Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 941
Cronica Vãii Jiului Vineri, 11 Septembrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Valea ºi Deva vor tremura de frig
Fãrã Arsenie Boca la oglinda retrovizoare u vor mai putea „înfrumuseþa” N maºinile cu iconiþe
ºi alte obiecte de cult. Parlamentarii le-au pus gând rãu celor care pânã acum îºi ornau autoturismele cu tot felul de iconiþe, mãtãnii ºi obiecte de cult. Aleºii au depus un proiect de lege care dacã va fi pus în aplicare va interzice proprietarilor de autovehicule sã le împopoþoneze. Aceste lucruri ºi în prezent pot duce la sancþiuni din partea poliþiei rutiere mai ales dacã obtureazã vizibilitatea ºi se soldeazã cu amenzi de aproape 500 de lei. În acest proiect de lege ar putea fi interzise sistemele de iluminat suplimentare care sunt montate pe tiruri ºi care încurcã substanþial participanþii la trafic. Sunt interzise ºi CD-urile care
sunt agãþate de oglindã retrovizoare ºi care dupã mituri populare ar ajuta ºoferii împotriva radarelor rutiere. Mai mult decît atît în acest proiect nici credincioºii nu mai sunt avantajaþi pentru cã s-ar putea sã se interzicã ºi cruciuliþele sfinþite, odorizantele ºi jucãriile. Ilegale ar putea deveni ºi neoanele colorate ºi luminile ambientale colorate care nu sunt prevãzute în dotãrile standard ale maºini. Toate aceste lucruri sunt menite pentru a scãdea numãrul incidentelor rutiere care în ultima perioada de timp sunt din ce în ce mai frecvente ºi din pãcate se soldeazã cu multe victime dar ºi decese. Monika BACIU
Z
eci de mii de familii riscã sã îngheþe în case la iarnã dacã nu vor fi luate mãsuri pentru ca termocentralele Mintia ºi Paroºeni sã funcþioneze în perioada de iarnã. >>> PAGINA A 3-A
Petroºãnenii spun nu refugiaþilor „ e mai conteazã C 1000, 2000 sau 6000 de refugiaþi în þara asta? Noi aici sîntem refugiaþi ºi oricum nimãnui nu îi pasã.” Sunt vorbele unor petroºãneni care discutau aprins pe tema refugiaþilor ºi aducerea unui numãr incert în România.
Potrivit Comisiei Europene, România ar urma sã preia în total 6.351 de refugiaþi, iar acest lucru naºte nemulþumire în rîndul petroºãnenilor care nu sunt de acord.
“Ce mai conteazã 1000, 2000 sau 6000 de refugiaþi în þara asta? Noi aici sîntem refugiaþi ºi oricum nimãnui nu îi pasã. Sunt atîþia fãrã loc de muncã în Valea Jiului ºi nimeni nu face nimic. Guvernanþii ãºtia ne-au ºters de pe harta României. Aºa cã ce ar mai conta încã vreo cîteva mii de oameni care sã nu munceascã?”, povesteau doi petroºãneni. Alþii nu sunt de acord cu repartizarea refugiaþilor în România. “Noi muncim pe salariul minim, nu avem casã, stãm cu pãrinþii, nu avem nimic. De ce sã îi aducã pe ãia ºi sã le ofere atîtea condiþii.
Noi de ce nu putem fi refugiaþi. Statul ar trebui sã rezolve prima datã problema românilor ºi apoi sã accepte alþii care sã nu facã nimic”, spune o petroºãneanã iritatã de situaþia imigranþilor. Conform Comisiei Europene, România ar urma sã primeascã 6.351 de refugiaþi. Primii 300 ar trebuie sã soseascã în noiembrie, apoi într-un ritm de 100 de imigranþi lunar. Conform Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, solicitanþii de azil beneficiazã de o sumã de 3 lei/zi/
persoanã pentru hranã, 1,8 lei/zi/persoanã pentru cazare ºi 0,6 lei/zi/persoanã pentru alte cheltuieli. Se adaugã asistenþã medicalã primarã ºi spitaliceascã de urgenþã gratuitã, asis-
tenþã medicalã ºi tratament gratuit în caz de boli acute sau cronice. Alte beneficii: acces pentru copii la învãþãmînt ºcolar obligatoriu ca ºi minorii cetãþeni români, participare la activitãþi de adaptare culturalã, acces la piaþa forþei de muncã dupã expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil (în situaþia în care procedura de azil nu a fost finalizatã). În centrele de cazare, capacitatea camerelor este de pânã la 10 locuri. În practicã, numãrul de locuri de cazare poate fi diferit, în funcþie de componenþa grupurilor cazate. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Septembrie 2015
Amenzi uriaºe pentru Poliþia Românã, firme de telefonie, Loteria ºi angajatori pentru prelucrarea nelegalã a datelor personale
I
nspectoratul General al Poliþiei Române, dar ºi mai multe prefecturi din þarã, companii de telecomunicaþii ºi site-uri de comerþ ºi turism online au fost sancþionate de Autoritatea Naþionalã de Supraveghere a Prelucrãrii Datelor cu Caracter Personal. Cea mai mare amendã de 65.000 lei - a primit Loteria Românã. Sancþionaþi au fost ºi angajatorii care ºi-au amprentat ºi supravegheat video salariaþii. Trei prefecturi ºi Inspectoratul General al Poliþiei Române au fost sancþionate cu avertisment de Autoritatea Naþionalã de Supraveghere a Prelucrãrii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), pe motiv cã nu respectau Directiva Uniunii Europene “E-Privacy”. Concret, paginile de internet ale instituþiilor nu informau utilizatorii asupra faptului cã
folosesc “cookie”-uri, ce reþin date personale ale utilizatorilor. Loteria Românã a primit cea mai mare amendã, ºi anume 65.000 de lei, pentru prelucrarea nelegalã a datelor cu caracter personal, omisiunea de a notifica ºi notificarea cu rea credinþã a datelor utilizatorilor site-ului sãu, scrie profit.ro, conform informaþiilor de la ANSPDCP.
Amenzi au primit ºi operatorii de telefonie: Telekom – 30.000 de lei, Orange – 20.000 de lei, RCS&RDS – 10.000 de lei ºi Vodafone – 8.500 de lei. Nu în ultimul rând, site-ul de anunþuri olx.ro a fost sancþionat cu 40.000 de lei de inspectorii ANSPDCP. “Cookie”-urile reþin preferinþele utilizatorilor, cãutãrile efectua-
te ºi comportamentul online, pentru ca, apoi, persoanei respective sã-i poatã fi plasate, online, servicii ºi produse pe care nu le-a solicitat. Potrivit Directivei UE “EPrivacy”, internauþii trebuie informaþi asupra utilizãrii de “cookie”-uri de cãtre site-urile care o fac. Zeci de sancþiuni au fost aplicate ºi unor firme de turism, pen-
ªi ei salveazã vieþi, dar sunt discriminaþi
alvatorii montani, asemuiþi S cu cei mineri, dar nu
din toate punctele de vedere. ªi ei salveazã vieþi ºi la nevoie se aventureazã în caverne, grote sau pe vârfuri de munþi, indiferent de condiþiile meteorologice, iar la pensie iasã la 65 de ani, asta dacã mai apucã. Reducerea vârstei de pensionare pentru salvatorii montani. Un deputat hunedorean vrea sã afle de la Minsiterul Muncii dacã existã posibilitatea reducerii vârstei de pensionare a salvatorilor montani. Carmen Hãrãu face asemãnarea dintre salvamontiºti ºi salvatorii minieri. “Depun o activitate
deosebit de solicitantã dar nu se pot pensiona decât la 65 de ani nefiind încadraþi în grupa specialã. Menþionez cã salvatorii minieri beneficiazã de condiþii de pensionare în grupã specialã. Vã rog sã îmi comunicaþi în scris care este punctul dumneavoastrã de vedere despre posibilitatea înlãturãrii acestei discriminãri în actuala lege a pensiilor”, îi aratã deputatul Hãrãu ministrului Rovana Plumb. La nivelul judeþului Hunedoara sunt 70 de
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
salvatori montani. Dintre aceºtia, doar 17 sunt angajaþi ai Consiliului Judeþean Hunedoara. Ceilalþi fac voluntariat. . salvatorii montani nu pot ieºi la pensie mai devreme de 65 de ani, ºi asta pentru cã activitatea lor nu este inclusã în grupa specialã. În anul 2013, a existat o
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
propunere pentru reducerea vârstei de pensionare a salvatorilor montani. Atunci, fostul ministru al Muncii, Mariana Câmpeanu a avut in vedere scaderea varstei de pensionare pentru anumite categorii profesionale cum ar fi salvamarii, salvamontistii sau controlorii de trafic aerian. „Probleme legate de personalul de la salvamari sau salvamontiºti. Vârsta de ieºire la pensie este de 65 de ani ºi s-a propus ca aceasta sã fie micºoratã pentru cã un om la 65 de ani nu mai are capacitatea fizicã sã salveze o altã persoanã”, spunea în urmã cu doi ani fostul ministru al Muncii, Mariana Câmpeanu. La Petroºani, Dumitru Bârlida este cel care a pus bazele Salvamont Parâng.
