Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 944
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 16 Septembrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Pacienþi spãlaþi la lighean
Transportatorii, verificaþi la maºini
A
început ºcoala, iar modul în care se face acum transportul în comun, la prima orã a dimineþii, va fi subiectul unor acþiuni demarate de Consiliul Judeþean Hunedoara în toate oraºele. Asta, dupã ce s-au dat sute de amenzi pentru nereguli ºi bilanþul final va fi fãcut la finele anului.Existã plângeri din partea elevilor care nu primesc bilete dimineaþa, nu au loc în maxi taxi ºi stau în picioare, dar sunt ºi nereguli pentru care unele maºini nu ar avea voie în trafic. Inspecþiile în teren reîncep din aceastã sãptãmânã, când Consiliul Judeþean Hunedoara a repornit ofensiva împotriva neregulilor din trafic. ªoferii vor fi verificaþi, la fel cum vor fi ºi maºinile lor. „Deviza nboastrã în ceea ce priveºte transportul interurban în comun este Siguranþã ºi Confort pentru Pasageri, inclusiv pentru cei mici. Avem un grafic de control stabilit, vor reîncepe cu intensitatea cu care v-am obiºnuit în
prima parte a anului”, a declarat Adrian David, preºedintele CJ Hunedoara. Transportatorii nu au cum sã se bucure de o astfel de veste, dar cãlãtorii vor avea de câºtigat. Asta pentru cã, pânã acum, s-au dat sute de amenzi în câteva luni, pentru nereguli mari în ceea ce priveºte transportul de persoane, dar ºi în cel de mãrfuri, la fel de important pentru siguranþa populaþiei. „Avem un bilanþ, cred cã ne apropiem de 1 milion de lei amenzi pentru transportul de mãrfuri, iar câteva sute de mii de lei pentru transportul de persoane, dar ºi multe plãcuþe de înmatriculare ridicate”, a mai precizat preºedintele C J Hunedoara. Amenzile nu au fost încasate în totalitate, pentru cã ºoferii le contestã în instaþã, însã, cele mai multe procese au fost câºtigate în baza dovezilor aduse de echipajele de control. De altfel, controalele reîncep ºi, în luna decembrie, va fi fãcut bilanþul acestora, tot atunci urmând sã se facã ºi un raport în ceea ce priveºte modul în care s-a schimbat transportul în comun pentru navetiºti. Diana MITRACHE
B
olnavi spãlaþi în lighean sau acasã. Se întâmplã la unitatea medicalã din Petrila unde la robinet nu curge apã caldã. Unitatea medicalã de la Petrila nu are apã caldã, iar pacienþii dacã vor sã se spele trebuie sã meargã acasã. Mai mulþi pacienþi au declarat pentru Cronica Vãii Jiului cã unitatea de îngrijiri paleative de la Petrila nu are apã caldã ºi sunt nevoiþi sã meargã acasã sã se spele. >>> PAGINA A 7-A
ªomeri mulþi ºi fãrã poftã de lucru
Î
ntr-un judeþ precum Hunedoara, cu o ratã de aproximativ 6% a ºomajului, dar mai ales în Valea Jiului, existã un paradox. ªomerii sunt mulþi, dar ei refuzã periodic locurile de muncã oferite ºi, mai grav, o fac, cel mai probabil, pentru a primi alte stimulente de la autoritãþile locale, în loc sã lucreze. Sunt zeci de anunþuri din partea angajatorilor, însã, niciunul reclamat cã nu a oferit ceea ce a promis, fie cã e vorba de salariu, fie de
regimul de lucru. Refuzã sã meargã la repartiþii ºi nici nu au de gând sã lucreze. Nu o datã, angajatele agenþiilor locale s-au trezit cã ºomerii nu vor sã primeascã nicio repartiþie, chiar dacã i-au trimis la firme ce cãutau ºomeri ce se pliau exact pe profilul lor. E varã ºi nici gând de lucru la Petroºani, unde ºefa ALOFM nu are nicio explicaþi logicã a refuzului lor. „Nu este o dorinþã foarte mare a ºomerului de a se angaja. Asta am sesizat în ultima lunã, când numãrul de locuri de muncã vacante,
pe care noi l-am înregistrat este destul de mare ºi atunci s-a fãcut ºi o plasare
a forþei de muncã. Am sesizat, însã, o uºurinþã foarte mare a ºomerililor de a renunþa efectiv la indemnizaþia de ºomaj, dacã este trimis cãtre un loc de muncã. Invocã fel ºi fel de motive ºi preferã sã renunþe la acea idemnizaþie”, a declarat Iudith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Angajaþii agenþiei de la Petroºani au avut multe locuri de muncã în confecþii, ca electricieni, ori în alte calificãri pe care ºomerii le aveau, dar, cu toate acestea, au refuzat. „Ei învocã fel ºi fel de motive, pe care noi nu le putem lua în considerare”,
a mai adãugat ºefa ALOFM Petroºani. Din pãcate, însã, în rândul ºomerilor existã temeri cã nu vor fi plãtiþi ºi unii patroni chiar au o astfel de reputaþie, dar, din nefericire, nimeni nu i-a reclamat la ITM pentru asta ºi atunci locurile de muncã vacante rãmân periodic neocupate. În judeþul Hunedoara urmeazã o bursã a locurilor de muncã pentru absolvenþi ºi ea va avea loc peste douã sãptãmâni, în data de 25 septembrie. Asta, deºi, pânã anul trecut, Hunedoara avea lunar câte o bursã a locurilor de muncã. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Periculoase, dar redate comunitãþii eci de clãdiri din toatã Valea Jiului stau sã se prãbuºeascã ºi nimeni Z nu poate face nimic ca sã apere mãcar oamenii îngroziþi de ceea ce se întâmplã în interiorul ºi în jurul lor. Edilii ar putea sã le impunã impozite
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Septembrie 2015
mari ºi asta vor ºi face, iar pe viitor, acestea ar putea fi redate comunitãþii, în ele urmând sã funcþioneze chiar instituþii. „Pericol de accidente. Accesul interzis!” Este singura inscripþie care ar putea sã îi opreascã pe curioºi sã intre în clãdirea de pe strada Timiºoarei, în plin centrul municipiului Petroºani. Construcþia stã sã cadã ºi este mai mereu plinã de indivizi dubioºi, iar
cei care trec pe acolo se tem pentru viaþa lor. ªi asta de ani buni, iar oamenii dau vina pe cine pot. „Este neglijenþa autoritãþior, care nu au fãcut demersuri ca sã o dãrâme sau sã facã o parcare, ori altceva. E lucrul cel mai înþelept, cã aici e un fel de wc public al oraºului”, ne spune unul dintre cei care trece zilnic pe acolo. „De ce nu se demoleazã? Îþi cade ceva în cap ºi ce faci? De câte ori trec pe aici, trec cu fricã ºi traversez strada ca sã nu mã loveascã ceva de sus. De ce nu se demoleazã? ”, încearcã sã se lãmureascã retoric o femeie. „În fiecare dimineaþã, când vin la serviciu mi-e groazã cã nu ºtiu cine apare. Mi-e groazã, vin cu lanterna, când e devreme, mai ales iarna.
