Cãpriþã, Borbei (min. 83 Murgoi), Albesc, Roºca – I. Bãluºe, Al. Popescu, Ov. Ciolea (min. 70 Adr. Zorfi), A. Turcu – Pau, Albu. C.S. Ghelari (antr. Lucian Pop): Gromea – Bradinã, Iuºan, Damgã, Matiº – Sebestyen, Kutyfalvi, Burticã, Cãrpiniºan – Cojocar, R. Moþ. Arbitru: Cristian Lazãr – Petrila. z Spectatori: 40. Golurile: 0 – 1: R. Moþ (min. 9) din loviturã liberã de la 30m. 0 – 2: Kutyfalvi (min. 12) cu boltã de la 20m. 1 – 2: Albu (min. 47) ºut de la 40m. 2 – 2: Albu (min. 62), preluare pe piept, ºut din întoarcere de la 6m sub barã. 2 – 3: Cojocar (min. 71) a speculat o gafã a lui Albescu.
81
de ani au împreunã
Veteranii meciului de la Pui, Cãpriþã (40 ani) ºi Kutyfalvi (41 ani) care au venit în teren pe tot parcursul meciului.
... cum ar spune un fost pseudoanalist (!) sportiv local al echipei de la Pui, deºi pornea net favoritã. Cu toate astea, nu trece un sfert de orã ºi out – siderul conduce cu 2 – 0! A. Turcu dezgheaþã apele pentru Mãgura în min. 21 cu un ºut frumos de la 30m, dar apãrã Gromea.
Din etape adunate...
T
Albu dã tonul speranþei pentru gazde cu un gol superb, dar tot el va rata în min. 50 din 5m ºi în min. 52, când ºutul sãu de la 30m este apãrat de Gromea. Gafa lui Albesc de la 2 – 3 taie elanul gazdelor, dar putea fi egal în min. 87, când ºutul senzaþional expediat de A. Turcu spre vinclu va fi apãrat formidabil de portarul Gromea.
...în Þara Haþegului, a dat o fugã ºi pânã la Petroºani, sã vadã la lucru echipa lui de suflet, Jiul. Din pãcate a rãmas foarte dezamãgit de starea actualã de
K
alai ºi „rãzbunãtorii” Inter Petrila ºi-a tocat adversarul de la Uricani, la mijloc fiind ºi douã motive... motivate! „Veteranul” Iosif Kalai (35 ani), revine la echipa mamã dupã vreo 15 ani de pereglinãri, cu poftã de joc ºi de gol, marcând trei goluri, iar ceilalþi jucãtori n-au uitat o umilinþã de acum câþiva ani, când o echipã de
lucruri: „Nu credeam cã se va ajunge aici! Nici mãcar în Liga a IV-a, un fel de ceas al 12-lea în fotbal, nimeni nu încearcã sã întindã o mânã de ajutor. Admirabil efortul lui Militaru, Tudorache, Kanduth, ºi ei foºti jucãtori ai Jiului, pentru cã încearcã sã menþinã în viaþã un nume care se apropie de suta de ani, dar numai aºa nu vor putea sã reziste. Am vãzut la meciul cu Certejul câþiva tineri talentaþi, dar ei vor fi doar sacrificaþi pe altarul indiferenþei celor care ar trebui sã se implice în fotbal. Cred cã e vorba doar de voinþã, resurse s-ar mai gãsi” a spus Gigi Mulþescu.
juniori petrileanã a fost „mãrunþitã” la scor de o echipã Minerul Uricani mult mai dotatã.
N
u i-au iertat nici pe ãia mici! Inter Petrila a început încã de dimineaþã cu „mãcelul” la poarta Uricaniului. Juniorii au deschis balul cu 9 – 0 (goluri Ciort 3, Csaholchi 3, Marioane, Diaconu,
Anghel), apoi a urmat acel 10 – 0 al seniorilor, per total, producþie bunã la hectar, Inter Petrila – Minerul Uricani 19 – 0!!!