tru cã sub pretextul fidelizãrii nu a informat persoanele vizate despre scopul utilizãrii datelor, respectiv ”reclamã, marketing ºi publicitate”. La fel, ºi pentru supravegherea video care nu a fost notificatã. Aceste firme au folosit aceleaºi Cookie-uri ºi au stocat date personale ale clienþilor. Prelucrarea datelor biometrice (amprentele) ale angajaþilor în scopul întocmirii pontajului ºi supravegherea video a acestora în birouri – declarate nelegale ºi de cãtre instanþele de judecatã, în urma contestaþiilor la sancþiunile ANSPDCP În urma unor investigaþii efectuate la plângere sau sesizare,
la sediul unor angajatori, Autoritatea de Supraveghere a constatat faptul cã aceºtia au implementat o serie de sisteme de monitorizare a timpului de muncã al angajaþilor prin înregistrarea amprentelor acestora în scopul întocmirii pontajului. Totodatã, s-a constatat faptul cã angajatorii au recurs ºi la supravegherea video a angajaþilor în birouri. Pentru aceste motive, angajatorii respectivi au fost sancþionaþi cu amendã, sancþiuni care au fost menþinute de cãtre instanþele de judecatã, prin hotãrâri definitive ºi irevocabile, confirmându-se astfel temeinicia ºi legalitatea mãsurilor luate de cãtre Autoritatea de Supraveghere. Controalele ANSPDCP continuã. Ileana FIRÞULESCU
Dumitru Bârlida s-a nascut în Petroºani ºi a fost unul dintre cei care au pus bazele, în anul 1973, a echipei Salvamont din localitate. De-a lungul celor aproape 4 decenii de
activitate ca salvamontist acesta a participat la aproape 4.000 de intervenþii pentru salvarea accidentaþilor din zonele montane Parâng ºi ªureanu. Monika BACIU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 11 Septembrie 2015
Valea ºi Deva vor tremura de frig Z eci de mii de familii riscã sã îngheþe în case la iarnã dacã nu vor fi luate mãsuri pentru ca termocentralele Mintia ºi Paroºeni sã funcþioneze perioada de iarnã. Problema cu care riscã sã se confrunte familiile din Valea Jiului ºi municipiul Deva, pe perioada de iarnã, în condiþiile în care
cele douã termocentrale ale CEH, care livreazã agent termic, nu vor putea funcþiona din lipsa stocurilor de cãrbune a fost ridicatã ºi la Guvern. Mintia ºi Paroºeniul, dar ºi analiza fãcutã de edilii municipiilor Deva ºi Petroºani, aratã cã în perioada de iarnã 2015 — 2016, 30.000 de familii din Municipiul Deva ºi din oraºele Vãii Jiului, unitãþi de învãþãmânt, spitale ºi alte spaþii edilitare, riscã
sã-ºi petreacã iarna în frig întrucât nu existã suficientã huilã pentru funcþionarea celor douã termocentrale. Complexul Energetic Hunedoara are un deficit lunar de huilã în valoare de 40.000 de tone, iar pentru cã cele douã termocentrale sã poatã funcþiona pe timp de iarnã sunt necesare 5.000 de tone de huilã pe zi (2.200 tone — Paroºeni ºi 2.800 tone — Mintia). În momentul de faþã depozitele de cãrbune de la Mintia ºi Paroºeni au stocurile zero, iar producþia zilnicã de huilã în Valea Jiului este de aproximativ 4.000 de tone, sub necesarul celor douã termocentrale. Singura soluþie care mai rãmâne este achiziþionarea de huilã, cel mai probabil din import, în condiþiile în care ºansele de creºterea a producþiei de huilã de la minelor aparþinãtoare CEHului, sunt aproape de zero. Maximilian GÂNJU
Primarii cautã consens la Lupeni
G
unoiul, termoficarea ºi preþul apei vor fi punctele de discuþie ale unei prime întâlniri la care sunt aºteptaþi sã participe responsabilii din Valea Jiului, dar ºi din conducerea judeþului.
Discuþiile vor fi purtate la primãria Lupeni, iar la întâlnire se va dezbate mai ales problema fondurilor europene, în contextul în
care acestea au impus majorarea preþului apei. Toþi primarii din Valea Jiului se întâlnesc la Lupeni cu preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara Adrian David, dar ºi cu directorii unor societãþi comerciale pentru a discuta cele mai importante probleme ale zonei. Una dintre cele mai dezbãtute idei va fi, cu siguranþã, majorarea preþului la apa potabilã, aceasta fiind urgenþa momentului pentru toate administraþiile. „Unul dintre punctele de pe ordinea de zi este o discuþie ºi va genera elaborarea unui punct comun referitor la politica tarifarã a apei în Valea Jiului. Urmeazã sã stabilim
dacã mai vrem sã facem investiþii în Valea Jiului pe fonduri europene, sau nu. Eu cred cã ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile, aratã cã primarii sunt la unison de acord ºi sunt realiºti ºi vor ca în Valea Jiului sã vinã fonduri europene, fãrã populisme ieftine”, a spus Costel Avram, director general SC Apa Serv. Tot la Lupeni se va discuta ºi despre termoficare, dar ºi despre colectarea gunoiului menajer. Sunt douã dintre cele mai importante probleme cu care populaþia se va confrunta în scurt timp ºi edilii trebuie sã ia deciziile optime. Diana MITRACHE
Au teren din belºug, dar nu ºi investitori
A
dministraþia localã de la Petroºani are mai multe hectare de teren numai bun pentru a-l da investitorilor.
Nu oricãror investitori, ci unora serioºi care sã asigure sute sau chiar mii de locuri de muncã în condiþiile
în care mineritul este ca ºi închis în urmãtorii trei ani.