Riscul este foarte mare. Oameni ai strãzii se adãpostesc aici, iar în primãvarã au dat foc aici, e rãu”, a spus ºi una dintre angajatele Clubului Copiilor, care este vis- a –vis de acest ghetou. Construcþia a fost revendicatã de Cristian Ianza, însã, acesta a pierdut procesul în care s-a judecat pentru ea cu Ministerul Administraþiei ºi Internelor. În tot acest timp, însã, construcþia s-a degradat complet ºi acum ar putea fi redatã comunitãþii. Asta cred cei care au speranþe cã cineva va investi ºi îi va schimba faþa. „În cursul acestui an IPJ Hunedoara ne-a trimis o adresã prin care ne întrebau dacã dorim sã o preluãm. CL a adoptat o HCL prin care trece acest
imobil din domeniul public al statului, în cel al municipiului. Deocamdatã conducãtori de instituþii publice de la nivel judeþean sunt dispuºi sã o preia, sã investeascã ºi sã o facã compatibilã cu funcþii administrative ºi sperãm sã vinã ºi investitori, cã e ºi mai bine”, a declarat jr. Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Aceasta nu este singura clãdire ce reprezintã un real pericol pentru trecãtori, dar primãria din Petroºani are planuri pentru toþi cei care au revendicat astfel de construcþii ºi le þin în paraginã. Mai ales cã va fi adoptatã curând ºi o lege în acest sens. „Urmeazã sã aparã
Apel în litigiul dintre Marian Popescu ºi Primãria Petroºani
A
pelul formulat de Marian Popescu va fi judecat la Curtea de Apel Alba Iulia abia în luna noiemrbie. City-managerul municipiului Petroºani a pierdut procesul cu Primãria Petroºani. La prima instanþã, la Tribunalul Hunedoara, administratorul public al municipiului Petroºani a pierdut procesul în care cerea anularea unui act al Curþii de Conturi. Astfel, acesta trebuie sã restituie angajatorului suma de 50.955 lei, sumã se reprezintã sporul de vechime încasat ilegal,
conform controlului efectuat de inspectorii financiari de la Curtea de Conturi. Sentinþa a fost atacatã la Curtea de Apel Alba Iulia unde a fost fixat termenul pentru data de 5 noiembrie. Potrivit unui raport al Curþii de Conturi, Marian Popescu, city-managerul muniicpiului Petroºani ar fi încasat, ilegal, sporul de vechime. Marian Popescu a acþioinat în instanþã administraþia publicã pentru faptul cã acest dret nu îi este acordat. Un termen în acest dosar a fost stabilit pentru data de 23 martie. Juriºþii spun însã cã doar primarul ºi viceprimarul nu primesc spor de
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
vechime, aceºtia beneficiind de indemnizaþie, nu de salariu. “Curtea de conturi, controlorii financiari s-au legat de modul în care a fost stabilit salarul domnului administrator public. Au considerat cã domnul administrator public nu ar trebui sã beneficieze de sporul de vechime. Este ºtiut faptul cã în administraþia publicã localã singurele persoane care nu pot primi sporul de vechime sunt primarul ºi viceprimarul pentru cã în legea de salarizare în ceea ce priveºte indemnizaþia celor doi aleºi este un asterix acolo care te trimite la o notã în care se
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
spune cã indemnizaþiile dumnealor cuprind sporurile de vechime. Este clar cã administratorul public fiind angajat cu contract de muncã i se aplicã prevederile codului muncii. A trebuit sã îi dãm sporul de vechime. Noi în timpul controlului i-am restabilit salariul prin excluderea sporului. Am dat dispoziþia pe care am înaintat-o controlorilor financiari iar domnul administra-
HG privind taxele ºi impozitele pentru 2016 în care înþeleg cã va exista o prevedere care va lãsa la latitudinea Consiliilor Locale majorarea impozitelor într-un anumit cuantum”, a mai precizat secretarul Primãriei Petroºani. Proprietarii lor ar putea plãti mai mult decât face ºi atunci, dacã li se va fixa un impozit de 6 ori mai mare decât cel de pânã acum, atunci, cu siguranþã, vor agrea ideea de a le vinde, ori chiar de a le demola. Se va face astfel curãþenie, iar multe adãposturi de boschetari vor fi rase de pe suprafaþa pãmântului. Diana MITRACHE
tor public a contestat la Tribunalul Hunedoara urmând cã instanþa sã hotãrascã cine are dreptate. Am urmãrit ºi în þarã ºi în 80% din cazuri au câºtigat administratorii publici dar intervine ºi subiectivitatea judecãtorului. Pãrerea mea este destul de clarã pentru cã un principiu fundamental de drept este ca excepþiile sunt de simplã interpretare.
Controlorii financiari vin ºi extind o excepþie care se aplicã primarilor ºi viceprimarilor la alte persoane ceea ce nu mi se pare în regulã”, a declarat în urmã cu ceva timp Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Potrivit raportului Curþii de Conturi, Marian Popescu, ar fi primit ilegal suma de 60 de mii de lei. Monika BACIU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 16 Septembrie 2015
Legea salarizãrii va acorda sume consistente ºefilor - funcþionari publici refectul va fi cel mai bine P plãtit funcþionar public, cu un salariu de bazã de pânã la 14.680 lei, potrivit proiectului Legii salarizãrii în sistemul bugetar, obþinut de Profit.ro. Cele mai mici salarii le vor avea persoanele cu funcþii comune în administraþie, precum stenodactilografã, ºofer sau portar, care vor fi încadrate cu puþin peste 1.700 lei brut. Salariile brute ale funcþionarilor publici Cei mai bine plãtiþi vor fi, ca ºi pânã acum, înalþii funcþionari publici din administraþia centralã. Un prefect, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, va primi un salariu de bazã brut de pânã la 14.680 lei, iar un subprefect va putea fi încadrat cu 13.493 lei. Ierarhic, pe acest palier al funcþionarilor publici cu funcþii de conducere, cele mai mari salarii le vor avea directorul general, inspectorul-ºef de stat, inspectorul general de
stat, controlorul financiar ºef sau comisarul general prim-adjunct, care vor fi încadriaþi cu slariu de bazã brut de 10.188 lei. ªeful serviciu, ºef administraþie financiarã la nivel de oraº, arhitect ºef la nivel de oraº, ºef adjunct de birou vamal, comisar ºef divizie secþie vor fi încadraþi cu un salariu brut de 8.607 lei. Tot în cadrul funcþiilor publice de stat, cel mai mare salariu pentru funcþiile de execuþie le vor avea auditorii, care vor fi încadraþi cu un salariu de bazã de 7.327 lei. Un referent de specialitate va primi un salariu de bazã brut de pânã la 5.420 lei, iar un referent va avea un salariu de bazã de maximum 3.364 lei. Un city-manager va putea avea un salariu de bazã de pânã la 6.168 lei. În cazul unitãþilor administrative-teritoriale, secretarul judeþului, respectiv al municipiului Bucureºti, va fi încadrat cu un salariu de bazã de 9.364 lei, în timp ce arhitectul-ºef va putea avea un salariu de bazã brut de 7.479 lei. În cazul funcþiilor publice teritoriale, un
auditor va fi încadrat cu pânã la 4.764 lei, un referent de specialitate cu maximum 2.516 lei brut, iar un referent cu un salariu de bazã de 2.065 lei. Totodatã, un inspector vamal, un inspector de muncã, un inspector social, un expert coordinator sau un comisar va fi încadrat cu un salariu de bazã de pânã la 4.124 lei. La nivel local, secretarii municipiilor, în funcþie de categoria acestor oraºe, vor putea fi încadraþi cu un salariu de bazã de pânã la 7.692 lei, un architectºef va avea un salariu de bazã de 6.684 lei, iar un ºef de birou, un ºef de oficiu sau ºef de administraþie financiarã la nivel de comunã va putea fi încadrat cu 5.171 lei brut. Un auditor va putea fi încadrat cu un salariu de bazã de pânã la 3.779 lei, iar un referent cu pânã la 1.989 lei brut.
Salariile personalului contractual În cazul personalului contractual din administraþia publicã centralã, cel mai mare salariu îl va avea un secretar general de minister, care va putea fi încadrat cu
un salariu de bazã de pânã la 9.631 lei. Un ºef de department va fi încadrat cu 9.364 lei, iar un ºef de serviciu, un ºef secþie sau un preºedinte federaþie va primi un salariu de bazã de pânã la 7.692 lei. Un auditor va fi putea fi încadrat ºi cu 5.908 lei brut, un consilier juridic cu un salariu de bazã brut de maximum 4.973 lei, iar un referent cu 2.335 lei brut. La nivel judeþean sau teritorial, un director general, un inspector de stat ºef sau un inspector general va putea fi încadrat cu un salariu de bazã de pânã la 7.272 lei. Un auditor va fi încadrat cu un salariu de bazã de maximum 3.779 lei, iar un referent va primi ca salariu de bazã cel mult 1.989 lei. În cazul administraþiei publice locale, consilii, primãrii ºi servicii publice din subordinea acestora, cel mai mare salariu de bazã, de 6.498 lei, îl vor primi directorul general, inspectorul de stat ºef sau inspectorul general. Un auditor va avea un salariu de bazã de pânã la 3.174 lei, iar un consilier juridic va fi
Dacã nu depuneþi declaraþia ”de sãrac”, veþi fi executat silit conform noului Cod Fiscal
C
onform noului Cod Fiscal, din 2016, persoanele care nu realizeazã venituri vor fi obligate sã depunã la fisc o declaraþie, iar ANAF va stabili ce sumã au de plãtit pentru contribuþia pentru sãnãtate. În principiu, obligativitatea depunerii declaraþiei va atrage dupã sine ºi sancþiuni, nefiind exclus ca Fiscul sã ajungã chiar la executãri silite. Persoanele fãrã venituri vor trebui sã plãteascã lunar CASS, în valoare de 5,5% din salariul minim brut pe þarã. Adicã 66 de lei pe lunã, respectiv 792 de lei pe an, în condiþiile în care acea persoanã nu încaseazã niciun ban. Contribuþia este calculatã
în funcþie de salariul minim brut de 1.200 de lei, anunþat de autoritãþi pentru 2016. Excepþie fac, printre alþii, elevii ºi studenþii în vârstã de pânã la 26 ani, femeile însãrcinate, lãuzele ºi persoanele cu handicap. În aceastã situaþie se
pot regãsi cel mai adesea tinerii care au terminat studiile ºi care nu au niciun fel de venituri, precum ºi persoanele singure, care nu se aflã în întreþinerea unei alte persoane asigurate. În prezent, Codul Fiscal prevede cã plãtesc
CASS persoanele care "doresc" sã aibã calitatea de asigurat, adicã sã beneficieze de sistemul public de sãnãtate. În varianta Codului Fiscal promulgatã luni de preºedintele Klaus Iohannis, ce va fi aplicat din 2016, se prevede, la
încadrat cu maximum 2.826 lei brut. Un referent sau un agent agricol va primi un salariu de bazã de minimum 1.631 lei ºi de maximum 1.965 lei.
