Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 943
Cronica Vãii Jiului Marti, 15 Septembrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Pensionarii mineri executaþi silit pentru pensii încasate ilegal
P
ensii încasate necuvenit. Mii de hunedoreni au încasat pensii necuvenit, iar acum se vãd în postura de a fi executaþi silit. Cei mai mulþi pensionari care au popriri pe pensie sunt din Valea Jiului, iar reprezentanþii Casei de Pensii Hunedoara ne explicã de ce. “Sunt foarte mulþi pensionari care au încasat pensii necuvenit. Cei mai mulþi sunt din Valea Jiului ºi asta pentru cã au fost încadraþi în grupe speciale de muncã”, a declarat Toma Ilie, directorul Casei de Pensii Hunedoara. În cazul prestaþiilor de asigurãri sociale, altele decât pensiile, recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaþii de asigurãri sociale se efectueazã de cãtre angajator sau, dupã caz, de instituþia care efectueazã plata drepturilor de asigurãri sociale. Casa Naþionalã de Pensii, prin casele teritoriale de pensii, precum ºi casele de pensii sectoriale recupereazã
sumele plãtite necuvenit de la plãtitorii drepturilor de asigurãri sociale. Sumele plãtite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii ºi al caselor de pensii sectoriale se recupereazã de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu. Sumele rãmase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaþi nu se mai urmãresc. Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaþii de asigurãri sociale, ca urmare a unei infracþiuni sãvârºite de beneficiar, se recupereazã de la acesta, de la data primei plati a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, pânã la recuperarea integralã a prejudiciului. Sumele stabilite astfel, rãmase nerecuperate de la asiguraþii decedaþi, nu se mai urmãresc. Monika BACIU
50 de locuitori ai Vãii Jiului au pensie internaþionalã
L
ocuitorii Vãii Jiului nu sunt interesaþi de pensia internaþionalã. Deºi mulþi dintre foºtii ortaci au lucrat prin strãinãtate, puþini sunt cei care au solicitat pensia internaþionalã. Peste o mie de hunedoreni beneficiazã de pensii internaþionale. La Casa Judeþeanã de Pensii Hunedoara au fost depuse mai multe dosare din partea pensionarilor care au lucrat la muncã în
strãinãtate, iac acum vor sã primeascã pensie internaþionalã. “Sunt undeva în jur de 1000-1200 de persoane care beneficiazã de pensie internaþionalã. Aproximativ 50 de persoane sunt din Valea Jiului“, a declarat Toma Ilie, directorul Casei Judeþene de Pensii Hunedoara. Persoanele care muncesc în strãinãtate pot sã-ºi depunã dosarul la Casa Judeþeanã de Pensii din judeþul în care îºi au domiciliul la data la care
Executaþi silit pentru bani care nu i-au folosit
L
e-a ajuns cuþit la os ºi s-au trezit executaþi silit din cauza fostului preºedinte al Casei pensionarilor din Petroºani, Iuliu Pavel, demis anul trecut. Ingineriile financiare îi lasã pe zeci de oamenii care i-au fost angajaþi, ori pe o parte din comunitatea rromã din Colonie, pe care a prins-o în mrejele sale, fãrã case sau banii de mâncare. >>> PAGINA A 7-A
întrunesc condiþiile legislative din România pentru a ieºi la pensie. Astfel, persoanele care lucreazã sau au lucrat atât în România, cât ºi într-unul sau mai multe state membre ale UE pot solicita pensie comunitarã, plata urmând a fi fãcutã în statul de domiciliu. În cazul persoanelor care au lucrat în unul sau mai multe state membre ale Uniunii
Europene ori a Spaþilului Economic European drepturile de pensie se acordã cu respectarea prevederilor regulamentelor comunitare ºi ale legislaþiilor naþionale în vigoare în materie de pensii, persoanele interesate pot solicita obþinerea drepturilor de pensie potrivit legislaþiilor în vigoare ale statelor membre în care au desfãºurat activitãþi profesionale; vârstele de pensionare sunt, de regulã, diferite de la un stat la altul. Pe cale de consecinþã, fiecare stat va stabili pensia la data îndeplinirii condiþiilor potrivit legislaþiei proprii ºi drepturile de pensie se
acordã potrivit principiului pro rata temporis, proporþional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare stat. Fiecare stat va acorda câte o pensie potrivit perioadelor de asigurare realizate potrivit propriei legislaþii. Pentru stabilirea drepturilor de pensie pentru limitã de vârstã, anticipatã, anticipatã parþialã, de invaliditate ºi de urmaº, persoana îndreptãþitã se adreseazã unei singure instituþii, cererea astfel depusã fiind valabilã pentru toate instituþiile la legislaþia cãrora persoana respectivã a fost supusã. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Septembrie 2015
Valea izolatã, defileul deschis doar noaptea O nouã încercare pentru a gãsi un salvamar
A
rtera rutierã din Defielul Jiului va fi deschisã doar noaptea. În acest moment, Valea Jiului este din nou izolatã total, mai ales cã lucrãrile ample de pe DN 7, pe drumul spre Voineasa, au necesitat închiderea rutei alternative. „Le-am fãcut hatârul spaniolilor”, a spus Adrian David, preºedintele CJ Hunedoara. Din 15 septembrie ºi pânã la finele lunii noiembrie, prin Defileul Jiului se va circula doar noaptea. Este un program de lucrãri pe care CNADR l-a aprobat celor de la firma spaniolã care va lucra zilnic între orele 9,00 ºi 18,00, iar sâmbãta doar pânã la 16,00, iar DN 7A este ºi el închis. Asta pentru cã acolo au loc clucãri ample ºi nicio rutã de ieºire din Valea Jiului nu mai este accesibilã. Maºinile ori pleacã pânã încep lucrãrile, ori noaptea, sau aleg rute pe Deva. Alte drumuri nu mai sunt valabile ºi preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian
David spune cã astfel le-am fãcut pe plac spaniolilor ºi în acest an. „Constructorul a solicitat prin primãvarã, ca tot anul sã fie închis defileul pentru a putea lucra. Iatã cã au putut lucra
mai bine, chiar dacã au lãsat deschis traficul. Acum îi facem acest hatâr, din punctul meu de vedere, ºi o sã închidem drumul o lunã ºi jumãtate, dar
P
ostul de salvamar la bazinul didactic ºcolar din Petroºani va fi scos, din nou, la concurs.
