CVJ Nr 940,joi10 septembrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 940

Cronica Vãii Jiului Joi, 10 Septembrie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Artã, caritate ºi doze de bere

Vulcan: 90 de locuri de muncã neocupate

C

el puþin 90 de locuri de muncã, remunerate cu salariul minim pe economie nu pot fi ocupate la Vulcan, în Valea Jiului. Îngrijorat, patronul unei fabrici de canapele a apelat pânã ºi la primarul Gheorghe Ile, ca sã îl ajute sã îºi gãseascã muncitori, iar încercarea este tot fãrã succes deocamdatã.

Vor lucra într-o fabricã, una dintre puþinele ce au luat locul mineritului la Vulcan, pe un salariu minim pe economie. Este propunerea patronului de la fabrica de canapele, cãtre ºomerii din oraº, dar care a rãmas fãrã ecou de o bunã

bucatã de timp. Primarul face ºi el apel cãtre cei interesaþi sã vinã sã încerce ºi acest job. „M-a sunat secretara de acolo cã ar mai avea nevoie de 90 de persoane, cã sunt disponibile locuri de muncã, cu diferite pregãtiri: munictori necalificaþi, calificaþi, electricieni, lãcãtuºi, sudori, pentru a-ºi dezvolta activitatea în Vulcan. Deocamdatã nu au fost mulþi interesaþi de o asemena angajare, dar vom pune afiºe în oraº ºi vom cere de la ALOFM adresele ºomerilor, ca sã îi înºtiinþãm cã existã locuri de muncã ºi cã ei ar putea sã fie angajaþi”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. În judeþul Hunedoara, rata ºomajului ajunge la aproximativ 6% ºi, doar în Vulcan, primarul Gheorghe Ile recunoaºte cã aproximativ 60% din numãrul total al ºomerilor nu mai iau nici ajutorul în bani. Asta, în condiþiile în care aproape 700 de ºomeri sunt doar la Vulcan.

Diana MITRACHE

C

aritate, artã ºi doze de bere. Aparent, cei trei termeni nu prea au nimic în comun, însã, un grup de voluntari din Câmpia Turzii au gãsit la Petroºani ideea salvatoare. Au creat adevãrate opere de artã din cutiile de bere pe care toþi le aruncãm la coºul de gunoi ºi, cu banii strânºi din vânzarea lor, vor ajuta copiii cu dizabilitãþi. >>> PAGINILE 4-5

Pãstrãvi otrãviþi pe pârâul Jieþ

P

eºti au fost otrãviþi cu o substanþã necunoscutã iar incidentul este cercetat de cãtre instituþiile abilitate.

Totodatã a fost sesizatã ºi Poliþia Petrila, pentru cã nu este exclus un act criminal provocat de braconieri.

Pe o porþiune însemnatã din pârâul Jieþ au fost descoperiþi sute de peºti morþi, într-o zonã situatã foarte aproape de o staþie de tratare a apei ce furnizeazã apã potabilã populaþiei din estul Vãii Jiului. Dezastrul ecologic a

fost semnalat de cãtre un localnic iar autoritãþile au demarat mai multe anchete pentru a descoperi cine se face vinovat. Mai multe cauze ar fi putut duce la otrãvirea pãstrãvilor, una dintre ele fiind legatã de excavaþiile efectuate de cãtre o firmã de construcþii în zonã. Nu este exclus un act

criminal, peºtii fiind omorâþi intenþionat de cãtre persoane care au urmãrit sã braconeze. Cert este cã autoritãþile sunt în alertã dat fiind faptul cã sãnãtatea populaþiei ar putea fi pusã în pericol dacã peºtii morþi ajung în staþia de tratare a apei potabile. Directorul general al SC Apa Serv

Valea Jiului, Costel Avram supune cã a sesizat Garda de Mediu, pericolul este major dacã peºtii ajung în staþia de tratare ºi specialiºtii societãþii monitorizeazã incidentul. Primarul localitãþii Petrila a sesizat ºi-a trimis o echipã de la Poliþia Localã ºi a sesizat ºi Poliþia Naþionalã. „Am fost informat ºi am trimis colegii sã vadã despre ce este vorba. Nu cred cã din cauzã cã s-a sãpat în albie pentru turnarea fundaþiei sã fi murit peºtii. Sã nu fie otrãviþi de cineva sau sã fie cu totul ºi cu totul altã cauzã decât ceea ce se imputã constructorului nostru. Dupã analize de laborator se poate constata de ce au murit peºtii. S-au mai sãpat fundaþii în albii la

adâncime de ºase –ºapte metri ºi nu am avut probleme. Sunt cel puþin zece poduri de beton fãcute pe albiile celor patru cursuri de apã ºi nu am pãþit aºa ceva.