Salariile din administraþie pentru secretare, ºoferi, muncitori necalificaþi Proiectul de lege stabileºte ºi salariile de bazã pentru personalul plãtiti din fonduri publice care desfãºoarã activitãþi de secretariat ºi administrative, de gospodãrire, de întreþinere-reparaþii ºi de deservire. Astfel, pentru funcþiile de stenodactilograf, secretar-dactilograf, dactilograf, salariul de bazã brut porneºte de la articolul 180 alin (1), ”obligaþia” clarã a persoanelor fizice fãrã venituri de a plãti CASS. " (1) Persoanele fizice care nu realizeazã venituri de natura celor menþionate la art. 155 ºi nu se încadreazã în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuþiei sau în categoriile de persoane pentru care plata contribuþiei se suportã din alte surse, datoreazã, lunar, contribuþie de asigurãri sociale de sãnãtate ºi au obligaþia sã solicite înregistrarea la organul fiscal competent, în termen de 15 zile de la data la care se încadreazã în aceastã categorie. (2) Contribuþia prevãzutã la alin. (1) se calculeazã prin aplicarea cotei individuale de con-
1.310 lei ºi poate ajunge pânã la 1.757 lei. Un administrator va putea fi încadrat cu pânã la 1.735 lei, iar un casier, un magazioner sau un arhivar va avea un salariu de bazã de maximum 1.671 lei. Un portar va fi încadrat cu un salariu de bazã între 1.310 lei1.631 lei, iar salariul de bazã pentru un ºofer va pleca de la 1.342 lei ºi va ajunge pânã la maximum 1.735 lei. Salariile de încadrare ale muncitorilor necalificaþi pornesc de la 1.200 lei ºi ajung pânã la un salariu de bazã brut de 1.735 lei. Ileana FIRÞULESCU
Sursa: pr ofit.r o
tribuþie asupra bazei de calcul reprezentând valoarea salariului minim brut pe þarã ºi se datoreazã pe toatã perioada în care sunt încadrate în aceastã categorie", se aratã în Codul Fiscal ce va intra în vigoare din 2016. De anul viitor, persoanele care nu realizeazã venituri vor fi obligate sã depunã la ANAF o declaraþie. Astfel Fiscul va putea urmãri dacã ºi-au plãtit CASS-ul. “În anul 2015, aceste persoane fãrã venituri aveau dreptul facultativ la plata contribuþiei pentru a fi asigurate în sistemul public de sãnãtate”, spune consultantul fiscal Alin Benþa. Ileana FIRÞULESCU
4 Sport
Henþ cu mâna
AJF-ul hunedorean nu iartã!
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
PETRILA ÎN FRUNTE! z Deºi a câºtigat cu greu 2 – 1 (dupã ce a fost 0 – 1!) prin golurile lui Zavracu, iatã cã Inter Petrila devine un pol interesant al fotbalului din Liga a IV-a hunedoreanã. z Retezatul Haþeg (antrenori Nelu Gavriluþi – Romulus Bobu) pare a-ºi depune o nouã candidaturã la locul 1, unde se pare, va fi o bãtãlie serioasã în acest sezon. z Echipa haþeganã a învins clar cu 3 – 0 pe Aurul Brad (goluri D. Belei 2, Grozoni), având pânã acum cea mai bunã apãrare din campionat, cu numai un gol primit. z CS Vulcan a rezistat o reprizã la Bãiþa, 0 – 0, apoi a pierdut cu 2 – 0, dar Sg. Maier a ratat un penalty. z Gloria Geoagiu a obþinut o victorie nesperatã, 3 – 2 la Aurul Certej.
Dan Belei a marcat pentru Retezatul Haþeg în partida cu Aurul Brad
Sport 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Septembrie 2015
Iatã cã nici nu a început bine campionatul 2015 – 2016 ºi deja pe masa forului suprem de la Deva s-au adunat o serie de probleme de rezolvat, probleme create de echipele pãstorite la cele douã ligi. O gafã a celor de la Cetate Rãchitova (folosirea jucãtorului Urs în stare de suspendare în prima etapã, 3 – 3 la Gen. Berthelot), le-a anulat punctul din teren, transformându-l într-un 0
– 3 la „masa verde”! Dar ºi berthelotenii au luat o amendã de 100 de lei pentru mici deficienþe de organizare. Aºa, ca între vecini de gard! Deranjul de la Vulcan, din derby-ul CSV – Inter Petrila (1 – 1) nu a fost nici el trecut cu vederea, principalul „animator”, Ionuþ Roºian, a fost gratulat cu 6 etape de suspendare, dupã comportamentul de golan la adresa lui Adi Câmpean ºi a tot ce a
Jiul Petroºani – Minerul Uricani 0 – 0
Primele lor puncte! Departe de a fi catalogat ca un meci spectaculos, jocul dintre echipele fãrã puncte în acest campionat a fost unul destul de disputat, cu destule faze care au depãºit nivelul de campionat ºi mai ales poziþia de clasament. Cu un început de dominare mai accentuat, Uricaniul nu are însã ocaziile Jiului, care rateazã deschiderea scorului în min. 15, când D. Roºianu trage slab în braþele portarului Beleni, fazã la indigo 15 minute mai târziu! Acelaºi Beleni are o intervenþie excelentã (min. 35) la ºutul lui Graur, pentru ca finalul primei reprize sã gãseascã o echipã a Uricaniului mai agresivã, dar Vajda (min. 37) trage
de la 12m în portarul Bg. ªtefãnoaica, iar Preoteasa (min. 42), are o mare ocazie din 8m, apãratã senzaþional de acelaºi Bogdan ªtefãnoaica. Dupã pauzã se joacã cu garda jos, cele mai mari ocazii avându-le Pãsãricã (min. 50) – cap razant ãeste transversalã - , Bãlãnean (min. 75) – ºut excelent sub transversalã, intervenþie miraculoasã Bg. ªtefãnoaica – ºi D. Roºianu (min. 85), ocazia meciului, scapã singur cu portarul ºi de la 12m trimite incredibil peste poartã! Un meci dinamic, cu mult peste condiþia celor douã echipe, care însã sunt departe de ceea ce exprimau în urmã cu câþiva ani când se „bãteau” la locul 1...
a fost... B altaru Paiu!
Din motive personale,
mai înjurat prin raza lui de acþiune. Filipa (Aurul Brad) ºi Pintescu (Berianul Beriu) au luat ºi ei amenzi ºi etape de suspendare, pentru faulturi grosolane. Poate cã antrenorul vulcãnean Marius Szoradi ar trebui tratat cu înþelegere de cãtre Comisia de Disciplinã (cazul se judecã azi) a AJF-ului, þinând cont cã acesta ºi-a exprimat public regretele în legãturã cu ieºirea nervoasã de la acelaºi meci CS Vulcan – Inter Petrila. Una peste alta, e bine cã AJF Hunedoara lucreazã
Univ. Petroºani – Hercules Lupeni 0 – 3 (0 – 2)
Forfait în iarbã
în spiritul regulamentelor, chiar dacã unele echipe invocã necunoaºterea lor pe baza amatorismului! A început curãþenia de toamnã. E bine.