R
atangii de la institut
Surprinzãtoarea înfrângerea universitarilor petroºeneni pe teren propriu cu
Victoria Cãlan, dar principala cauzã este ineficacitatea celor din atac. Rând pe rând, în acest meci, Ionuþ Gavriluþ, Ov. Popesc, Rareº Popa sau Fãuricã s-au întrecut care mai de care în a rata situaþii bune de gol. Cãlanul a jucat mai eficient, s-a dus de douã ori în atac ºi a marcat... douã goluri!
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Septembrie 2015
Monica Iacob-Ridzi:
“În România s-a reintrodus pedeapsa cu moartea. Cer public legalizarea ei. Pentru toþi deþinutii bolnavi” n România s-a “Î reintrodus pedeapsa cu moartea. Cer public legalizarea ei. Pentru toþi deþinuþii bolnavi”. În special pentru cei cu infracþiuni economice, care nu reprezintã pericol pentru societate ºi nu au antecedente penale, dar care au primit pedepse mai mari decât violatorii ºi criminalii recidiviºti.
De ce sã mai cheltuie statul bani cu deþinuþii bolnavi, care au nevoie de tratamente, transport, spital, analize, investigaþii, regim alimentar, etc., dacã sfârºitul, în funcþie de cât rezista fiecare, e acelaºi: moartea? Deþinuþii bolnavi nu pot fi nici mãcar reeducaþi, pentru cã, bolnavi fiind, nu pot participa la activitãþile socio-educative. Prin urmare, scopul pedepsei privative de libertate, anume reeducarea, nu poate fi atins. Deþinuþii bolnavi nu pot fi nici eliberaþi condiþionat, mai repede, pentru cã fiind inapþi medical, nu pot munci, prin urmare nu pot obþine nici zile câºtig. Mai repede sunt eliberaþi din penitenciare criminalii ºi violatorii sãnãtoºi, care muncesc. Duminicã, 16 august 2015, o ºtire la televizor anunþa cã un
deþinut bolnav din penitenciarul din Craiova a murit. Pe noi, cei din penitenciare, aceste informaþii nu ne surprind, pentru ca deþinuþi bolnavi mor, în fiecare sãptãmânã, sau chiar mai des, în anumite penitenciare. Noi, cei care suntem bolnavi, ne întrebãm: “Oare voi fi eu urmãtorul? Cât voi mai rezista?“. Am aflat, de la televizor, cã deþinutul care a murit era un om de afaceri din Craiova. Fusese condamnat pentru o infracþiune economicã, în februarie 2014 ºi urma sã fie eliberat peste o lunã. Era în evidenþa penitenciarului ca suferind de mai multe afecþiuni cronice. Din pãcate, organismul lui a cedat, dupã un an ºi jumãtate de detenþie. Dumnezeu sã-l odihneascã! În esenþã, dacã suferi de boli cronice, în penitenciar este imposibil sã respecþi recomandãrile medicilor, pentru a nu îþi agrava afecþiunile. Sfârºitul este acelaºi, pentru toþi cei care suferã de boli cronice: moartea. Dacã ar fi fost acasã ºi ar fi putut respecta recomandãrile medicilor, omul de afaceri din Craiova ar fi fost în viaþã în acest moment. Dupã un an ºi jumãtate de detenþie, de chin
ºi suferinþã, acest om a murit. Copiii lui au rãmas fãrã tatã, soþia fãrã sprijin, familia în suferinþã cumplitã. Era condamnat pentru o infracþiune economicã ºi nu avea nici antecedente penale. Stau ºi mã întreb, cei care l-au condamnat la o pedeapsã privativã de libertate, ºtiind ce afecþiuni are, dorm liniºtiþi acum? Oare câþi oameni trebuie sã mai moarã în penitenciarele din România ca sã-ºi îndrepte cineva privirea ºi spre acest sistem? Câte procese trebuie sã mai piardã România la CEDO, câþi bani trebuie sã mai plãtescã românii despãgubiri deþinuþilor, ca sã aibã curaj oamenii politici sã iasã din zona discursului populist ºi sã ia o decizie ºi sã decongestioneze penitenciarele din România, sã facã loc pentru violatori ºi criminali ºi sã-i lase acasã pe cei bolnavi, care nu reprezintã un pericol pentru societate, ca sã-ºi trãiascã ultimele zile, luni sau cât le mai dã Dumnezeu, alãturi de copii, de familie? Vi se pare cã românii trãiesc mai bine dacã deþinuþii bolnavi mor în penitenciare? Cã justiþia este mai credibilã? Cã statul de drept este mai puternic? Dacã statul cheltuie bani sã þinã în penitenciare oameni bolnavi, fãrã antecedente
