CVJ Nr 942,luni14 septembrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 942

Cronica Vãii Jiului Luni, 14 Septembrie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Candidaþii la locale, definitivaþi pânã la finele anului

P

reºedintele interimar al PSD a participat la Hunedoara, la ºedinþa de alegeri a organizaþiei judeþene, alãturi de el aflându-se preºedintele Camerei Deputaþilor, Valeriu Zgonea, alþi parlamentari ai partidului. Liviu Dragnea a anunþat un termen limitã pentru stabilirea candidaþilor la alegerile locale de anul viitor,

acesta fiind pânã la 1 decembrie. „Am stabilit ca 1 decembrie sã fie data limitã pânã la care toate organizaþiile judeþene ºi locale sã-ºi defineascã propunerile pentru candidaþi ºi nu va fi un proces caracterizat de formalism. Vrem ca fiecare candidat, în special candidaþii pentru funcþiile de primar (...), sã fie oameni cu care sã putem merge în faþa comunitãþilor ºi sã le spunem cu curaj ºi cu încredere cã sunt oameni buni gospodari. În primul rând trebuie sã credem noi asta iar ca sã credem noi asta trebuie sã analizãm foarte bine', a afirmat Liviu Dragnea. Persoanele rãmase definitive pe listele de candidaþi vor fi instruite apoi în cadrul unor cursuri de pregãtire ce vor avea loc în primele luni ale anului viitor. M. GÂNJU

Din clasa celor ce ne conduc,

Unul ºcolit în SUA, unul absolvent la 53 de ani

U

n parlamentar hunedorean ºi-a terminat studiile la vârsta de 53 de ani, iar altul a fãcut studii în Statele Unite ale Americii. Parlamentarii hunedoreni demonstreazã cã poþi sã ajungi, precum versurile unei melodii, SUS, SUS, TOT MAI SUS, chiar dacã nu ai terminat ºcoala la tinereþe. >>> PAGINA A 3-A

Dezastru ecologic, autoritãþi în haos m scãpat ca prin A minune de un dezastru, pentru cã

apa din Valea Jiului a fost la un pas de a fi otrãvitã, dar autoritãþile s-au bâlbâit nejustificat de mult. Au fost la faþa locului, pe Jieþ, acolo unde pluteau peºtii uciºi de o substanþã ciudatã, ori de „ o mânã scriminalã”, Garda de Mediu, Apele Române, Apa Serev, DSVSA, Poliþia ºi Primãria Petrila, dar nimeni, absolut NIMENI, nu a dus peºtii la analize. Fiecare a susþinut pânã

vineri, când mostrele au plecat spre DSVSA, la Deva, cã a luat câte unul, doi sau chiar 3 peºti, dar probabil, aºa, ca sã se distreze puþin. „Mi s-a transmis din Petroºani cã nu au fost gãsiþi peºti morþi de cãtre inspectorul nostru de acolo”, a fost prima declaraþie uluitoare a ºefului DSVSA, Mihai Jula. Omul nu primise niciun peºte ºi, imediat dupã ce a fost întrebat, a început ancheta. ªi asta, fãrã ca nicio autoritate localã sã aibã vreo apãsare în acest sens. Noroc cu una dintre angajatele de la Apele Române, care a ridi-

cat 3 mostre din apã ºi acestea au fost trimise spre analizã. Incidentul este considerat unul deosebit de periculos, pentru cã apa din staþia de tratare putea fi oricând otrãvitã, iar acest dezastru a fost evitat doar pentru cã paznicul de vânãtoare a sesiat peºtii morþi