JIUL – MINERUL URICANI 0 – 0 Jiul (antr. Cosmin Kanduth): Bg. ªtefãnoaica – Al. Nicu, Or. Roºu, Oct. Ionicã, Mândruþ – Pãsãricã, Al. Daj, A. ªerban (min. 65 D. Stoica), M. Avram – Graur (min. 89 Viºa), D. Roºianu. Min. Uricani (antr. Neculai Baltaru): Beleni – Anghelina, G. Trestian, Irina, Nechita – Suvac (min. 41 Firizoiu, min. 86 Opriºa), Preoteasa, Bãlãnean, A. Ilie – Vajda, D. Scurtu. Arbitru: Cristian Lazãr – Petrila; Spectatori: 200.
antrenorul Uricaniului Neculai Baltaru nu a fost prezent decât în acte, cel care a condus extrem de vocal echipa de pe margine fiind celãlalt antrenor al Uricaniului, Ioan Paiu, care ºi-a þinut tot timpul echipa în prizã.
U
n fost jiulist din Spania la meci
Fost component al Jiului timp de cinci sezoane la Jiul Petroºani (1997 – 2001, 2002 – 2003) – a jucat în primul sezon în Divizia „A”, alãturi de Fl. Anton, Irina, Sedecaru, Ghiþan, Huza, D. Movilã, Cioabã, Matincã, M. Tudorache, Mugurel Radu, V. Stancu etc. Viorel Vesa aflat în vacanþã (e stabilit în Spania) a fost prezent la
meci, trãind nostalgia stadionului de acum 10 – 15 ani, când era mereu într-o echipã cu nume în fotbalul românesc.
G
aleria mereu la datorie
Deºi un grup mic (cu „veteranul” Costel Grigore lider de drept), cei care au format galeria Jiului (prezenþi ºi la meciul de Cupã din „Dealul Institutului”) au dat culoare unor tribune în care a dispãrut demult entuziasmul de altãdatã. Bravo acelor bãieþi care vin alãturi de Jiul, indiferent de situaþia în care se aflã. Spre deosebire de alþii care afiºeazã „aroganþe” numai atunci când e belºug ºi bunãstare...
Atac al lui Irina (Minerul Uricani) la poarta Jiului
Ciocârlan (Hercules Lupeni), un act acrobatic sub privirile coechipierilor Konicika ºi Cioraia Preºedintele Minerului Uricani Vasile Scurtu (dreapta) alãturi de staff-ul echipei sale
Ceea ce pãrea a fi un derby al echilibrului s-a dovedit pânã la urmã un meci disputat aproape într-o singurã direcþie. Încã din start apãrarea gazdelor este buimãcitã, când dupã bara lui Curtean (min. 2), vine golul de 0 – 1, apoi dupã numai patru minute, 0 – 2... Greu de remontat cu un asemenea handicap din start, ba putea fi un scor mai clar pânã la pauzã, notând aici ocazia cu capul a lui Konicika (min. 11), scoasã de pe linia porþii de Vl. Negrea, apoi intervenþia de excepþie a lui Ozarchevici (min. 36) la ºutul lui Buþurcã ºi ratarea incredibilã a lui M. Filip (min. 43), singur
Univ. Petroºani – Hercules Lupeni 0 – 3 Univ. Petroºani (antr. Cr. Albeanu): Ozarchevici – Vl. Negrea, Raboj, Fãuricã, Doroftei (min. 76 Tãmãºiloni) – Bulimej (min. 46 Magheru), Al. Cristea, R. Popa, Grigoraº (min. 58 Plãcintã) – I. Gavriluþi, Ov. Popesc. Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): Ad. Farcaº – Ciorâia (min. 87 M. Pop), M.
cu portarul! Dupã pauzã, acelaºi ritm ofensiv pronunþat al lupeniului, care are în faþã un adversar timorat, mai ales cã vine ºi 0 – 3. Ultimul sfert de orã este garnisit cu trei mari ocazii ale lupeniului, când M. Filip (min. 83 ºi 85) rateazã singur cu portarul, Ciocârlan (min. 87) încheind seria marilor ratãri. O partidã în care Lupeniul ºi-a onorat poziþia abordatã în ultimii ani în Liga a IV-a iar Universitatea Petroºani mai are de rezolvat câteva probleme ce þin de coeziune ºi aplomb.
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
Pricaz, Beriu ºi cu Criºcior, ia faþa tuturor! Rezultatele etapei Nr. 3 din 12.09.2015 - SENIORI
z Dupã trei etape, echipele Mureºul Pricaz, Berianul Beriu ºi Zarandul Criºcior au acumulat maximum de puncte de campionat. z Cetate Rãchitova a pierdut la „masa verde” meciul din prima etapã, 3 – 3 la Unirea Gen. Berthelot, datoritã folosirii unui jucãtor cu mai multe cartonaºe galbene. z Într-un derby de tradiþie a fostei Serii 1, Mãgura Pui a învins cu greu, 1 – 0 pe Unirea Gen. Berthelot (gol în min. 75 C. Pau), oaspeþii jucând în zece oameni dupã eliminarea lui Dumbravã. z Deºi a fost condusã cu 1 – 0 la Bãcia, Cetate Rãchitova a revenit câºtigând cu 2 – 1 prin golurile lui Em. Bãiconi ºi Mailat.
Dumitrescu, Curtean, A. Harangozo – Ciocârlan, Al. Harangozo II (min. 68 Brânduºa), Konicika, Buþurcã – M. Filip, R. Moldovan. Arbitru: Florin Anca – Deva Spectatori: 100. Golurile: 0 – 1: Harangozo II (min. 6) dintr-o loviturã liberã de la 25m, direct în vinclu.; 0 – 2: Konicika (min. 10) cu capul din 6m, la centrarea lui Harangozo II; 0 – 3: M. Filip (min. 67) din acþiune.
TRAGEDIE
A murit Puiu Rusu În aceastã primãvarã (pe 21 martie) împlinise 62 de ani. Fãcea naveta între satul Râu Bãrbat de lângã Pui ºi Arad, oraºul unde era stabilit de câþiva ani. Acolo, la Râu Bãrbat, în weekend-ul trecut, inima l-a trãdat. A fost dus la Haþeg, apoi la Deva, iar pe 13 septembrie a încetat din viaþã. El, fundaºul de fier al Jiului din anii 70 – 80. A fost unul dintre cei mai longevivi fotbaliºti ai Jiului, jucând la Jiul Petroºani între anii 1974 – 1983, un total de 198 de meciuri numai în Divizia „A”. Fundaº central sau lateral, Puiu (Sturza) Rusu, poreclit ºi „Mistreþul”, ºi-a împãrþit cariera fotbalisticã între Jiul ºi ªtiinþa Petroºani, participând recent la cea de-a 17-a întâlnire anualã a generaþiilor ªtiinþei Petroºani, sus în „Dealul Institutului”. Robust, jovial, emanând optimism, nu te-ai fi gândit cã Puiu Rusu ar putea muri peste numai câteva zile. Iatã însã cã soarta i-a rezervat un alt destin. A mai plecat la ceruri un alt mare jucãtor de la Jiul Petroºani.
Acel inimos jucãtor care a fost Puiu Rusu. Fie-i þãrâna uºoarã!
4 Sport
Henþ cu mâna
AJF-ul hunedorean nu iartã!
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
PETRILA ÎN FRUNTE! z Deºi a câºtigat cu greu 2 – 1 (dupã ce a fost 0 – 1!) prin golurile lui Zavracu, iatã cã Inter Petrila devine un pol interesant al fotbalului din Liga a IV-a hunedoreanã. z Retezatul Haþeg (antrenori Nelu Gavriluþi – Romulus Bobu) pare a-ºi depune o nouã candidaturã la locul 1, unde se pare, va fi o bãtãlie serioasã în acest sezon. z Echipa haþeganã a învins clar cu 3 – 0 pe Aurul Brad (goluri D. Belei 2, Grozoni), având pânã acum cea mai bunã apãrare din campionat, cu numai un gol primit. z CS Vulcan a rezistat o reprizã la Bãiþa, 0 – 0, apoi a pierdut cu 2 – 0, dar Sg. Maier a ratat un penalty. z Gloria Geoagiu a obþinut o victorie nesperatã, 3 – 2 la Aurul Certej.