Fostul perimetru minier pe care s-a aflat Preparaþia de Cãrbune
Termocentralele trec la primãrii ºi apelãm la rezerva statului
V
om avea termoficare pentru aceastã iarnã în judeþul Hunedoara ºi ministrul Gerea a promis cã va apela la resursele din fondul de rezervã, pentru a completa diferenþele dintre producþia extrasã ºi cea necesarã. Delegaþia din Hunedoara s-a întâlnit într-un final la Bucureºti cu ministrul Andrei Gerea care a mai spus ºi cã huila va fi o resursã strategicã. Sunt promisiuni mãcar pentru aceastã iarnã. Delegaþia care a plecat la Bucureºti ºi din care a fãcut parte preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David, dar ºi Petru Mãrginean, primarul din Deva, are veºti încurajatoare pengtru cei branºaþi la termoficare. Printre aceºtia se numãrã ºcolile ºi spitalele, dar ºi populaþia, care a primit asigurãri cã se va apela la resursele strategice. „Îngrijorarea noastrã a pornit de la faptul cã ºtim cã nu sunt asigurate stocurile de cãrbune ºi nici fluxurile financiare nu sunt foarte stabile la CEH. Ministrul ne-a asigurat ºi ne-a promis cã vor funcþiona cele douã termocemtrale, vom avea termoficare, prin asigurarea din fondul de rezervã a resurselor financiare necesare achiziþionãrii de cãrbune. Adicã, diferenþa ce nu poate fi acoperitã din extracþia din Valea Jiului”, a spus, dupã întâlnirea cu ministrul Andrei Gerea, Adrian David, preºedintele CJ H. Cei de la Bucureºti au mai
Livezeni din municipiul Petroºani a stârnit un interes deosebit din partea investitorilor care doreau o parcelã pentru a-ºi deschide o afacere în Valea Jiului. Numai cã, nici unul dintre cei care s-au interesat n-a venit cu un plan concret pentru a demonstra cã va reuºi sã absoarbã o mare parte din forþa de muncã disponibilã. Au fost ºi cereri de la
susþinut ºi faptul cã va fi reintrodusã huila pe lista produselor strategice energetice ale statului român, iar ministrul Energiei, Andrei Gerea a recunoscut cã termocentralele vor trece la primãrii. „Anul viitor, cele douã termocentrale din Hunedoara, ca ºi toate din România, vor fi trecute în administrarea primãriilor ºi Consiliilor locale, formatã din cele 6 primãrii ºi Consilii Locale ºi, de asemenea, Deva va prelua Mintia ºi aici este nevoie de o procedurã specialã, pentru cã Mintia este pe teritorul comunei Veþel. E nevoie de o dezbatere amplã în acest sens, avem nevoie de asigurãri cã vor fi alocate resursele necesare funcþionãrii ºi
întreþinerii celor douã termocentrale, dar mai bine aºteptãm paºii propuºi de Guvern pentru atingerea acestor þinte”, a mai spus David. Stocul de cãrbune extras din Valea Jiului a creat disfunþionalitãþi la cele douã termocentrale de la Mintia ºi de la Paroºeni ºi în acest moment nu sunt suficiente capacitãþi de producþie care sã asigure funcþionarea fãrã opriri a celor douã unitãþi. Mai mult, pe tot parcursul acestui an, termocentralele s-au oprit pe rând în judeþul Hunedoara, din lipsã de cãrbune. Diana MITRACHE
investitori obscuri care urmãreau sã fragmenteze terenul, însã municipalitatea n-a fost de acord sã-l parceleze în condiþiile în care nu avea certitudinea cã-ºi va recupera mãcar taxa anualã de concesiune. Cele 12 hectare de teren ecologizate se aflã la Drumul Naþional 66 ºi beneficiazã de utilitãþi, plus cã sunt foarte aproape de zona
de centru a oraºului. Lucrãrile de ecologizare la fosta preparaþie a cãrbunelui UPC Livezeni-Petroºani au fost începute în 2007, finanþarea fiind asiguratã de cãtre Banca Mondialã. Pânã la apariþia unui investitor important terenul rãmâne izlaz pe care localnicii îºi pac vacile. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Parlamentarii vor facilitarea programului Schi în România
P
arlamentarii hunedoreni vor modificarea legii privind aprobarea programului “Schi în România”.
Mai exact parlamentarii vor ca primãriile care încearcã sã obþinã terenuri din fondul forestier sã nu plãteascã pentru acestea. Mai mulþi parlamentari hunedoreni au iniþiat un
proiect de lege prin care solicitã modificarea legii 523/2003 privind aprobare progarmului
naþional Schi în România. Astfel dacã se adoptã propunerea, se specificã faptul cã “sunt exceptate de la plata obligaþiilor bãneºti persoanele fizice ºi juridice, obºtile de moºeni ºi composesoratele”. Potrivit expunerii de motive “reglementarea propusã este motivatã de necesitatea dezvoltãrii independente a zonelor turistice fãrã a bloca aceastã dezvoltare
prin finalizarea unui studiu la nivel naþional care implicã o perioadã mai mare de realizare, precum ºi de respectarea termenelor stabilite în proiectele de derulare, finanþate din fonduri europene, vizând implementarea programului naþional de dezvoltare a turismului Schi în România. De asemenea, terenurile forestiere destinate realizãrii pârtiilor pentru practicarea schiului ºi a
altor sporturi de iarnã, precum ºi a instalaþiilor de transport pe cablu aferente acestora sunt exceptate de la plata taxei pentru scoaterea definitivã din fondul forestier naþional, cu condiþia ca beneficiarul scoaterii sã fie autoritatea publicã localã, persoane fizice ºi juridice, obºtile de moºeni precum ºi composesoratele”. Administraþia localã de la Petroºani încearcã sã scoatã un teren din fondul forestier de câþiva ani, însã pânã acum nu existã o soluþie definitivã. Autoritãþile locale încearcã prin acest proces sã nu plãteascã celor de la Romsilva taxa pentru scoaterea din fondul forestier. Existã însã ºi o altã posibilitatea cea de a oferi la schimb un
Cea mai mare investiþie dupã Revoluþie aºteaptã finanþare
L
ucrãri începute în 1999, neterminate nici în prezent. Aºa se prezintã situaþia drumului care ar trebui sã facã legãtura dintre Valea Jiului ºi Herculane. Aceasta a fost prima investiþie majorã demaratã în Valea Jiului dupã anii comunismului ºi a rãmas la stadiul de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Septembrie 2015
incertitudine. Fie nu au existat fonduri, fie s-au opus ecologiºtii, iar drumul este tot nefãcut. Dea lungul timpului lucrãrile la acest tronson de drum au fost întrerupte de mai multe ori. Ultima oarã, fiind reluate în 2006 ºi sistate în 2008, iar în anul 2012 reprezentanþii Greenpeace au cerut în instanþã anularea avizului de mediu ºi orpirea definitivã a lucrãrilor, solicitând totodatã înfi-
inþarea unei noi categorii de arie naturalã protejatã cu nivel de protecþie strictã “peisaj forestier intact” “Din informaþiile pe care le deþin, anul trecut au fost alocate, din fonduri europene, 58 de milioane de euro, din care nu s-a cheltuit însã nimic, deoarece la tronsonul rãmas neternimat a fost amânat pânã la aflarea verdictului pe care urma sã îl dea justiþia în
procesul pe care Greenpeace l-a intentat Guvernului României. În prima parte a acestui an, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a dat sentinþã defavorabilã activiºtilor de mediu ºi drept urmare se pot relua lucrãrile de amenajare/consolidare pentru tronsonul de drum rãmas neterminat, între km 47+600 ºi km 66+204, Câmpu lui Neag – Cerna”, spune un parlamentar hunedorean în interpelarea adresatã directorului general al CNADNR. Astfel, parlamentarul vrea sã afle când vor fi reluate lucrãrile la ºoseaua care ar urma sã facã legãtura cu sud-vestul þãrii. Administraþia localã de la Uricani considerã cã odatã reluate lucrãrile la drumul Câmpu lui Neag – Herculane se va dezvolta
zona. Turismul va înflori în zona respectivã având în vedere faptul cã drumul ar urma sã fie tranzitat de turiºtii care se vor îndrepta spre Bãile Herculane. Astfel, ar urma sã fie create mai multe pensiuni turistice. “Viitorul ºi mult doritul drum peste munþi, pânã la Bãile Herculane este un vis care se apropie tot mai repede de a fi împlinit. El va
alt teren. Este vorba de dosarul în care municipalitatea se judecã cu Romsilva pentru cele 46 de hectare de teren din Parâng. Toate sentinþele favorabile municipalitãþii au fost casate, iar acum litigiul continuã cu un aspect care ar fi trebuit avut în vedere de prima instanþã de judecatã. Urmeazã ca un expert sã stabileascã situaþia terenului disputat de autoritãþile locale de la Petroºani ºi Romsilva.Primãria Petroºani vrea sã scoatã din fondul forestier suprafaþa de 46 de hectare de teren în aºa fel încât încât sã poatã continua proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Soluþiile favorabile obþinute pânã acum de autoritãþile locale au fost casate.