Existã posibilitatea sã fi fost otrãviþi ºi noi vom trimite sesizare ºi cãtre poliþia din oraº pentru a face cercetãri”, a declarat Ilie Pãducel, primarul localitãþii Petrila. Incidentul este cercetat ºi de cãtre Garda de Mediu, Apele Române care administreazã cursul de apã dar ºi de cãtre Ocolul Silvic Petrila. În anii trecuþi o pãstrãvãrie din zonã a avut probleme asemãnãtoare iar proprietarul a acuzat lucrãrile de amenajare a cursului desfãºurate pe Jieþ.

Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Septembrie 2015

Sursã alternativã de apã

ApaServ ia apã din Jiu pentru alimentarea populaþiei

A

pã din Jiu pentru alimentarea populaþiei. Lucrãrile de refacere a vanelor de la barajul Valea de Peºti au început, iar golirea lacului ar putea cauza probleme. Astfel, responsabilii ApaServ Valea Jiului au demarat o invetiþie prin care sã preia apa din Jiu. “Golirea barajului de la Valea de Peºti ar putea afecta furnizarea optimã a servicilor de alimentare cu apã în vestul Vãii Jiului. Pentru siguranþa asigurãrii cu apã potabilã a cetãþenilor am demarat deja o investiþie de urgenþã prin care vom lua apa din Jiu, prin pompare, ca sursa suplimentarã.

Pentru noi, deºi este un efort financiar ridicat, aceasta investiþie este importantã pentru cã cetãþenii nu trebuie sã

sufere”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului.

Barajul de la Valea de Peºti a fost pus în funcþiune în urmã cu 40 de ani. Acesta are o înãlþime de 56 de metri, a fost ridicat din anrocamente ºi etanºat în amonte cu o mascã din beton asfaltic. Din 1973, de când a fost dat în folosinþã, barajul nu a fost golit niciodatã, deºi de câþiva ani prezintã fisuri, care trebuie

Cel mai probabil, oamenii strãzii ºi-au fãcut adãpost la subsolul imobilului ºi au dat foc unor materiale textile pentru a se încãlzi. ªi vecinii au fost alertaþi de incident, care au decis sã închidã magazia, chiar dacã aceasta aparþine unui om de afaceri care deþine în zonã un spaþiu comercial.

Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Involuntar blocheazã circulaþia

Pentru familile îndoliate este un lucru foarte dureros dar pentru participanþii la trafic este un adevãrat coºmar mai ales cã toate înmormîntãrile sînt la orele de vîrf cînd traficul este din ce în ce mai mare ºi în Petroºani. ºoferii trebuie sã stea în spatele acestor cortegii funerare pînã aproape în zona cimitirelor pentru cã nu au alte rute pe unde sã meargã. Pe lîngã aceste cozi ei mai trebuie sã stea încolo-

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

pericol, cel puþin în acest moment, dar sunt probleme serioase la cele douã vane de fund – una de golire, iar cea de a doua de siguranþã – care asigurã golirea barajul.

Cu o lungime la coronament de 237,5 metri ºi o lãþime de 6,35 de metri, Barajul Valea de Peºti asigurã alimentarea cu apã potabilã pentru populaþia din Uricani, Lupeni, Vulcan,

urere în suflet pentru unii, nervi pentru alþii. Cu acest lucru se oconfruntã aproape zilnic locuitorii din Petroºani. Nu trece o zi fãrã câte un cortegiu funerar care aºa cum prevede tradiþia trebuie dus la locul de veci pe strãzile principale din municipiu.

ompierii de la Petroºani au P fost alertaþi la

þAjunºi la faþa locului, pompierii au stabilit cã ardea o pernã.

“A ars o perinã. Nu a fost niciun pericol pentru propagarea incendiului”, au declarat pompierii petroºãneni.

casa vanelor din baraj reprezintã o prioritate, investiþia cifratã la trei milioane de euro, a fost tergiversatã ani de zile.

S-au fãcut studii de specialitate ºi barajul în sine nu prezintã nici un

D

Subsol în flãcãri, locuitori alertaþi

primele ore ale dimineþii de ieri de faptul cã arde la subsolul blocului 124 de pe strada 1 Decembrie din Petroºani.

neapãrat remediate.

Deºi administratorii construcþiei sunt de pãrere cã lucrãrile de reparaþii sunt absolut necesare, iar efectuarea unor reabilitãri mãcar în

naþi ºi la semafoare ºi treceri de pietoni unde se adunã ºi mai multe maºini ºi se creazã adevãrate ambuteiaje. „Este dureros pentru aceste familii dar nici noi nu avem ce sã facem. Este ora douã ºi vedeþi ºi dumneavoastrã cã traficul este complet blocat.