Dan Belei a marcat pentru Retezatul Haþeg în partida cu Aurul Brad
Sport 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Septembrie 2015
Iatã cã nici nu a început bine campionatul 2015 – 2016 ºi deja pe masa forului suprem de la Deva s-au adunat o serie de probleme de rezolvat, probleme create de echipele pãstorite la cele douã ligi. O gafã a celor de la Cetate Rãchitova (folosirea jucãtorului Urs în stare de suspendare în prima etapã, 3 – 3 la Gen. Berthelot), le-a anulat punctul din teren, transformându-l într-un 0
– 3 la „masa verde”! Dar ºi berthelotenii au luat o amendã de 100 de lei pentru mici deficienþe de organizare. Aºa, ca între vecini de gard! Deranjul de la Vulcan, din derby-ul CSV – Inter Petrila (1 – 1) nu a fost nici el trecut cu vederea, principalul „animator”, Ionuþ Roºian, a fost gratulat cu 6 etape de suspendare, dupã comportamentul de golan la adresa lui Adi Câmpean ºi a tot ce a
Jiul Petroºani – Minerul Uricani 0 – 0
Primele lor puncte! Departe de a fi catalogat ca un meci spectaculos, jocul dintre echipele fãrã puncte în acest campionat a fost unul destul de disputat, cu destule faze care au depãºit nivelul de campionat ºi mai ales poziþia de clasament. Cu un început de dominare mai accentuat, Uricaniul nu are însã ocaziile Jiului, care rateazã deschiderea scorului în min. 15, când D. Roºianu trage slab în braþele portarului Beleni, fazã la indigo 15 minute mai târziu! Acelaºi Beleni are o intervenþie excelentã (min. 35) la ºutul lui Graur, pentru ca finalul primei reprize sã gãseascã o echipã a Uricaniului mai agresivã, dar Vajda (min. 37) trage
de la 12m în portarul Bg. ªtefãnoaica, iar Preoteasa (min. 42), are o mare ocazie din 8m, apãratã senzaþional de acelaºi Bogdan ªtefãnoaica. Dupã pauzã se joacã cu garda jos, cele mai mari ocazii avându-le Pãsãricã (min. 50) – cap razant ãeste transversalã - , Bãlãnean (min. 75) – ºut excelent sub transversalã, intervenþie miraculoasã Bg. ªtefãnoaica – ºi D. Roºianu (min. 85), ocazia meciului, scapã singur cu portarul ºi de la 12m trimite incredibil peste poartã! Un meci dinamic, cu mult peste condiþia celor douã echipe, care însã sunt departe de ceea ce exprimau în urmã cu câþiva ani când se „bãteau” la locul 1...
a fost... B altaru Paiu!
Din motive personale,
mai înjurat prin raza lui de acþiune. Filipa (Aurul Brad) ºi Pintescu (Berianul Beriu) au luat ºi ei amenzi ºi etape de suspendare, pentru faulturi grosolane. Poate cã antrenorul vulcãnean Marius Szoradi ar trebui tratat cu înþelegere de cãtre Comisia de Disciplinã (cazul se judecã azi) a AJF-ului, þinând cont cã acesta ºi-a exprimat public regretele în legãturã cu ieºirea nervoasã de la acelaºi meci CS Vulcan – Inter Petrila. Una peste alta, e bine cã AJF Hunedoara lucreazã
Univ. Petroºani – Hercules Lupeni 0 – 3 (0 – 2)
Forfait în iarbã
în spiritul regulamentelor, chiar dacã unele echipe invocã necunoaºterea lor pe baza amatorismului! A început curãþenia de toamnã. E bine.
JIUL – MINERUL URICANI 0 – 0 Jiul (antr. Cosmin Kanduth): Bg. ªtefãnoaica – Al. Nicu, Or. Roºu, Oct. Ionicã, Mândruþ – Pãsãricã, Al. Daj, A. ªerban (min. 65 D. Stoica), M. Avram – Graur (min. 89 Viºa), D. Roºianu. Min. Uricani (antr. Neculai Baltaru): Beleni – Anghelina, G. Trestian, Irina, Nechita – Suvac (min. 41 Firizoiu, min. 86 Opriºa), Preoteasa, Bãlãnean, A. Ilie – Vajda, D. Scurtu. Arbitru: Cristian Lazãr – Petrila; Spectatori: 200.
antrenorul Uricaniului Neculai Baltaru nu a fost prezent decât în acte, cel care a condus extrem de vocal echipa de pe margine fiind celãlalt antrenor al Uricaniului, Ioan Paiu, care ºi-a þinut tot timpul echipa în prizã.
U
n fost jiulist din Spania la meci
Fost component al Jiului timp de cinci sezoane la Jiul Petroºani (1997 – 2001, 2002 – 2003) – a jucat în primul sezon în Divizia „A”, alãturi de Fl. Anton, Irina, Sedecaru, Ghiþan, Huza, D. Movilã, Cioabã, Matincã, M. Tudorache, Mugurel Radu, V. Stancu etc. Viorel Vesa aflat în vacanþã (e stabilit în Spania) a fost prezent la
meci, trãind nostalgia stadionului de acum 10 – 15 ani, când era mereu într-o echipã cu nume în fotbalul românesc.
G
aleria mereu la datorie
Deºi un grup mic (cu „veteranul” Costel Grigore lider de drept), cei care au format galeria Jiului (prezenþi ºi la meciul de Cupã din „Dealul Institutului”) au dat culoare unor tribune în care a dispãrut demult entuziasmul de altãdatã. Bravo acelor bãieþi care vin alãturi de Jiul, indiferent de situaþia în care se aflã. Spre deosebire de alþii care afiºeazã „aroganþe” numai atunci când e belºug ºi bunãstare...
Atac al lui Irina (Minerul Uricani) la poarta Jiului
Ciocârlan (Hercules Lupeni), un act acrobatic sub privirile coechipierilor Konicika ºi Cioraia Preºedintele Minerului Uricani Vasile Scurtu (dreapta) alãturi de staff-ul echipei sale
Ceea ce pãrea a fi un derby al echilibrului s-a dovedit pânã la urmã un meci disputat aproape într-o singurã direcþie. Încã din start apãrarea gazdelor este buimãcitã, când dupã bara lui Curtean (min. 2), vine golul de 0 – 1, apoi dupã numai patru minute, 0 – 2... Greu de remontat cu un asemenea handicap din start, ba putea fi un scor mai clar pânã la pauzã, notând aici ocazia cu capul a lui Konicika (min. 11), scoasã de pe linia porþii de Vl. Negrea, apoi intervenþia de excepþie a lui Ozarchevici (min. 36) la ºutul lui Buþurcã ºi ratarea incredibilã a lui M. Filip (min. 43), singur
Univ. Petroºani – Hercules Lupeni 0 – 3 Univ. Petroºani (antr. Cr. Albeanu): Ozarchevici – Vl. Negrea, Raboj, Fãuricã, Doroftei (min. 76 Tãmãºiloni) – Bulimej (min. 46 Magheru), Al. Cristea, R. Popa, Grigoraº (min. 58 Plãcintã) – I. Gavriluþi, Ov. Popesc. Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): Ad. Farcaº – Ciorâia (min. 87 M. Pop), M.
cu portarul! Dupã pauzã, acelaºi ritm ofensiv pronunþat al lupeniului, care are în faþã un adversar timorat, mai ales cã vine ºi 0 – 3. Ultimul sfert de orã este garnisit cu trei mari ocazii ale lupeniului, când M. Filip (min. 83 ºi 85) rateazã singur cu portarul, Ciocârlan (min. 87) încheind seria marilor ratãri. O partidã în care Lupeniul ºi-a onorat poziþia abordatã în ultimii ani în Liga a IV-a iar Universitatea Petroºani mai are de rezolvat câteva probleme ce þin de coeziune ºi aplomb.
Fotbal, Liga a V-a Hunedoara
Pricaz, Beriu ºi cu Criºcior, ia faþa tuturor! Rezultatele etapei Nr. 3 din 12.09.2015 - SENIORI
z Dupã trei etape, echipele Mureºul Pricaz, Berianul Beriu ºi Zarandul Criºcior au acumulat maximum de puncte de campionat. z Cetate Rãchitova a pierdut la „masa verde” meciul din prima etapã, 3 – 3 la Unirea Gen. Berthelot, datoritã folosirii unui jucãtor cu mai multe cartonaºe galbene. z Într-un derby de tradiþie a fostei Serii 1, Mãgura Pui a învins cu greu, 1 – 0 pe Unirea Gen. Berthelot (gol în min. 75 C. Pau), oaspeþii jucând în zece oameni dupã eliminarea lui Dumbravã. z Deºi a fost condusã cu 1 – 0 la Bãcia, Cetate Rãchitova a revenit câºtigând cu 2 – 1 prin golurile lui Em. Bãiconi ºi Mailat.