în apã. Analizele de laborator ale apei, imediat dupã incident, nu au indicat nicio problemã, dar staþia de tratare a stat opritã timp de 3 ore, pânã ce angajaþii s-au asigurat cã apa nu este otrãvitã. Nu rãmâne decât sã aºteptãm analizele de laborator ale peºtilor. „Am fãcut analizele de laborator ºi noi ºi cei de la Apele Române, dar nu am gãsit un motiv anume. Apa

are toate calitãþile pentru a fi potabilã, ca sã o bãgãm în staþie. Pãrerea mea este cã aici este vorba despre o mânã criminalã ºi numai dacã peºtii vor fi analizaþi la laborator se va descoperi cauza morþii lor. Noi nu ºtim exact”, a spus Costel Avram, director general SC Apa Serv VJ. Deocamdatã nu a fost indicat oficial motivul morþii peºtilor din albia Jieþului, dar sunt voci care vorbesc despre compoziþia cimentului care se toarnã acum în reconstrucþia unor maluri ºi nu este exclusã varianta potrivit cãreia, peºtii sã fi fost uciºi de o substanþã toxicã din compoziþia cimentului. Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Septembrie 2015

Istoria se repetã dupã 18 ani de la declinul mineritului inele sunt la un pas de închidere, anul 2018 fiind ultimul M în care se va mai scoate huilã. Mii de familii vor rãmâne fãrã o sursã de venit, pentru cã nu toþi angajaþii CEH vor îndeplini condiþiile de pensionare la momentul în care se va pune placa de beton ºi pe ultima galerie de minã. Situaþia ar putea fi mai rea decât dupã disponibilizãrile din 1997. Primarii localitãþilor din Vale se aºteaptã la vremuri grele. Soluþii pentru înlocuirea mineritului sunt puþine la fel ca în 1997. Dupã primele disponibilizãri minereºti, de la debutul cãrora se împlinesc în aceastã lunã 18 ani ºi în urma cãrora aproape 20.000 de mineri au renunþat la un serviciu sigur, Guvernul României a promis lansarea unui numãr impresionant de "oportunitãþi" pentru miile de proaspeþi ºomeri din Valea Jiului. Pentru început, "Valea Plângerii" a fost

declaratã "zonã specialã", ocazie cu care micii afaceriºtii locali s-au transformat în marii oameni de afaceri de astãzi, din unele afaceri mai mult sau mai puþin legale. Mai apoi, pentru a-i ajuta tot pe foºtii mineri ºi a le gãsi un loc de muncã, cineva "de sus" a venit cu o altã idee strãlucitã ºi anume aceea de a construi prin Valea Jiului autostrãzi peste autostrãzi sau hidro-

centrale peste hidrocentrale, lucrãri care ar fi trebuit sã "absoarbe" între 5.000 ºi 7.500 de ºomeri. Ce s-a realizat ºi ce nu s-a realizat din toate aceste proiecte "faraonice" ºtie astãzi toatã lumea... Dupã ce toate celelalte proiecte au cãzut unul dupã altul, prin luna august a anului 1999 cuiva i-a venit ideea sã transforme Valea Jiului într-un paradis turistic, odatã

Foto Facebook/PlanetaPetrila

cu demararea unui Program de Dezvoltare Localã prin Integrare Europeanã, etapa I, proiect "Valea Jiului Zonã turisticã", proiect sprijinit chiar de cãtre primul ministru din acea vreme. Astfel, Fundaþia "România Generaþia Urmãtoare" lansa în colaborare cu alte instituþii mai mult sau mai puþin centrale, un proiect de consti-

Soluþia consultantului CEH vine în maxim o lunã

I

nstitutul de Studii ºi Proiectãri Energetice va trebui sã îºi prezinte proiectul de redresare a Complexului Energetic Hunedoara, concluziile urmând sã ajungã pe masa ministerului de resort în maxim o lunã de zile. Anunþul a fost fãcut de ministrul Energiei, Andrei Gerea. Institutul de Studii ºi Proiectãri Energetice trebuie sã gãseascã soluþii ºi pentru restructurare ºi redresare. Compania energeticã hunedoreanã are numeroase solicitãri de deschidere a insolvenþei ºi poate intra în orice moment în procedura de administrare, însã ministrul Energiei, Andrei Gerea, spune

cã acest lucru nu ar trebui sã sperie. Acesta dã exemplul Hidroelectrica unde au fost obþinute rezultate bune pentru redresarea companiei dupã intrarea în insolvenþã. Gerea mai spune cã a fost angajat un consultant pentru un plan de restructurare ºi pentru gãsirea unor soluþii de redresare a societãþii, iar în funcþie de rezultat se va lua o decizie, soluþia consultantului