vom monitoriza, din punctul meu de vedere doar afectiv, pentru cã nu sunt în directa coordonare de la Consiliul Judeþean, dar sunt cetãþean al Vãii Jiului ºi mã intereseazã ca acolo sã se lucreze conform programãrii”, a precizat Adrian David, preºedintele CJ H. Pe de altã parte ºi DN 7A s-a închid, însã, ruta alternativã are acum nevoie de lucrãri de o mai mare anvergurã. Aici circulaþia rutierã este restricþionatã de luni pânã vineri, între ora 8,00 ºi 18,00, cu pauzã de douã ore de la 12,00 la 14,00. „Se lucreazã la arocamente ºi chiar e
Bani pentru adãpost canin la Petroºani
A
dãpostul de câini de la Petroºani, poziþionat în spatele gãrii, va fi renovat. Sunt bani pentru asta ºi aici vor fi duºi câinii ce sunt adunaþi de pe strãzi. Investiþia este asiguratã ºi nu mai dureazã mult pânã ce lucrãrile vor fi
demarate. Patrupedele din Petroºani vor fi din nou adunate de pe strãzi ºi vor ajunge la adãpostul din Colonie, acolo unde a funcþionat ºi înainte un padoc al administraþiei locale. Este nevoie de o reabilitare a acestui lor, iar Asociaþia de Dezvoltare
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Intercomunitarã care are în grijã câinii comunitari a decis sã îmbunãtãþeascã ºi condiþiile de aici. „Vrem în luna septembrie sã demarãm reabilitarea acestui centru din colonie, care va avea capacitatea de 120 de capete, dar se poate ºi mai mult chiar. Avem un program de aproximativ 300.000 de lei pentru reabilitare, acum se face licitaþia ºi consider cã în noiembrie, la început, vom avea o capacitate de 150 de câini”, a declarat Nicolae Ivãnuºi, preºedintele A.D. I. Câini comunitari ºi consilier
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
un pericol acolo pentru circulaþia maºinilor ºi constructorul nu doreºte sã ºi-l asume. Sperãm ca lucrãrile sã se desfãºoare cu rapiditate ºi la calitatea pe care o aºteptãm”, a mai spus prreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Aºadar, pentru prima datã, Valea Jiului ajunge sã fie absolut închisã pe calea rutierã în fiecare zi de acum încolo, cel puþin pânã la 1 noiembrie, când se preconiezazã deschiderea arterei din Defileul Jiului. Pe DN 7A drumul va fi închis pânã în data de 15 noimebrie a acestui an. Diana MITRACHE
Dupã câteva încercãri eºuate, municipalitatea de la Petroºani vrea sã scoatã din nou la concurs postul de salvamar pentru bazinul didactic care a fost inaugurat la sfârºitul anului trecut. “Vom scoate din nou la concurs postul de salvamar. Cei care se înscriu trebuie sã aibã obligatoriu cursul de salvamar fãcut”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Primãria Petroºani a scos la
concurs mai multe posturi pentru bazinul ºcolar de înot de la Petroºani, dat în folosinþã de Compania Naþionalã de Investiþii la finele anului 2014. Municipalitatea a dat în folosinþã primul bazin ºcolar, iar investiþia de la Petroºani are o valoare de aproximativ 6,8 milioane de lei. Bazinul poate fi folosit atât de elevi, cât ºi de localnici. De precizat cã, de anul viitor, se doreºte ca elevii claselor a III-a ºi a IV-a din municipiul Petroºani sã aibã parte de lecþii de înot gratuite la bazinul didactic din localitate. Monika BACIU
judeþean. La acest adãpost va fi ºi un medic veterinar care are misiunea de a deparazita animalele fãrã stãpân ºi de a le adãposti pe cele care nu pot fi lãsate pe strãzi. În plus, la Uricani funcþioneazã un centru zonal, cu o capacitate mai mare, dar, în ultimele zile, acolo s-au iscat o serie de probleme, dupã ce persoane neidentificate au intrat ºi au eliberat câinii din cuºti. Poliþia face o anchetã, mai ales cã sunt suspiciuni cu privire la uciderea ºi înfometerea unor patrupede. Diana MITRACHE
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti 15 Septembrie 2015
Depinde de perspectivã?
Miniºtrii lui Ponta, bâlbe ºi contradicþii pe tema seama CEH
B
âlbe la rang înalt. Complexul Energetic Hunedoara a reprezentat pentru arcul guvernamental o momealã electoralã, iar situaþia nu pare a se fi schimbat. Nu conteazã cine, cât ºi cum vorbeºti, important este sã o facã. Reprezentanþii Guvernului Ponta par a nu vorbi aceeaºi limbã. Fiecare ministru sau secretar de stat declarã altceva,
lucru care nu ar fi o problemã dacã nu s-ar vorbi lucruri distincte pe acelaºi subiect.
S
taþi liniºtiþi Guvernul vegheazã la închiderea judeþului Ultimul care a vorbit a fost ministrul Energiei Andrei Gerea. Acesta pare a fi spus parþial adevãrul despre viitorul Complexului Energetic Hunedoara. "Situaþia de la Complexul Energetic Hunedoara nu este
Producþia de huilã, mult sub necesarul zilnic
P
roducþia de huilã, mult sub necesarul zilnic. Pentru a funcþiona la parametri normali, cele douã termocentrale din cadrul Complexului Energetic Hunedoara ar avea nevoie de aproximativ 5000 de tone de huilã în fiecare zi. Lipsa utilajelor, dar ºi forþa de muncã destul de îmbãtrânitã contribuie la accentuarea deficitului de materie primã. Astfel, unitãþile miniere din Valea Jiului produc undeva la 4000 de tone de huilã zilnic, cu 1000 mai puþin faþã de necesarul optim. Lunar, asta înseamnã un deficit de 30.000 de tone. “Conform datelor prezentate de cei din conducerea Complexului Energetic Hunedoaa, societatea are un deficit lunar de huilã în valoare de 40.000 de tone, iar pentru ca cele douã termocentrale sã poatã
deloc uºoarã. (...) Insolvenþa poate sã intervinã oricând, având în vedere numeroasele cereri de (intrare în insolvenþã n.r.) care au fost depuse, dar nu ar trebui sã fie o sperietoare, pentru cã s-a vãzut cã ºi în cazul Hidroelectrica a produs rezultate foarte bune. Deci nu e un lucru pe care sã îl respingem. Deocamdatã nu am
funcþiona pe timp de iarnã sunt necesare 5000 de tone de huilã pe zi (2.200 tone – Paroºeni ºi 2.800 tone – Mintia)”, se aratã într-o informare trimisã ministrului Andrei Gerea. Cu nici douã luni înaintea sezonului de iarnã, stocurile termocentralelor sunt goale, iar producþia de huilã zilnicã în Valea Jiului
este de aproximativ 4000 de tone, sub necesarul celor douã termocentrale. Totul în condiþiile în care se lucreazã suplimentar ºi cu un personal în continuã scãdere, mai ales având în vedere faptul cã anul acesta, peste o lunã de zile, mina Petrila din cadrul SNÎMVJ îºi va închide definitiv porþile. Anul trecut, pentru a depãºi sezonul rece în condiþii optime a avut nevoie de peste nevoie de peste un milion de tone de huilã. Perioada pentru care a fost estimatã prognoza a fost 1 octombrie 2014-31 martie 2015.
intrat în insolvenþã, dar vom vedea cum vor evolua lucrurile, pentru cã solicitãri sunt foarte multe, vom vedea dacã reºim sã menþinem ritmul", a declarat într-un interviu pentru MEDIAFAX ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Mediului de Afaceri, Andrei Gerea. Adevãrul este cã societatea energeticã poate intra în insolvenþã oricând, dar nu m,ai poate ieºi precum Hidroelectrica. Complexul energetic Hunedoara a fost cãpuºat atât din interior cât ºi din exterior, iar statul nu a fãcut altceva decât sã priveascã acest fenomen infracþional. Un alt ministru al Guvernului Ponta care s-a aflat recent în Valea Jiului este cel al Dialogului Social, Liviu Pop. Demnitarul a declarat cã intrarea în insolvenþã a CEH
poate complica radical situaþia, astfel, acesta îl contrazice pe ministrul energiei. “Existã un numãr considerabil de cereri de insolvenþã, s-ar putea ca în septembrie una dintre ele sã treacã ºi lucrurile se vor complica radical.
Sunt convins cã se vor gãsi soluþii pentru a rezolva aceastã problemã, insolvenþa sã nu se producã”, a declarat ministrul pentru Dialog Social, Liviu Pop. Un alt glas al executivului a fost cel al preºedintelui CA al CEH, Aurelian Ghimpãu care s-a contrazis singur. Ghimpãu a declarat “nu falimentãm Hunedoara”, referindu-se la numeroasele cereri de insolvenþã ale CEH ºi
Termocentrala Paroºeni ajunge la primãriile din Vale upã ce au D primit spitalele ºi ºcolile, primãriile din Valea Jiului se vor alege ºi cu Termocentrala Paroºeni.