Dumitrescu, Curtean, A. Harangozo – Ciocârlan, Al. Harangozo II (min. 68 Brânduºa), Konicika, Buþurcã – M. Filip, R. Moldovan. Arbitru: Florin Anca – Deva Spectatori: 100. Golurile: 0 – 1: Harangozo II (min. 6) dintr-o loviturã liberã de la 25m, direct în vinclu.; 0 – 2: Konicika (min. 10) cu capul din 6m, la centrarea lui Harangozo II; 0 – 3: M. Filip (min. 67) din acþiune.
TRAGEDIE
A murit Puiu Rusu În aceastã primãvarã (pe 21 martie) împlinise 62 de ani. Fãcea naveta între satul Râu Bãrbat de lângã Pui ºi Arad, oraºul unde era stabilit de câþiva ani. Acolo, la Râu Bãrbat, în weekend-ul trecut, inima l-a trãdat. A fost dus la Haþeg, apoi la Deva, iar pe 13 septembrie a încetat din viaþã. El, fundaºul de fier al Jiului din anii 70 – 80. A fost unul dintre cei mai longevivi fotbaliºti ai Jiului, jucând la Jiul Petroºani între anii 1974 – 1983, un total de 198 de meciuri numai în Divizia „A”. Fundaº central sau lateral, Puiu (Sturza) Rusu, poreclit ºi „Mistreþul”, ºi-a împãrþit cariera fotbalisticã între Jiul ºi ªtiinþa Petroºani, participând recent la cea de-a 17-a întâlnire anualã a generaþiilor ªtiinþei Petroºani, sus în „Dealul Institutului”. Robust, jovial, emanând optimism, nu te-ai fi gândit cã Puiu Rusu ar putea muri peste numai câteva zile. Iatã însã cã soarta i-a rezervat un alt destin. A mai plecat la ceruri un alt mare jucãtor de la Jiul Petroºani.
Acel inimos jucãtor care a fost Puiu Rusu. Fie-i þãrâna uºoarã!
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 16 Septembrie 2015
Gospodãriile dintre Petrila ºi Petroºani atacate de câini
C
âinii fãrã stãpân s-au sãlbãticit pe dealurile dintre Petroºani ºi Petrila, chiar deasupra minei ºi atacã animalele din gospodãrii, cu precãdere orãtãniile. Au fost ºi cazuri când gospodarii au rãmas fãrã purcei ori chiar oi. Oamenii s-au plâns în nenumãrate rânduri de atacul haitelor de câini fãrã stãpân care le sfâºie pãsãrile ori
chiar iezii ºi mieii. Cum mai toþi ºi-au coborât animalele din munte, maidanezii înfometaþi le dau zilnic
târcoale. „Sunt lihniþi ºi atacã tot ce miºcã.
Iepuri, fazani, mãnâncã tot ce
reuºesc sã prindã ºi cineva ar trebui sã ia mãsuri. Vine iarna ºi vor fi mai rãu ca lupii. Pânã acum o lunã ne ataca ursul, ne-a luat câinii din lanþ ºi i-a omorât. De haita de maidanezi n-a avut curaj sã se apropie, deci vã daþi seama ce fioroºi sunt. Au mai venit hingherii dar nu
au putut sã-i prindã”, spune unul dintre localnici. Primãria Petrila dar ºi cea de la Petroºani au anunþat incidentele imediat cum au primit plângeri de la localnici, însã fiind o zonã întinsã ºi greu accesibilã este aproape imposibil ca maidanezii sã poatã fi capturaþi. Maximilian GÂNJU
Poliþiºtii din Aninoasa au destructurat gruparea ”magneþilor”
U
nul dintre liderii clanului interlop din cartierul petroºãnean Saºa, anchetat pentru furt calificat, a fost ridicat în urma unei acþiuni derulatã de poliþiºtii din Aninoasa.
Infractor versat la doar 28 de ani
L
a doar 28 de ani are un cazier bogat ºi douã condamnãri la închisoare dintre care una de ºapte ani pentru tâlhãrie. Nici bine ieºit condiþionat de pe poarta închisorii, tânãrul a mai dat o loviturã. Ovidiu Griga este autorul a zeci de furturi din magazine ªi autoturisme, cele mai multe infracþiuni de acest gen fiind comise în Lupeni. Pentru toate furturile de la covoare persane ºi pânã la gumã de mestecat, individul a fost condamnat la trei ani de temniþã. Atacul a avut loc în municipiul Lupeni, sâmbãtã dimineaþa, iar recidivistul, Ovidiu Griga de 28 de ani, a tâlhãrit o localnicã de 44 de ani. „În jurul orei 05:00, o femeie de 44 de ani, din municipiul Lupeni, a sesizat faptul cã în timp ce se deplasa pe strada Tudor Vladimirescu, din municipiul Lupeni, un bãrbat i-a smuls geanta de pe umãr ºi a fugit. În urma cercetãrilor efectuate, poliþiºtii au identificat un
Individul de 36 de ani a ajuns în arestul IPJ Gorj, iar de acolo va ajunge în faþa magistraþilor pentru judecatã. ”Este vorba de o persoanã în vârstã de 36 de ani din Petroºani pe numele cãreia exista un mandat de arestare preventivã eliberat bãrbat de 28 de ani, din municipiul Vulcan, care avea asupra sa bunurile sustrase, respectiv un telefon mobil ºi mai multe lucruri personale, în valoare de aproximativ 800 de lei”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Ovidiu Griga a fost reþinut de poliþiºti iar magistraþii de la Judecãtoria Petroºani au decis arestarea sa pentru 30 de zile pentru tâlhãrie calificatã. Ovidiu Griga a mai fost condamnat la trei ani ºi jumãtate de închisoare la finele anului 2008, pentru furt calificat dar ºi de magistraþii din Deva, tot pentru fapte asemãnãtoare. Câteva luni mai târziu, într-un alt dosar, Griga a primit alþi ºapte ani de închisoare pentru tâlhãrie fiind recent eliberat din penitenciar. Maximilian GÂNJU
de Judecãtoria Tg. Jiu. Persoana a fost depistatã de poliþiºtii din Aninoasa ºi escortatã la IPJ Tg. Jiu, în vederea punerii în aplicare a mandatului”, a declarat comisarul Nicolae Airinei, ºeful Poliþiei Aninoasa. Individul reuºise sã se ascundã aproape douã luni de zile, însã oamenii legii au aflat de locul unde se aflã ºi au descins la el. Pe de altã parte, o acþiune în forþã a poliþiºtilor din cadrul Serviciului Transporturi Feroviare din IPJ Gorj a fost derulatã în judeþul Hunedoara, pe raza Vãii Jiului, oamenii legii cãutând mai mulþi suspecþi de furturi de pe infrastructura feroviarã.
Razia s-a derulat în zona Livezeni, anchetatorii având indicii cã hoþii s-ar afla în cartierul Saºa din Petroºani. Trupele speciale ale Jandarmeriei împreunã cu poliþiºtii au ridicat mai multe persoane pe care le-au dus la audieri. Individul arestat ieri a fost singurul care a reuºit sã scape la descinderea din varã. Poliþiºtii gorjeni aveau informaþii cã în Saºa locuiesc mulþi indivizi care
au comis furturi pe segmentul feroviar care strãbate Defileul Jiului ºi au pus circulaþia trenurilor în pericol. Pe de altã parte, nu este pentru prima datã când poliþiºtii hunedoreni ori cei din judeþul învecinat, descind în cartierul aflat la intrarea în Defileul Jiului pentru a-i sãlta pe hoþii de componente folosite la infrastructura feroviarã. Maximilian GÂNJU
Produse tradiþionale, etalate spre degustare
P
rodusele tradiþionale, pe centrul civic. În luna octombrie, municipalitatea de la Petroºani va organiza cea de-a cincea ediþie a târgului de produse tradiþionale. În acest an, cârnaþii, sloiul de oaie, dar ºi celelalte delicatese vor putea fi degustate pe centrul civic pentru cã acolo va avea loc evenimentul. “Târgul de produse tradiþionale este un eveniment organizat de instituþia noastrã, succesul avut în anii anteriori în rândul participanþilor stând la baza dorinþei de a organiza ºi cea de-a V-a ediþie, în luna octombrie. Este o iniþiativã pe care dorim sã susþinem micii fermieri ºi meºteºugari precum ºi produsele locale. De asemenea, dorim sã promovãm ºi sã pãstrãm tradiþiile comunitãþii noastre, întrucât tradiþiile ne definesc ca oameni, ca societate, iar pãstrarea ºi respectarea acestora reprezintã un omagiu adus pãrinþilor noºtri ºi trcutului comunitãþii în care trãim”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. La fel ca în fiecare an sunt aºteptaþi sã participe la acest târg pro-
ducãtori din Valea Jiului, dar ºi din þarã. “La acest eveniment vor participa producãtori din Valea Jiului ºi din alte zone ale þãrii, iar produsele precum sloiul de oaie, cozonacii tradiþionali, brânza autohtonã sunt certificate ºi au fost premiate la târguri de profil naþionale ºi internaþionale. Participanþii la eveniment se vor putea delecta cu preparate din carne, din lapte, produse de panificaþie specifice zonei”, mai spune edilul. Municipalitatea de la Petroºani va aloca 15.000 de lei pentru organizarea evenimentului în cadrul cãriua se va pregãti ºi tradiþionala tocanã de oaie ºi pãsatul ce vor fi servite participanþilor. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Septembrie 2015
Pacienþi spãlaþi la lighean B
olnavi spãlaþi în lighean sau acasã. Se întâmplã la unitatea medicalã din Petrila unde la robinet nu curge apã caldã. Unitatea medicalã de la Petrila nu are apã caldã, iar pacienþii dacã vor sã se spele trebuie sã meargã acasã.