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

urmând a veni într-o lunã de zile. Ca urmare a pierderilor înregistrate în 2013 ºi în 2014, Complexul Energetic

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

Hunedoara se confruntã cu probleme grave de lichiditate. Complexul Energetic Hunedoara este cel mai mare agent economic din Valea Jiului ºi din judeþul Hunedoara ºi, de asemenea, este singura societate care furnizeazã agent termic în municipiul Deva ºi în oraºele din Valea Jiului. În structura Complexului Energetic Hunedoara sunt incluse minele de huilã Lupeni, Lonea, Livezeni ºi Vulcan, alãturi de termocentralele Mintia ºi Paroºeni. CEH deþine o cotã de piaþã de aproximativ 5% din producþia de energie electricã din România ºi are aproximativ 6.500 de angajaþi. Maximilian GÂNJU

tuire al Companiei de Turism "Valea Jiului". Printre co-fondatori se aflau "reprezentanþii autorizaþi ai comunitãþii locale ºi investitori reali în domeniu". Cât de autorizaþi ºi cât de reali au fost toþi aceºtia se vede bine acum. Proiectul a adus atâtea locuri de muncã pentru foºtii mineri,

cât ºi celelalte iniþiative ale guvernanþilor de ieri ºi de azi, încât majoritatea au fost nevoiþi sã migreze cãtre alte þãri. Valea nu s-a transformat în "paradis turistic" ºi nici disponibilizaþii nu s-au ales cu un loc de muncã în sectorul turistic. Una peste alta, dupã 18 ani de "proiecte futuriste", zona a rãmas într-adevãr una defavorizatã (aveau ceva dreptate guvernanþii în anul 1997 când i-au pus aceastã pecete), iar foºtii mineri, sãtui sã mai aºtepte multpromisele locuri de muncã au ales calea exilului. ªansele ca istoria sã se repete sunt exagerat de mari, cel puþin dupã 2018. Maximilian GÂNJU

< DECESE < Cu adâncã durere în suflet, Familia Tamaº Doru ºi Gabriela anunþã încetarea din viaþã a celei ce a fost o mamã, soacrã ºi bunicã deosebitã,

TAMAª ANA. Dumnezeu sã o odihneascã în pace! Înmormântarea va avea loc luni,14 septembrie 2015, ora 13, în satul Petros.

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni 14 Septembrie 2015

Din clasa celor ce ne conduc,

Unul ºcolit în SUA, unul absolvent la 53 de ani

U

n parlamentar hunedorean ºi-a terminat studiile la vârsta de 53 de ani, iar altul a fãcut studii în Statele Unite ale Americii. Parlamentarii hunedoreni demonstreazã cã poþi sã ajungi, precum versurile unei melodii, SUS, SUS, TOT MAI SUS chiar dacã nu ai terminat ºcoala la tinereþe. Vârsta nu este niciun impediment în calea educaþiei. Nu este nicio ruºine sã înveþi, ba din contrã la orice vârstã se pote învãþa. Însã nu este o laudã pentru un deputat hunedorean vârsta la care a terminat studiile. Este vorba de acelaºi deputat care ºi-a început cariera în câmpul muncii la vârsta de 39 de ani ca PRIMAR. Mai exact este vorba de deputatul Laurenþiu Nistor în acelaºi timp ºi preºedintele PSD Hunedoara. Potrivit CV-ului depus pe site-ul Camerei Deputaþilor, Nistor a terminat ºcoala la vârsta de 53 de ani când a obþinut diploma de inginer economist. Ceilalþi parlamentari ai judeþului Hunedoara au terminat studii în diferite domenii, ba mai mult au fãcut ºi specializãri. Natalia Intotero a terminat Colegiul de Institutori Limba Engleza din cadrul Universitãþii de Vest, Timiºoara la vârsta de 26 de ani. Pânã în 2011 deputatul