Proxeneþii se pregãtesc de judecatã
T
elus Frigescu, moderatorul de emisiuni sportive de la un post TV din Valea Jiului, acuzat de proxenetism, va ajunge în faþa judecãtorilor de la Tribunalul Hunedoara. Peste cinci zile este programat primul termen în dosarul „realizatorul TV cercetat în dosarul “Prostituate pentru sportivi ºi jurnaliºti”. Fostul conducãtor de club de fotbal, reprofilat în realizator de emisiuni sportive la un post local de televiziune din Petroºani, Telus Frigescu împreunã cu alþi doi bãrbaþi fãceau parte
Monika BACIU porni în continuarea lui DN 66 A, de la UricaniCâmpu lui Neag, urmând a ieºi spre vest din strâmtoarea dintre Munþii Retezat ºi Vâlcan, prin Pasul Jiu-Cerna, trecând apoi în zona Banatului, printre piscuri ºi vãi, printr-o zonã între Munþii Cernei ºi cei ai Mehedinþilor, urmând apoi ca dupã cca.35 km, ºoseaua sã coboare în localitatea Bãile Herculane. Cu siguranþã vor apãrea pe traseu numeroase oportunitãþi turistice, deja “deschiderea” fiind fãcutã de apariþia unor case de vacanþã precum ºi Complexul turistic Cheile Buþii”, se aratã în strategia de dezvoltare a oraºului Uricani. Monika BACIU
Anul ºcolar lasã un gol în bugetele familiilor
F
orfotã mare în magazine. Anul ºcolar stã sã înceapã, iar magazinele de profil au devenit neîncãpãtoare. Pãrinþii au început goana dupã cumpãrãturi, fie cã e vorba de rechizite sau îmbrãcãminte pentru copii. Anul ºcolar coincide ºi cu diminuarea bugetului familiei. Astfel, pãrinþii petroºãneni spun cã alocã în medie între 500 ºi 700 de lei pentru echiparea copilului pentru ºcoalã, iar în cazul în care sunt doi bugetul se dubleazã. Chiar dacã se gãsesc ºi ghiozdane la preþuri mai mici, pãrinþii spun cã le preferã pe cele mai scumpe mizând pe faptul cã acestea sunt mai rezistente. “Am gãsit ghiozdan ºi la 35 de lei, dar am preferat
dintr-o reþea de prostituþie care a fost destructuratã de ofiþerii BCCO Alba ºi procurorii DIICOT. Cei trei, Gabriel Marius Peti, Grigore Nebunu ºi Telus Frigescu au fost trimiºi în judecatã la finele lunii iulie a.c. Peti este acuzat de trafic de minori ºi act sexual cu un minor, Frigescu pentru act sexual cu un minor ºi proxenetism, la fel ca ºi Grigore Nebunu. Primul termen în dosar a fost stabilit pentru data de 16 septembrie, iar dacã vor fi gãsiþi vinovaþi, cei trei riscã sã înfunde puºcãria. Proxeneþii plasau fete inclusiv de 13 ani, iar un rol principal în reþea îl avea ºi realizatorul de televiziune Telus Frigescu. Printre victimele
grupãrii se aflã ºi cinci fete minore cu vârste cuprinse între 13 ºi 17 ani, care erau convinse de proxeneþi sã se prostitueze pe raza Vãii, iar de serviciile lor sexuale beneficiau de la oameni de afaceri, directori ºi pânã la antrenori de fotbal sau conducãtori de cluburi de fotbal din Valea Jiului. Frigescu îºi punea la dispoziþia prostituatelor minore o garsonierã în municipiul Petroºani, dar expedia fete ºi la locul cerut de client. Pentru a avea acces în cuibuºorul de nebunii, clienþii aveau sã achite o sumã de bani care ajungea ºi în buzunarul omului de televiziune. Maximilian GÂNJU
sã iau cu 50 în speranþa cã va þine tot anul acesta. Pentru anul viitor nici nu se pune problema sã îl poate tot pe acesta pentru cã moda se schimbã, din pãcate ºi noi trebuie sã ne aliniem mofturilor copilului. Am mai cumpãrat caiete de toate tipurile, copilul fiind în clasa a V-a acum, penar ºi toate cele necesare. Normal cã i-am cumpãrat ºi haine noi. Pânã acum am cheltuit în jur de 500 de lei. E destul de mult”, spune o mãmicã care se afla într-un centru comercial din Petroºani. Pentru alþii a avea doi copii la ºcoalã înseamnã un buget dublu. “Copiii mei sunt unul în clasa a X-a ºi unul în clasa a XII-a. Vã imaginaþi cât costã pregãtirea pentru noul an ºcolar. În primul rând a trebuit sã le cumpãr haine
Directorul Parcului Natural Grãdiºtea Muncelului, sancþionat de superiori
C
el puþin o jumãtate de an, Lucian Gheorghe Stratulat va avea funcþia de agent de teren ca mãsurã administrativã menitã sã eficientizeze activitatea Administraþiei Parcului Natural Gradiºtea Muncelului-Cioclovina (APNGM-C). Aceastã mãsurã vine în urma managementului defectuos prestat de Stratulat ºi a constatãrii unor importante deficienþe în ceea ce priveºte desfãºurarea activitãþii ariei protejate a anunþat RNP-Romsilva. „Menþionãm faptul cã regia a primit numeroase atenþionãri de la instituþii precum Autoritatea de Management POS Mediu sau Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara,
pentru cã nu se pot duce la ºcoalã oricum. Vãd la ceilalþi colegi care sunt mai înstãriþi ºi trebuie sã se alinieze ºi ei tendinþelor pentru cã alfel... Odatã începutã ºcoala va trebui sã îºi cumpere cãrþile. Deci bugetul alocat este undeva la 1000 de lei”, ne spune o altã mamã. În tot acest timp, pãrinþii spun cã ar fi fost mai bine ca uniforma ºcolarã sã devinã obligatorie, eliminând astfel diferenþa între elevi. “Chiar ºi la liceu ar fi trebuit sã aibã uniforme. Acum se pot gãsi tot felul de soluþii. Nu era obligatoriu sã fie uniforma din stofã. Putea fi din material de blug ºi erau în ton ºi toþi la fel. Aºa nu ar mai fi fost parada modei la ºcoalã pentru cã ºcoala are alt rol, de a educa, nu de a fi covor pentru defilãri ºi prezentãri de modã”, spune o mamã. De altfel, niciunul dintre pãrinþii aflaþi în aceste zile prin magazine nu sperã sã treacã proba pregãririi noului an ºcolar cu mai puþin de 500 de lei, aceasta fiind o sumã minimã pentru rechizite ºi strictul necesar de haine. Monika BACIU
cu privire la lipsa de implicare a APNGMC sau chiar la blocarea derulãrii proiectelor cu finanþare din fonduri europene. (… În conformitate cu angajamentele ºi obligaþiile asumate prin semnarea contractului de administrare a Parcului
Natural Grãdiºtea Muncelului — Cioclovina, domnul Stratulat Gheorghe Lucian avea obligaþia sã colaboreze cu beneficiarii proiectelor europene/ naþionale derulate în aria naturalã protejatã, respectiv sã integreze planurile de management/mãsuril e de management elaborate în cadrul proiectelor finanþate din fonduri publice pentru aria naturalã protejatã care face obiectul contractului, în planul de management integrat, ce va fi înaintat spre aprobare autoritãþii responsabile, conform prevederilor legale în vigoare”, se mai aratã în comunicatul emis de Romsilva. Maximilian GÂNJU
Performanþã rãsplãtitã ºi recunoscutã
C
ei mai buni sportivi ai municipiului Petroºani vor fi premiaþi de autoritãþile locale.