Mai mulþi pacienþi au declarat pentru Cronica Vãii Jiului cã unitatea de îngrijiri paleative de la Petrila nu are apã caldã ºi sunt nevoiþi sã meargã acasã sã se spele. “Nu este apã caldã de câteva zile. A trebuit sã merg acasã sã mã spãl. Nu se poate aºa ceva. Eu mãcar am putut sã merg acasã, dar sunt pacienþi care nu se pot deplasa ºi vin asistentele cu ligheanul ºi îi spalã”, a declarat o pacientã a unitãþii medicale de la Petrila. Secþia de îngrijiri paleative ºi cea de boli cronice funcþioneazã din anul 2013 în clãdirea fostului spital de Boli Cronice din Petrila, unitate sanitarã care a fost închisã
Salvatorul ars, sãrbãtorit la Bucureºti 16 septembrie este ziua de naºtere a salvatorului Rafael Câmpeanu, care a fost transportat cu elicopterul la Bucureºti, iar colegii îi fac o surprizã ºi îl viziteazã la spitalul de arºi.
Omul a fost supus mai multor intervenþii chirurgicale, dupã ce a cãzut în roca încinsã pe care o stingea, în locul unui paznic, care a fost concediat. Acum este bine ºi colegii îi vor face o mare surpizã, iar ca astfel de evenimente sã nu se mai petreacã, se fac demersuri pentru ca o nouã firmã sã se ocupe de pazã. S-a refãcut extrem de greu ºi trauma psihicã ºi fizicã l-au þinut mai mult, decât se aºteptau angajaþii de la Staþia de Salvare Minierã, la pat. Rafael Câmpeanu îºi sãrbãtoreºte miercuri ziua de naºtere ºi colegii sãi, împreunã cu directorul Gheorghe Mununar pleacã la Bucureºti sã nu îl lase nici acum singur. Abia a trecut printr-o nouã operaþie
în anul 2011 în urma reorganizãrii sistemului sanitar. Reprezentanþii administraþiei locale susþin cã existã apã caldã ºi mai mult decât atât în zilele rãcoroase a fost furnizat ºi a gentul termic. “Acolo este centralã pe gaz deci este apã caldã. A fost tot timpul. În zilele trecute când a fost rece afarã am dat drumul ºi la cãldurã”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Costurile pentru întreþinerea secþiei cad în sarcina administraþiei ºi are nevoie de încurajãri, pentru cã, în sfârºit, starea sa de sãnãtate este bunã. El este în spital din 18 august. „Am vorbit cu medicul curant la Bucureºti ºi prognosticul este destul de bun în urma operaþiei de joi. Era mulþumit de evoluþie ºi sperã, dacã totul evolueazã bine, sã nu mai aibã nevoie de nicio operaþie. Noi îi þinem pumnii ºi mâine fiind ziua lui naºtere, mergem la Bucureºti sã îl vizitãm ºi sã îi urãm La mulþi ani! Cred cã ne aºteaptã”, a spus Gheorghe Mununar, ªef Staþia de salvare Minierã Petroªani. Salvatorul a avut nevoie recent de sânge A negativ ºi au fost foarte mulþi oameni care au venit sã doneze pentru el. Din pãcate, însã, omul a fost ars în timp ce stingea focul în locul paznicului, pentru cã firma de pazã nu mai existã. Situaþia, însã, ar putea sã se schimbe. „Avem speranþa cã, cât de curând va intra o firmã specializatã. Noi, cu personalul propriu, ne dãm tot interesul, suntem la posturi ºi, am apelat când a fost nevoie de poliþie. În ultimul timp, ca sã zic aºa, hoþii care ne creau probleme s-au obiºnuit cã acolo sunt paznici, poliþiºti ºi jandarmi ºi chiar am avut liniºte în ultimele zile”, a mai spus Mununar. Preparaþia Coroieºti, ca ºi restul unitãþilor mineire a fost mereu o þintã
locale, acestea fiind de ordinul zecilor de mii de lei lunar. “Costurile sunt destul de ridicate, noi suportãm paza, registratura ºi întreþinerea ºi costã undeva la 20.000 de lei lunar”, a mai spus sursa citatã. Spitalul de Boli Cronice din Petrila a fost închis în anul 2011, în baza unei hotãrâri a consilierilor locali prin care a fost refuzatã varianta comasãrii. Dupã un an de zile, reprezentanþii administraþiei publice locale au început o serie de demersuri pentru redeschiderea unitãþii medicale, ca secþie exterioarã a Spitalului de urgenþã Petroºani. La începutul anului 2013, o comisie a Ministerului Sãnãtãþii, împreunã cu reprezentanþii DSP Hunedoara, au venit la Petrila pentru a analiza situaþia ºi pentru a decide în ce formã va putea funcþiona acest spital. Pânã la urmã s-a aprobat ca Spitalul de Boli Cronice din Petrila sã fie secþie exterioarã a Spitalului de Urgenþã Petrioºani ºi sã funcþioneze cu 30 de paturi pentru internare permanentã, nu cu 70 cum erau înainte. Monika BACIU favoritã a hoþilor. Acolo, existã posibilitatea ca hoþii sã fi ars cablurile pentru a prelua metalul, iar focul s-a extins la halda de steril, care mai avea ºi cãrbuni. Aºa se explicã incendiul care a trebuit sã fie stins cu un furtun de salvatorul accidentat grav luna trecutã. Diana MITRACHE
Bolnavi din ce în ce mai mulþi eci de mii de hunedoreni Z suferã de diabet
zaharat. Numãrul hunedorenilor depistaþi cu diabet creºte de la un an la altul. Astfel, dacã în anul 2013 numãrul celor care sufereau e aceastã boalã era de 24797, în 2014, numãrul acestora a crescut cu 2000 ajungând la 26.345. ªi obezitatea este o problemã majorã în judeþ. Într-un an de zile, numãrul celor obezi s-a dublat de la 2990 în 2013 la 4374 în anul 2014. astfel, Direcþia de Sãnãtate a judeþului Hunedoara îi îndeamnã pe
cetãþeni sã facã miºcare pentru a preveni apariþia acestor boli. Sãptãmâna Europeanã a Mobilitãþii este o campanie anualã despre mobilitatea urbanã sustenabilã, organizatã cu susþinerea politicã ºi financiarã a Direcþiei Generale pentru Mediu ºi Transport a Comisiei Europene. Sãptãmâna Europeanã a Mobilitãþii 2015 are ca scop curãþarea aerului ºi, prin aceasta, sã creeze o Europã mai sãnãtoasã ºi mai fericitã. Monika BACIU
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428 vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 Septembrie 2015
Barajul reparat pânã în 15 martie
A
utoritãþile din Valea Jiului au termen pânã în vara anului urmãtor sã termine lucrãrile la barajul de la Valea de Peºti. Totuºi, constructorul ºi cei de la Apele Române au fixat termenul limitã în mijlocul primãverii, aºa încât topirea zãpezilor sã îi ajute la umplerea lacului. Prefectul Sorin Vasilescu a vizitat marþi zona ºi s-au stabilit prioritãþile. Barajul intrã în reparaþii, dupã 40 de ani de când a fost dat în folosinþã ºi la Valea de Peºti mai sunt 20 de metri de apã în lac. Se fac ultimele reglaje, pentru ca populaþia sã poatã primi apã dintr-o sursã alternativã ºi în douã sãptãmâni încep procedurile de golire. Prefectul judeþului Hunedoara Sorin Vasilescu,
Bani pentru asfaltãri
B
dar ºi cei de la Apele Române, sau Apa Serv au fost acum la baraj ºi au stabilit un nou grafic al lucrãrilor. „Eu sper ca, în maxim douã sãptãmâni, lucrãrile cu staþia de pompare sã fie gata ºi atunci barajul poate sã fie golit. Eu vreau asta cât mai repede, pentru cã, din discuþiile pe care le-am avut cu Prefectul judeþului Hunedoara, cu reprezentantul Sistemului Hidrotehnic ºi constructorul,
