CVJ Nr 945, joi 17 septembrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 945

Cronica Vãii Jiului Joi, 17 Septembrie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Doctor în inginerie electricã, noul general al CEH

E

oficial. De sãptãmâna viitoare, Complexului Energetic Hunedoara va avea un nou director general.

Este vorba de Emil Floruþ care va ajunge la Petroºani tocmai din zona Bihorului.

Floruþ Emil s-a aflat în fruntea conducerii de la Electrocentrale Bihor, însã acesta a fãcut parte ºi din mai multe consilii de administraþie.

“De sãptãmâna viitoare Floruþ Emil va fi noul director general al CEH. De luni sau de miercuri îºi va începe mandatul”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Floruþ Emil, face parte din ALDE, acesta declarând cã „actuala formaþiune politicã ALDE se doreºte a fi o expresie româneascã a ALDE din Parlamentul European”, în care promoveazã interesele liberalismului: libertatea individualã, antreprenoriatul ºi clasa de mijloc. De asemenea, Floruþ precizeazã cã îºi doreºte ca în acest nou partid sã se regãseascã membri care nu ºi-au gãsit locul în alte formaþiuni politice, de-a lungul timpului.

Potrivit CV-ului lui Emil Floruþ acesta doctor inginer în inginerie electricã, ioar din anul 2001 ºi pânã în prezent a ocupat funcþia de expert consultant, cercetator asociat în cadrul Ministerului Justiþiei.

Potrivit declaraþiei de avere completatã în luna mai a acestui an, viitorul director general al CEH deþine un teren intravilan în Oradea în suprafaþã de 396 de metri pãtraþi ºi un teren intravilan în Miersig, Husasau de Tinca tot în judeþul Bihor acesta fiind obþinut printr-o donaþie. Emil Floruþ mai deþine ºi douã case de locuit în aceleaºi localitãþi.

Acesta conduce un autorutism Mercedes E 22o ºi are un cont în bancã în valoare de 25.000 de lei. Totodatã, acesta ºi-a împrumutat ºi propria firmã cu 150.000 de euro.

Din postura de membru al Consiliului de Administraþie de la Termoficare Oradea Floruþ a obþinut un venit de 3600 de lei la care se adaugã pensia de la MAPN în valoare de 12.000 de lei anual.

Alþi 24.000 de lei i-au intrat în cont de pe urma firmei Consultanþã/Expertize ACEES USA, EIT EU Hu.

Producþie diminuatã, medici sancþionaþi pentru foi de boalã

E

timp de coasã ºi de strâns via ºi zeci de mineri stau acasã în foi de boalã. Producþia de huilã este diminuatã, administraþiile celor douã societãþi din Valea Jiului fac anchete, în timp ce Casa de Sãnãtate a sancþionat câþiva medici pentru cã au dat foi de boalã. Fenomenul este deja familiar în Valea Jiului, însã, controalele continuã acum la medicii care au eliberat Monika BACIU adeverinþele de concediu. >>> PAGINA A 7-A

Protest spontan la mina Petrila

C

inci mineri au refuzat miercuri la prânz sã iasã din mina Petrila. A fost modul lor de a protesta faþã de faptul cã nu au siguranþa zilei de mâine. Mina Petrila se închide ºi ei cred cã vor rãmâne pe drumuri.

Protestul a avut loc la schimbul I, iar 5 oameni care au intrat dimineaþa în minã, nu au vrut sã pãrãseascã subteranul pânã

ce nu au primit lãmuriri.

Oamenii au cerut sã afle ce se va întâmpla cu ei ca angajaþi de luna viitoare, când mina Petrila îºi opreºte activitatea. La minã a ajuns ºi directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului, Aurel Anghel, care spune cã a rezolvat amiabil conflictul. „Cinci mineri de la Brigada Cenuºã, respectiv, abatajul cu banc subminat 434, au solicitat intervenþia directorului pentru a clarifi-

ca câteva aspecte legate de eventualele transferuri cãtre mina Uricani, pentru cã voiau sã ºtie din capul locului, cum vor fi transferaþi, în ce perioade ºi dacã îºi vor pãstra locurile de muncã.

S-au purtat discuþii ºi am fost ºi eu acolo ºi nu mai sunt probleme. Ei ºi-au expirmat dorinþa sã plece spre una dintre mine, dar ca brigadã compactã, lucru cu care ºi noi am fost de acord”, a declarat Aurel Anghel, director general al SNÎMVJ.

Mina Petrila îºi închide activitatea în luna octombrie ºi oamenii vor fi

redistribuþi la celelalte douã unitãþi miniere care sunt tot pe închidere, respectiv Paroºeni ºi Uricani. Cei care nu se disponibilizeazã ºi mai au de lucrat la minã pânã la pensionare sunt acum în derivã ºi au cerut lãmuriri. La ieºirea din ºut, minerii care au protestat, i-au întâlnit ºi pe cei de la schimbul II ºi astfel, lucrurile au fost lãmurite în sala de apel.

Mina Petrila este prima care se închide, dupã scindarea în mine viabile ºi neviabile.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Septembrie 2015

Bani returnaþi UE dacã nu se încadreazã în graficul de lucrãri

T

rag tare pentru a finaliza lucrãrile.

Pânã la începutul lunii noiembrie lucrãrile la proiectul integrat de la Petrila trebuie finalizate pentru a nu pierde finanþarea.

Proiectul integrat de la Petrila face referire la “Modernizare strãzi ºi parcãri în zona cap linie Petrila – cap linie Lonea din oraºul Petrila”.

“Lucrãm la proiectul integrat pentru cã pânã la începutul lunii noiembrie trebuie finalizat cã altfel pierdem finanþarea din banii europeni ºi altfel trebuie sã returnãm sumele. Mai avem foarte puþine lucrãri de executat la rigole, acostament ºi trotuare.

Ne încadrãm în termen”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila.

Proiectul de modernizare a strãzilor din cap

de linie Petrila – cap de linie Lonea face parte din programul Operaþional Regional 2007-2013, Axa prioritarã „Sprijinirea dezvoltãrii durabile a oraºelor – poli urbani de creºtere”, domeniul major de intervenþie „Planuri integrate de dezvoltare urbanã” Obiectivele programului au fost asigurarea unei infrastructuri de transport moderne ºi durabile, facilitatea circulaþiei persoanelor, marfurilor ºi serviciilor, creºterea accesibilitãþii zonei Cap Linie PetrilaCap Linie Lonea, flu-

Garda de Mediu tipãreºte o broºurã cu Retezatul ºi Geoparcul Dinozarurilor Ariile protejate din România se vor regãsi într-o broºurã ce va fi tipãritã, în premierã, pe durata implementãrii unui nou proiect în valoare de 4,54 milioane lei, lansat de Garda Naþionalã de Mediu.

Bugetul total eligibil al proiectului este de 4.543.412,31 lei, iar grupul þintã al proiectului îl reprezintã 630 de angajaþi ai Gãrzii de Mediu ºi 300 de custozi ºi administratori ai ariilor protejate. În proiect se prevede tipãrirea broºurii „Arii protejate din România”, în 10.000 de exemplare, material ce va fi distribuit în toate ariile protejate pentru turiºtii care le viziteazã. Broºura va fi

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

idizarea traficului rutier local creºterea siguranþei în traficul rutier ºi pietonal, îmbunãtãþirea imaginii oraºului, reducerea timpilor de transport ºi creºterea potenþialului economic al zonei. Rezultatele proiectului au fost modernizarea a 35,037 km lungime de drum, însumând 164.122,13 mp parte carosabilã modernizatã pe 54 strãzi (1 Mai, Ana Colda, 6 August, Auºelului, Avram Iancu, Barbu Delavrancea, Bobâlna, Bucureºti, Câmpului, Cimitirului, Ciocârliei, Cloºca, Crinului, Criºan, Dealului, Dobreºti, Doinei, George Coºbuc, George Enescu, Griviþei, Horea, Ion Creangã, Independenþei, Înfrãþirii, Liliacului, Luceafãrului, Izvorului, Mihai Eminescu, Minerilor, Muncii, Nicolae Iorga, Lucian Blaga, Nicolae Titulescu, Octavian

editatã bilingv (românã/englezã) ºi va cuprinde informaþii ºi fotografii relevante despre cele mai importante arii protejate din România, precum: Delta Dunãrii, Parcul Naþional Retezat ºi Pietrosul Mare, incluse în patrimoniului mondial al UNESCO, Geoparcul DinozaurilorÞara Haþegului. „Broºura este un element important de diseminare ºi promovare al proiectului ºi are ca scop promovarea turismului responsabil în ariile protejate ºi promovarea monumentelor naturale din România”, se menþioneazã în prezentarea proiectului. România adãposteºte cele mai valoroase ecosisteme din Europa pe nu mai puþin de 1,6 milioane de hectare (rezervaþii ºtiinþifice, rezervaþii naturale, parcuri naþionale, parcuri naturale, monumente ale naturii), la care se adaugã Rezervaþia Biosferei Delta Dunãrii, cu cele 580.000 de hectare.