Nu ºtim pe unde sã mai mergem pentru cã în toate intersecþiile este plin de maºini. Ne pare foarte rãu pentru familiile îndoliate dar ar trebui ca Biserica

sau administraþia localã sã facã ceva în acest sens pentru a nu se mai face aºa cozi”, ne spune un participant la trafic. Existã anumite oraºe din þarã unde existã anumite

Aninoasa ºi o parte din Petroºani, dar are ºi rol de alimentare cu apã a obiectivelor industriale din Valea Jiului.

Datele tehnice aratã cã lacul de acumulare de la Valea de Peºti are un volum de 4,5 milioane de metri cubi de apã ºi are un luciu de apã de 25 de hectare.

Bazinul hidrografic al barajului este de 31 de kilometri pãtraþi, în timp ce lacul are o adâncime maximã de 53 de metri ºi o lungime de doi kilometri. Iniþial, la construcþia lui, barajul a fost gândit ºi pentru atenuarea viiturilor, însã din cauza fisurilor apãrute în timp, acest rol este mai mult teoretic decât practic.

Monika BACIU

reglementãri în acesta mãsurã tocmai pentru a nu se face acele cozi interminabile de maºini mai ales cã existã din ce în ce mai multe autoturisme iar traficul este din ce în ce mai îngreunat în fiecare zi pentru cã toatã lumea este foarte grãbitã ºi de multe ori nu se mai respecta nici regulile de circulaþie.

Monika BACIU

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 10 Septembrie 2015

Brevetele înregistrate de GEROM, în curs de expirare

M

ãrcile înregistrate de GEROM au expirat.

Unele dintre patentele depuse de consorþiul Gerom au expirat în anul 2014. Multe dintre acestea fac referire la utilajele miniere folosite în subteran.

De-a lungul anilor, societatea ºi-a asigurat poziþia de lider printre furnizorii de echipamente miniere. Unele dintre utilaje au fost înregistrate la OSIM, iar unele dintre acestea au expirat chiar anul trecut. În cazul de faþã este vorba de “maºini, utilaje ºi instalaþii pentru susþineri în special susþineri individuale”.

O altã marcã ce va

expira anul viitor este cea pentru maºini, utilaje ºi instalaþii pentru susþineri în special susþineri individuale (maºini pentru exploatãri miniere)”, conform datelor de la OSIM. Pentru încã 126 de zile mai este valabilã marca înregistratã de Gerom care face referire la o grindã de susþinere.

Aceasta este de fapt o copie a utilajelor polonezilor de la Kopex care a fost inventatã la nivel local.

“Prin intermediul institutelor ºi a firmelor de profil existente pe plan local a fost realizatã o grindã pãºitoare tip GEROM-GP 250/1200 pentru susþinere, având ca bazã de asimilare mod-

elul KOPEX, inclusiv un model SALZGITTER (Germania).

Modelul conceput este destinat a deservi atât în cazul tehnologiei la care tãierea cãrbunelui la front se face cu procedeul clasic de perforare-împuºcare, cât ºi în cazul tãierii cu combina de abataj”, se aratã în documente. În anul 1997 reprezentanþii Gerom au mai brevetat ºi un

Închiderea totalã a mineritului, negru pe alb

P

erspectiva închiderii totale a sectorului minier reprezintã o ameninþare pentru comunitatea din Petroºani. În strategia de dezvoltare a municipiului Petroºani se vorbeºte de închiderea totalã a mineritului. Acest fapt reprezintã o ameninþare pentru comunitate, mai ales avînd în vedere faptul cã la nivelul localitãþii sunt “63.5% din salariaþi angajaþi în industria extractivã ( 8.435 din 13.290 conform datelor statistice de la DJ de Statisticã, 2011)”. În strategie se vorbeºte despre “perspectiva închiderii sectorului minier în totalitate” ºi despre “lipsa unei strategii comune la nivel microregional pentru dezvoltarea de sectoare de activitate alternative (ex. turismul) în perspectiva închiderii sectorului minier”.

Din anul 1997 de când au început disponibilizãrile masive în minerit populaþia Vãii Jiului s-a redus considerabil. Edilii locali marcheazã ºi faptul cã tinerii aleg sã pãrãseascã aceastã zonã al cãrei viitor nu se întrevede a

ventil cu reglaj mecanic. Potrivit descrierii de pe OSIM “invenþia se referã la un ventil pentru acþionarea stâlpilor hidraulici, minieri, destinaþi construcþiilor miniere. Ventilul cu reglare mecanicã, conform invenþiei, asigurã admisia, evacuarea lichidului ºi siguranþa faþã de forþele exterioare, prin aceea cã, în scopul obþinerii unui

reglaj mecanic al presiunii din elementul de execuþie, pe care este montat, se foloseºte un ºurub de reglare care acþioneazã niºte arcuri disc, iar un corp scaun acþioneazã mecanic arcurile care menþin poziþia bilei pe scaunul supapei de admisie, la presiunea de reglare doritã”. În anul 2002 consorþiul Gerom a brevetat transportorul cu racle.