Consilierii petroºãneni au alocat suma de 7900 de lei pentru premierea sportivilor care au obþinut rezultate remarcabile la competiþiile la care au luat parte. ªi antrenorii acestora vor fi recompensaþi de municipalitate. “Datoritã unor profesori inimoºi care an de an îndrumã paºii micuþelor vlãstare ale concitadinilor noºtri, aceºtia se bucurã de o realã apreciere atât din partea petroºãnenilor cât ºi pe plan naþional sau internaþional, impunându-se la concursurile la care participã. Pentru a susþine efortul sportivilor cu rezul-
tate foarte bune obþinute propunem premierea acestora cu suma de 100 lei/persoanã, a antrenorilor cu suma de 300 lei/persoanã, iar a campioanelor europene cu suma de 200 lei/persoanã”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului.
Campionii petroºãneni vor fi premiaþi într-un cadru festiv în cursul acestei luni. Premianþii provin de la Clubul Copiilor ºi al Elevilor Petroºani, Clubul Sportiv ªcolar Petroºani ºi Clubul Sportiv municipal Jiul Petroºani. Monika BACIU
4 Actualitate
Parlamentarii vor facilitarea programului Schi în România
P
arlamentarii hunedoreni vor modificarea legii privind aprobarea programului “Schi în România”.
Mai exact parlamentarii vor ca primãriile care încearcã sã obþinã terenuri din fondul forestier sã nu plãteascã pentru acestea. Mai mulþi parlamentari hunedoreni au iniþiat un
proiect de lege prin care solicitã modificarea legii 523/2003 privind aprobare progarmului
naþional Schi în România. Astfel dacã se adoptã propunerea, se specificã faptul cã “sunt exceptate de la plata obligaþiilor bãneºti persoanele fizice ºi juridice, obºtile de moºeni ºi composesoratele”. Potrivit expunerii de motive “reglementarea propusã este motivatã de necesitatea dezvoltãrii independente a zonelor turistice fãrã a bloca aceastã dezvoltare
prin finalizarea unui studiu la nivel naþional care implicã o perioadã mai mare de realizare, precum ºi de respectarea termenelor stabilite în proiectele de derulare, finanþate din fonduri europene, vizând implementarea programului naþional de dezvoltare a turismului Schi în România. De asemenea, terenurile forestiere destinate realizãrii pârtiilor pentru practicarea schiului ºi a
altor sporturi de iarnã, precum ºi a instalaþiilor de transport pe cablu aferente acestora sunt exceptate de la plata taxei pentru scoaterea definitivã din fondul forestier naþional, cu condiþia ca beneficiarul scoaterii sã fie autoritatea publicã localã, persoane fizice ºi juridice, obºtile de moºeni precum ºi composesoratele”. Administraþia localã de la Petroºani încearcã sã scoatã un teren din fondul forestier de câþiva ani, însã pânã acum nu existã o soluþie definitivã. Autoritãþile locale încearcã prin acest proces sã nu plãteascã celor de la Romsilva taxa pentru scoaterea din fondul forestier. Existã însã ºi o altã posibilitatea cea de a oferi la schimb un
Cea mai mare investiþie dupã Revoluþie aºteaptã finanþare
L
ucrãri începute în 1999, neterminate nici în prezent. Aºa se prezintã situaþia drumului care ar trebui sã facã legãtura dintre Valea Jiului ºi Herculane. Aceasta a fost prima investiþie majorã demaratã în Valea Jiului dupã anii comunismului ºi a rãmas la stadiul de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Septembrie 2015
incertitudine. Fie nu au existat fonduri, fie s-au opus ecologiºtii, iar drumul este tot nefãcut. Dea lungul timpului lucrãrile la acest tronson de drum au fost întrerupte de mai multe ori. Ultima oarã, fiind reluate în 2006 ºi sistate în 2008, iar în anul 2012 reprezentanþii Greenpeace au cerut în instanþã anularea avizului de mediu ºi orpirea definitivã a lucrãrilor, solicitând totodatã înfi-
inþarea unei noi categorii de arie naturalã protejatã cu nivel de protecþie strictã “peisaj forestier intact” “Din informaþiile pe care le deþin, anul trecut au fost alocate, din fonduri europene, 58 de milioane de euro, din care nu s-a cheltuit însã nimic, deoarece la tronsonul rãmas neternimat a fost amânat pânã la aflarea verdictului pe care urma sã îl dea justiþia în
procesul pe care Greenpeace l-a intentat Guvernului României. În prima parte a acestui an, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a dat sentinþã defavorabilã activiºtilor de mediu ºi drept urmare se pot relua lucrãrile de amenajare/consolidare pentru tronsonul de drum rãmas neterminat, între km 47+600 ºi km 66+204, Câmpu lui Neag – Cerna”, spune un parlamentar hunedorean în interpelarea adresatã directorului general al CNADNR. Astfel, parlamentarul vrea sã afle când vor fi reluate lucrãrile la ºoseaua care ar urma sã facã legãtura cu sud-vestul þãrii. Administraþia localã de la Uricani considerã cã odatã reluate lucrãrile la drumul Câmpu lui Neag – Herculane se va dezvolta
zona. Turismul va înflori în zona respectivã având în vedere faptul cã drumul ar urma sã fie tranzitat de turiºtii care se vor îndrepta spre Bãile Herculane. Astfel, ar urma sã fie create mai multe pensiuni turistice. “Viitorul ºi mult doritul drum peste munþi, pânã la Bãile Herculane este un vis care se apropie tot mai repede de a fi împlinit. El va
alt teren. Este vorba de dosarul în care municipalitatea se judecã cu Romsilva pentru cele 46 de hectare de teren din Parâng. Toate sentinþele favorabile municipalitãþii au fost casate, iar acum litigiul continuã cu un aspect care ar fi trebuit avut în vedere de prima instanþã de judecatã. Urmeazã ca un expert sã stabileascã situaþia terenului disputat de autoritãþile locale de la Petroºani ºi Romsilva.Primãria Petroºani vrea sã scoatã din fondul forestier suprafaþa de 46 de hectare de teren în aºa fel încât încât sã poatã continua proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Soluþiile favorabile obþinute pânã acum de autoritãþile locale au fost casate.