Este vorba despre un sistem, care va funcþiona cu bani de la Guvern, bani ce vor veni aºa cum vin cei pentru reparaþiile de drumuri, ori pentru instituþiile publice aflate Monika BACIU în subordinea edililor. Mai este un pic pânã acolo, dar lucrurile par sã îndrepte înspre o astfel de soluþie. Colapsul în care se aflã Complexul Energetic Hunedoara a generat ca soluþie salvatoare: preluarea de cãtre primãriile din
Valea Jiului a Termocentralei de la Paroºeni. Este o soluþie pe care ministrul Andrei Gerea a propus-o ºi toate cele 6 primãrii vor prelua pe viitor, sub forma unei Asociaþii de Dezvoltare Intracomunitarã, activitatea energeticã de acolo. „În cazul Termocentralei de la Paroºeni, ea va fi preluatã de o asociere a oraºelor ºi municipiilor din Valea Jiului. Este doar o intenþie a Guvernului, nemanifestatã încã în scris. Vom vedea care sunt condiþiile pe care le vor cere atât primarii prin asociaþia lor, cât ºi Guvernul, pentru cã, în momentul de faþã, nivelul bugetar la care
“în 2018 se va scoate ultima tonã de cãrbune din Valea Jiului’. Numãrul societãþilor care cer insolvenþa Complexului Energetic hunedoara a ajuns la 14, iar cererea va fi analizatã de magistraþii Tribunalului Hunedoara în data de 17 septembrie. Complexul Energetic Hunedoara este cel mai mare agent economic din Valea Jiului ºi din judeþul Hunedoara ºi, de asemenea, este singura societate care furnizeazã agent termic în municipiul Deva ºi în oraºele din Valea Jiului. În structura Complexului Energetic Hunedoara sunt incluse minele de huilã Lupeni, Lonea, Livezeni ºi Vulcan, alãturi de termocentralele Mintia ºi Paroºeni. Complexul Energetic Hunedoara, cu sediul la Petroºani, judeþul Hunedoara, deþine o cotã de piaþã de aproximativ 5% din producþia de energie electricã din România ºi are aproximativ 6.500 de angajaþi. Monika BACIU se ridicã primãriile nu poate sã suporte cheltuielile legate de întreþinerea ºi dezvoltarea termocentralei de la Paroºeni”, a precizat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Complexul Energetic Hunedoara este în colaps economic ºi scenariul cel mai probabil ar putea fi despãrþirea minelor de termocentrale. Cele din urmã, respectiv cea de la Mintia ºi cea la Paroºeni vor putea ajunge la primãrii ºi atunci acestea vor primi bani de la Guvern, însã, pentru moment se va asigura un minim de huilã, ca termocentrala sã producã energia electricã de care este nevoie, dar ºi pe cea termicã. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Prea sãraci pentru prima zi de ºcoalã entru mulþi copii din Valea Jiului ºcoala încã nu a început. Micuþii sunt prea P sãraci ºi le este ruºine sã se întâlneascã cu colegii lor, îmbrãcaþi în zdrenþe. În plus, pãrinþii îi vãd ca pe un mijloc de a face uºor bani ºi-i iau la cerºit în loc sã-i lase la ºcoalã. Mulþi micuþi care provin din familii extrem de sãrace din Valea Jiului aºteaptã ca pãrinþii lor sã primeascã ajutoarele sociale sau ºomajul pentru a-ºi putea face ghiozdanul sã meargã la cursuri. Pentru ei încã mai este vacanþã, dar nu se bucurã de ea pentru cã muncesc cât este ziua de lungã. Mulþi dintre ei sunt duºi la cerºit de proprii pãrinþi, la semafoarele de pe DN 66 din Defileul Jiului, în
parcãrile magazinelor ori pe lângã biserici. Este ºi cazul a trei copii din municipiul Petroºani care stau la ieºire din localitate, de dimineaþa ºi pânã seara, pentru a cerºi bani de la ºoferii care tranziteazã Valea. Alãturi de ei este ºi mama, femeia fiind cunoscutã pentru cã-ºi foloseºte copiii la cerºit. În pustietatea din defileu nu se teme cã ar putea fi trasã la rãspundere ºi recunoaºte cã îºi foloseºte copiii pentru a
Auditul de la Apa Serv, cerut din februarie de Curtea de Conturi
C
urtea de Conturi a decis cã societatea trebuie sã-ºi refacã compartimentul de audit intern fie sã cearã experþilor Consiliului Judeþean Hunedoara sã facã verificarea. Operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului era controlat de cãtre compartimentul de audit al acþionarului majoritar, respectiv Consiliul Judeþean Hunedoara. Un departament propriu însemna o cheltuialã în plus, o lãrgire a schemei de personal, ceea ce afecta bugetul regiei. Cu utilitate redusã în condiþiile în care verificãrile s-ar fi fãcut ºi de cãtre CJH,
face rost de bani. „Cu ce sã-i trimit la ºcoalã, îmi dai tu bani? Ghiozdan nu au, haine nu au de ºcoalã, nu am cu ce sã-i trimit. Din octombrie se vor duce, cã pânã atunci nici nu fac ore ºi nici corn cu lapte nu primesc”, susþine femeia. Alþi
mult mai minuþios, serviciul de audit a fost desfiinþat în anul 2014. Curtea de Conturi a decis, la ultima verificare derulatã la Apa Serv Valea Jiului, cã este musai ca regia sã-ºi refacã departamentul de audit intern. A lãsat însã ºi o portiþã societãþii, respectiv sã solicite compartimentului de audit din cadrul CJ Hunedoara, efectuarea unui control. Termenul de realizare a mãsurii stabilite de Curtea de Conturi este pentru finele acestui an. Prin urmare controlul derulat de experþii CJ Hunedoara nu are legãturã cu scandalul politic general de majorarea preþului apei aºa cum au încercat sã speculeze unii politicieni locali. (M. GÂNJU) GÂNJU)
copii stau în munþi, în pustietatea Parângului, la cules de ciuperci ºi abia peste o lunã de zile, când vremea se înrãutãþeºte, vor ajunge sã-ºi revadã colegii.
Pânã în urmã cu câþiva ani toþi aceºti copii primeau rechizite ºi ghiozdane de la Primãria Petroºani. Era un program finanþat din bugetul local prin care se urmãrea ca ºi copiii sãrmani sã poatã face carte încã din prima zi fãrã a se simþi discriminaþi. Legislaþia s-a schimbat ºi municipalitatea nu mai poate echipa pe micuþi cu cele necesare la ºcoalã recunoaºte primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Alte sute de copii din cartierele sãrace ale Vãii Jiului aºteaptã un ajutor pentru a se putea simþi egali cu colegii lor de
Verificãri în ºcolile din Valea Jiului
I
nspectorii sanitar-veterinari vor demara controalele la unitãþile de învãþãmânt care sunt prinse în programul „cornul ºi laptele”. Vizate de controale sunt toate unitãþile de învãþãmânt de pe raza Vãii Jiului în care învaþã elevi cuprinºi în programul „laptele ºi cornul”.