“Invenþia se referã la un transportor cu raclete de tipul cu lanþ dublu, poziþionat central în interiorul unui cadru metalic, utilizat în principal în industria minierã, pentru transportul materialului vrac excavat. Transportorul cu raclete, conform

Disponibilizãri blocate din lipsa bugetului

B

ugetul de venituri ºi cheltuieli al Complexului Energetic Hunedoara nu a intrat pe ordinea de zi a ºedinþei de Guvern.

Au mai rãmas trei luni pânã la finalul anului, iar societatea energeticã hunefi unul roz. doreanã nu are bugetul “Migrarea populaþiei aprobat, chiar dacã acesta tinere ºi cu un înalt grad de este structurat pe pierderi. pregãtire profesionalã cãtre “E transmis la Ministerul de oraºele mari ºi în strãinãtate”, Finanþe ºi este nevoie de se aratã în strategia de un memorandum pentru a dezvoltare a municipiului fi aprobat. Din câte ºtiu Petroºani. pierderile sunt de peste Faptul cã mineritul va 230 de milioane de lei în dispãrea în Valea Jiului a fost buget”, a declarat Petre confirmat ºi de preºedintele Consiliului de Administraþie al Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Complexului Energetic În lipsa unui buget de Hunedoara, care aflat la venituri ºi cheltuieli Petroºani a indicat ºi anul nu poate fi începutã morþii acestui sector de nici procedura de activitate. disponibilizare.

“Decembrie 2018 este Undeva la 500 de ultima tonã de cãrbune care se va scoate din Valea Jiului", angajaþi din sistemul a declarat Aurelian Ghimpãu, energetic ar trebui sã presedintele CA CEH. pãrãseascã sistemul În tot acest timp Valea în acest an. “Nu ºtiu Jiului geme dupã investitori cum au fost bugetate care sã creeze locuri de disponibilizãrile. Din muncã. Nimeni din mediul de ajutorul de stat nu pot afaceri pare a nu fi interesat fi plãtite. Conducerea de aceastã zonã. vorbeºte de 540 de Monika BACIU disponibilizãri, noi nu

am vrea niciuna”, a mai precizat sursa citatã.

Anul trecut, bugetul CEH a fost structurat tot pe pierderi. Veniturile totale au fost în sumã de 1.439.379 de lei în timp ce cheltuielile 1.726.549 de lei.

Complexul Energetic Hunedoara este înfiinþat în urma fuziunii Electrocentralelor Deva, fostã Mintia, ºi Paroºeni.

Raportul de audit realizat de firma Deloitte România aratã cã, în decembrie 2012, Complexul Energetic Hunedoara avea active de 156 milioane euro, iar profitul a fost de 37.904.154 de lei. Auditul a relevat faptul cã în anul 2012 Complexul Energetic Hunedoara se afla pe un

invenþiei, este de tipul cu dublu lanþ poziþionat central, în interiorul unui cadru metalic, lanþurile fiind formate din tronsoane pe care sunt montate racletele, prin intermediul unor bride fixate cu ºuruburi acþionarea lanþurilor fiind realizatã prin intermediul a câte douã perechi de mecanisme de antrenare, dispuse la ambele capete ale cadrului metalic, câte o pereche pentru fiecare sens de deplasare a lanþurilor, pe direcþia longitudinalã, fiecare pereche de mecanisme de antrenare acþionând asupra unei roþi de lanþ, aflatã în angrenare cu lanþurile”, se aratã pe site-ul OSIM. Monika BACIU

trend ascendent. În februarie 2013, companiei îi sunt adãugate minele considerate viabile din Compania Naþionalã a Huilei – Lonea, Livezeni, Lupeni ºi Vulcan. Minele si electrocentralele intrã în noua societate cu tot cu datorii. Anul al doilea de viaþã pentru Complexul Energetic Hunedoara este caracterizat de pierderi de peste 100 de milioane de lei. Mai exact, raportul de audit indicã faptul cã entitatea energeticã a acumulat doar într-un an de zile pierderi în valoare de 147.644.355 Lei. Anul 2015 este caracterizat de dificultãþi financiare la Complexul Energetic Hunedoara.