penale, care nu reprezintã un pericol pentru societate? De ce sã nu-i lãsãm, ca în alte þãri din UE, sã ispãºeascã pedeapsa la domiciliu, sã-i îngrijeascã familia? De ce sã le plãtim noi, din bani publici, transportul de la penitenciar la spital, uneori zilnic pentru chimioterapie, proceduri medicale, investigaþii ºi tratamente? ªtiþi cã sunt deþinuþi care sãvârºesc infracþiuni, intenþionat, pentru a ajunge într-un penitenciar ºi a fi duºi cu maºina la spital pentru investigaþii ºi tratamente, care se fac cu prioritate pentru deþinuþi, în timp ce ceilalþi bolnavi aºteaptã pe holurile spitalelor? Cele mai mari sume de bani se cheltuie în penitenciare cu pazã, transportul, cazarea, investigaþiile ºi tratamentele miilor de deþinuþi bolnavi. Nu ar fi mai bine sã contribuim la creºterea pensiilor, salariilor sau alocaþiilor copiilor noºtri cu aceºti bani? Sau sã renovãm câteva spitale? Sau penitenciarele? Pentru cã, în acest moment, ºi deþinuþii sãnãtoºi se îmbolnãvesc din cauza condiþiilor de detenþie. Mã întreb când ºi cine sau dacã va avea cineva curajul sã facã ceva ºi pentru sistemul penitenciar din România. Pentru
Sperã la amânarea termenului de închidere a minelor
S
indicaliºtii sperã în amânarea termenului de închidere a minelor viabile din Valea Jiului.
Dacã la sfârºitul sãptãmânii trecute, preºedintele CA al CEH, Aurelian Ghimpãu a declarat cã din Valea Jiului se va scoate ultima lopatã de cãrbune în anul 2018, sindicaliºtii sperã ca acest termen sã fie prelungit pânã dupã anii 2020. “Este doar afirmaþia lui (Aurelian Ghimpãu-n.r.). NU are cum sã facã treaba asta”, a declarat preºedintele Sindicatului Muntele, Petre Nica. “Decembrie 2018 este ultima tonã de cãrbune care se va scoate din Valea Jiului", a declarat Aurelian Ghimpãu, preºedintele
CA CEH. În luna mai a acestui an, dupã o grevã a minerilor, Andrei Gerea a arãtat cã a fost semnat un protocol cu reprezentanþii sindicatelor prin care se aratã angajamentul pãrþilor de a face toate demersurile necesare la Comisia Europeanã pentru extinderea termenului de închidere a minelor de huilã pânã în anul 2024, faþã de 2018 cât este prevãzut acum. "Protocolul conþine un angajament ca împreunã sã facem demersurile la toate organismele abilitate, atât în þarã, cât ºi la nivelul UE, care sã permitã prorogarea termenului de închidere a minelor de huilã de la anul 2018, la anul 2024, sã permitã vânzarea pe piaþa reglementatã a unei cantitãþi corespunzã-
cã, de exemplu, nu sunt suficienþi bani pentru a plãti orele suplimentare ale angajaþilor penitenciarelor, dar se cheltuie foarte mulþi bani cu deþinuþii bolnavi. Care ar putea fi lãsaþi acasã, dacã nu au sãvârºit fapte cu violenþã ºi nu reprezintã un pericol concret pentru societate. Astfel, nu ar mai fi nevoie de suplimentarea fondurilor pentru penitenciare. Cu economiile fãcute se pot suplini lipsurile actuale. Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor este aproape de colaps. Sistemul penitenciarelor este subfinantat, penitenciarele suprapopulate. Deþinuþii stau, de multe ori, câte 2 în pat. Condiþiile sunt greu de suportat, atât pentru deþinuþi cât ºi pentru angajaþii penitenciarelor. Angajaþii sunt insuficienþi, faþã de nevoile sistemului, iar bani pentru plata orelor suplimentare nu sunt. Departamentele socio-educative din penitenciare, cele care ar trebui sã se ocupe de reeducarea tuturor deþinuþilor, funcþioneazã în regim de avarie. Personalul angajat în aceste departamente este insuficient ºi, oricâte ore suplimentare ar lucra, le este imposibil sã facã faþã. Întreg sistemul penitenciar funcþioneazã în regim de avarie.