a urmat cursurile mai multor facultãþi atât cele de licenþã cât ºi postuniversitare. Printre specializãrile absolvite de Intotero se numãrã ºi cel de management politic. ªi deputatul Sorin Marica a absolvit facultatea la 25 de ani, mai exact în anul 1988 a absolvit la Institutul de Mine Petroºai, în 2003 - Licenþã, Managementul Firmei, iar în 2007 deputatul terminã un masterat în Politici Publice ºi Dezvoltare localã. Cel mai tânãr parlamentar hunedorean, Cristian Resmeriþã, nãscut în anul 1980 a terminat facultatea la vârsta de 22 de ani ºi obþine titulaura de profesor. La fel ca Intotero, Resmeriþã se perfecþioneazã de-a lungul anilor. Astfel, în perioada 2002 - 2004 urmeazã cursurile de la Universitatea de Vest din Timiºoara master în specializarea fizica materialelor cristaline. În perioada 2007 2013 – Resmeriþã urmeazã cursurile Academiei naþionale de Informaþii „Mihai

Viteazul” - Facultatea de Informaþii, Program postuniversitar de formare ºi dezvoltare profesionalã continuã Colegiul Naþional de Informaþii în domeniul ªtiinþe Militare, Informaþii ºi Ordine Publicã. În decursul anilor 2009 – 2013, deputatul din Valea Jiului primeºte titlul de doctor în domeniul sociologie la Universitatea din Oradea, iar în anul 2011 frecventeazã cursurile de perfecþionare ale Universitãþii Naþionale de Apãrare „Carol I” , Colegiul Naþional de Apãrare curs postuniversitar de perfecþionare în specializarea „SECURITATE ªI BUNÃ GUVERNARE”. Mircia Muntean, fost primar al municipiului Deva, actual deputat a absolvit facultatea la 24 de ani. În anul 1987 acesta terminã cursurile Institutului Politehnic “ Traian Vuia “Timisoara -

ªcoala este locul în care se modeleazã minþi ºi unde elevii descoperã noi lumi, imaginare ºi reale, pãtrunzând toate tainele ce ne înconjoarã. Este locul care creioneazã ºansa fiecãrui copil de a merge înainte, pe drumul cunoaºterii ºi al culturii. Este locul ce are puterea de a-i oferi fiecãrui elev ce îi trece pragul ºansa de a evolua ºi de a-ºi îmbunãtãþi viaþa.

speranþã, încredere ºi bucurie, iar, cu aceastã ocazie, vreau sã le mulþumesc profesorilor pentru pasiunea cu care îºi fac meseria ºi sã le doresc multã putere de muncã. Pãrinþilor le doresc sã aibã parte doar de bucurii pentru împlinirile copiilor lor, iar elevilor, sã aibã parte de succese, ºi sã nu uite sã viseze, cãci visele, prin muncã, disciplinã ºi cunoaºtere, devin realitate.

Începerea unui nou an ºcolar este un nou început, plin de

TIBERIU IACOB RIDZI Primarul municipiului Petroºani

Institutul de Subingineri Hunedoara specializare în furnale si oþelãrii. 12 ani mai târziu absolvã Universitatea “ Bioterra “- Facultatea de Inginerie ºi Managementul Agroturismului - specializare în inginerie Managerialã, iar peste un an acesta terminã ºi Universitatea “ Politehnica “Timisoara - Facultatea de Inginerie Hunedoara specializare în prelucrãri plastice ºi tratamente termice La 23 de ani terminã facultatea ºi Bogan Þâmpãu, preºedintele PNL Hunedoara. În anul 2000 acesta terminã Universitatea Banatului din Timiºoara, Facultatea de ªtiinþe Economice, profilul Finanþe-Contabilitate, iar în anul 2006 obþine un master "Economia ºi managementul dezvoltãrii regionale", Universitatea de Vest din Timiºoara