Acum, datoriile depãºesc 202 milioane euro. Închiderea complexului este menþionatã într-un document oficial al ministerului. Societatea se confruntã cu o situaþie economico-financiarã dificilã ºi cu prilejul misiunii comune a Fondului Monetar Internaþional, Bãncii Mondiale ºi Comisiei Europene din cursul lunii februarie 2015, instituþiile financiare internaþionale au solicitat Guvernului României lichidarea acestui operator economic.

Monika BACIU

4 Actualitate

A mai plecat un Cavaler din vechea gardã ºi mulþi, din noua gardã, au rãsuflat uºuraþi

Artã, caritate ºi doze de bere C

aritate, artã ºi doze de bere. Aparent, cei trei termeni nu prea au nimic în comun, însã, un grup de voluntari din Câmpia Turzii au gãsit la Petroºani ideea salvatoare.

Au creat adevãrate opere de artã din cutiile de bere pe care toþi le aruncãm la coºul de gunoi ºi, cu banii strânºi din vânzarea lor, vor ajuta copiii cu dizabilitãþi.

Totul a pornit de un simplu search pe internet. Un profesor din Câmpia Turzii i-a gãsit pe tinerii talentaþi de Clubul Copiilor din Petroºani ºi le-a venit ideea sã colaboreze cu cercul de metaloplastie. În fapt, ei au gãsit tablourile realizate dupã o metodã care vine din Epoca Bronzului, dar cu idei originale ale profesoarei Mihaela ªtefania Cioc ºi aºa au reuºit sã se întâlneascã în aceastã sãptãmânã. „Voluntarii noºtri ºi asociaþia Pro Artisto din care noi facem parte în Câmpia Turzii se ocupã, în general, cu colectarea de fonduri, voluntariat, pentru proiectul nostru care se referã la tinerii cu dizabilitãþi din oraº. Am lucrat în multe domenii, dar ceea ce am

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Septembrie 2015

descoperit la Petroºani este ceva inedit. Nu ne-am gândit cã, prin costuri minime, putem realiza asemenea opere de artã”, a spus Niculina Bonea, voluntar al Asociaþiei Pro Artisto din Câmpia Turzii. În fapt, dozele de bere sunt decupate, iar materialul tratat termic dupã o metodã pe care profesorul de metaloplastie a dobândit-o în facultate, ajunge o coalã numai bunã pentru a-i imprima o

figurinã. Astfel pregãtitã foaia se transformã într-un tablou, cu obiecte oarecum rudimentare. „Pentru cã sunt un om inventiv ºi din profesia mea de inginer mecanic am reuºit sã fac artã, am descoperit, aplicând cunoºtinþele din ingineria mecanicã, cã

pot transforma dozele de bere în material veritabil în care putem realiza metaloplastie ºi astfel noi ducem tradiþia apãrutã în Epoca Bronzului cãtre artã.

Voluntarii au venit ºi mã bucur cã îi putem susþine pe copiii cu dizabilitãþi”, a spus ºi Mihaela ªtefania Cioc, profesor de metaloplastie de la Clubul Copiilor din Petroºani.

Va urma un schimb de voluntari cu cei din

O

parte a celor ce l-au cunoscut pe inginerul ºi fostul director al Trustului de Construcþii Miniere ºi Montaj Valea Jiului ºi politicianul Dumitru Þurnã au rãsuflat uºuraþi când acesta a cãlcat în eternitate ºi au continuat sã arunce în derizoriu viaþa ºi faptele sale, deºi a scris o parte din istoria Vãii Jiului. Încetarea sa din viaþã a fost nebãgatã în seamã, deºi în ultimii 25 de ani ajunsese sã ia pe cont propriu lupta cu hoþii ºi corupþii prin sãli de judecatã. Cel mai tânãr consilier judeþean, al primului CJH de dupã revoluþie, vorbeºte despre cel mai în vârstã consilier al aceluiaºi prim Consiliu…

Câmpia Turzii ºi copiii de la cercul de metaloplastie vor ajunge ºi ei acolo. Voluntarii vor organiza câteva spectacole caritabile ºi apoi vor strânge fonduri din vânzarea acestor tablouri. Mai mult, îi vor ajuta pe copiii cu autism, aºa cum au învãþat tot la Petroºani, coordonaþi de actorii Teatrului Dramatic I.D Sîrbu. „Am fãcut niºte exerciþii de improvizaþie. Eu mi-am dezvoltat cumva latura aceasta în facultate ºi încerc sã îi învãþ sã scape puþin de partea aceasta cerebralã, ca sã ne folosim un pic mai mult instinctele. Am lucrat cu personalitatea lor, m-a interesat sã le arãt

cum se poate spune o poezie, ca sã o înþelegem”, a spus ºi Adelin Ilie, actor la Teatrul Dramatic din Petroºani, care i-a fãcut pe voluntari sã înþeleagã cum le-ar putea dezvolta personalitatea unor copii cu autism.