Început de an fãrã dascãli
O toare unei puteri de 200 MW aferente puterii electrice minime pentru cele douã termocentrale, demararea procedurilor de separare a Sucursalei Paroºeni, ca primã etapã a restructurãrii, dacã programul de restructurare care urmeazã sã fie elaborat în perioada urmãtoare va stipula necesitatea divizãrii, separarea legalã a activitãþii miniere de cea energeticã sã se producã doar dacã programul de restructurare întocmit ajunge la aceastã concluzie", a spus ministrul Energiei la momentul mai 2015. Monika BACIU
ultimã încercare pentru ocuparea posturilor. Mai multe posturi încã sunt vacante la nivelul unitãþilor de învãþãmânt din judeþul Hunedoara. Pentru a reuºi sã ocupe toate catedrele, reprezentanþii inspectoratului ªcolar al Judeþului Hunedoara organizeazã încã un ultim examen pentru dascãli. Astfel, la testarea organizatã pentru ocuparea posturilor
De exemplu, la Spitalul Penitenciar Jilava este un singur psiholog ºi sunt aproximativ 350 de bolnavi, internaþi permanent. Fiecare zi în penitenciar este o luptã pentru supravieþuire, este un chin, o suferinþã greu de descris, pe care, cei care au puterea, se tem sã o curme. Pentru un om care suferã de boli cronice grave, condamnarea cu executare înseamnã condamnarea la moarte. Îmi amintesc acum cuvintele pãrintelui Arsenie Boca care spunea cã: “Omul care poate sã facã binele ºi nu-l face, este o fiinþã josnicã.” Constat cã sunt multe “fiinþe josnice” în România, pentru cã nu au curajul sã ia decizii. Se tem. Normal ar fi sã ne temem doar de Dumnezeu. Aceasta ar fi o Românie normalã în care cu toþii ne-am dori sã trãim. O Românie cu mai puþini oameni nevinovaþi în penitenciare, dupã grave erori judiciare sau abuzuri, o Românie în care oamenii politici nu se întrec în discursuri populiste, despre independenþa justiþiei, întãrirea statului de drept sau lupta împotriva corupþiei, dând exemple de luptã împotriva corupþiei oameni care nici nu au fost acuzaþi de fapte de corupþie, o Românie în care drepturile oamenilor sã fie respectate, o Românie în care oamenii sã aibã curaj sã vorbeascã, curaj sã ia decizii. www.monicaridzi.ro didactice/catedrelor rãmase/vacante se pot prezenta persoane care au absolvit cel puþin liceul, cu diplomã de bacalaureat. Mâine va avea loc organizarea ºi desfãºurarea probelor practice/orale în profilul postului, iar în data de 4 septembrie va avea loc desfãºurarea probei scrise. Afiºarea rezultatelor finale va avea loc în data de 9 septembrie. La nivelul unitãþilor de învãþãmânt din judeþul Hunedoara mai sunt disponibile aproape 200 de posturi, mai exact 196. Cele mai multe posturi neocupate sunt cele de învãþãtor ºi educator. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Septembrie 2015
Costel Avram convocat de Adrian David
Directorul ApaServ trebuie sã ofere explicaþii pentru majorarea tarifului apei
C
ostel Avram trebuie sã vinã cu lãmuriri în ceea ce priveºte creºterea preþului apei în Valea Jiului. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara Adrian David l-a convocat pe Costel Avram la discuþii în ceea ce priveºte indexarea preþului apei. „Afirmaþia corectã este cã Programul nu s-a respectat. Toate etapele de actualizare prevedeau majorãri de preþ ºi în 2012, ºi în 2013 ºi nu s-au respectat aceste planuri. Pe mine mã intereseazã o explicaþie, din acest motiv am solicitat celui care conduce activitatea SC Apaserv SA sã vinã în plen pentru cã, în orice aplicaþie de finanþare, respectarea unor indicatori este o þintã. Cum ajungem la þinta respectivã este alegerea noastrã. Se vehicula cã e necesarã creºterea de preþ pentru cã Apaserv se aflã în dificultate. Vreau sã vã spun cã