Maximilian GÂNJU

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

Goga, Parcului, Petre Ispirescu, Predoni, Prieteniei, Progresului, Republicii, Sarmisegetuza, Scânteii, ªoimilor, Stadionului, ªureanu, Taia, Tineretului, Traian Vuia, Carpaþi, Pieþei, Popi, Jieþ, Apaductului, Tãii), modernizarea a cinci poduri, 58.034 mp trotuare modernizate, 10.420 mp zone verzi amenajate, 4.953 mp parcãri modernizate, 3.000 mp drumuri laterale ºi intersecþii modernizate, 1750 m accese la proprietãþi, creºterea numãrului de persoane care utilizeazã transportul în comun cu 10,9% ºi a celor care utilizeazã bicicleta ca mijloc de transport; cu 11,3 % ºi reducerea timpilor medii de transport/km atât a autovehiculelor cu 50% cât ºi a persoanelor cu 20%.

Monika BACIU

Tratamente stomatologice gratuite pentru elevii petrileni

C

abinetele medicale ºcolare de la Petrila ºi-au deschis porþile odatã cu începutul anului ºcolar. Încã de anul trecut la Petrila funcþioneazã primul cabinet medical stomatologic ºcolar din Valea Jiului.

Aici elevii beneficiazã de asistenþã din partea medicului angajat.

“Funcþioneazã atât cabinetul stomatologic cât ºi cel de medicinã generalã. La cel stomatologic se trateazã urgenþele ºi aici mã refer ºi la extracþii dacã e cazul ºi se fac mici tratamente”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Asistenþa medicalã la cabinetul ºcolar de medicinã generalã este asiguratã de medicii de familie ºi asta pentru cã postul nu a fost atractiv pentru niciun alt medic.

“La cabinetul ºcolar de medicinã generalã avem patru medici de familie care lucreazã câte douã ore pe zi pentru a îndeplini norma de opt ore”, a mai spus sursa citatã.

Odatã cu darea în folosinþã a cabinetelor medicale ºcolare, visul autoritãþilor petrilene a devenit realitate. Cabinetul stoamtologic este dotat cu aparaturã nouã ºi este destinat controalelor de rutinã pentru prevenirea apariþiei cariilor ºi a rãspândirii bolilor ºi urgenþelor medicale. Investiþia pentru cabinetul ºcolar stomatologic a fost în jur de 60.000 de lei ºi ideea a venit în urma închiderii spitalului din Petrila. (Monika BACIU)

Nu au renunþat la ora de religie

41

de mii de elevi din judeþul Hunedoara vor frecventa orele de religie.

Fie cã e vorba de religia ortodoxã sau de cea catolicã majoritatea elevilor a decis sã urmeze aceste cursuri.

Astfel, la nivelul judeþului, numãrul celor ce vor merge la orele de religie este aproape nemodificat faþã de anul trecut când pãrinþii nu aveau posibilitatea pentru a opta pentru nefrecventarea acestor cursuri.

“41 de mii de elevi dintr-un total de 63 de mii vor face orele de

religie. Puþini sunt cei care nu vor sã frecventeze aceste cursuri.

Spre exemplu la serla nu se face religie, dar mai sunt ºi alte clase unde aceastã materie nu se studiazã”, a declarat Anca Claudia, purtãtor de cuvânt al

ISJ Hunedoara.

Potrivit reprezentanþilor Inspectoratului ªcolar, cererile depuse anul trecut sunt valabile ºi anul acesta. Preoþii sunt de pãrere cã ora de religie ar trebui urmatã de elevi. Învãþãturile dumnezeieºti trebuie transmise ºi generaþiilor tinere.

Potrivit dascãlilor, elevii care nu vor participa la orele de religie îºi vor petrece timpul la biblioteca unitãþii de învþãmânt, asta dacã ministerul de resort nu traseazã alte directive.

Monika BACIU

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 17 Septembrie 2015

„Refugiaþi islamiºti ne mai trebuie ºi le avem pe toate!”

M Î otive de îngrijorare

ngrijorare în „capitala” Vãii Jiului dupã anunþul lui Gigi Becali, acesta anunþând cã este dispus sã gãzduiascã 1000 de refugiaþi dacã statul îi va cere acest lucru. Latifundiarul deþine un întreg bloc de locuinþe în Petroºani, imobil nelocuit în prezent.

George Becali este dispus sã gãzduiascã 1000 de migranþi pe banii lui, în Berceni unde are construit un cãmin cu bucãtãrie ºi salã de mese, însã totul depinde de decizia statului român.

Declaraþiile latifundiarului din Pipera a stârnit îngrijorare în Valea Jiului, cu precãdere în municipiul Petroºani.

Motivul este legat de faptul cã patronul Stelei ar putea aduce refugiaþii pentru a-i caza într-un bloc deþinut de fundaþia pe care o patroneazã.

Deºi Becali a spus cã-i va loca pe refugiaþi în zona Capitalei, petroºãnenii spun cã latifundiarul este cunoscut pentru faptul cã se rãzgândeºte repede.

S

untem mai sãraci decât refugiaþii Localnicii din Petroºani nu sunt împotriva refugiaþilor, însã considerã cã Valea Jiului nu este o soluþie pentru a-i gãzdui ºi reintegra la nevoie în societate. „Ce vor face acei oameni, cât sã stea pe

ªi-a riscat libertatea

U

n recidivist din municipiul Vulcan riscã sã ajungã dupã gratii pentru cã n-a putut sta departe de fãrãdelegi timp. Bãrbatul a fost iertat de douã ori de magistraþi, însã acum are ºanse mici sã scape de puºcãrie.

Recidivistul va ajunge în faþa judecãtorilor de la Petroºani, peste câteva zile, dupã ce poliþiºtii ºi procurorii au cerut magistraþilor sã revoce suspendarea pedepsei de trei ani de închisoare la care a fost condamnat pentru furt. Ciprian Gheroghe Grosu a fost iertat de judecãtori în douã rânduri, acesta fiind condamnat ºi în anul 2013 la un an de închisoare cu suspendare.

La finele lui 2014, judecãtorii au contopit pedepsele ºi au decis ca Grosu sã rãmânã doar cu cea de 3 ani închisoare pe care i-au ºi suspendat-o. Au impus mai multe condiþii pe care recidivistul sã le respecte pentru a nu ajunge dupã gratii. Termenul de încercare dispus de judecãtori a fost de cinci ani, însã dupã circa zece luni individul a „cãlcat pe „bec”.

Recidivistul a fost pedepsit de magistraþi, în ambele cazuri, pentru furt calificat dar a mai fost cercetat ºi pentru abuz de încredere însã a scãpat dupã ce pãgubitul ºi-a retras plângerea.

Maximilian GÂNJU

banii lui Becali? O lunã, ºase, un an de zile ºi apoi… Unde se vor angaja câteva sute de arabi într-o zonã lovitã grav de ºomaj?