Proxeneþii se pregãtesc de judecatã
T
elus Frigescu, moderatorul de emisiuni sportive de la un post TV din Valea Jiului, acuzat de proxenetism, va ajunge în faþa judecãtorilor de la Tribunalul Hunedoara. Peste cinci zile este programat primul termen în dosarul „realizatorul TV cercetat în dosarul “Prostituate pentru sportivi ºi jurnaliºti”. Fostul conducãtor de club de fotbal, reprofilat în realizator de emisiuni sportive la un post local de televiziune din Petroºani, Telus Frigescu împreunã cu alþi doi bãrbaþi fãceau parte
Monika BACIU porni în continuarea lui DN 66 A, de la UricaniCâmpu lui Neag, urmând a ieºi spre vest din strâmtoarea dintre Munþii Retezat ºi Vâlcan, prin Pasul Jiu-Cerna, trecând apoi în zona Banatului, printre piscuri ºi vãi, printr-o zonã între Munþii Cernei ºi cei ai Mehedinþilor, urmând apoi ca dupã cca.35 km, ºoseaua sã coboare în localitatea Bãile Herculane. Cu siguranþã vor apãrea pe traseu numeroase oportunitãþi turistice, deja “deschiderea” fiind fãcutã de apariþia unor case de vacanþã precum ºi Complexul turistic Cheile Buþii”, se aratã în strategia de dezvoltare a oraºului Uricani. Monika BACIU
Anul ºcolar lasã un gol în bugetele familiilor
F
orfotã mare în magazine. Anul ºcolar stã sã înceapã, iar magazinele de profil au devenit neîncãpãtoare. Pãrinþii au început goana dupã cumpãrãturi, fie cã e vorba de rechizite sau îmbrãcãminte pentru copii. Anul ºcolar coincide ºi cu diminuarea bugetului familiei. Astfel, pãrinþii petroºãneni spun cã alocã în medie între 500 ºi 700 de lei pentru echiparea copilului pentru ºcoalã, iar în cazul în care sunt doi bugetul se dubleazã. Chiar dacã se gãsesc ºi ghiozdane la preþuri mai mici, pãrinþii spun cã le preferã pe cele mai scumpe mizând pe faptul cã acestea sunt mai rezistente. “Am gãsit ghiozdan ºi la 35 de lei, dar am preferat
dintr-o reþea de prostituþie care a fost destructuratã de ofiþerii BCCO Alba ºi procurorii DIICOT. Cei trei, Gabriel Marius Peti, Grigore Nebunu ºi Telus Frigescu au fost trimiºi în judecatã la finele lunii iulie a.c. Peti este acuzat de trafic de minori ºi act sexual cu un minor, Frigescu pentru act sexual cu un minor ºi proxenetism, la fel ca ºi Grigore Nebunu. Primul termen în dosar a fost stabilit pentru data de 16 septembrie, iar dacã vor fi gãsiþi vinovaþi, cei trei riscã sã înfunde puºcãria. Proxeneþii plasau fete inclusiv de 13 ani, iar un rol principal în reþea îl avea ºi realizatorul de televiziune Telus Frigescu. Printre victimele
grupãrii se aflã ºi cinci fete minore cu vârste cuprinse între 13 ºi 17 ani, care erau convinse de proxeneþi sã se prostitueze pe raza Vãii, iar de serviciile lor sexuale beneficiau de la oameni de afaceri, directori ºi pânã la antrenori de fotbal sau conducãtori de cluburi de fotbal din Valea Jiului. Frigescu îºi punea la dispoziþia prostituatelor minore o garsonierã în municipiul Petroºani, dar expedia fete ºi la locul cerut de client. Pentru a avea acces în cuibuºorul de nebunii, clienþii aveau sã achite o sumã de bani care ajungea ºi în buzunarul omului de televiziune. Maximilian GÂNJU
sã iau cu 50 în speranþa cã va þine tot anul acesta. Pentru anul viitor nici nu se pune problema sã îl poate tot pe acesta pentru cã moda se schimbã, din pãcate ºi noi trebuie sã ne aliniem mofturilor copilului. Am mai cumpãrat caiete de toate tipurile, copilul fiind în clasa a V-a acum, penar ºi toate cele necesare. Normal cã i-am cumpãrat ºi haine noi. Pânã acum am cheltuit în jur de 500 de lei. E destul de mult”, spune o mãmicã care se afla într-un centru comercial din Petroºani. Pentru alþii a avea doi copii la ºcoalã înseamnã un buget dublu. “Copiii mei sunt unul în clasa a X-a ºi unul în clasa a XII-a. Vã imaginaþi cât costã pregãtirea pentru noul an ºcolar. În primul rând a trebuit sã le cumpãr haine
Directorul Parcului Natural Grãdiºtea Muncelului, sancþionat de superiori
C
el puþin o jumãtate de an, Lucian Gheorghe Stratulat va avea funcþia de agent de teren ca mãsurã administrativã menitã sã eficientizeze activitatea Administraþiei Parcului Natural Gradiºtea Muncelului-Cioclovina (APNGM-C). Aceastã mãsurã vine în urma managementului defectuos prestat de Stratulat ºi a constatãrii unor importante deficienþe în ceea ce priveºte desfãºurarea activitãþii ariei protejate a anunþat RNP-Romsilva. „Menþionãm faptul cã regia a primit numeroase atenþionãri de la instituþii precum Autoritatea de Management POS Mediu sau Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara,
pentru cã nu se pot duce la ºcoalã oricum. Vãd la ceilalþi colegi care sunt mai înstãriþi ºi trebuie sã se alinieze ºi ei tendinþelor pentru cã alfel... Odatã începutã ºcoala va trebui sã îºi cumpere cãrþile. Deci bugetul alocat este undeva la 1000 de lei”, ne spune o altã mamã. În tot acest timp, pãrinþii spun cã ar fi fost mai bine ca uniforma ºcolarã sã devinã obligatorie, eliminând astfel diferenþa între elevi. “Chiar ºi la liceu ar fi trebuit sã aibã uniforme. Acum se pot gãsi tot felul de soluþii. Nu era obligatoriu sã fie uniforma din stofã. Putea fi din material de blug ºi erau în ton ºi toþi la fel. Aºa nu ar mai fi fost parada modei la ºcoalã pentru cã ºcoala are alt rol, de a educa, nu de a fi covor pentru defilãri ºi prezentãri de modã”, spune o mamã. De altfel, niciunul dintre pãrinþii aflaþi în aceste zile prin magazine nu sperã sã treacã proba pregãririi noului an ºcolar cu mai puþin de 500 de lei, aceasta fiind o sumã minimã pentru rechizite ºi strictul necesar de haine. Monika BACIU
cu privire la lipsa de implicare a APNGMC sau chiar la blocarea derulãrii proiectelor cu finanþare din fonduri europene. (… În conformitate cu angajamentele ºi obligaþiile asumate prin semnarea contractului de administrare a Parcului
Natural Grãdiºtea Muncelului — Cioclovina, domnul Stratulat Gheorghe Lucian avea obligaþia sã colaboreze cu beneficiarii proiectelor europene/ naþionale derulate în aria naturalã protejatã, respectiv sã integreze planurile de management/mãsuril e de management elaborate în cadrul proiectelor finanþate din fonduri publice pentru aria naturalã protejatã care face obiectul contractului, în planul de management integrat, ce va fi înaintat spre aprobare autoritãþii responsabile, conform prevederilor legale în vigoare”, se mai aratã în comunicatul emis de Romsilva. Maximilian GÂNJU
Performanþã rãsplãtitã ºi recunoscutã
C
ei mai buni sportivi ai municipiului Petroºani vor fi premiaþi de autoritãþile locale.