Tot la 23 de ani a terminat Facultatea ºi Carmen Hãrãu când a obþinut diploma de economist al Academiei de ªtiinþei Economice Bucureºti. În 1993 aceasta devine expert contabil, iar în 1995 devine doctor în economie. Carmen Hãrãu este singurul parlamentar hunedorean care se poate lãuda cu faptul cã a urmat studii postuniversitare în Statele Unite ale Americii. În anul 1997 aceasta a fost în Dallas, SUA unde a fãcut niºte tudii post-universitare scurte, Academia de Drept Internaþional. În anul 2004, Hãrãu devine evaluator ANEVAR, adicã face parte din Asociaþia Evaluatorilor Autorizaþi din România. În ceea ce îi priveºte pe cei trei senatori aceºtia au terminat studiile la momentul oportub. Haralambie Vochiþoiu a absolvit la 26 de ani Facultatea

ªcoala ºi educaþia constituie unele dintre cele mai importante repere din viaþa comunitãþii noastre locale. Ne dorim cu toþii ca elevii din Vulcan sã vinã cu plãcere la ºcoalã, aºa cum ne dorim ca, împreunã cu dascãlii lor, sã obþinã rezultate bune ºi foarte bune în procesul educaþional. Tocmai de aceea, în ultimii ani, la Vulcan, am acordat o atenþie deosebitã sistemului de educaþie ºi am reuºit sã transformãm în mod radical în bine infrastruc-

de Mine , Universitatea Petrosani - Inginer Minier. De atunci a urmat zeci de specializãri în diferite domenii. Ba mai mult, chiar anul trecut, acesta a urmat un curs de perfecþionare de ”Politicã externã ºi diplomaþie” al Insitutului Diplomatic Român. Dorin Pãran terminã ºi facultatea, la 26 de ani, când absolvã cursurile Institutului Politehnic Timisoara"Traian Vuia", Facultatea de Construcþii Hidrotehnice, iar în anul 2007 terminã Facultatea "Vasile Goldiº", Arad, Masterat -Management ºi Marketing ºi Audit Financiar-2007. Mariana Câmpeanu terminã în anul 1971, la 23 de ani Facultatea de calcul economic ºi ciberneticã economicã din cadrul Academiei de ªtiinþe Economice Bucureºti. Pânã în 2005 aceasta urmeazã mai multe cursuri post-universitarte. Monika BACIU

tura ºcolarã din oraºul nostru. La deschiderea noului an ºcolar 2015-2016, le doresc tuturor profesorilor, elevilor ºi pãrinþilor ca toate eforturile depuse pentru performanþa educaþionalã sã le fie încununate de rezultate bune ºi foarte bune.

MULT SUCCES ÎN NOUL AN ªCOLAR! GHEORGHE ILE Primarul municipiului Vulcan

4 Actualitate

Începe ºcoala!

E

zarvã mare pe strãzi ºi la ºcoli ºi, dacã la Petroºani clopoþelul sunã o singurã datã pentru toþi copiii, în Parcul Central Carol Schreter, la Vulcan, Gheorghe Ile spune cã va face personal acest lucru în fiecare ºcoalã. Primarul Gheorghe Ile ºi-a propus sã meargã în fiecare ºcoalã ca sã le ureze elevilor un an plin de note

bune. Va fi o oportunitate pentru a da startul unui nou an ºcolar ºi prima ºcoalã ce va fi vizitatã de delegaþia din primãrie va fi la ora 8,30, la ªcoala nr 1. Teodora Lucaciu. Urmeazã ca primarul, însoþit de o delegaþie, sã treacã pe la ªcoala nr. 3 din Paroºeni, ªcoala nr 6 din Cartierul Traian, apoi ªcoala nr 5, nr. 4, plus grãdiniþa ºi, la final, Liceul. „Vrem sã cuprindem toate ºcolile, sã nu fie diferenþe între ºcoli sã

spunã elevii ºi profesorii cã la ei nu vine nimeni ºi sunt lãsaþi de izbeliºte. Nu! Toate ºcolile vor fi deschise de o delegaþie din care fac parte primarul, viceprimarul, secretarul care vom fi prezenþi la toate ºcolile ca sã dãm garanþia cã începe un an ºcolar pentru toatã lumea la fel”, a declarat Gheorghe Ile, primar Vulcan. ªcoala începe luni 14 septembrie, iar conform unei noi decizii, vacanþa

de iarnã va fi de douã sãptãmâni ºi copiii revin în bãnci abia în 10 ianuarie, iar pânã la vacanþa din vara anului 2016, copiii vor merge 177 de zile la ºcoalã.