Voluntarii din Câmpia Turzii au ºi realizat la Petroºani mici lucrãri hand made la cercul de metaloplastie ºi urmeazã sã îi înveþe ºi pe cei de acolo sã lucreze la fel. Vor aduna doze de bere, vor crea obiecte de artã, tablouri gravate în aluminiu ºi le vor vinde ca sã susþinã 30 de copii cu autism ºi diverse dizabilitãþi.

Diana MITRACHE

Castelul din Carpaþi în loc de Cabana Cãpriºoara

C

abana Cãpriºoara de la Vulcan va trece în administrarea Termocentralei Paroºeni ºi, în schimb, energeticienii construiesc una nouã ce va lua locul Castelului din Carpaþi.

Trocul a fost gândit din pricina unor probleme tehnice ºi la Vulcan, mai exact în Pasul Vâlcan, va ajunge sã fie construitã o clãdire ce va purta amprenta Castelului din Carpaþi, întcmai ca în povestirile lui Jules Verne. Gheorghe Ile susþine cã locul în care a omagiat în ultimii ani familiile longevive va ieºi din patrimoniul administraþiei locale ºi, ca urmare, Castelul din Carpaþi îi va lua locul. „Dat fiind faptul cã nivelul cenuºei se ridicã foarte mult la bazinul de cenuºã de la Cãpriºoara, unde este un islaz, noi nu vom mai avea acces la cabanã. În acest sens, termocentrala ne-a solicitat aceastã cabanã sã le-o dãm celor de acolo, iar ei, în suprafaþa în care este

cabana Cãpriºoara, ne vor construi alta în Pasul Vâlcan, care va fi Castelul din Carpaþi, exact ceea ce noi ne-am dorit”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Cabana Cãpriºoara are douã etaje plus parter, iar capacitatea de cazare este 65 de locuri. Construcþia este amplasatã în pasul Vâlcan la o altitudine de 1.300 de m, dar pe un drum paralel cu cel ce

duce spre telegondolã, aºa încât, dacã va fi construitã una similarã în zona telegondolei, acest lucru va fi benefic turismului încã nedezvoltat în aceastã parte.

Mai mult, în Pasul Vâlcan sunt mai multe terenuri ce vor fi scoase în aceastã lunã la licitaþie, pentru construirea unor cabane cu destinaþie turisticã.

Diana MITRACHE

Dumitru Þurnã a fost ºi dupã 1989 un foarte activ luptãtor împotriva distrugerii Vãii Jiului, a hoþiilor mascate sub aºazisa privatizare a întreprinderilor, împotriva celor care abuzau de noile funcþii ºi devalizau fãrã ruºine tot ce exista.

Era omul care nu avea odihnã ºtiind ce se întâmplã ºi bãtea pe la porþile ziarelor, ale autoritãþilor, care cu timpul ajunseserã sã-l catalogheze reclamagiu ºi iritant din cauza insistenþei, a înverºunãrii nãscutã din indignarea faþã de mârºãviile fãrã margini sãvârºite de cei ce preluaserã puterea, care se îmbogãþeau cãlcând pe cadavre.

Ajunsese sã preia lupta pe cont propriu, în instanþele de judecatã, cu cei ce au distrus întreprinderi ºi au lãsat oameni fãrã locuri de muncã…

Mulþi îl priveau ca un om cu probleme, dar în fapt era vorba de un simþ al datoriei desãvârºite. În timp s-a dovedit cã tot ce ”striga” cu disperare, era adevãrat. Dacã mai existau mãcar vreo 10 persoane precum Dumitru Þurnã, poate aceste locuri arãtau altfel.

Cei vizaþi în dezvãluirile sale au avut grijã sã-l denigreze, uneori sã-l execute public. Chiar ºi la momentul acordãrii titlului de Cetãþean de Onoare al Petroºaniului, majoritatea consilierilor stãteau cu capul în pãmânt pentru cã-l considerau ”jenant”, datoritã stilului sãu direct de a se exprima, poate prea stufos din cauza dorinþei de a se face corect înþeles…

”C

a om a fost pentru mine un exemplu de cavalerism de "modã veche"

Deºi este conectat la România ºi Valea Jiului prin prieteni ºi citeºte regulat presa, Dragoº Vonica, inginerul minier, fostul ºef al Barajului Valea de Brazi, care trãieºte peste mãri ºi þãri, tocmai prin Marea Britanie, a fost surprins la aflarea dispariþiei de

pe aceastã lume a Omului Dumitru Florin Þurnã. Fiu de medic chirurg ºi de profesoarã, din la Lupeni, Vonica a fost primul liberal al Vãii Jiului ºi a fãcut parte din primul Consiliu Judeþean fiind cel mai tânãr consilier, alãturi de Dumitru Þurnã, cel mai în vârstã… ”Îmi pare sincer rãu sã aud o asemenea veste tristã despre domnul Þurnã…