Nici la minã nu au loc, vedeþi cã în doi ani de zile se închid toate. Au ºi ei nevoie de ajutor pentru cã fug de rãu, de rãzboi, de foamete dar în Vale vor face ºi mai rãu foamea”, spune unul dintre vecinii blocului din Petroºani ce aparþine lui Becali. Nici autoritãþile locale nu stau liniºtite chiar dacã sunt ºanse minime ca migranþii sã ajungã la

Petroºani. „Exclus sã ajungã la Petroºani, nu avem soluþii pentru a-i gãzdui. Imobilul respectiv nu va primi autorizaþie, el n-a fost locuit de ani de zile ºi ar trebui sã fie reabilitat pentru a oferi condiþii locatarilor lui. Nu sunt soluþii pentru aceºti oameni nici pe piaþa muncii.

Noi nu am putea asigura nici mãcar paza zonei, sunt douã culturi diferite ºi este aproape sigur cã s-ar ciocni la un moment dat”, spune un oficial din cadrul municipalitãþii.

Gigi Becali a mai dorit sã aducã în Valea Jiului, în blocul deþinut în cartierul Aeroport din Petroºani, câteva zeci de familii de romi.

Se întâmpla în anul 2007, iar Valea a luat foc dupã ce localnicii au auzit de decizie.

Nici romii din cartierul bucureºtean Griviþa n-au vrut sã fie relocaþi. Opoziþia ambelor tabere l-a determinat pe latifundiar, care era implicat în politicã, sã renunþe la plan.

George Becali a investit în anul 2007, în reabilitarea imobilu-

Datorii reduse cu 5 milioane.

Mai rãmân 40 de milioane de achitat

D

atoriile CEH cãtre SNÎMVJ s-au redus, dar nu semnificativ. Chiar ºi aºa Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului rãmâne încã cu trei cereri de insolvenþã din partea creditorilor.

Ajutorul de stat primit de Complexul Energetic Hunedoara a deblocat, parþial, situaþia de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului.

“Aºa cum am preconizat în

urma ajutorului de stat cãtre Complexul Energetic Hunedoara putem spune cã în ultimele douã luni de zile situaþia încasãrilor de la CEH s-a îmbunãtãþit. Am ajuns sã plãtim furnizorii mai bine decât în lunile precedente ºi sperãm sã realizãm o deblocare a situaþiei cu furnizorii în perioada imediat urmãtoare”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Societatea de închideri se confruntã cu trei cereri de insolvenþã din partea credito-

lui, care a fost un cãmin de nefamiliºti, peste 600 de mii de euro.

Rãmas nelocuit, în 2012 Fundaþia George Becali a transmis cãtre Primãria municipiului Petroºani o adresã prin care îºi declarã disponibilitatea de a vinde acel bloc pentru suma de 825.000 de euro. Municipalitatea Petroºani a refuzat oferta considerând cã suma cerutã este mult prea mare pentru Valea Jiului ºi, în plus, bugetul local nu dispune de aceºti bani.

Maximilian GÂNJU

rilor care nu ºi-au primit banii, însã conducerea spune cã va evita acest proces.

“Sunt trei cereri de insolventa cu data de 21 octombrie. Cu douã dintre societãþi suntem în faza avansatã de eºalonare a datoriilor ºi de retragere a cererilor de insolventa, urmeazã ºi cea de a treia ºi speram cã pânã la data de 21 octombrie ºi aceste cereri de insolventa sã fie rezolvate”, a mai spus sursa citatã.

Datoriile CEH cãtre SNIMVJ s-au redus cu aproape cinci milioane de lei, însã restanþele totale sunt de 40 de milioane de lei. „Suntem undeva la 40 de milioane faþã de cele 45 de miloane care le aveam acum trei luni de zile. Sunt undeva la douã milioane de lei în plus încasãri pe lunã faþã de încasãrile din prima parte a anului 2015”, a conchis Anghel.

Societatea de închideri a încheiat anul 2014 cu profit, iar anul 2015 nu mai este la fel de favorabil din punct de vedere financiar.

Monika BACIU

4 Actualitate

Astãzi se decide viitorul CEH

A

stãzi se reia judecarea cererii de insolvenþã a creditorilor împotriva Complexului Energetic Hunedoara.

Numãrul creditorilor care cer insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara a ajuns la 14, iar magistraþii de la Tribunalul Hunedoara vor judeca astãzi cauza. Datoriile societãþii cãtre creditori este de ordinul sutelor de milioane de lei, iar pentru a-ºi recupera banii, creditorii s-au adresat instanþei. Intrarea în insolvenþã a mamutului energetic nu pune probleme

ministrului Energiei care este optimist.

"Situaþia de la Complexul Energetic Hunedoara nu este deloc uºoarã. (...) Insolvenþa

poate sã intervinã oricând, având în vedere numeroasele cereri de (intrare în insolvenþã - n.r.) care au fost depuse, dar nu ar trebui sã

fie o sperietoare, pentru cã s-a vãzut cã ºi în cazul Hidroelectrica a produs rezultate foarte bune. Deci nu e un lucru pe care sã îl respingem. Deocamdatã nu am intrat în insolvenþã, dar vom vedea cum vor evolua lucrurile, pentru cã solicitãri sunt foarte multe, vom vedea dacã reºim sã menþinem ritmul", a declarat într-un interviu pentru MEDIAFAX ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediului de Afaceri, Andrei Gerea.

Adevãrul este cã societatea energeticã poate intra în insolvenþã oricând, dar nu mai poate ieºi precum Hidroelectrica. Complexul energetic Hunedoara a fost

cãpuºat atât din interior cât ºi din exterior, iar statul nu a fãcut altceva decât sã priveascã acest fenomen infracþional.

Complexul Energetic Hunedoara este cel mai mare agent economic din Valea Jiului ºi din judeþul Hunedoara ºi, de asemenea, este singura societate care furnizeazã agent termic în municipiul Deva ºi în oraºele din Valea Jiului. În structura Complexului Energetic Hunedoara sunt incluse minele de huilã Lupeni, Lonea, Livezeni ºi Vulcan, alãturi de termocentralele Mintia ºi Paroºeni.

Germanii cer avioane ºi noi abia avem cãruþe

C

onfederaþia Sindicalã Meridian ºi Sindicatul Huila au susþinut luni la Bruxelles importanþa huilei în strategia europeanã. Alãturi de alte state ale Europei, liderii sindicali au cerut ca mineritul sã continue, dar, în timp ce Germanii au luat fonduri europene ºi au investit în tehnologii de producere a energiei nepoluante, noi încã cerem subvenþii ºi lucruri mãrunte.

Avem specialiºti la forul european, dar ei nu primesc date din þarã ºi nici nu ne pot susþine dacã nu sunt informaþi.

Laszlo Domokoº a prezentat un raport în ce priveºte minele de huilã ºi vorbit la Bruxelles despre Valea

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Septembrie 2015

Jiului ºi problemele cu care se confruntã producãtorii de energie pe bazã de huilã din România. A gãsit acolo

specialiºti care habar nu aveau despre starea de fapt a lucrurilor ºi a constatat cã alte state au evoluat enorm în acest domeniu, în timp ce România e la coadã. „Se discutã despre reducerea efectelor gazelor de serã ºi de tehnologii noi, performante, ceea ce pentru noi este o himerã.

Noi suntem încã rudimentari în ce priveºte mineritul. De exemplu Germania ne-a prezentat cu imagini niºte

tehnoclogii noi, a vorbit despre faptul cã ºi-au schimbat ºi au acum tehnologii noi de producere a energiei electrice, crescând astfel randamentele cu 40% ºi reducând emisiile de gaze cu 30%. Au institute de cercetare în acest sens, care dezvoltã tehnologii din ce în ce mai noi ”, a spus Laszlo Domokoº, lider la Sindicatul Huila.