clasã. Îmbrãcaþi sãrãcãcios, aceºtia merg la cursuri pentru suplimentul primit de la stat. Laptele ºi cornul este pentru ei, de multe ori, principala masã a zilei. O statisticã din anii trecuþi arãta cã sunt cel puþin 1000 de elevi la nivelul judeþului Hunedoara care abandoneazã, în fiecare an, învãþãmântul. Pãrinþii nu mai au bani sã-i poatã trimite la cursuri, iar principala problemã care genereazã abandonul se regãseºte la sate, la trecerea de la cursurile gimnaziale la cele liceale precum ºi în zona sãracã a Vãii Jiului. Maximilian GÂNJU
„O sã mergem în control pentru a verifica atât locurile unde se depoziteazã aceste produse alimentare primite de elevi ºi mai ales calitatea lor. Vrem sã ne asigurãm cã ºcolarii vor primi produse sigure pentru consum. Aceste acþiuni de control se vor derula periodic nu doar la început de an ºcolar”, susþin inspectorii din cadrul Circumscripþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor. Pe de altã parte, ºcolile sunt pregãtite cu spaþii frigorifice pentru a primi produsele lactate. (M. GÂNJU) GÂNJU)
Tiberiu Iacob Ridzi a sunat adunarea C
un eveniment foarte important din mai multe puncte de vedere
îndreaptã în primul rând spre ei, spre copii pentru cã aceºtia sunt oglinda noastrã a pãrinþilor ºi pentru ei facem tot ceea ce putem pentru cã ei sã aibã un viitor mai bun decât al nostru. Comunitatea localã, consiliul local, administraþia în general face tot ceea ce trebuie pentru
pe aceastã cale tuturor dascãlilor pentru efortul pe care îl faceþi ºi pentru rezultatele pe care le obþineþi cu aceºti copii minunaþi. Vreau sã le mulþumesc pãrinþilor pentru efortul pe care îl fac în fiecare zi pentru cã ºtiu cât este de greu ca sã creºti aceºti minunaþi copii dar peste toate aceste
dar în primul rând este o zi importantã pentru cei mici, pentru cei care astãzi pãºesc pentru prima datã pragul ºcolii dar ºi pentru pãrinþii lor, pentru profesori dar ºi pentru noi pentru comunitatea Petroºaniului în general. Eforturile fiecãruia dintre noi sã
a asigura condiþiile cele mai bune în ºcoli ºi grãdiniþe ºi alãturi de noi profesorii ºi dascãlii fac cu mare pasiune aceastã meserie care este mai mult un har pentru ei. Nu poþi sã modelezi caractere fãrã sã pui suflet. Vã mulþumesc încã odatã
greutãþi când vezi cã ei sunt fericiþi uiþi de toate ºi mergi mai departe pentru cã nimic nu este mai important pe acest pãmânt decât sã poþi sã asiguri condiþiile cele mai bune pentru copilul tãu. Vã mulþumesc pentru efortul pe care îl faceþi ºi de fiecare datã am spus
lopoþelul de început de an ºcolar a sunat, la Petroºani, în parcul central Carol Schretter. Mii de copii din municipiul Petroºani s-au întâlnit cu profesorii lor în parc, aºa cum se întâmplã în fiecare an. Frumos îmbrãcaþi, cu flori în mânã, dar ºi cu emoþii, elevii au paºit într-un nou an ºcolar în care vor învãþa multe lucruri noi.
Anul ºcolar a început cu slujba religioasã oficiatã de preotul Gabriel Bulf. “Trec în clasa a IX-a. am emoþii, dar mã bucur cã trec într-o nouã etapã. Acum începe viaþa de licean”, ne spune Rareº, un boboc. La fel ca în fiecare an, deschiderea festivã a avut loc în prezenþa primarului municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi care de altfel a ºi deschis noul an de studii. “Vã mulþumesc pentru cã sunteþi astãzi într-un numãr atât de mare aici în parcul central pentru a celebra începutul anului ºcolar. Acesta reprezintã pentru comunitatea noastrã
Extravaganþã, nu eleganþã Peºtii, sufocaþi de lucrãrile de pe Jieþ la deschiderea anului ºcolar mo patologic pentru Leontin Laslãu, purtãtor fost emisã o
A
primã ipotezã cu privire la cauzele care au dus la dezastrul ecologic de pe Jieþ. Peºtii ar fi murit sufocaþi ºi de vinã ar fi lucrãrile din zonã, care, combinate cu nivelul scãzut al apei, au dus la acest deznodãmânt. Concluziile finale vor fi trase oficial, abia sãptãmâna viitoare, când vor fi gata ºi alte analize. Peºtii gãsiþi morþi în râul Jieþ s-au înecat cu mâl. Acolo au loc lucrãri de consolidarea a albiei râului, dupã inundaþiile de anul trecut, iar peºtii au fost grav efectaþi, cel mai probabil, din acest motiv. Asta reiese din analizele fãcute de cei care au primit cu greu mostrele de peºti morþi, sãptãmâna trecutã. „În laboratorul sanitar-veterinat Hunedoara s-a efectuat un examen anato-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Septembrie 2015
probele de peºte care au fost recoltate din Jieþ. În urma examenului anatomo-patologic, singurul care a putut fi efectuat pânã acum, colegii mei au constatat cã branhiile sunt pline de mâl ºi de pãmânt, probabil din cauza lucrrãrilor care se efectueazã pe râu în aceastã perioadã. ªi atunci, în urma examenului, colegii mei presupun cã moartea s-a produs prin asfixiere. Celelalte examene sunt în lucru ºi vom avea rezultatele, proabil, sãptãmâna viitoare”, a spus Dr.
de cuvânt al DSVSA Hunedoara. Zeci de peºti au fost gãsiþi plutind morþi în albia Jieþului, iar cel care a fãcut descoperirea a fost paznicul de vânãtoare. Acesta a alertat imediat autoritãþile ºi s-a întrerupt chiar alimentarea cu apã a populaþiei din acest râu, de teamã ca acesta sã nu fie otrãvit. Analizele de laborator ale apei au indicat ºi ele lipsa substanþelor chimice necorespunzãtoare, dar se pare cã ecosistemul a fost deranjat de lucrãrile din apã. Diana MITRACHE
Þ
inute moderne, pãr vopsit în toate culorile. Cam acestea au fost tendinþele în rândul elevilor la începutul noului an ºcolar. Fiecare a vrut sã îºi etaleze þinutele noi, dar ºi sã facã furori cu coafurile în tendinþe. Uniforma ºcolarã nu mai reprezintã de mult un etalon în rândul elevilor. Acum, fiecare vrea sã iasã în evidenþã, astfel cã
la deschiderea festivã a noului an ºcolar a fost o lume pestriþã. Tinere îmbrãcate cât mai sumar ºi cu coafuri cât mai excentrice ºi tineri în pas cu moda ºi freze cât mai gelate. “Pãi nu puteam veni oricum la deschiderea anului ºcolar. Am tocuri de 15 centimetri ºi blugi skiny. Normal cã am îmbrãcãminte nouã. Bine cã nu se mai cer uniforme ca pe vremea comuniºtilor”, ne spune o elevã din clasa a IX-a
care concluzioneazã cã uniforma aparþine de epoca dinainte de anii 90. O altã tânãrã a vrut sã impresioneze cu cosiþele ei verzi. “Aºa s-a purtat anul acesta pãrul, cu ºuviþe verzi sau albastre. Trebuie sã fim deschiºi la nou. Dacã nu le place profesorilor sã nu se uite la mine”, spune fãrã nicio nonºalanþã tânãra care este doar în clasa a VIII-a. Un tânãr a vrut sã le impresioneze pe colegele sale cu frizura modernã, iar alþii cu þinutele care au pãrut desprinse parcã din reviste. Aºa cã pentru unii dintre tineri, anul ºcolar a coincis cu o defilare de modã. Monika BACIU
cã în acest triunghi ºcoalã, pãrinte, administraþie cel mai important lucru trebuie sã fie copilul ºi elevul ºi nu altceva ºi cred cã la Petroºani am reuºit acest lucru ºi sunt convins cã lucrând în continuare vom reuºi sã facem ceea ce trebuie în ºcolile din Petroºani ºi pentru copii noºtri. Un deziderat important al administraþie locale de câþiva ani buni de zile a fost siguranþã în ºcoli ºi siguranþã în general în comunitatea noastrã ºi cred cã am reuºit în mare mãsurã sã facem acest lucru ºi vom merge ºi vom accentua pe acest lucru. Nu vom neglija nici celelalte aspecte legate de administraþia localã dar pentru ca cei mici sã se simtã în siguranþã ºi ca dumneavoastra sã fiþi liniºtiþi aceste lucruri le vom face în continuare. Vã urez mult succes ºi cred cã este important ca în astfel de momente sã fim împreunã”, le-a spus primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, celor
Municipalitatea de la Petroºani investeºte în viitor
S
iguranþa ºi confortul elevilor, prioritatea municipalitãþii de la Petroºani în domeniul educaþiei. Pentru cã tinerii sunt viitorul oricãrei comunitãþi, iar fãrã educaþie nu existã evoluþie, municipalitatea de la Petroºani investeºte în noua generaþie, în siguranþa ºi confortul acesteia. Astfel, în zona educaþiei, planurile municipalitãþii au cel mai ridicat grad de prioritate. “În zona educaþiei vom avea proiecte importante pe fonduri europene pentru anveloparea ºcolilor ºi grãdiniþelor din Petroºani, acesta este cel mai important proiect pe care îl vom desfãºura în reþeaua ºcolarã în viitorii ani”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. De-a lungul anilor, municipalitatea de la Petroºani a investit în domeniul educaþiei.