Consilierii petroºãneni au alocat suma de 7900 de lei pentru premierea sportivilor care au obþinut rezultate remarcabile la competiþiile la care au luat parte. ªi antrenorii acestora vor fi recompensaþi de municipalitate. “Datoritã unor profesori inimoºi care an de an îndrumã paºii micuþelor vlãstare ale concitadinilor noºtri, aceºtia se bucurã de o realã apreciere atât din partea petroºãnenilor cât ºi pe plan naþional sau internaþional, impunându-se la concursurile la care participã. Pentru a susþine efortul sportivilor cu rezul-
tate foarte bune obþinute propunem premierea acestora cu suma de 100 lei/persoanã, a antrenorilor cu suma de 300 lei/persoanã, iar a campioanelor europene cu suma de 200 lei/persoanã”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului.
Campionii petroºãneni vor fi premiaþi într-un cadru festiv în cursul acestei luni. Premianþii provin de la Clubul Copiilor ºi al Elevilor Petroºani, Clubul Sportiv ªcolar Petroºani ºi Clubul Sportiv municipal Jiul Petroºani. Monika BACIU
6 Inv達t達m但nt
Cronica V達ii Jiului | Vineri 11 Septembrie 2015
Administratie 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Septembrie 2015 acorda în unitãþile de învãþãmânt din municipiul Lupeni în sensul introducerii la articolul 1 al hotarârii a unui aliniat (3) cu urmãtorul conþinut: „(3) Se aprobã un numãr de 41 burse pentru modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului local al ºcolare elevilor ªcolii Municipiului Lupeni nr. 60/ 2015 privind aprobarea numãrului ºi Gimnaziale nr. 3 cuantumului burselor ºcolare care se vor acorda în unitãþile de Lupeni dupã cum învãþãmânt din municipiul Lupeni urmeazã: burse de merit – 41” hotãrârea a fost Lupeni; Lupeni prin care se (2) Dupã modificarea aprobatã prin vot Þinând cont de solicitã aprobarea ºi completarea articoluliber exprimat cu Raportul întocmit ºi numãrului de burse lui 1 al Hotãrârii unanimitate de voturi prezentat de comparti- ºcolare ºi cuantumul Consiliului local al mentul de specialitate acestora; Municipiului Lupeni nr. Consiliul local al din cadrul Primãriei În baza prevederilor 60/ 2015 privind aproMunicipiului Lupeni; Municipiului Lupeni art. 82 ºi 105 alin. (2) Art. 1 (1) Se aprobã barea numãrului ºi Analizând Nota de precum ºi avizul favolit. d din Legea nr. cuantumului burselor modificarea ºi comfundamentare a rabil al Comisiilor de 1/2011 privind eduºcolare care se vor pletarea Hotãrârii Viceprimarului specialitate din cadrul caþia naþionalã, cu acorda în unitãþile de Consiliului local al Municipiului Consiliului local al modificãrile ºi comînvãþãmânt din Municipiului Lupeni nr. Lupeni, Raportul Municipiului; pletãrile ulterioare ºi municipiul Lupeni 60/ 2015 privind Compartimentului de Având în vedere ale Ordinului MECTS conþinutul acestuia va fi aprobarea numãrului ºi specialitate din cadrul urmãtorul: adresa a ªcolii nr. 5576/2011, modicuantumului burselor Primãriei Municipiului „Art. 1 (1) Se Gimnaziale nr. 3 ficat prin Ordinul nr. ºcolare care se vor aprobã un numãr de Art.4. Prezenta hotãrâre itãþilor; 200 burse ºcolare se comunicã Unitãþii de Având în vedere prevederile elevilor Liceului Implementare a Proiectului – art. 6, alin. 9 din Legea nr. Teoretic Lupeni dupã Consiliul Judeþean Hunedoara ºi cum urmeazã: 52/2003 privind transparenþa z burse de Asociaþiei de Dezvoltare decizionalã, cu modificãrile ºi privind aprobarea performanþã – 6 Intercomunitarã “Sistemul completãrile ulterioare; Regulamentului de z burse de Integrat de Gestionare a În temeiul art. 36 alin.(2) lit. Organizare ºi Funcþionare a merit – 138 Deºeurilor” - judeþul „d” ºi alin.(6) coroborat cu cele Serviciului Public de z burse de Hunedoara. ale art. 45 ºi 115, alin.(1), lit. Salubrizare din judeþul studiu – 11 „b” din Legea nr. 215/2001 al Lupeni, 31.08.2015 Hunedoara z burse sociale – 45 administraþiei publice locale, Preºedinte de ºedinþã (2) Se aprobã un republicatã, cu modificãrile ºi Teodor MANGU numãr de 12 burse hotãrârea a fost aprobatã completãrile ulterioare, Contrasemneazã – Secretar ºcolare elevilor prin vot liber exprimat cu Jr. Marius Claudiu BÃLOI Liceului Tehnologic 17 voturi „PENTRU” Lupeni dupã cum ºi un vot „ÎMPOTRIVÔ urmeazã: Art.1. Se aprobã z burse de merit – 11 Consiliul Local al Regulamentul de Organizare ºi municipiului Lupeni, Funcþionare a Serviciului Public de Salubrizare din judeþul vã oferã zilnic, prin magazinul Vãzând expunerea de motive Hunedoara, conform anexei nr. alimentar Nr 16, Piaþa Centralã a Viceprimarului municipiului 1, parte integrantã din Lupeni, domnul Cornel Damon prezenta hotãrâre. CELE MAI IEFTINE Lungan, Raportul întocmit ºi Art. 2. Se mandateazã SORTIMENTE prezentat de compartimentul de domnul COCOTà MIRON – specialitate din cadrul Primãriei DE CARNE DE PORC Director al SC Universal Edil Municipiului Lupeni precum ºi SA Lupeni, ca în numele ºi - Pulpã porc cu os - 9.80 lei avizul favorabil al Comisiei de pentru Consiliul Local sã - Fleicã porc - 12.50 lei specialitate din cadrul voteze ºi sã aprobe în Adunarea - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei Consiliului local al Municipiului; Generalã a Asociaþiei de Având în vedere dispoziþiile - Carne tocatã - 12.80 lei Dezvoltare Intercomunitarã art.8, alin. (3), lit. „i” din Legea - Cotlet porc cu os - 14.20 lei ,,Sistem Integrat de Gestionare nr. 51/2006 privind serviciile - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei a Deºeurilor,, judeþul comunitare de utilitãþi publice, - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei Hunedoara Regulamentul republicatã, cu modificãrile ºi - Costiþã porc cu os - 9.90 lei Serviciului Public de Salubrizare completãrile ulterioare, - Ciolane porc - 5 lei din judeþul Hunedoara, cu În temeiul prevederilor art.6 Grãsime pentru topit 5 lei modificãrile cuprinse în anexa alin.(1) lit.”h” al Legii nr. care face parte integrantã din 101/2006 al serviciului de saluprezenta hotãrâre(dacã este NOI SUNTEM MEREU ÎN brizare a localitãþilor; cazul). SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Þinând cont de dispoziþiile Art.3. Hotãrârea poate fi Ordinului Preºedintelui ANRSC Telefon util: 0733.960311 atacatã conform prevederilor nr. 82/2015, pentru aprobarea SERVIRE PROMPTà Legii nr. 554/ 2001 a Regulamentului - cadru al servi0735.183175 contenciosului administrativ. ciului de salubrizare a local- IREPROªABILÃ!