Nu suntem pierduþi,

dar ne pierdem pentru cã România nu îºi foloseºte oamenii de la Bruxelles. Asta mai spune liderul de la Sinducatul Huila, sindicalist care s-a dus la Bruxelles sã spunã cã ºi huila din Valea Jiului este bunã, dar a aflat cã cei de acolo nu prea ºtiau de minerii din Valea Jiului. „Noi avem reprezentanþi acolo, precum acest domn, Dumitru Fornea, care a fost raportor pe acest aviz – un om extraordinar, de care ministerul sau Guvernul nu se folosesc la maxim ºi nici de capacitatea lui de relaþionare acolo în interiorul Comitetului Social European. L-am întrebat ºi eu ºi, din pãcxate, mi-a spus cã nu gãseºte sprijin ºi,

Monika BACIU dacã cere date de la minister, nu primeºte rãspunsuri ”, explicã Domokoº.

Comitetul Economic ºi Social European este un organ al UE cu rol consultativ pe lâmgã Comisia Europeanã, Consiliul Europei ºi Parlamentul European ºi anual, au loc mai multe întâlniri cu sindicaliºti ºi reprezentanþi ai societãþilor civile din Europa. La Bruxelles., liderul din Valea Jiului a lãsat un program elaborat de cei de aici, pe tema impactului social al industriei miniere în Valea Jiului ºi sperã ca cerinþele celor de aici sã fie luate în calcul, cu gândul de a elabora un aviz care sã ajungã în dezbaterea Parlamentului.

Diana MITRACHE

Monica Iacob Ridzi a renunþat la cererea de întrerupere a executãrii pedepsei

M

onica Iacob Ridzi a renunþat la cererea de întrerupere a executãrii pedepsei aflatã pe rolul Tribunalului Ilfov, dar va depune o cerere la Cluj. Monica Ridzi sperã cã acolo va întâlni medici corecþi. De asemenea, fostul deputat spune cã va depune, de asemenea, ºi o plângere penalã împotriva preºedintei comisiei de experþi de la I.N.M.L. Bucureºti.

“Am sperat în mod uºuratic cã sunt condamnatã la închisoare ºi nu la moarte, am sperat în onoarea celor în mâinile cãrora s-au aflat ºi recomandãrile prescrise de cei 8 profesori doctori care m-au consultat în cadrul expertizei.

Am crezut cã, dincolo de afirmaþiile preºedintei comisiei de expertizã, mai existã o umbrã de corectitudine. Mi-am imaginat cã vorbele acesteia, din ziua în care a vãzut pentru prima datã actele mele medicale, nu reprezintã expresia convingerilor deja formate. Mi-am imaginat cã va avea decenþa profesionalã sã aºtepte rezultatele investigaþiilor, sã le reproducã fidel în concluziile sale ºi sã decidã obiectiv, în baza lor.

Este trist sã constat cã nu am avut, niciodatã, nicio ºansã realã, pentru cã aceastã persoanã, în mâinile cãreia viaþa mea s-a aflat, devoalatã de orice secrete, m-a privit ca pe o pierdere colateralã a sistemului.

Mi-a spus de la început cã o mare parte din

bolile mele sunt cronice, “fãrã leac”, iar întreruperea pedepsei nu e o rezolvare întrucât afecþiunile mele sunt incurabile.

Cu alte cuvinte, ori la închisoare, ori acasã, tot mor la un moment dat.

Mi-a mai spus cã stresul este la fel. ªi la puscãrie ºi acasã ºi la serviciu.

Nu-mi venea sã cred ce aud…

Am sperat cã sunt doar vorbe ºi cã deontologia profesionalã o va obliga sã se aplece pe rezultatele investigaþiilor medicale pe care le-a dispus ºi pe care trebuia sã le aibã în vedere pe deplin.

M-am revoltat când am vãzut cã a ignorat o mare parte din recomandãrile prescrise de cei 8 profesori doctori care m-au consultat, la cererea sa, în cadrul expertizei. Practic, deºi medicii care m-au consultat mi-au prescris sã urmez anumite proceduri, sã respect anumite recomandãri, sa fac anumite investigaþii, pe care evident nu le pot face nici în penitenciar, nici în vreun spital, aceste recomandãri au fost “uitate”

în concluziile expertizei.

M-am revoltat pentru cã am crezut în corectitudinea celor în mâinile cãrora soarta mea s-a aflat ºi pentru cã demersul meu a fost unul real ºi disperat.

Din aceasta perspectivã, concluziile expertizei (marcate de neasumarea conþinutului raportului, formulate ca expunând probabilitãþi, astfel încât orice evoluþie ulterioarã sã parã posibilã: “cel mai probabil”, “apreciem cã”, “opinãm cã”, “aceste condiþii ar putea fi”) au fost imprevizibile.

Formulele neclare folosite în concluziile raportului reduc la ridicol caracterul de „certitudine ºtiinþificã” al conþinutului lor ºi sunt de naturã sã inducã în eroare instanþa cu privire la situaþia mea realã, motiv pentru care am decis sã renunþ la cererea de întrerupere a executãrii pedepsei.

Voi depune o nouã cerere la Cluj, în speranþa cã acolo voi întâlni medici corecþi.

Am sperat cã recuzarea preºedintei comisiei de expertizã de la I.N.M.L. va face posibilã o evaluare corectã a situaþiei mele.

Deºi martorii au relatat corect ce s-a întamplat, acest lucru a rãmas fãrã urmãri.

Prin urmare, pentru a nu mai pierde timp ºi a depune o nouã cerere cât mai repede, am decis sã renunþ acum la un

110.000 de tone de huilã de la S.N.Î.M

M

inele pe închidere ºi-au fixat un plan pe care sã îl îndeplineascã pânã în decembrie. Nu se ºtie dacã va fi suficient stocul extras din minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani pentru ca termocentralele din cadrul CEH sã nu mai importe huilã, dar douã complexe mecanizate îºi vor face în curând treaba, chiar dacã mina Petrila se închide într-o lunã.

Mai sunt 4 luni de muncã pânã la finele anului 2015 ºi minerii de la minele aflate în proces de închidere ºiau fixat obiectivul final.

Douã capacitãþi de producþie vor fi cele care vor acoperi cea mai mare parte a necesarului

ºi cele douã abataje mecaanizate vor trebui sã asigure huila necesarã arderii în termocentrale. „Anul acesta a fost dificil, cu douã capacitãþi de producþie schimbate, una la Paroºeni, care a intrat în lucru de luni

sãptãmâna aceasta, vorbim de un complex mecanizat, care va asigura producþia de cãrbune aproximativ un an ºi jumãtate ºi care va duce la creºterea productivitãþii undeva la 700 de tone pe zi. A doua va fi înlocuitã în

noimebrie la Uricani - o capacitate de producþie menitã sã preia producþia minei Petrila, care se va încheia la 31 octombrie 2015, astfel încât producþia pe SNÎMVJ ºi pe iarna viitoare, sã nu fie afectatã”, a spus Aurel Anghel, director general S.N.Î.M.V.J. Minele pe închidere au fiecare un plan stabilit pânã la finele anului ºi toate calculele vor þine cont de capacitãþile de producþie capa-

bile sã dea cãrbune, dar ºi de personalul care va rãmâne la fiecare unitate minierã. „Vorbim de 110.000 de tone pânã la data de 31 decembrie. În septembrie vom da 25.000

de tone, în octombrie 31.000 t, în noiembrie 27.000 de t ºi în decembrie 27.000 de tone, producþii pe care le preconizãm realizate, ca sã depãºim problemele legate

demers fãrã viitor, fãrã speranþã, aflat în mâini care au scris concluziile raportului înainte ca eu sa fiu examinatã.

Este adevãrat cã toþi cei cãrora le-am spus de cererea mea, au zâmbit.

Mi-au spus cã sunt naivã si mi-au explicat cã, de la momentul când Omar Hayssam a fost eliberat din motive medicale ºi a fugit, nu s-a mai admis nicio cerere de întrerupere.

De teama de a nu da explicaþii, nu-ºi mai asumã nimeni nicio întrerupere de pedeapsã.

Probabil ºi pentru cã, pânã acum, când au murit deþinuþi în penitenciar din cauza afecþiunilor, nu i-a întrebat nimeni nimic pe medicii din comisii care au scris, în rapoartele de expertizã medico-legalã cã deþinuþii respectivi “ar putea fi” trataþi în sistemul penitenciar.