firma nu s-a aflat în dificultate, ba chiar a înregistrat profit. Vreau sã mi se explice clar de ce este nevoie de aceastã majorare. Nu acuz pe nimeni de nimic, dar vreau o explicaþie”, a declarat preºedintele Consiliului Judeþean, Adrian David în cadrul unei conferinþe de presã. Acþionarii din ADI Apa Valea Jiului, au stabilit noile tarife de operare pe care societatea trebuie sã le aplice de la data de 1 septembrie sunt de 4,22 lei pentru un metru cub de apã potabilã, respectiv 2,18 lei/mc pentru canalizare, tarife la care
se adaugã cota legalã de TVA. Hotãrârea a fost comunicatã conducerii Apa Serv prin adresa nr. 5/23.07.2015 semnatã de preºedintele acestei asociaþii, Gheorghe Simion. Directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram, susþine cã decizia de ajustare a tarifelor nu este generatã de situaþia financiarã a operatorului, cu vine dupã ce organismele de gestionare a investiþiilor din fondurile europene din cadrul Guvernului României au atenþionat acþionarii Apa Serv cã ”nerespecarea planului tarifar asumat în con-
Oferta mare de locuri de muncã nu se regãseºte în rândul ºomerilor
N
ici rãu, nici bine. Þara noastrã nu înregistreazã de la an la an schimbãri în bine în ceea ce priveºte rata ºomajului pentru cã acesta nu s-a modificat faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut. Numãrul ºomerilor cu vârste cuprinse între 15-74 ani, estimat pentru luna iulie din anul curent, este de 630.000 persoane, în creºtere faþã de luna precedentã cînd au fost înregistrate 627.000 persoane, dar neschimbat faþã de aceeaºi lunã a anului anterior adicã tot 630.000 persoane. Pentru persoanele adulte cu vîrsta între 25 ºi 74 ani , rata ºomajului a
tractul de finanþare a proiectului privind extinderea ºi modernizarea reþelelor de apã ºi canalizare atrage dupã sine pierderea integralã a finanþãrii ºi obligativitatea returnãrii banilor europeni utilizaþi în implementarea acestui proiect.” Refuzul de a aplica majorãrile anuale de tarif atrage dupã sine pierderea finanþãrilor nerambursabile de 40 de milioane de euro de care a beneficiat pânã acum SC Apa Serv ºi riscul declarãrii drept neeligibile a viitoarelor proiecte depuse de acest operator economic. Acest risc a fost reiterat de altfel, chiar ºi de cãtre ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, la întâlnirea acestuia cu reprezentanþii comunitãþilor locale din Valea Jiului de la Aninoasa, în urmã cu câteva sãptãmâni. Acesta avertiza cã, dacã primãriile ºi Consiliul judeþean nu aplicã planul tarifar asumat pentru serviciile furnizate de Apa Serv, vor trebui sã returneze banii europeni primiþi pentru realizarea proiectului amintit. Monika BACIU
Bani mai mulþi pentru mame
eºti bune pentru tinerele V mame. Acestea ar
putea primi o indemnizaþie mai mare pentru creºterea copilului fata de cea pe care o primesc în prezent. Acest lucru ar putea deveni realitate dacã proiectul de lege care a fost depus cãtre Guvern va fi aprobat. Acesta iniþiativã legislativã pentru stimularea natalitãþii, care oferã posibilitatea unitãþilor administrativ-teritoriale sã acorde pãrinþilor o indemnizaþie lunarã pentru creºterea copilului în vîrstã de pînã la doi ani, pe lîngã cea asiguratã din bugetul de stat. Mai mult decît atît primãriile care au înregistrat
un spor natural negativ în cursul ultimilor trei ani calendaristici pot acorda pentru anul urmãtor, prin intermediul serviciilor de asistenþã socialã ºi în limitele bugetelor locale, indemnizaþii pentru a promova dezvoltarea familiei. Toate aceste lucruri ar fi bine venite pentru ca ºi aºa natalitatea în ultimii ani a scãzut drastic mai ales din cauza situaþiei financiare care nu este foarte bunã mai ales la noi în Valea Jiului acest lucru fiind accentuat ºi de problemele cu care se confrunta mineritul. Monika BACIU