C

FR de partea ºcolii

CFR a lansat pentru aceastã perioadã o ofertã ce li se adreseazã tuturor elevilor, care, în baza carnetului de note, poate avea reducere la bilet. Elevii din clasele 0 ÷ 12 beneficiazã, în

baza carnetului de elev sau a adeverinþei pentru clasa pregãtitoare, de o reducere de 50% la cumpãrarea unui bilet de tren Regio ºi de o reducere cuprinsã între 20% ÷ 30% la cumpãrarea unui bilet de tren InterRegio. Studenþii la zi din învãþãmântul de stat sau privat acreditat beneficiazã, în baza legitimaþiei de student “reducere la transport”, de o reducere de 50% pentru un numãr nelimitat de cãlã-

torii cu trenurile Regio. În baza carnetului de cupoane, studenþii pot efectua 24 de cãlãtorii cu trenurile InterRegio, în decursul unui an, cu o reducere de 50%. Elevii ºi studenþii beneficiazã de abonamente lunare cu 75% reducere la trenurile Regio ºi 50% reducere la trenurile InterRegio. Reducerile sunt valabile pentru cãlãtoriile la clasa a doua, se elibereazã pentru distanþe de pânã la 300 km, iar numãrul cãlãtoriilor incluse este nelimitat. La procurarea abonamentului sunt necesare carnetul de elev ºi legitimaþia de reducere la transport pentru studenþi, vizate pentru anul ºcolar în curs.

M

Prin proiectul Naþiunilor Unite privind “Îmbunãtãþirea eficienþei energetice în gospodãriile ºi comunitãþile cu venituri reduse din România” se propune reabilitarea termicã a obiectivului grãdiniþa cu program prelungit numãrul 2 ºi a grãdiniþei numãrul 3 din localitate. “În urma reabilitãrii termice se doreºte îmbunãtãþirea eficienþei energetice a acestei

clãdiri prin termoizolarea cu vatã mineralã bazalticã. Pentru realizarea acestui obiectiv s-a întocmit documentaþia de avizare a lucrãrilor de investiþii. Conform raportului de audit energetic clãdirea se încadreazã în clasa energeticã D, pierderile de energie fiind mari. Se propune realizarea unui termosistem pe faþada întregii clãdiri, peste finisajele de faþadã existente, termoizolarea plãcii

T

rupa de la Petroºani a Teatrului Dramatic I. D Sîrbu a fost premiatã de UNITER, la Gala Tânãrului Actor, denumitã generic Gala Hop.

peste ultimul nivel ºi realizarea învelitorii din þiglã metalicã precum ºi reabilitarea trotuarului”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului. UNDP va cofinanþa investiþia prin furnizarea materialelor ce compun termosistemul pentru faþadã realizat cu plãci de vatã mineralã bazalticã. Monika BACIU

Amelia Toaxen, Radu Tudosie, Raul Hotcaº ºi Corina Viºinescu au participat cu piesa „Da da

Eveniment religios la Petroºani

Z

eci de credincioºi ortodocºi au venit, la finele sãptãmânii trecute, la Paraclisul Catedralei Sfântul Ilie din Petroºani. Micuþa curte a bisericuþei, aflatã lângã Parcul Central Carol Schreter, a gãzduit moaºtele Sfântului Grigorie Decapolitul.