Strategia este sã nu mai permitã nimãnui întreruperea executãrii pedepsei, din motive medicale. ªi, pentru ca strategia medicilor de la I.N.M.L. sã fie posibilã, fie se amânã toate procedurile pânã mori ºi nu mai e nevoie, fie unii medici, “neglijenþi”, omit sã treacã în concluziile raportului de expertizã medico-legalã exact acele recomandãri care nu pot fi respectate în penitenciar ºi care ar impune întreruperea executãrii pedepsei. aprovizionarea cu cãrbune cãtre CEH”, preconizeazã Aurel Anghel, director general S.N.Î.M.V.J. Zilnic CEH are nevoie între 5.000 ºi 7.000 de tone de huilã, dar restul de cãrbune este asigurat în parte ºi de la minele viabile. Din pãcate, însã, anul acesta este posibil ca necesarul de huilã sã se asigure din rezerva de stat, prin importul de huilã, ce va fi arsã pentru a produce energie electricã ºi termicã la Mintia ºi Paroºeni.

Diana MITRACHE

Doar cã eu mã încãpãþânez sã trãiesc ºi sã lupt pentru drepturile mele.

Prin urmare, voi depune ºi o plângere penalã împotriva preºedintei comisiei de expertiza de la I.N.M.L., pentru cã nimic din ceea ce profesorii care m-au examinat au constatat ºi recomandat nu a avut ecou. Unele recomandãri au fost „uitate”, altele n-au avut urmãri, deºi, fãrã dubiu, în situaþia în care mã aflu, nu le pot respecta.

Luând în considerare recomandãrile medicilor care m-au consultat, este evident cã, din punct de vedere medical, executarea pedepsei în regim de detenþie îmi agraveazã afecþiunile.

Oricum, întreruperea executãrii pedepsei mi-ar permite respectarea recomandãrilor medicilor ºi efectuarea investigaþiilor doar pentru o perioadã limitatã de timp.

Ciclul ar continua la reluarea executãrii pedepsei, când afecþiunile mele s-ar agrava din nou.

Cu toate acestea, doar aºa aº putea spera cã voi rãmâne în viaþã o perioadã cât mai lungã de timp.

Nu încetez sã sper, însã, în singurul demers care îmi poate da o ºansã realã la viaþã, alãturi de copiii mei în perioada imediat urmãtoare. De aceea, îl rog public, încã o datã, pe domnul Preºedinte al României sã facã un gest de supremã conºtiinþã, de clemenþã, ºi sã accepte cererea mea de graþiere, a cãrei admitere ar fi pentru mine diferenþa între viaþã ºi moarte, care mi-ar permite sa respect în libertate recomandãrile medicale ºi mi-ar da ºansa sã pot avea grijã de cei doi copii mici ºi bolnavi, pe care îi am”, aratã Monica Iacob Ridzi pe blogul personal.

4 Actualitate

Astãzi se decide viitorul CEH

A

stãzi se reia judecarea cererii de insolvenþã a creditorilor împotriva Complexului Energetic Hunedoara.

Numãrul creditorilor care cer insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara a ajuns la 14, iar magistraþii de la Tribunalul Hunedoara vor judeca astãzi cauza. Datoriile societãþii cãtre creditori este de ordinul sutelor de milioane de lei, iar pentru a-ºi recupera banii, creditorii s-au adresat instanþei. Intrarea în insolvenþã a mamutului energetic nu pune probleme

ministrului Energiei care este optimist.

"Situaþia de la Complexul Energetic Hunedoara nu este deloc uºoarã. (...) Insolvenþa

poate sã intervinã oricând, având în vedere numeroasele cereri de (intrare în insolvenþã - n.r.) care au fost depuse, dar nu ar trebui sã

fie o sperietoare, pentru cã s-a vãzut cã ºi în cazul Hidroelectrica a produs rezultate foarte bune. Deci nu e un lucru pe care sã îl respingem. Deocamdatã nu am intrat în insolvenþã, dar vom vedea cum vor evolua lucrurile, pentru cã solicitãri sunt foarte multe, vom vedea dacã reºim sã menþinem ritmul", a declarat într-un interviu pentru MEDIAFAX ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediului de Afaceri, Andrei Gerea.

Adevãrul este cã societatea energeticã poate intra în insolvenþã oricând, dar nu mai poate ieºi precum Hidroelectrica. Complexul energetic Hunedoara a fost

cãpuºat atât din interior cât ºi din exterior, iar statul nu a fãcut altceva decât sã priveascã acest fenomen infracþional.

Complexul Energetic Hunedoara este cel mai mare agent economic din Valea Jiului ºi din judeþul Hunedoara ºi, de asemenea, este singura societate care furnizeazã agent termic în municipiul Deva ºi în oraºele din Valea Jiului. În structura Complexului Energetic Hunedoara sunt incluse minele de huilã Lupeni, Lonea, Livezeni ºi Vulcan, alãturi de termocentralele Mintia ºi Paroºeni.

Germanii cer avioane ºi noi abia avem cãruþe

C

onfederaþia Sindicalã Meridian ºi Sindicatul Huila au susþinut luni la Bruxelles importanþa huilei în strategia europeanã. Alãturi de alte state ale Europei, liderii sindicali au cerut ca mineritul sã continue, dar, în timp ce Germanii au luat fonduri europene ºi au investit în tehnologii de producere a energiei nepoluante, noi încã cerem subvenþii ºi lucruri mãrunte.

Avem specialiºti la forul european, dar ei nu primesc date din þarã ºi nici nu ne pot susþine dacã nu sunt informaþi.

Laszlo Domokoº a prezentat un raport în ce priveºte minele de huilã ºi vorbit la Bruxelles despre Valea

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Septembrie 2015

Jiului ºi problemele cu care se confruntã producãtorii de energie pe bazã de huilã din România. A gãsit acolo

specialiºti care habar nu aveau despre starea de fapt a lucrurilor ºi a constatat cã alte state au evoluat enorm în acest domeniu, în timp ce România e la coadã. „Se discutã despre reducerea efectelor gazelor de serã ºi de tehnologii noi, performante, ceea ce pentru noi este o himerã.

Noi suntem încã rudimentari în ce priveºte mineritul. De exemplu Germania ne-a prezentat cu imagini niºte

tehnoclogii noi, a vorbit despre faptul cã ºi-au schimbat ºi au acum tehnologii noi de producere a energiei electrice, crescând astfel randamentele cu 40% ºi reducând emisiile de gaze cu 30%. Au institute de cercetare în acest sens, care dezvoltã tehnologii din ce în ce mai noi ”, a spus Laszlo Domokoº, lider la Sindicatul Huila.

Nu suntem pierduþi,

dar ne pierdem pentru cã România nu îºi foloseºte oamenii de la Bruxelles. Asta mai spune liderul de la Sinducatul Huila, sindicalist care s-a dus la Bruxelles sã spunã cã ºi huila din Valea Jiului este bunã, dar a aflat cã cei de acolo nu prea ºtiau de minerii din Valea Jiului. „Noi avem reprezentanþi acolo, precum acest domn, Dumitru Fornea, care a fost raportor pe acest aviz – un om extraordinar, de care ministerul sau Guvernul nu se folosesc la maxim ºi nici de capacitatea lui de relaþionare acolo în interiorul Comitetului Social European. L-am întrebat ºi eu ºi, din pãcxate, mi-a spus cã nu gãseºte sprijin ºi,

Monika BACIU dacã cere date de la minister, nu primeºte rãspunsuri ”, explicã Domokoº.

Comitetul Economic ºi Social European este un organ al UE cu rol consultativ pe lâmgã Comisia Europeanã, Consiliul Europei ºi Parlamentul European ºi anual, au loc mai multe întâlniri cu sindicaliºti ºi reprezentanþi ai societãþilor civile din Europa. La Bruxelles., liderul din Valea Jiului a lãsat un program elaborat de cei de aici, pe tema impactului social al industriei miniere în Valea Jiului ºi sperã ca cerinþele celor de aici sã fie luate în calcul, cu gândul de a elabora un aviz care sã ajungã în dezbaterea Parlamentului.