HOTÃRÂREA NR. 87 / 2015
3470/2012 privind aprobarea criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învãþãmântul preuniversitar de stat; În temeiul prevederile 36 alin. (1), alin. (2) , alin. (6) pct. 1, 5, alin. (9) precum ºi art.45 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile sale ulterioare;
HOTÃRêTE:
HOTÃRÂREA NR. 82 / 2015
HOTÃRêTE:
z burse sociale – 1 (3) Se aprobã un numãr de 41 burse ºcolare elevilor ªcolii Gimnaziale nr. 3 Lupeni dupã cum urmeazã: z burse de merit – 41 Art. 2 Celelalte prevederi ale Hotãrârii Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 60/ 2015 privind aprobarea numãrului ºi cuantumului burselor ºcolare care se vor acorda în unitãþile de învãþãmânt din municipiul Lupeni rãmân neschimbate. Art. 3 Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2001 a contenciosului administrativ. Art. 4 Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara fiind adusã la îndeplinire de cãtre Primarul Municipiului Lupeni, Direcþia economicã ºi Conducerea ªcolii Gimnaziale nr. 3 Lupeni iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 31.08.2015 Preºedinte de ºedinþã - Teodor MANGU Contrasemneazã – Secretar Jr. Marius Claudiu BÃLOI
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 11 Septembrie 2015
Henþ cu mâna
O altfel de “ªtiinþa” Generaþiile de sportivi din echipele studenþeºti au dintotdeauna un farmec aparte. Am vãzut asta ºi la rugbyºti, ºi la cei din baschet, evident, ºi la fotbal. Cei de la veche
ªtiinþa Petroºani reuºesc de 17 ani sã se întâlneascã în fiecare an, la început de septembrie, acolo sus în “Dealul Institutului”. Mereu o întâlnire ca într-o poezie, cu retrãirea
momentelor unei vieþi pe care nu o poþi avea decât ca student. Ca student-sportiv, asta însemnând ceva aparte. Oameni trecuþi de prima tinereþe gãsesc aceeaºi plãcere în a-ºi rememora “faptele de arme” din anii `60, `70 sau `80, anii momentelor de glorie
pentru fotbaluzl studenþesc din Dealul Calvaria, devenit în popularul “Dealul Institutului”. Am vãzut o altfel de ªtiinþa Petroºani, diferitã oarecum ca ºi concept faþã de ceea ce se întâmplã în actualul fotbal universitar. Eu cred cã toþi oamenii aceia, care au
îmbrãcat generaþie dupã generaþie tricoul ªtiinþei Petroºani ar mai putea fizic sã facã faþã rigorilor competiþiei, ar intra mâine pe teren º-apoi ar bea cu plãcere o bere la “Brãdet”, ori ar fi satisfãcuþi de o masã bunã la cantinã. ªi somnul ar fi mai uºor, visele mai frumoase.
Eveniment
COTE DE MAXIMÃ EMOÞIE, LA... COTA 720!
L
a sfârºitul sãptãmânii trecute, a avut loc la baza sportivã din “Dealul Institutului” a 17-a întâlnire a generaþiilor balonului rotund în fotbalul universitar. A fost o dublã emoþie, cea a revederii, dar ºi cea de-a 50-a aniversare de la momentul când echipa de fotbal a Institutului de Mine Petroºani reuºea, în 1965, sã devinã vicecampioanã universitarã a României.
Valoarea echipei fãrã stadion În urmã cu 50 de ani, când ªtiinþa Petroºani reprezenta o forþã în peisajul sportiv al judeþului Hunedoara, nu exista actualul stadion din cadrul Complexului Sportiv din Dealul Calvaria (Institutului), aflat la cota 720 m. alt. El a apãrut mult mai târziu, în 1976, când deja performanþele echipei de fotbal intrau în cartea de istorie. În anul 1963, la doi ani de la înfiinþare, mentor fiind profesorul Gheorghe Irimie, ªtiinþa Petroºani câºtigã titlul naþional (republican) universitar, dupã o finalã eroicã în compania Politehnicii Bucureºti, scor 1-0 (autor Ion Dinu). Dupã alþi doi ani, în vara lui 1965 (iatã, a trecut o jumãtate de veac de atunci) ªtiinþa Petroºani va fi într-o nouã finalã la acelaºi nivel. De data asta, adversar, puternica Universitatea Cluj, care va fi þinutã în ºah, scor 1-1 dupã 120 minute de joc ºi victorie a clujenilor
la lovituri de la 11m (golul petroºenenilor a fost marcat în timpul regulamentar de joc de Rãsãdeanu). Au fost douã dintre cele mai bune momente ale ªtiinþei, la care ar trebui adãugate promovarea în Divizia”C” în 1968, barajul de promovare în Divizia”B” de la Cluj în 1969 (din pãcate, ratat...) sau victoriile din Cupa României cu ASA Tg.Mureº în 1972 sau 1-0 cu F.C. Galaþi în 1974! Toate aceste succese, ªtiinþa Petroºani le-a obþinut pe vechiul stadion “Jiul”, sau pe cele de la Lonea sau Aninoasa.
Revedere pe stadionul de la cota 720
na, una extrem de emoþionantã. Foºtii jucãtori s-au întreþinut minute în ºir în zona sãlii de sport, apoi s-au deplasat pe gazonul stadionului “ªtiinþa”, pentru a lua contact cu terenul pe care mulþi dintre ei au jucat. Chiar atunci se aflau la antrenament, sub bagheta actalului manager-antrenor Cristi Albeanu, cei din generaþia actualã a Universitãþii Petroºani! Ba
chiar unii dintre jucãtori au fãcut uºoare pase cu mingea, s-au fotografiat, au continuat depãnarea amintirilor despre viaþa de student, despre statutul lor de fotbalist.
"Catalog" consistent Deºi anii trec extrem de repede, acest aspect se simte prea puþin în dorinþa de reîntâlnire dintre
generaþiile ªtiinþei. ªi de data aceasta au fost prezenþã la “ora de sport” destui jucãtori care au fãcut istorie pentru echipa din "Dealul Institutului”. I-am revãzut cu plãcere pe cei din generaþia vicecampioanei, T. Munteanu, Petre Tudor, Milea, I. Dinu, apoi pe I. Danciu, Fãgaº, V. Sandu, Emil Dobrescu, V. Sandu, Panici, Tismanaru, Faur, Gorcea, Alexandroni, Cismaº, Puiu Rusu, Croitoru. Este un unicat în peisajul sportiv al Vãii Jiului faptul cã generaþiile de fotbaliºti ale ªtiinþei Petroºani se adunã an de an, când alþii nu reuºesc nici la cinci ani sau nu se mai salutã pe stradã. Un moment plin de încãrcãturã ºi emoþie, care iatã, se repetã an de an de 17 ani încoace.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
O poveste cu ªtiinþa fotbalisticã
O carte de vizitã pentru revista “Fotbal” Exista în anii `60-170 o revistã celebrã, revista “Fotbal”, care încerca (ºi reuºea) sã acopere un larg areal în fotbalul românesc.
Întâlnirea din sãptãmâna trecutã a fost, ca întotdeau-
Facsimilul din revista “Fotbal (iunie 1967) când anticipa succesul ªtiinþei Petroºani în campionatul Diviziei “C”
ªi nu de puþine ori se apleca ºi spre fotbalul de la nivelul Diviziei “C” (Liga a III-a), unde se gãseau subiecte interesante. Astfel, în numãrul din 8 iunie 1967, sub titlul “ªtiinþa promite”, aflãm cã echipa studenþilor din Petroºani, cu ºase etape înaintea finalului ediþiei 1966-1967 “are din nou posibilitatea sã câºtige seria (n.a. jud. Hunedoara) ºi sã participe la meciurile de baraj în vederea promovãrii în categoria C”. Era echipa în care jucat, antrenaþi de prof. Gheorghe Irimie, jucãtori de valoare precum Holda, Buciuman, P. Tudor, Varhovik, I. Dinu, Feri Kovacs, Pãnescu, Bulbucan etc., care vor promova în Divizia “C” în vara lui 1968.