Au fost reabilitate unitãþile de învãþãmânt, iar programele în acest sector continuã ºi în viitor. Monika BACIU
aflaþi la deschiderea noului an ºcolar. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David a fost ºi el prezent la festivitãþile de deschidere a noului an ºcolar. “Am þinut sã fiu alãturi de dumneavoastrã astãzi din mai multe motive, în primul rând eu simt o apreciere faþã de eforturile administraþiei locale de a pune pe masa elevilor ºi a pune la îndemâna profesorilor tot ceea ce este necesar pentru a putea pregãti actul educaþional la cel mai înalt nivel. La fel de importantã este ºi preocuparea profesorilor ºi rezultatele pe care elevii le au avut de-a lungul anilor ºi sufletul meu este aici, acasã, pentru cã aici am început ºi eu primii paºi ºi aici am absolvit liceul”, a subliniat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara Dupã festivitãþi, elevii au pornit la unitãþile de învãþãmânt la care frecventeazã cursurile. Monika BACIU
4 Actualitate
Prea sãraci pentru prima zi de ºcoalã entru mulþi copii din Valea Jiului ºcoala încã nu a început. Micuþii sunt prea P sãraci ºi le este ruºine sã se întâlneascã cu colegii lor, îmbrãcaþi în zdrenþe. În plus, pãrinþii îi vãd ca pe un mijloc de a face uºor bani ºi-i iau la cerºit în loc sã-i lase la ºcoalã. Mulþi micuþi care provin din familii extrem de sãrace din Valea Jiului aºteaptã ca pãrinþii lor sã primeascã ajutoarele sociale sau ºomajul pentru a-ºi putea face ghiozdanul sã meargã la cursuri. Pentru ei încã mai este vacanþã, dar nu se bucurã de ea pentru cã muncesc cât este ziua de lungã. Mulþi dintre ei sunt duºi la cerºit de proprii pãrinþi, la semafoarele de pe DN 66 din Defileul Jiului, în
parcãrile magazinelor ori pe lângã biserici. Este ºi cazul a trei copii din municipiul Petroºani care stau la ieºire din localitate, de dimineaþa ºi pânã seara, pentru a cerºi bani de la ºoferii care tranziteazã Valea. Alãturi de ei este ºi mama, femeia fiind cunoscutã pentru cã-ºi foloseºte copiii la cerºit. În pustietatea din defileu nu se teme cã ar putea fi trasã la rãspundere ºi recunoaºte cã îºi foloseºte copiii pentru a
Auditul de la Apa Serv, cerut din februarie de Curtea de Conturi
C
urtea de Conturi a decis cã societatea trebuie sã-ºi refacã compartimentul de audit intern fie sã cearã experþilor Consiliului Judeþean Hunedoara sã facã verificarea. Operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului era controlat de cãtre compartimentul de audit al acþionarului majoritar, respectiv Consiliul Judeþean Hunedoara. Un departament propriu însemna o cheltuialã în plus, o lãrgire a schemei de personal, ceea ce afecta bugetul regiei. Cu utilitate redusã în condiþiile în care verificãrile s-ar fi fãcut ºi de cãtre CJH,
face rost de bani. „Cu ce sã-i trimit la ºcoalã, îmi dai tu bani? Ghiozdan nu au, haine nu au de ºcoalã, nu am cu ce sã-i trimit. Din octombrie se vor duce, cã pânã atunci nici nu fac ore ºi nici corn cu lapte nu primesc”, susþine femeia. Alþi
mult mai minuþios, serviciul de audit a fost desfiinþat în anul 2014. Curtea de Conturi a decis, la ultima verificare derulatã la Apa Serv Valea Jiului, cã este musai ca regia sã-ºi refacã departamentul de audit intern. A lãsat însã ºi o portiþã societãþii, respectiv sã solicite compartimentului de audit din cadrul CJ Hunedoara, efectuarea unui control. Termenul de realizare a mãsurii stabilite de Curtea de Conturi este pentru finele acestui an. Prin urmare controlul derulat de experþii CJ Hunedoara nu are legãturã cu scandalul politic general de majorarea preþului apei aºa cum au încercat sã speculeze unii politicieni locali. (M. GÂNJU) GÂNJU)
copii stau în munþi, în pustietatea Parângului, la cules de ciuperci ºi abia peste o lunã de zile, când vremea se înrãutãþeºte, vor ajunge sã-ºi revadã colegii.
Pânã în urmã cu câþiva ani toþi aceºti copii primeau rechizite ºi ghiozdane de la Primãria Petroºani. Era un program finanþat din bugetul local prin care se urmãrea ca ºi copiii sãrmani sã poatã face carte încã din prima zi fãrã a se simþi discriminaþi. Legislaþia s-a schimbat ºi municipalitatea nu mai poate echipa pe micuþi cu cele necesare la ºcoalã recunoaºte primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Alte sute de copii din cartierele sãrace ale Vãii Jiului aºteaptã un ajutor pentru a se putea simþi egali cu colegii lor de
Verificãri în ºcolile din Valea Jiului
I
nspectorii sanitar-veterinari vor demara controalele la unitãþile de învãþãmânt care sunt prinse în programul „cornul ºi laptele”. Vizate de controale sunt toate unitãþile de învãþãmânt de pe raza Vãii Jiului în care învaþã elevi cuprinºi în programul „laptele ºi cornul”.