Diana MITRACHE

Monica Iacob Ridzi a renunþat la cererea de întrerupere a executãrii pedepsei

M

onica Iacob Ridzi a renunþat la cererea de întrerupere a executãrii pedepsei aflatã pe rolul Tribunalului Ilfov, dar va depune o cerere la Cluj. Monica Ridzi sperã cã acolo va întâlni medici corecþi. De asemenea, fostul deputat spune cã va depune, de asemenea, ºi o plângere penalã împotriva preºedintei comisiei de experþi de la I.N.M.L. Bucureºti.

“Am sperat în mod uºuratic cã sunt condamnatã la închisoare ºi nu la moarte, am sperat în onoarea celor în mâinile cãrora s-au aflat ºi recomandãrile prescrise de cei 8 profesori doctori care m-au consultat în cadrul expertizei.

Am crezut cã, dincolo de afirmaþiile preºedintei comisiei de expertizã, mai existã o umbrã de corectitudine. Mi-am imaginat cã vorbele acesteia, din ziua în care a vãzut pentru prima datã actele mele medicale, nu reprezintã expresia convingerilor deja formate. Mi-am imaginat cã va avea decenþa profesionalã sã aºtepte rezultatele investigaþiilor, sã le reproducã fidel în concluziile sale ºi sã decidã obiectiv, în baza lor.

Este trist sã constat cã nu am avut, niciodatã, nicio ºansã realã, pentru cã aceastã persoanã, în mâinile cãreia viaþa mea s-a aflat, devoalatã de orice secrete, m-a privit ca pe o pierdere colateralã a sistemului.

Mi-a spus de la început cã o mare parte din

bolile mele sunt cronice, “fãrã leac”, iar întreruperea pedepsei nu e o rezolvare întrucât afecþiunile mele sunt incurabile.

Cu alte cuvinte, ori la închisoare, ori acasã, tot mor la un moment dat.

Mi-a mai spus cã stresul este la fel. ªi la puscãrie ºi acasã ºi la serviciu.

Nu-mi venea sã cred ce aud…

Am sperat cã sunt doar vorbe ºi cã deontologia profesionalã o va obliga sã se aplece pe rezultatele investigaþiilor medicale pe care le-a dispus ºi pe care trebuia sã le aibã în vedere pe deplin.

M-am revoltat când am vãzut cã a ignorat o mare parte din recomandãrile prescrise de cei 8 profesori doctori care m-au consultat, la cererea sa, în cadrul expertizei. Practic, deºi medicii care m-au consultat mi-au prescris sã urmez anumite proceduri, sã respect anumite recomandãri, sa fac anumite investigaþii, pe care evident nu le pot face nici în penitenciar, nici în vreun spital, aceste recomandãri au fost “uitate”

în concluziile expertizei.

M-am revoltat pentru cã am crezut în corectitudinea celor în mâinile cãrora soarta mea s-a aflat ºi pentru cã demersul meu a fost unul real ºi disperat.

Din aceasta perspectivã, concluziile expertizei (marcate de neasumarea conþinutului raportului, formulate ca expunând probabilitãþi, astfel încât orice evoluþie ulterioarã sã parã posibilã: “cel mai probabil”, “apreciem cã”, “opinãm cã”, “aceste condiþii ar putea fi”) au fost imprevizibile.

Formulele neclare folosite în concluziile raportului reduc la ridicol caracterul de „certitudine ºtiinþificã” al conþinutului lor ºi sunt de naturã sã inducã în eroare instanþa cu privire la situaþia mea realã, motiv pentru care am decis sã renunþ la cererea de întrerupere a executãrii pedepsei.

Voi depune o nouã cerere la Cluj, în speranþa cã acolo voi întâlni medici corecþi.

Am sperat cã recuzarea preºedintei comisiei de expertizã de la I.N.M.L. va face posibilã o evaluare corectã a situaþiei mele.

Deºi martorii au relatat corect ce s-a întamplat, acest lucru a rãmas fãrã urmãri.

Prin urmare, pentru a nu mai pierde timp ºi a depune o nouã cerere cât mai repede, am decis sã renunþ acum la un

110.000 de tone de huilã de la S.N.Î.M

M

inele pe închidere ºi-au fixat un plan pe care sã îl îndeplineascã pânã în decembrie. Nu se ºtie dacã va fi suficient stocul extras din minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani pentru ca termocentralele din cadrul CEH sã nu mai importe huilã, dar douã complexe mecanizate îºi vor face în curând treaba, chiar dacã mina Petrila se închide într-o lunã.

Mai sunt 4 luni de muncã pânã la finele anului 2015 ºi minerii de la minele aflate în proces de închidere ºiau fixat obiectivul final.

Douã capacitãþi de producþie vor fi cele care vor acoperi cea mai mare parte a necesarului

ºi cele douã abataje mecaanizate vor trebui sã asigure huila necesarã arderii în termocentrale. „Anul acesta a fost dificil, cu douã capacitãþi de producþie schimbate, una la Paroºeni, care a intrat în lucru de luni

sãptãmâna aceasta, vorbim de un complex mecanizat, care va asigura producþia de cãrbune aproximativ un an ºi jumãtate ºi care va duce la creºterea productivitãþii undeva la 700 de tone pe zi. A doua va fi înlocuitã în

noimebrie la Uricani - o capacitate de producþie menitã sã preia producþia minei Petrila, care se va încheia la 31 octombrie 2015, astfel încât producþia pe SNÎMVJ ºi pe iarna viitoare, sã nu fie afectatã”, a spus Aurel Anghel, director general S.N.Î.M.V.J. Minele pe închidere au fiecare un plan stabilit pânã la finele anului ºi toate calculele vor þine cont de capacitãþile de producþie capa-

bile sã dea cãrbune, dar ºi de personalul care va rãmâne la fiecare unitate minierã. „Vorbim de 110.000 de tone pânã la data de 31 decembrie. În septembrie vom da 25.000

de tone, în octombrie 31.000 t, în noiembrie 27.000 de t ºi în decembrie 27.000 de tone, producþii pe care le preconizãm realizate, ca sã depãºim problemele legate

demers fãrã viitor, fãrã speranþã, aflat în mâini care au scris concluziile raportului înainte ca eu sa fiu examinatã.

Este adevãrat cã toþi cei cãrora le-am spus de cererea mea, au zâmbit.

Mi-au spus cã sunt naivã si mi-au explicat cã, de la momentul când Omar Hayssam a fost eliberat din motive medicale ºi a fugit, nu s-a mai admis nicio cerere de întrerupere.

De teama de a nu da explicaþii, nu-ºi mai asumã nimeni nicio întrerupere de pedeapsã.

Probabil ºi pentru cã, pânã acum, când au murit deþinuþi în penitenciar din cauza afecþiunilor, nu i-a întrebat nimeni nimic pe medicii din comisii care au scris, în rapoartele de expertizã medico-legalã cã deþinuþii respectivi “ar putea fi” trataþi în sistemul penitenciar.

Strategia este sã nu mai permitã nimãnui întreruperea executãrii pedepsei, din motive medicale. ªi, pentru ca strategia medicilor de la I.N.M.L. sã fie posibilã, fie se amânã toate procedurile pânã mori ºi nu mai e nevoie, fie unii medici, “neglijenþi”, omit sã treacã în concluziile raportului de expertizã medico-legalã exact acele recomandãri care nu pot fi respectate în penitenciar ºi care ar impune întreruperea executãrii pedepsei. aprovizionarea cu cãrbune cãtre CEH”, preconizeazã Aurel Anghel, director general S.N.Î.M.V.J. Zilnic CEH are nevoie între 5.000 ºi 7.000 de tone de huilã, dar restul de cãrbune este asigurat în parte ºi de la minele viabile. Din pãcate, însã, anul acesta este posibil ca necesarul de huilã sã se asigure din rezerva de stat, prin importul de huilã, ce va fi arsã pentru a produce energie electricã ºi termicã la Mintia ºi Paroºeni.

Diana MITRACHE

Doar cã eu mã încãpãþânez sã trãiesc ºi sã lupt pentru drepturile mele.