Pe noi ne-a legat o prietenie destul de veche

"moºtenitã" practic de la pãrinþii mei, care la rândul lor au fost prieteni cu familia Þurnã, tatãl meu fiind coleg la Spitalul Petroºani cu soþia dânsului. Eu personal l-am admirat foarte mult atât pentru calitãþile sale de om, dincolo de remarcile rãu voitoare ale celor care neajungând "la struguri li se pãreau cam acrii", cât ºi pentru amprenta pe care a lasat-o în peisajul Vãii Jiului ca director al TCMM, trustul de constructii miniere ºi montaj. În aceastã calitate ºi-a folosit toate prieteniile politice pe care le-a avut la vremea respectivã pentru a aduce în Vale investiþii care existã ºi azi.

Pe lângã construcþiile utilitare aferente minelor din oraºele Vãii, a solicitat fonduri de investiþii sau a"ciupit"din fondurile alocate altor obiective, fonduri din care s-a construit piscina acoperitã din Petroºani care la vremea respectivã reprezenta un aer occidental pentru municipiul Petrosani, Casa de Oaspeti , popicaria din Vulcan, anexa Spitalului Petroºani unde se fãceau recuperãrile post operatorii ºi post traumatice, dispensarul minei Lupeni ºi multe, multe altele.

Ca om a fost pentru mine un exemplu de cavalerism de "modã veche", de o politeþe ieºitã din comun (parcã-l vãd cum ridica pãlãria

salutând respectos pe doamnele cu care se întâlnea). De asemenea l-am cunoscut ºi din ipostaza de tatã iubitor, ingrijorat ºi mai apoi mândru pentru realizarile fiicei sale care a ajuns la un moment dat la Banca Mondialã ca asistentã domnului Theodor Stolojan (dupã care BM a pãstrat-o în board-ul sãu – n.n.). În calitatea sa de consilier judeþean a luptat îndârjit pentru conservarea ºi recuperarea patrimoniului judeþului Hunedoara, îndeosebi al Vãii Jiului.

E drept însã cã la un moment dat a fost implicat în unele polemici cu tentã politicã, unde au fost spãlate în public toate rufele murdare ale trecutului sãu "ceauºist", dar repet, dincolo de toate acestea a fost un om deosebit care a lãsat o amprentã vie ºi astãzi prin realizarile sale în Cartea de Aur a Vãii Jiului. Eu, personal, pot spune cã sunt deosebit de mândru cã am fost contemporan cu omul, managerul ºi politicianul Dumitru Þurnã din experienþa cãruia cine a vrut, a avut multe de învãþat atât în planul experienþei profesionale cât ºi mai ales în plan etic ºi comportamental. A mai plecat un Cavaler din vechea gardã din care, pe zi ce trece, rãmân tot mai puþini, dar care lasã în urma sa o mulþime de realizãri pentru Valea Jiului. Se spune cã un om este împlinit atunci când sãdeºte un pom, zideºte o casã ºi are un copil, aºa deci misiunea pe acest pãmânt a ing.

Dumitru Þurnã a fost îndeplinitã cu vârf ºi îndesat. Dumnezeu sã-l

ierte ºi sã-l odihneascã!

RIP!” – a declarat Dragoº Vonica, liberalul cu carnetul de partid nr. 116, acum om de afaceri în Anglia.

De precizat cã Dumitru Þurnã a fost premiat la Concursul Naþional de Inovaþii ºi Invenþii pentru contribuþia adusã la compoziþia unor materiale de construcþii, iar printre realizãrile în calitate de director TCMM amintim Creºa/grãdiniþa din cartierul Carpaþi, ªcoala Gimnazialã I. G. Duca, Primãria Petroºani, Casa Rusu, INSEMEX, Casa de Culturã Petroºani, Spitalul, liceele Industrial, de Informaticã ºi Economic, Hotel Onix, Piaþa Centralã, Gambrinul, Poliþia, clãdrea Jiul acum Shoping Center, Teatrul de Stat – partea nouã, Cinematografele ”7

Noiembrie”, ”Parângul”, ”Victoria”, Stadionul Jiul, Fabrica de lapte, Fabrica de pâine, Tipografia ºi sediul ziarului ”Steagul Roºu”, cartierul Petroºani-Nord, Aeroport, apoi în cadrul fostului Combinat minier – zeci de clãdiri specifice activitãþii de extracþie ºi preparare a cãrbunelui etc., etc. Dupã 1989, a fost cel mai dinamic politician în activismul civic ºi militant.