clasã. Îmbrãcaþi sãrãcãcios, aceºtia merg la cursuri pentru suplimentul primit de la stat. Laptele ºi cornul este pentru ei, de multe ori, principala masã a zilei. O statisticã din anii trecuþi arãta cã sunt cel puþin 1000 de elevi la nivelul judeþului Hunedoara care abandoneazã, în fiecare an, învãþãmântul. Pãrinþii nu mai au bani sã-i poatã trimite la cursuri, iar principala problemã care genereazã abandonul se regãseºte la sate, la trecerea de la cursurile gimnaziale la cele liceale precum ºi în zona sãracã a Vãii Jiului. Maximilian GÂNJU
„O sã mergem în control pentru a verifica atât locurile unde se depoziteazã aceste produse alimentare primite de elevi ºi mai ales calitatea lor. Vrem sã ne asigurãm cã ºcolarii vor primi produse sigure pentru consum. Aceste acþiuni de control se vor derula periodic nu doar la început de an ºcolar”, susþin inspectorii din cadrul Circumscripþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor. Pe de altã parte, ºcolile sunt pregãtite cu spaþii frigorifice pentru a primi produsele lactate. (M. GÂNJU) GÂNJU)
Tiberiu Iacob Ridzi a sunat adunarea C
un eveniment foarte important din mai multe puncte de vedere
îndreaptã în primul rând spre ei, spre copii pentru cã aceºtia sunt oglinda noastrã a pãrinþilor ºi pentru ei facem tot ceea ce putem pentru cã ei sã aibã un viitor mai bun decât al nostru. Comunitatea localã, consiliul local, administraþia în general face tot ceea ce trebuie pentru
pe aceastã cale tuturor dascãlilor pentru efortul pe care îl faceþi ºi pentru rezultatele pe care le obþineþi cu aceºti copii minunaþi. Vreau sã le mulþumesc pãrinþilor pentru efortul pe care îl fac în fiecare zi pentru cã ºtiu cât este de greu ca sã creºti aceºti minunaþi copii dar peste toate aceste
dar în primul rând este o zi importantã pentru cei mici, pentru cei care astãzi pãºesc pentru prima datã pragul ºcolii dar ºi pentru pãrinþii lor, pentru profesori dar ºi pentru noi pentru comunitatea Petroºaniului în general. Eforturile fiecãruia dintre noi sã
a asigura condiþiile cele mai bune în ºcoli ºi grãdiniþe ºi alãturi de noi profesorii ºi dascãlii fac cu mare pasiune aceastã meserie care este mai mult un har pentru ei. Nu poþi sã modelezi caractere fãrã sã pui suflet. Vã mulþumesc încã odatã
greutãþi când vezi cã ei sunt fericiþi uiþi de toate ºi mergi mai departe pentru cã nimic nu este mai important pe acest pãmânt decât sã poþi sã asiguri condiþiile cele mai bune pentru copilul tãu. Vã mulþumesc pentru efortul pe care îl faceþi ºi de fiecare datã am spus
lopoþelul de început de an ºcolar a sunat, la Petroºani, în parcul central Carol Schretter. Mii de copii din municipiul Petroºani s-au întâlnit cu profesorii lor în parc, aºa cum se întâmplã în fiecare an. Frumos îmbrãcaþi, cu flori în mânã, dar ºi cu emoþii, elevii au paºit într-un nou an ºcolar în care vor învãþa multe lucruri noi.
Anul ºcolar a început cu slujba religioasã oficiatã de preotul Gabriel Bulf. “Trec în clasa a IX-a. am emoþii, dar mã bucur cã trec într-o nouã etapã. Acum începe viaþa de licean”, ne spune Rareº, un boboc. La fel ca în fiecare an, deschiderea festivã a avut loc în prezenþa primarului municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi care de altfel a ºi deschis noul an de studii. “Vã mulþumesc pentru cã sunteþi astãzi într-un numãr atât de mare aici în parcul central pentru a celebra începutul anului ºcolar. Acesta reprezintã pentru comunitatea noastrã
Extravaganþã, nu eleganþã Peºtii, sufocaþi de lucrãrile de pe Jieþ la deschiderea anului ºcolar mo patologic pentru Leontin Laslãu, purtãtor fost emisã o
A
primã ipotezã cu privire la cauzele care au dus la dezastrul ecologic de pe Jieþ. Peºtii ar fi murit sufocaþi ºi de vinã ar fi lucrãrile din zonã, care, combinate cu nivelul scãzut al apei, au dus la acest deznodãmânt. Concluziile finale vor fi trase oficial, abia sãptãmâna viitoare, când vor fi gata ºi alte analize. Peºtii gãsiþi morþi în râul Jieþ s-au înecat cu mâl. Acolo au loc lucrãri de consolidarea a albiei râului, dupã inundaþiile de anul trecut, iar peºtii au fost grav efectaþi, cel mai probabil, din acest motiv. Asta reiese din analizele fãcute de cei care au primit cu greu mostrele de peºti morþi, sãptãmâna trecutã. „În laboratorul sanitar-veterinat Hunedoara s-a efectuat un examen anato-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Septembrie 2015
probele de peºte care au fost recoltate din Jieþ. În urma examenului anatomo-patologic, singurul care a putut fi efectuat pânã acum, colegii mei au constatat cã branhiile sunt pline de mâl ºi de pãmânt, probabil din cauza lucrrãrilor care se efectueazã pe râu în aceastã perioadã. ªi atunci, în urma examenului, colegii mei presupun cã moartea s-a produs prin asfixiere. Celelalte examene sunt în lucru ºi vom avea rezultatele, proabil, sãptãmâna viitoare”, a spus Dr.
de cuvânt al DSVSA Hunedoara. Zeci de peºti au fost gãsiþi plutind morþi în albia Jieþului, iar cel care a fãcut descoperirea a fost paznicul de vânãtoare. Acesta a alertat imediat autoritãþile ºi s-a întrerupt chiar alimentarea cu apã a populaþiei din acest râu, de teamã ca acesta sã nu fie otrãvit. Analizele de laborator ale apei au indicat ºi ele lipsa substanþelor chimice necorespunzãtoare, dar se pare cã ecosistemul a fost deranjat de lucrãrile din apã. Diana MITRACHE
Þ
inute moderne, pãr vopsit în toate culorile. Cam acestea au fost tendinþele în rândul elevilor la începutul noului an ºcolar. Fiecare a vrut sã îºi etaleze þinutele noi, dar ºi sã facã furori cu coafurile în tendinþe. Uniforma ºcolarã nu mai reprezintã de mult un etalon în rândul elevilor. Acum, fiecare vrea sã iasã în evidenþã, astfel cã
la deschiderea festivã a noului an ºcolar a fost o lume pestriþã. Tinere îmbrãcate cât mai sumar ºi cu coafuri cât mai excentrice ºi tineri în pas cu moda ºi freze cât mai gelate. “Pãi nu puteam veni oricum la deschiderea anului ºcolar. Am tocuri de 15 centimetri ºi blugi skiny. Normal cã am îmbrãcãminte nouã. Bine cã nu se mai cer uniforme ca pe vremea comuniºtilor”, ne spune o elevã din clasa a IX-a
care concluzioneazã cã uniforma aparþine de epoca dinainte de anii 90. O altã tânãrã a vrut sã impresioneze cu cosiþele ei verzi. “Aºa s-a purtat anul acesta pãrul, cu ºuviþe verzi sau albastre. Trebuie sã fim deschiºi la nou. Dacã nu le place profesorilor sã nu se uite la mine”, spune fãrã nicio nonºalanþã tânãra care este doar în clasa a VIII-a. Un tânãr a vrut sã le impresioneze pe colegele sale cu frizura modernã, iar alþii cu þinutele care au pãrut desprinse parcã din reviste. Aºa cã pentru unii dintre tineri, anul ºcolar a coincis cu o defilare de modã. Monika BACIU
cã în acest triunghi ºcoalã, pãrinte, administraþie cel mai important lucru trebuie sã fie copilul ºi elevul ºi nu altceva ºi cred cã la Petroºani am reuºit acest lucru ºi sunt convins cã lucrând în continuare vom reuºi sã facem ceea ce trebuie în ºcolile din Petroºani ºi pentru copii noºtri. Un deziderat important al administraþie locale de câþiva ani buni de zile a fost siguranþã în ºcoli ºi siguranþã în general în comunitatea noastrã ºi cred cã am reuºit în mare mãsurã sã facem acest lucru ºi vom merge ºi vom accentua pe acest lucru. Nu vom neglija nici celelalte aspecte legate de administraþia localã dar pentru ca cei mici sã se simtã în siguranþã ºi ca dumneavoastra sã fiþi liniºtiþi aceste lucruri le vom face în continuare. Vã urez mult succes ºi cred cã este important ca în astfel de momente sã fim împreunã”, le-a spus primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, celor
Municipalitatea de la Petroºani investeºte în viitor
S
iguranþa ºi confortul elevilor, prioritatea municipalitãþii de la Petroºani în domeniul educaþiei. Pentru cã tinerii sunt viitorul oricãrei comunitãþi, iar fãrã educaþie nu existã evoluþie, municipalitatea de la Petroºani investeºte în noua generaþie, în siguranþa ºi confortul acesteia. Astfel, în zona educaþiei, planurile municipalitãþii au cel mai ridicat grad de prioritate. “În zona educaþiei vom avea proiecte importante pe fonduri europene pentru anveloparea ºcolilor ºi grãdiniþelor din Petroºani, acesta este cel mai important proiect pe care îl vom desfãºura în reþeaua ºcolarã în viitorii ani”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. De-a lungul anilor, municipalitatea de la Petroºani a investit în domeniul educaþiei.