Prin urmare, voi depune ºi o plângere penalã împotriva preºedintei comisiei de expertiza de la I.N.M.L., pentru cã nimic din ceea ce profesorii care m-au examinat au constatat ºi recomandat nu a avut ecou. Unele recomandãri au fost „uitate”, altele n-au avut urmãri, deºi, fãrã dubiu, în situaþia în care mã aflu, nu le pot respecta.

Luând în considerare recomandãrile medicilor care m-au consultat, este evident cã, din punct de vedere medical, executarea pedepsei în regim de detenþie îmi agraveazã afecþiunile.

Oricum, întreruperea executãrii pedepsei mi-ar permite respectarea recomandãrilor medicilor ºi efectuarea investigaþiilor doar pentru o perioadã limitatã de timp.

Ciclul ar continua la reluarea executãrii pedepsei, când afecþiunile mele s-ar agrava din nou.

Cu toate acestea, doar aºa aº putea spera cã voi rãmâne în viaþã o perioadã cât mai lungã de timp.

Nu încetez sã sper, însã, în singurul demers care îmi poate da o ºansã realã la viaþã, alãturi de copiii mei în perioada imediat urmãtoare. De aceea, îl rog public, încã o datã, pe domnul Preºedinte al României sã facã un gest de supremã conºtiinþã, de clemenþã, ºi sã accepte cererea mea de graþiere, a cãrei admitere ar fi pentru mine diferenþa între viaþã ºi moarte, care mi-ar permite sa respect în libertate recomandãrile medicale ºi mi-ar da ºansa sã pot avea grijã de cei doi copii mici ºi bolnavi, pe care îi am”, aratã Monica Iacob Ridzi pe blogul personal.

6 Inv達t達m但nt

Cronica V達ii Jiului | Joi, 17 Septembrie 2015

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Septembrie 2015

Producþie diminuatã, medici sancþionaþi pentru foi de boalã

E

timp de coasã ºi de strâns via ºi zeci de mineri stau acasã în foi de boalã. Producþia de huilã este diminuatã, administraþiile celor douã societãþi din Valea Jiului fac anchete, în timp ce Casa de Sãnãtate a sancþionat câþiva medici pentru cã au dat foi de boalã. Fenomenul este deja familiar în Valea Jiului, însã, controalele continuã acum la medicii care au eliberat adeverinþele de concediu.

Casa de Sãnãtate a pornit din nou ofensiva împotriva medicilor care dau foi de boalã.

Valea Jiului deþine anual recorduri absolute în ce priveºte numãrul de foi de boalã ce le sunt atribuite celor ce lucreazã în subteran, iar pânã acum 4 medici au fost sancþionaþi cã au încãlcat legea.

Amenzile pe care le au de plãti se ridicã la

un total de 10.000 de lei, dar controalele nu s-au finalizat încã. „Au fost verificaþi un numãr de 36 de furnizori de servicii medicale, acþiunea încã nu s-a finalizat, iar din aceºti 36 de furnizori, sunt 31 de medici de familie, douã cabinete medicale private de specialitate ºi 3 spitale. Toate

ªi sãraci ºi bolnavi upã cum un proverb bine ºtiut spune cã „ D la omul sãrac nici boii nu

trag”, aºa ar putea fi catalogatã ºi sãnãtatea populaþiei.

Din cauza problemelor financiare ºi a traiului de zi cu zi care este tot mai greu ºi stresul care apasã pe umerii fiecãruia am ajuns sã fim din ce în ce mai bolnavi. Astfel avem nevoie din ce în ce mai mult de asistenþã medicalã ºi de mai multe medicamente.

Mai mult decât atât din categoriile sociale care ar fi avut nevoie de un consult de specialitate, dar nu l-au putut efectua, pensionarii se disting prin frecvenþa cea mai ridicatã, 26,3% dintre ei confruntându-se cu imposibilitatea de a participa

sunt din Valea Jiului.

Pânã în prezent au fost încheiate verificãrile la 14 medici de familie ºi douã spitale.

Au fost constatate un numãr de

la un consult medical, în ciuda problemelor de sãnãtate iminente vârstei.

Aceºtia, dupã o viaþã grea de muncã nu pot sta liniºtiþi nici la pensie din cauza greutãþilor financiare prin care trec ºi care le macinã ºi mai rãu sãnãtatea. În Valea Jiului toate aceste probleme sunt ºi mai mult resimþite de cãtre pensionari pentru cã marea majoritate a lor au lucrat la mina de unde au plecat cu nenumãrate boli profesionale de care nu vor mai putea scãpa ºi care în fiecare lunã le diminueazã simþitor bugetele.

Nici persoanele care încã sunt active nu sunt cu mult mai sãnãtoase ºi asta se datoreazã tot stresului ºi a greutãþilor de zi cu zi. Aproximativ 10%, ale celor care nu au ajuns, din diferite motive, la consultul unui medic specialist, provin din cadrul categoriilor de ºomeri ºi a lucrãtorilor pe cont propriu

4 contravenþii de eliberare de certificate de concedii medicale de cãtre medicii prescpriptori cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare, aceºtia fiind sacþionaþi dupã cum urmeazã: 3 sancþiuni contravenþionale în valoare de 5.000 de lei fiecare ºi un avertisment scris”, a precizat Ovidiu Bândea, purtãtor de cuvânt al CJAS Hunedoara.

Toate aceste controale au fost impuse dupã ce responsabilii de la

inclusiv patroni.

Nu doar populaþia de la oraº resimte problemele de sãnãtate ci ºi cea de la þarã. Aici însã problemele sunt ºi mai mari din cauza faptului cã veniturile sunt foarte mici, munca este foarte multã ºi solicitanta iar aceste persoane ajung ºi foarte greu la un consult de specialitate într-un spital sau o clinicã.

Monika BACIU

Complexul Energetic Hunedoara au cerut verificãri, exasperaþi de numãrul mare de concedii medicale.

Nici la minele aflate în proces de închidere nu e mai bine ºi cei de aici se plâng de lipsã acutã de personal în aceste zile calde. „Concediile medicale ne-au afectat producþia în aceastã varã ºi chiar producþia.

Pe societate avem undeva la 11% oameni în concedii. 9,6% Petrila, 10,6 Paroºeni ºi 13,6 % Uricani, cifre destul de mari. Noi ne-am fãcut o analizã ºi avem acele comitete de securitate prin care analizãm aceste concedii pe fiecare persoane în parte, sunt ºi cauze

subiective ºi obiective, dar le vom analiza ºi vom vedea ce este de fãcut”, a precizat ºi Aurel Anghel, director gen. S.N.Î.M.V. J. Minerii din Valea Jiului au ºi boli grave de sãnãtate, munca în subteran fiind extrem de grea, însã, se constatã anual cã medicii de familie, ori medicii specialiºti dau concedii medicale prea multe ºi nejustificate.

Controalele Casei de Sãnãtate sunt în plinã desfãºurare ºi ele vor fi finalizate în octombrie. Atunci se va ºti cu exactitate cine sunt medicii care au dat fictiv foi de boalã ºi cu cât au fost sancþionaþi ei.

Diana MITRACHE

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428 vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.60 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 4,5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Septembrie 2015

Henþ cu mâna

Un sport cu lipici Am vãzut în week-end-ul trecut multã lume la prima etapã de Campionat Naþional la handbal junioare II (15-16 ani) în sala de jocuri sportive a Clubului

Sportiv ªcolar Petroºani.

Câteva sute de spectatori au savurat un joc bun, dinamic ºi iatã cã noua formulã, pe etape ca la fotbal ºi nu pe turnee cu

meciuri grãmadã, odatã la 2-3 sãptãmâni, se dovedeºte a fi mai interesantã, cel puþin la acest nivel.

S-a mai vehiculat ideea de a se avansa chestiunea cu echipã în liga a doua, ar aduce mult public.