- VÂNZÃRI -
z Vând Dacia Logan an fabricaþie 2011 cu autorizaþie valabilã pânã în 2025 (10 ani). Taxi Alpin Petroºani. Relaþii la telefon: 0724157808
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428 vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
fost estimatã la 5,6% pentru luna iulie 2015 (6,5% în cazul bãrbaþilor ºi 4,4% în cel al femeilor). Mai mult decît atît bãrbaþii sînt cei care au avut mai mult de suferit din acesta cauza pentru cã la ei au fost înregistrate cu 2,2 puncte procentuale mai mult faþã de femei. Toate aceste lucruri vin în contextul în care sunt din ce în ce mai multe oraºe din þarã unde rata ºomajului este zero sau aproape de zero. Exista mari centre industriale care importã forþa de munca din alte zone ºi din alte judeþe pentru a putea face faþã ofertelor mari de locuri de muncã. Monika BACIU
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Septembrie 2015
Pregãtiri pentru sezonul alb
Sute de mii de lei pentru personalul din Straja
S
e cautã personal calificat. Pentru buna funcþionare a telegondolei din Straja, pe perioada iernii, autoritãþile locale de la Lupeni cautã sã închirieze personal calificat. Astfel, municipalitatea a alocat nu mai puþin de 720 de mii de lei pentru închirirea personalului ce va deservi staþiunea montanã. “Se aprobã închirierea pe termen de cinci ani prin licitaþie publicã a unui contract de servicii pentru închirierea personalului necesar în vederea punerii în funcþiune a domeniului schiabil Straja-Lupeni. Personalul deservent trebuie sã deþinã licenþele, autorizaþiile ºi certificatele impuse de legislaþia în domeniu pentru a asigura funcþionarea corespunzãtoare a instalaþiilor”, se aratã în documentele de ºedinþã. Suma totalã anualã alocatã pentru acest contract este de 720 de mii de lei, iar pentru anul în curs a fost repartizatã suma de 240 de mii de lei. “Potrivit estimãrilor fãcute de Serviciul Public de Administrare a Domeniului Schiabil
Straja Lupeni în cursul unui an este nevoie de alocarea unei sume de circa 720 de mii de lei asigurându-se funcþionarea instalaþiilor integral pe timpul sezonului de iarnã ºi circa 60 de zile în timpul primãverii, verii ºi toamnei cu ocazia unor evenimente speciale. În vederea încheierii contractului de servicii pentru închirierea personalului necesar în vederea
punerii în funcþiune a domeniului schiabil Straja Lupeni se alocã din bugetul local suma de 720 de mii de lei/an, din care pentru anul 2015, suma de 240 de mii de lei”, se mai aratã în documente. Serviciul Public de Administrare a Domeniului Schiabil Straja Lupeni- care ar trebui sã se ocupe de cele necesare pentru ca Straja sã fie
300 de mii de lei pentru drumul spre Parâng
1,3
milioane de lei pentru drumurile judeþene din Valea Jiului. În urmã cu douã sãptãmâni Guvernul a alocat peste 8 milioane de lei Consiliului Judeþean Hunedoara pentru drumurile judeþene. Astfel, 1,3 milioane de lei vor ajunge în localitãþile din Valea Jiului, cea mai mare sumã de 800.000 de lei fiind alocatã municipiului Vulcan ºi câte 300 de mii de lei municipiului Petroºani ºi oraºului Petrila. Niciun leu nu a fost alocat municipalitãþii de la Lupeni pentru drumul ce duce spre staþiunea montanã Straja. Guvernul a aprobat alocarea sumei de peste 8 milioane de lei judeþului Hunedoara. Banii vor fi folosiþi pentru modernizarea drumurilor judeþene ºi
comunale. În repartizarea fondurilor, primul criteriu urmãreºte repartizarea direct proporþionalã a banilor, în funcþie de lungimea drumurilor din judeþul respectiv. Criteriul privind capacitatea financiarã se aplicã invers pro-