Moartea lui Vadim Tudor, deplânsã de Costel Avram
C
ostel Avram plânge dispariþia lui Vadim Tudor. Actualul preºedinte al liberalilor din Valea Jiului, Costel Avram, ºi-a început cariera politicã în cadrul Partidului România Mare alãturi de Vadim Tudor, cel care în cursul dupã-amiezii de luni ºi-a luat rãmas bun de la viaþã. Costel Avram este marcat de dispariþia celui care l-a iniþiat în tainele politicii ºi l-a propulsat în linia întâi. “Mi-a fost greu sã cred aceastã ºtire. Încã sunt sub imperiul emoþiilor confuze care mã încearcã ºi aº vrea sã cred cã nu e vorba decât despre o glumã proastã… În ultimii ani, drumurile noastre s-au mai îndepãrtat. Dar nu am uitat ºi nu voi uita niciodatã cât de mult a însemnat Corneliu Vadim Tudor pentru mine. Într-un fel, aº putea spune chiar cã îi datorez totul! Am intrat
în viaþa politicã datoritã acestui om politic de excepþie ºi, tot datoritã lui, am devenit consilier judeþean, vicepreºedinte al Consiliului judeþean, parlamentar si lider de partid. Vadim m-a dus practic în ”politica mare”. ªi tot datoritã lui Vadim am devenit un ºi mai bun român. Un român adevãrat, demn sã poarte numele Iancului, cum îi plãcea lui Vadim sã mã tachineze”, spune Costel Avram pe o reþea de socializare. Avram îi este recunoscãtor lui Vadim Tudor ºi spune cã momentele trãite alãturi de Tribun au fost de o
ani de la Guvern pentru oraºul Petrila. Administraþia localã din Petrila a primit ei, chiar dacã au timp pânã în bani de la Ministerul iunie sã termine lucrãrile, au Dezvoltãrii Regionale fãcut un grafic nou, pânã în pentru lucrãrile de 15 martie, pentru ca topirea modernizare a mai zãpezilor sã ne prindã ca sã multor drumuri. Astfel, umple lacul ”, a precizat Costel Avram, director locuitorii din Cimpa, general SC Apa Serv VJ. Birãoni ºi Valea Cimpei Lucrãrile sunt executate de vor avea strãzi asfaltate. Hidroconstrucþia Cluj ºi contractul are o duratã de un an, însã, responsabilii sistemului hidrotehnic cred cã vor fi finalizate mai devreme. Din pãcate, însã, nici nu poate fi vorba despre lucrãri la cãmaºa bazinului, deoarece nu sunt bani prinºi în buget ºi pentru asta. Barajul a fost dat în folosinþã în 1973, iar piesele ce sunt schimbate acum au o uzurã apreciabilã, datã de anii în care au funcþionat.
“Am primit bani pe OUG 28/2013 pentru lucrãrile de asfaltare a strãzilor. Este vorba de strãzile Cimpa, Birãoni ºi Valea Cimpei. Banii au venit de la Minsiterul Dezvoltãrii. Avem un contract de 590.000 de lei care ar trebui sã se deruleze pânã în anul 2017. în prima etapã am primit 30.000 de lei, iar acum 110.000 de lei”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºuluI Petrila. Reprezentanþii administraþiei Diana MITRACHE
încãrcãturã aparte. “Am cunoscut, alãturi de Vadim Tudor, suiºurile ºi coborâºiurile vieþii politice. Am câºtigat ºi am pierdut bãtãlii politice. Ne-am certat ºi ne-am împãcat de nenumãrate ori. Am trãit alãturi de el momente memorabile dar am fost ºi martor al unor evenimente regretabile. L-am apreciat sincer pentru felul sãu de a fi: dur, dar sincer, ironic, dar niciodatã zeflemitor. L-am admirat pentru abilitatea sa politicã, pentru cultura sa profundã, pentru condeiul sãu de excepþie. Nu voi uita niciodatã lecþiile de istorie ºi de culturã pe care maestrul Corneliu Vadim Tudor mi le-a împãrtãºit, cu generozitate, de-a lungul anilor. Vã mulþumesc, maestre, pentru tot ceea ce m-aþi învãþat sã fiu, pentru tot ceea ce m-aþi ajutat sã fiu!”, încheie Avram. Costel Avram a fãcut parte din structura de conducere a Partidului România Mare din anul 1991 când a fost simplu membru ºi pânã în anul 2012 când s-a aflat la cârma judeþeanã a partidului. Monika BACIU
locale de la Petrila susþin cã existã posibilitatea ca în scurt timp sã primeascã ºi banii aferenþi anului 2016. “Urmeazã sã depunem situaþia de lucrãri ºi sã primim diferenþa pe anul 2016. Dacã se fac lucrãrile vom primi banii”, a mai subliniat viceprimarul. Se vor asfalta 1.155,81 de metri din aceastã stradã. Proiectul de asfaltare Birãoni face parte din proiectul mai amplu de asfaltare a strãzilor din Petrila, care include asfaltarea strãzii Colonia Cimpa, a strãzii Burdeºti, Birãoni ºi Valea Cimpei. Anul trecut, mai multe strãzi din localitate au fost asfaltate. Astfel, autoritãþile locale încearcã sã ridice nivelul de civilizaþie în toate zonele din localitate. Monika BACIU
ªase FANTASTICI ºi un MILIARD
ª
ase FANTASTICI au înghiþit într-o lunã 30.000 de euro doar din consiliile de administraþie. Luna octombrie a anului 2014, indemnizaþii de zeci de mii de lei pentru membrii Consiliului de Administraþie al CEH. Cu o lunã înainte de alegerile prezidenþiale, membrii Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara ºi-au umplut buzunarele. Ba mai mult, acestea probabil nici nu au fost suficient de încãpãtoare pentru banii încasaþi. Pentru ce ºi cum nu se ºtie cu exactitate având în vedere situaþia de astãzi a societãþii. Cert este cã cei ºapte membrii ai CA au încasat în luna octombrie a anului trecut nu mai puþin de 124.292 de lei. Cei ºapte fantastici care au încasat sume colosale sunt Daniel Andronache, fostul director general al CEH, Ovidiu Demetrescu, Sorin Mangu, Elena Popescu, Mihaela Preda, Ioan Stamin Purcaru ºi Marius
Eugen Untescu. Sumele încasate de membrii consiliului de administraþie în luna octombrie a anului 2014 încep de la 8.012 lei ºi ajung la 31.388 lei. Cel mai puþin a încasat Daniel Andronache ºi anume 8.012 lei. Urmãtoarea valoare este de 11.500 de lei ºi a fost încasatã de Mihaela Preda. 14.120 de lei a primit în luna octombrie Sorin Mangu. La Elena Popescu suma a fost dublatã aceasta fiind remuneratã cu 27.884 de lei. Doi dintre membrii consiliului de administraþie au încasat nu mai puþin de 31.388 de lei. Este vorba de Ovidiu Demetrescu ºi Stamin Purcaru. Pentru ce au fost plãtiþi aceºtia ºi cum s-a reflectat activitatea lor în administrarea complexului se vede chiar ºi astãzi când societatea se aflã la marginea prãpastiei. În picaj
fãrã a avea vreo paraºutã de rezervã, membrii consiliului de administraþiei au împins societatea într-o gaurã neagrã. Conform documentelor CEH, consiliul de administraþie are mai multe obligaþii menite sã asigure buna funcþionare a societãþii. Administratorul este obligat ca, împreunã cu ceilalþi membri ai Consiliului de Administratie, sã exercite urmãtoarele atribuþii principale ºi anume sã urmãreascã îndeplinirea planului de administrare al Societatii aprobat de catre Adunarea Generala a Acþionarilor Societãþii , sã stabileascã direcþiile principale de activitate ºi de dezvoltare ale Societãþii, sã stabileascã politicile contabile ºi sistemul de control financiar ºi aprobarea planificãrii financiare. Monika BACIU