Handbalul feminin rãmâne un sport savurat de spectatori,

mai ales cã ºi la nivel european, echipele româneºti îºi fac bine treaba. Desigur, din punct de vedere financiar, CSSP-ului i-ar fi greu sã susþinã integral un astfel de proiect, dar ce frumos ar fi, ca peste 2-3 ani când ar fi gata renovarea sãlii de sport din buricul

Handbal, Camp. Naþional juniori

C.S.S. Petroºani, start pe douã locuri 1!

Atac al echipei CSSP (junioare II) la poarta celor din Drobeta Tr. Severin C.N. Junioare II, Seria E (gr. 1999-2000) Etapa 1, 12 sept. 2015 CSS Craiova – HCM Craiova CSS Caracal – LPS Slatina CSS Petroºani – CSS D.T. Severin LPS Tg. Jiu a stat CLASAMENT CSS Petroºani 1 1 0 0 HCM Craiova 1 1 0 0 CSS Caracal 1 1 0 0 LPS Slatina 1 0 0 1 CSS Craiova 1 0 0 1 CSS D.T. Severin 1 0 0 1 LPS Tg. Jiu 0 0 0 0

13-24 28-19 30-18

30-18 24-13 28-19 19-28 13-24 18-30 0-0

3p.

3p.

3p.

0p.

0p.

0p.

0p.

Etapa a 2-a, 16 sept. 2015 LPS Slatina – CSS Petroºani HCM Craiova – CSS Caracal LPS Tg. Jiu – CSS Craiova CSS D.T. Severin stã

C.N. Junioare III, Seria G (gr. 2001-2002) Etapa 1, 13 sept. 2015 Unirea Sânnic. Mare - ªc. 7 Timiºoara CSS Sibiu – CSS Mediaº LPS Sebeº - Banatul Timiºoara CSO Cugir – CSS Petroºani

CLASAMENT

CSS Petroºani Unirea Sânnic. M. CSS Mediaº LPS Banatul Tm. LPS Sebeº CSS Sibiu ªc. Gen. Nr. 7 Tm. CSO Cugir

1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 1 1 1 1

37-17 7-15 24-30 10-33

33-10 37-17 15-7 30-24 24-30 7-15 17-37 10-33

3p.

3p.

3p.

3p.

0p.

0p.

0p.

0p.

Etapa a 2-a, 20 sept. 2015 CSO Cugir – CSS Sibiu CSS Mediaº - LPS Sebeº LPS Banatul Tm. – Unirea Sânnic. Mare CSS Petroºani - ªc. Gen. Nr. 7 Timiºoara

Echipele de junioare II (15-16 ani) ºi junioare III (13-14 ani) ale CSS Petroºani au avut un start lansat în noua ediþie a Campionatului Naþional, ambele reuºind în prima etapã victorii categorice, care le-au plasat pe primul loc. Astfel, la junioare II, cu o salã la care au fost peste 300 de spectatori, petroºenencele au dispus cu 30-18 de jucãtoarele de la CSS Drobeta Tr. Severin, cu o echipã bine sudatã: Denisa Tudor, Bianca Krautner (portari), Nicoleta Kurlender (13 goluri), Delia Fãnic (4 goluri), Dalia Câmpean (6 goluri), Livia Stoica (2 goluri), Ariana Colda (2 goluri), Anamaria Aruºtei (2 goluri), Evelin Avãdanei (1 gol).

Junioarele III au câºtigat categoric în deplasare, 33-10 la CSO Cugir, cu o formulã de echipã extrem de eficace în formula: Sava Rus, Bianca Krautner (portari), Denisa Niþu (5 goluri), Daciana Codarcea (8 goluri), Dalia Câmpean (7 goluri), Denisa Avãdanei (5 goluri), Evelyn Avãdanei (5 goluri), Bianca Þârle (2 goluri), Giulia Kovacs (1 gol).

Nicoleta Kurlender (CSSP) a marcat 13 goluri în prima etapã la junioare II

târgului ºi junioarele mici de acum ar ajunge la un grad de competitivitate, sã putem susþine o echipã în eºalonul doi.

Ar fi un lucru benefic, ar fi readucerea unui sport cu lipici la public, venind sã completeze peisajul ºi aºa destul de sãrac în Valea Jiului.

Fotbal juniori

37 goluri în prima etapã Cei mai mici dintre fotbaliºtii Vãii Jiului au luat startul în noul sezon, în week-end-ul trecut. Din cele ºapte partide, oaspeþii nu au reuºit nicio victorie! S-au marcat 37 goluri, adicã o medie de 5,28 goluri pe meci.

La juniori C (14 ani), jocuri strânse: Dynamic Lupeni (antr.

Florin Bulgaru), egal acasã cu Fotbal Jiul, 2-2 (pentru jiuliºti au marcat Istrate ºi Vânãtoru), iar ªc. Jiul – Fair play Vulcan 2-1 (pentru Jiul, autori R. ªtefãnoaica ºi Szekely).

La juniori D (12 ani), scor categoric în meciul ªc. Jiul – Fair Play Vulcan 9-0, meci în care

Antrenorul Florin Bulgaru (Dynamic Lupeni) a debutat cu un egal, 2-2, cu Fotbal Jiul la juniori C

talentatul Rãzvan Rotea a marcat patru goluri! În celãlalt joc, Sorii Junior`s a învins cu 1-0 (gol Ov. Iepure) pe cei de la Univ.

Petroºani, în timp ce Uricaniul a încheiat victoria, 3-1 cu Jiul II Petroºani. În fine, la juniori E (10 ani), goluri multe în meciul ªc. Jiul – Pro Fotbal, 7-4 ºi un scor strâns în Fotbal Jiul – Inter Petrila 3-2.

Camp. Judeþean – Seria Valea Jiului Etapa 1, 12-13 sept. 2015 Juniori C (gr. 2001) Dynamic Lupeni – Fotbal Jiul ªc. Jiul – Fair Play Vulcan Juniori D (gr. 2003) Minerul Uricani – Jiul II Petroºani ªc. Jiul – Fair Play Vulcan Sorii Junior`s Lupeni – U. Petroºani Juniori E (gr. 2005) ªc. Jiul – Pro Fotbal Petroºani Fotbal Jiul – Inter Petrila Minerul Uricani a stat

Rugby, D.N.S. (liga secundã)

Victorie la „masa verde”

2-2 2-1 3-1 9-0 1-0 7-4 3-2

Razvan Rotea a marcat patru goluri pentru micii jiuliºti

ETAPA A 16-A, 12 SEPT. 2015 CS Nãvodari – CSUAV Arad 59-20 CS Polit. Iaºi – CSM Bucovina Suceava 65-6 R.C. Bârlad – RCM Galaþi 20-18 CSM U.23 Bucureºti – RC Stejarul Buzãu 66-7 Steaua U.23 - ªtiinþa Petroºani 0-5 (neprezentare)

CLASAMENT

1. CSM U.23 Bucureºti 2. CS Nãvodari ªtiinþa 3. RC Bârlad Petroºani se aflã 4. Polit. Iaºi la cea de-a treia 5. RCM Galaþi victorie consecu- 6. Steaua U.23 tivã, de data asta, 7. Bucovina Suceava obþinutã cu 5-0 la 8. ªtiinþa Petroºani Steaua U.23 9. RC Stejarul Buzãu Bucureºti.

10. CSUAV Arad

13 13 14 10 13 8 12 7 12 7 10 6 14 4 12 4 14 3 14 1

0 1 1 0 0 0 0 0 0 0

0 3 4 5 5 4 10 8 11 13

547-130 360-235 345-241 253-149 273-223 265-172 241-446 206-310 178-493 160-429

10p.b. 62p.

7p.b. 49p.

6p.b. 40p.

9p.b. 37p.

7p.b. 35p.

4p.b. 28p.

5p.b. 21p.

4p.b. 20p.

0p.b. 12p.

3p.b. 6p.

O victorie obþinutã în urma ETAPA A 17-A, 19 SEPT. 2015 retragerii echipei Stejarul Buzãu – RC Bârlad; RCM Galaþi – Polit. Iaºi bucureºtene din Bucovina Suceava – CS Nãvodari; CSUAV Arad - ªtiinþa Petroºani; CSM U.23 Buc. – Steaua U.23 campionat...