porþional: s-au alocat sume de bani mai mari pentru judeþele cu o capacitate financiarã redusã. Cele douã principii asigurã repartizarea echilibratã a banilor pe judeþe, ceea ce va contribui la reducerea discrepanþelor dintre ele. Monika BACIU
funcþionalã atât în sezonul de iarnã cât ºi vara- vrea sã închieze personal pentru telegondolã, telescaun, pompe, ratrak, dar ºi paznici. Astfel, se estimeazã cã e nevoie de circa 30 de persoane care sã deserveascã domeniul schiabil din Straja. “Este vorba de personal calificat cu atestãri specifice fiecãrui domeniu motiv pentru care acest personal nu poate fi angajat de pe piaþa forþei de muncã nefiind disponibil în acets
moment. Menþionez de asemeneea cã salarizarea oferitã de unitãþile administrativteritoriale, total neatractivã, face imposibilã angajarea lor direct de cãtre primãria municipiului Lupeni”, mai aratã iniþiatorii proiectului. Turismul ar fi trebuit sã devinã o alternativã viabilã la mineritul din VAlea Jiului. În acest sens au fost demarcate mai multe proiecte de dezvoltare a celor trei staþiuni montane. Straja a fost una dintre proiectele Ministerului Turismului. Datele financiare aratã cã socoteala de acasã nu s-a potrivit cu cea din târg. Pierderile din exploatarea staþiunii montane nu aduc niciun serviciu. Turismul nu este profitabil, în Straja. Un raport al administraþiei locale aratã cã exploatarea potenþialului turistic din staþiunea montanã aduce deservicii ºi nu profit. Potrivit raportului, în sezonul de iarnã 2014-2015 pierderile au fost de 125 de mii de lei. Cea mai bunã lunã din sezonul de schi a fost luna ianuarie a acestui an când
s-au înregistrat venituri de 134 de mii de lei, însã ºi cheltuielile au fost pe mãsurã: 143 de mii de lei. Chiar dacã încasãrile din acest sezon au fost cele mai ridicate în luna ianurie pierderile au fost de 9.394 de lei. Luna cu cele mai puþine încasãri a fost aprilie când veniturile au fost de puþin peste 3000 de lei ºi cheltuielile de 156 de mii de lei. Per total, sezonul de iarnã din Straja a fost unul pe minus pentru administraþia localã de la Lupeni care a realizat pierderi de 125.072 lei. De când telegondola din Straja a fost pusã în funcþiune, costurile de exploatare ale acesteia au costat municipalitatea din Lupeni. În cei trei ani de funcþionare, telegondola din Straja a avut pierderi în sumã de 1.257.264 lei. Anul cu cele mai mari pierderi a fost 2014 când acestea au fost în cuantum de 743.792 de lei. Veniturile în anii 2013, 2014 ºi 2015 au fost de 1.732.661 lei. Monika BACIU
Aninoasa, de la insolvenþã la circ
Þ
ara arde ºi baba se piaptãnã. Numai ce au scãpat de insolvenþã cu abnii pompaþi de Guvern ºi organizeazã zilele oraºului. Administraþia localã de la Aninoasa organizeazã zilele oraºului cu muzicã lãutãreascã ºi manele. Numai invitaþi de seamã vor fi la prima ediþie a zilelor oraºului Aninoasa. Nicu ºi Nicoleta Guþã vor urca pe scena de la Aninoasa în prima zi de paranghelie. Ceilalþi invitaþi probabil nu vor prezenta atâta interes pentru publicul din ce în ce mai larg al maneliºtilor. În a doua zi de petrecere pe scenã vor urca Robert Târnãveanu, Luke, Formaþia Ad-Hoc, Leo Cosma ºi
Ancuþa Timiº. Prima ediþie a zilelor oraºului Aninoasa se va încheia cu un foc de artificii. De precizat este faptul cã majoritatea locuitorilor din oraºul Aninoasa sunt pensionari, iar puþinii tineri care mai locuiesc în aceastã localitate nu au loc de muncã. Primarul oraºului Aninoasa nu a putut fi contactat pentru a oferi informaþii cu privire la sumele alocate din bugetul local pentru organizarea acestui eveniment. Monika BACIU