Au fost reabilitate unitãþile de învãþãmânt, iar programele în acest sector continuã ºi în viitor. Monika BACIU
aflaþi la deschiderea noului an ºcolar. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David a fost ºi el prezent la festivitãþile de deschidere a noului an ºcolar. “Am þinut sã fiu alãturi de dumneavoastrã astãzi din mai multe motive, în primul rând eu simt o apreciere faþã de eforturile administraþiei locale de a pune pe masa elevilor ºi a pune la îndemâna profesorilor tot ceea ce este necesar pentru a putea pregãti actul educaþional la cel mai înalt nivel. La fel de importantã este ºi preocuparea profesorilor ºi rezultatele pe care elevii le au avut de-a lungul anilor ºi sufletul meu este aici, acasã, pentru cã aici am început ºi eu primii paºi ºi aici am absolvit liceul”, a subliniat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara Dupã festivitãþi, elevii au pornit la unitãþile de învãþãmânt la care frecventeazã cursurile. Monika BACIU
6 Inv達t達m但nt
Cronica V達ii Jiului | Marti 15 Septembrie 2015
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Septembrie 2015
Executaþi silit pentru bani care nu i-au folosit
L
e-a ajuns cuþit la os ºi s-au trezit executaþi silit din cauza fostului preºedinte al Casei pensionarilor din Petroºani, Iuliu Pavel, demis anul trecut. Ingineriile financiare îi lasã pe zeci de oamenii care i-au fost angajaþi, ori pe o parte din comunitatea rromã din Colonie, pe care a prins-o în mrejele sale, fãrã case sau banii de mâncare. Totul, pentru cã au girat oameni de frica de a fi daþi afarã din serviciu, din bunã credinþã, ori chiar din neºtiinþã. Zeci de oameni, o parte foºti sau actuali angajaþi ai Asociaþiei Casei Pensionarilor din Colonia Petroºani s-au trezit cã sunt executaþi silit ºi cã dau o parte din veniturile lor lunare, chiar dacã niciodatã nu s-au folosit de banii cu pricina. Totul a fost pus la cale prin inginerii financiare aberante de Iuliu Pavel, cel pe care pânã la urmã au reuºit sã îl demitã, însã oamenii acum plãtesc pentru huzurul sãu. „Am fost chemat de domnul Pavel la el în birou ºi mi-a zis cã mã roagã frumos sã îi scot un împrumut, pânã ce îi trimite bãiatul lui din Canada bani, pentru cã are nevoie rapid la firmã ºi nu are bani de materiale. Nu avem giranþi, nu aveam bani în fond, dar a zis cã se rezolvã. I-am scos 30 de milioane (n.r lei vechi) pentru 3 luni, cu ratã de 10 milioane pe lunã, dupã câteva luni, i-am mai scos 25 de milioane (n.r lei vechi), dupã care am scos ºi eu 15 milioane ºi i-am ºi achitat ºi acum am o datorie 120 de milioane lei vechi ºi asta
din cauza dobânzilor care s-au adunat ”, a spus Adalbert Nagy, un simplu angajat la Asociaþie. Fraieriþi au fost ºi angajaþii cu funcþii de conducere, care au girat ºi ei fãrã ca sã ºtie mãcar, aºa cum este cazul preºedintelul executiv. Domnul Tiberiu ne explicã ce a pãþit el: „Copilul meu a luat în 2011 un împrumut în aceeaºi perioadã ºi s-a folosit de acele acte, eu fiind girant la copilul meu ºi având ºi buletinul ºi a fãcut un fals, dupã care eu l-am demascat la poliþie”, spune omul, care a constatat grozãvia, când fãcea ordine în acte, dupã demiterea lui Iuliu Pavel. Un alt angajat afirmã cã a fost convins sã gireze un împrumut imens pentru femeia care îi fãcea curãþenie în casã lui Iuliu Pavel. Asta deºi, iniþial, omul a realizat cã aceasta nu avea cum sã plãteascã, nu era membru al CAR-ului, dar a fost convins de Pavel cã îl va achita. „L-am girat, a scos banii ºi cât a fost el la conducere a plãtit. Din
25.000 a mai rãmas rea ºi dupã aceea sã se vreo 12.000 de lei. foloseascã de noi. Acum i-am zis cã stau Acest grup þintã din sã mã execute ºi nu etnia rromã, pe undemai pot sã mai renunþ va m-a pus în difculºi îl achit ºi mie nu îmi tate ºi acum am ajuns convine ºi mã tot duce sã îmi pun problema cu vorba cã va plãti. cum pot sã îi ajut. Cum poþi sã oferi un Suntem datori ºi împrumut de 25.000 executaþi silit toþi, de lei unei persoane cã a fost simplu atunci. care nu lucreazã aici ºi Dai buletinul la nici nu era membru la casierie, se uitã dacã asociaþie. Am sesizat corespunzi la poliþia ºi acum aºtept”, fizionomie ºi apoi mai spune Adalbert semnezi contractul de Nagy, angajat al împrumut. Abilitatea asociaþiei. cu care mi s-a întins a Sume imense de doua foaie, nu m-a ordinul sutelor de fãcut sã am suspiciuni. milioane de lei vechi Eu am semnat, dar sunt acum vehiculate mi-a pus sub nas ºi o de cei care au încercat foaie în care am girat sã punã la punct actele pe cineva, iar într-un fostului preºedinte Iuliu an jumate am aflat cã Pavel. Ciudat este cã sunt girant”, a precizat acesta a câºtigat de Marcel Rad, membru partea lui o parte a comunitãþii rrome ºi unul dintre lideri spune cã vã oferã zilnic, prin magazinul ar fi semnat alimentar Nr 16, Piaþa Centralã fãrã sã ºtie cã semneazã ca CELE MAI IEFTINE girant, ci doar SORTIMENTE crezând cã îºi valideazã proDE CARNE DE PORC priul împrumut. - Pulpã porc cu os - 9.80 lei „Domnul - Fleicã porc - 12.50 lei Pavel nu a - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei fãcut altceva decât sã ne - Carne tocatã - 12.80 lei câºtige încrede- - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
al CAR, care spune cã în acelaºi fel, mai mulþi membri ai comunitãþii sale au beneficiat de lucrãri supraevaluate ºi/sau au fost giranþi fãrã voie. Preºedintele actual al asociaþiei spune cã sunt destui în aceastã situaþie ºi ne explicã acum cum stau lucrurile aici. Asta pentru cã Iuliu Pavel a avut abilitatea de a-i convinge cã le face lucrãri, le pune termopane ºi apoi le dubla costurile ºi îi punea sã plãteascã enorm. „Oamenii au ajuns în situaþia de a avea sute de milioane de lei vechi nu numai la asociaþie, la mai multe CAR-uri, bãnci ºi aºa mai departe. Le-a eliberat adeverinþe ºi oamenii au scos împrumuturi imposibil de plãtit într-o viaþã de om. Este un om cu 800 ºi ceva de milioane de lei vechi ºi noi nu îi putem reþine ºi