De altfel, în ciuda vremii nefavorabile, de joi ºi pânã vineri la prânz, curtea bisericii a fost plinã de credincioºii care au venit sã se roage. A fost un eveniment inedit la care a luat parte întreaga suflare bisericeascã. Curtea Paraclisului Catedralei Sfântul Prooroc Ilie de la

Petroºani a devenit, cu siguranþã, neîncãptoare pentru credincioºii care au venit în aceste zile sã se roage ºi sã atingã racla cu moaºtele Sfântului Grigorie Decapolitul. Zeci de preoþi ortodocºi au luat parte la slujba de vecernie ce a fost oficiatã joi seara în Paraclisul Catedralei Sfântul Ilie Tesviteanul,

Diana MITRACHE

Grãdiniþe reabilitate prin programul Naþiunilor Premiu UNITER pentru actorii de la Petroºani Unite pentru Dezvoltare ai multe grãdiniþe din municipiul Petroºani vor fi cuprinse într-un program de reabilitare.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 14 Septembrie 2015

Vacanþa!”, iar pentru prestaþia lor excepþionalã au primit Premiul Publicului. Potrivit site-ului UNITER, cea mai bunã trupã de teatru a fost cea a actorilor de la Petroºani,

care au interpretat „Da da Vacanþa!” Concursul, ajuns la ediþia cu numãrul XVIII, s-a desfãºurat la Costineºti ºi din juriu au fãcut parte: actorul Tudor Chirilã, regizorul Radu Jude, actriþa Maia Morgenstern, scenografa Iuliana Vîlsan ºi cântãreaþa de jazz Luiza Zan. Cei 4 tineri din Petroºani au impresionat publicul care i-a votat ºi au venit acasã cu un premiu pe mãsura prestaþiei lor. Diana MITRACHE

slujba fiind oficiatã de Preasfinþitul Pãrinte Gurie, Episcopul Devei ºi Hunedoarei ºi Înaltpreasfinþitul Pãrinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului. Delegaþia a fost însoþitã ºi de Preasfinþitul Pãrinte Emilian Loviºteanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului. Racla cu moaºtele sfântului a fost depusã joi începând cu ora 17,00 ºi a stat la Petroºani pânã vineri la ora 13,00, când a plecat la Biserica Sfânta Treime ºi la Sfânta Cuvioasa Parascheva din Hunedoara. Racla cu moaºtele Sfântului Grigorie Decapolitul stau la Vâlcea, la Mãnãstirea Bistriþa ºi sunt consider-

i mare cu dublã Aºteptaþi sã se roage la înãlþime semnificaþie. Z Data de 14 septembrie este o zi foarte mare cu o sãrbãtoare religioasã foarte mare pentru ortodocºi. Pentru staþiunea montanã Straja din Lupeni aceastã sãrbãtoare are o dublã semnificaþie pentru ca pe lîngã Înãlþarea Sfintei Cruci se mai sãrbãtoreºte ºi Hramul Schitului din Straja, schit ctitorit de cãtre omul de afaceri Emil Pãrãu.

Schitul Straja este situat la 1450 metri altitudine. La 1485 metri s-a ridicat o cruce metalicã în memoria celor care, de-a lungul secolelor s-au jertfit pe aceste meleaguri din Valea Jiului pentru neam, libertate socialã ºi pentru un trai decent. În pisania aflatã deasupra uºii de la intrare stã scris

“Cu voia Tatãlui, cu ajutorul Fiului ºi împreunã cu lucrarea Duhului Sfînt s-a zidit ºi pictat aceastã sfîntã bisericã. Întreaga lucrare a început în 22 mai anul Domnului 1999, cu binecuvîntarea chirarhului locului PS Dr. Timotei Seviciu, prin grija, osteneala ºi cheltuiala lui Emil Ilie Pãrãu alãturi de familia sa, soþia Marcela cu fiii Alin ºi Dorin. Tot în acest an, biserica a fost împodobitã cu picturã în ulei executatã de pictorul Petru Dãnuþ din Somoºcheº, judeþul Arad, sfinþindu-se în anul Domnului 1999, octombrie 23, de cãtre Prea Sfinþia Sa Dr. Timotei Seviciu, Episcop al Aradului ºi Hunedoarei. Pentru grijã deosebitã de a-ºi împlini visurile dintr-o curatã ºi statornicã dragoste faþã de