pentru el le trage executorul ºi altora Dacã nu acceptau pentru un împrumut sau pentru lucrãri fictive fãcute de el riscau locul de muncã”, spune Dan Gheorghe Armulescu, preºedinte al Asociaþiei Pensionarilor. Poliþia a intrat oarecum pe firul încâlcit al CAR-ului pensionarilor, dar pe rolul instanþei de judecatã se aflã, Culmea! un proces prin care Iuliu Pavel contestã decizia de a fi fost demis din aceastã Asociaþie. Pânã ce fiecare îºi va gãsi adevãrul în justiþie, oamenii plãtesc din propriul buzunar pentru împrumuturi de care nu au avut niciodatã parte, iar situaþia este alarmantã în condiþiile în care vorbim doar despre oameni cu venituri modeste. Diana MITRACHE
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Septembrie 2015
Henþ cu mâna
Nici tu marcã, nici echipã, totul se duce de... râpã! Colapsul portdrapelului fotbalului românesc, Steaua Bucureºti, este tot mai evident ºi de neevitat. A avut grijã ciobanul... O echipã ajunsã în mediocritate, care recurge la tot felul de ºmecherii pe banca
tehnicã, de nu mai ºtie nimeni ce ºi cum. O echipã care a dus la nivelul notelor 3 ºi 4 (vezi ultimul meci la Timiºoara) jucãtori precum Toºca, Nicandro, Breeveld, Stanciu sau Tade, palide arãtãri într-o
fostã mare campioanã a României ºi Europei. Steaua nu-ºi mai revine pentru cã nu mai are cu cine. Echipa lui Þiþi Dumitru (cât o sta ºi el pe bancã...) se va lupta anul acesta sã prindã play-off-ul. La Steaua e un blat general ºi o derutã totalã. Gigi Becali continuã sã conducã echipa din Ghencea(!?) ca pro-
pria-i moºie, destituie ºi dã afarã dupã bunul plac. Acolo nu ºtii ce te-aºteaptã când te trezeºti dimineaþa, sau când te culci seara. Acolo numai lingãul Ionuþ Luþu (trecut ºi el pe la Jiul acum vreo 5 – 6 ani, pe vremea diviziei „B”) are asigurat tot confortul unui lacheu credincios, în rest, vrãjealã totalã. Becali a crezut cã poate vinde o cohortã
de jucãtori ºi sã facã din niºte anonimi o echipã. Iaca, n-a mers! Joacã acum cu niºte mega-improvizaþii, lumea face miºto de numele echipei, spectatorii – suporteri s-au îndepãrtat de echipã, iar mai – marii de pe-acolo se bat în branduri ºi palmarese cu cei de la Ministerul Apãrãrii pentru niºte sigle sau denumiri. ªi în tot acest timp,
Steaua se duce încet dar sigur în anonimat. Mai e un pas pânã se duce totul de... râpã, cã tot îl cheamã aºa pe unul dintre fotbaliºtii lui FCSB.
Fotbal, Liga a I-a
Fãrã sare ºi piper Etapa a 10-a, ediþia 2006 – 2007 z FC Naþional - Jiul 0 – 0
Cu Florin Marin la timonã Un meci disputat în anonimat (300 de spectatori!), cu o echipã Jiul ce pãrea a fi resuscitatã de antrenorul Florin Marin.
Un meci cu ocaziile jiuliste ale lui Adi Dulcea (min. 33), Ilin (min. 44), Paleacu (min. 45), au dus în final la un egal la care au contribuit, printre alþii, Hotoboc, Kalai, Mircea Gheorghe, Ciprian Petre, Dulcea, M. Voicu sau Mihart.
Fotbal, Liga a II-a
Dupã trei etape, doar trei neînvinse z În seria 1, Dunãrea Cãlãraºi învinge greu, 1 – 0, acasã pe ACS Berceni, dar este lider, fiind singura echipã din serie fãrã înfrângere. z SC Bacãu (2 – 1 la Pojorâta) ºi CS Baloteºti (1 – 0 la Clinceni) înving în nultimele zece minute. z Fosta campioanã Oþelul Galaþi învinge cu 1 – 0 la Brãila, în derby-ul Dunãrii de Jos. z În derby-ul fostelor prim- divizionare Rapid – Ceahlãul P. Neamþ, bucureºtenii s-au impus cu 1 – 0. În seria a 2-a, FCM Baia Mare (2 – 1 la Caransebeº) ºi Gaz Metan Mediaº (1 – 1 cu ªoimii Pâncota, echipã antrenatã de Ionuþ Popa), sunt echipele fãrã înfrângere în nacest campionat. z A fost o etapã a oaspeþilor, doar Unirea Târlungeni (1 – 0 cu „U” Cluj) fiind singura echipã care a învins pe teren propriu. z În partida Metalul Reºiþa – FC Braºov (2 – 3), câte un jucãtor de la fiecare echipã, Cr. Puºcaº de la gazde ºi M. Matei de la oaspeþi, au reuºit câte o dublã. z Deºi a deschis scorul în minutul 1, U.T.A nu a reuºit pe teren propriu decât un 2 – 2 cu fosta divizionarã „A” C.S. Mioveni.
Fotbal, Liga a III-a
Ai noºtri ca brazii! z Foºtii componenþi ai Minerului Lupeni (Bozian) ºi Jiul Petroºani (Drãgoescu), au marcat golurile victoriei hunedorenilor la Ineu, scor 3 – 1 pentru FC Hunedoara. z Cealaltã conjudeþeanã (cu ex-haþeganul ªaucã în echipã), Cetate Deva, a cedat cu 0 – 2 acasã cu Pandurii II Tg. Jiu. z Minerul Motru ºi CSM Lugoj au reuºit victorii în deplasare.
Liga a III-a, seria a IV-a Etapa a III-a, rezultate Mãgura Cisnãdie – CSM Lugoj 0 – 2; Nuova Mama Mia Becicherecu Mic – ACSO Filiaºi 3 – 1; CNS Cetate Deva – Pandurii II Tg. Jiu 0 – 2; Millenium Giarmata – Minerul Motru 0 – 1; ASU Poli Timiºoara – Metalurgistul Cugir 2 – 0; CS Ineu – FC Hunedoara 1 – 3; Filimon (80)/ Bozian (14, 90 + 1 – pen), Drãgoescu (61); Performanþa
Ighiu – Naþional Sebiº 0 – 1; CSU Craiova II a stat
Paginã realizatã de Genu TUÞU
z Un campionat al Ligii I cu multe meciuri plicticoase sau de schimbat canalul tv, cam aºa a arãtat etapa a 10-a, o ligã în care echipele nu mai ºtiu sã înscrie goluri. z Douã foste combatante în cupele europene în sezonul trecut, FC Botoºani ºi Petrolul Ploieºti, au ajuns în coada clasamentului. z Cei de la Pandurii Tg. Jiu au jucat... Hora la Giurgiu, fostul jucãtor al CFR-ului clujean marcând cele douã goluri care au adus victoria gorjenilor la Dunãre. z Steaua FCSB Bucureºti s-a fãcut de râs la nou – promovata ACS Recaº Poli. Timiºoara, capotând lamentabil pe malurile Begãi.