Dumnezeu, primeºte Doamne pe binefãcãtorul, ostenitorul ºi iubitorul acestui sfînt locaº împreunã cu familia sa. Fie aceastã bisericã o vie mulþumire adusã lui Dumnezeu de ctitor ºi familia sa în veci, Amin. Data 23.X.1999”. Biserica este din lemn, în formã de navã, pe fundaþie de beton. Are lungimea de 10 m ºi lãþimea de 7,5 m. Spaþiul este repartizat în altar ºi naos. Are ºi un pridvor deschis, susþinut în faþã de patru stîlpi din lemn. Pridvorul este împrejmuit cu un grilaj din lemn înalt de 105 cm. Altarul este luminat de o fereastrã la sud-est ºi alta la nord-

est. Catapeteasma este din lemn de paltin, sculptat cu Sf. Apostoli ºi Cina cea de Tainã sus, îngeri ºi Maica Domnului pe Uºile împãrãteºti ºi diaconeºti. Lîngã catapeteasmã, pe peretele nordic, este sculptatã în mãrime naturalã Sf. Muceniþã Varvara, ocrotitoarea minerilor. În partea vesticã a naosului se afla balconul pentru cor, susþinut de patru stîlpi din lemn împodobit cu sculpturã, dar ºi cu o cruce mare sculptatã, care se înalþã de la pardosealã pînã în partea superioarã a balconului. Este crucea, care este scoasã din bisericã în Vinerea Mare, cînd se

ate cel mai scump odor bisericesc al Olteniei. Moaºtele Sfântului Grigorie Decapolitul sunt dintre cele mai vechi din þarã, dupã cele de la Suceava, ºi sunt foarte cinstite de credincioºi, mai ales de cei din zona subcarpaticã. Iar pentru credinþa lor, aici se fac numeroase minuni. Sfintele lui moaºte sunt

întregi ºi binemirositoare. Ele se aflã într-o raclã de argint, unde stau din anul 1940 fãrã sã fi putrezit. Cãlugãrii ºi cãlugãriþele sunt martori ai minunilor sãvârºite de moaºtele Sfântului Grigorie Decapolitul, la care credincioºii s-au putut închina. Diana MITRACHE

organizeazã în municipiul Lupeni, singura procesiune religioasã care reconstituie drumul Mîntuitorului, pe muntele Golgotei. Conform calendarului ºi tradiþiilor populare, ziua de Constantin ºi Elena corespunde sãrbãtorii numite Constandinu Puilor sau Constantin Graur (patronul pãsãrilor din pãduri). Se crede cã în aceastã zi pãsãrile îºi învaþã puii sã zboare iar recoltele vor fi mîncate de pãsãri dacã se munceºte la cîmp. De asemenea, se considerã cã este ultima zi în care se mai poate semãna porumb, ovãz ºi mei, altfel acestea se vor usca. Este ziua în care pãstorii îºi aleg baciul ºi locul stînelor, femeile alungã duhurile rele cu tãmîie ºi aghias-

mã, iar bãrbaþii aprind Focul Viu, în jurul cãruia stau ºi se afumã împreunã cu oile, ca sã fie ferite de rele cît timp vor sta la stîna, în timp ce, prin zgomote ºi strigãte, alungã vrãjitoarele care furã sporul laptelui. Mai mult decît atît la 15 m sud-est de bisericã, este construit corpul de chilii din zid, la parter, ºi din lemn, la etaj, pe fundaþie de beton. Clãdirea este înzestratã cu instalaþii sanitare ºi apã curentã obþinutã prin cãdere dintr-un bazin în care se capteazã apa din izvoare. Ca în fiecare an sînt invitaþi sã vinã toþi credincioºii. Aceºtia vor lua parte la o frumoasã slujbã într-un peisaj de poveste. Monika BACIU