Felul cum a fost tratat Dumitru Þurnã de o parte a concetãþenilor sãi te duce cu gândul la spusele lui Zaharia Stancu, când mama îi spune fiului, Darie, sã pãstreze intactã în memorie imaginea cruzimii execuþiilor din timpul rãscoalei: "Sã nu uiþi, Darie! Nimic sã nu uiþi”…

Ileana FIRÞULESCU

4 Actualitate

A mai plecat un Cavaler din vechea gardã ºi mulþi, din noua gardã, au rãsuflat uºuraþi

Artã, caritate ºi doze de bere C

aritate, artã ºi doze de bere. Aparent, cei trei termeni nu prea au nimic în comun, însã, un grup de voluntari din Câmpia Turzii au gãsit la Petroºani ideea salvatoare.

Au creat adevãrate opere de artã din cutiile de bere pe care toþi le aruncãm la coºul de gunoi ºi, cu banii strânºi din vânzarea lor, vor ajuta copiii cu dizabilitãþi.

Totul a pornit de un simplu search pe internet. Un profesor din Câmpia Turzii i-a gãsit pe tinerii talentaþi de Clubul Copiilor din Petroºani ºi le-a venit ideea sã colaboreze cu cercul de metaloplastie. În fapt, ei au gãsit tablourile realizate dupã o metodã care vine din Epoca Bronzului, dar cu idei originale ale profesoarei Mihaela ªtefania Cioc ºi aºa au reuºit sã se întâlneascã în aceastã sãptãmânã. „Voluntarii noºtri ºi asociaþia Pro Artisto din care noi facem parte în Câmpia Turzii se ocupã, în general, cu colectarea de fonduri, voluntariat, pentru proiectul nostru care se referã la tinerii cu dizabilitãþi din oraº. Am lucrat în multe domenii, dar ceea ce am

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Septembrie 2015

descoperit la Petroºani este ceva inedit. Nu ne-am gândit cã, prin costuri minime, putem realiza asemenea opere de artã”, a spus Niculina Bonea, voluntar al Asociaþiei Pro Artisto din Câmpia Turzii. În fapt, dozele de bere sunt decupate, iar materialul tratat termic dupã o metodã pe care profesorul de metaloplastie a dobândit-o în facultate, ajunge o coalã numai bunã pentru a-i imprima o

figurinã. Astfel pregãtitã foaia se transformã într-un tablou, cu obiecte oarecum rudimentare. „Pentru cã sunt un om inventiv ºi din profesia mea de inginer mecanic am reuºit sã fac artã, am descoperit, aplicând cunoºtinþele din ingineria mecanicã, cã

pot transforma dozele de bere în material veritabil în care putem realiza metaloplastie ºi astfel noi ducem tradiþia apãrutã în Epoca Bronzului cãtre artã.

Voluntarii au venit ºi mã bucur cã îi putem susþine pe copiii cu dizabilitãþi”, a spus ºi Mihaela ªtefania Cioc, profesor de metaloplastie de la Clubul Copiilor din Petroºani.

Va urma un schimb de voluntari cu cei din

O

parte a celor ce l-au cunoscut pe inginerul ºi fostul director al Trustului de Construcþii Miniere ºi Montaj Valea Jiului ºi politicianul Dumitru Þurnã au rãsuflat uºuraþi când acesta a cãlcat în eternitate ºi au continuat sã arunce în derizoriu viaþa ºi faptele sale, deºi a scris o parte din istoria Vãii Jiului. Încetarea sa din viaþã a fost nebãgatã în seamã, deºi în ultimii 25 de ani ajunsese sã ia pe cont propriu lupta cu hoþii ºi corupþii prin sãli de judecatã. Cel mai tânãr consilier judeþean, al primului CJH de dupã revoluþie, vorbeºte despre cel mai în vârstã consilier al aceluiaºi prim Consiliu…

Câmpia Turzii ºi copiii de la cercul de metaloplastie vor ajunge ºi ei acolo. Voluntarii vor organiza câteva spectacole caritabile ºi apoi vor strânge fonduri din vânzarea acestor tablouri. Mai mult, îi vor ajuta pe copiii cu autism, aºa cum au învãþat tot la Petroºani, coordonaþi de actorii Teatrului Dramatic I.D Sîrbu. „Am fãcut niºte exerciþii de improvizaþie. Eu mi-am dezvoltat cumva latura aceasta în facultate ºi încerc sã îi învãþ sã scape puþin de partea aceasta cerebralã, ca sã ne folosim un pic mai mult instinctele. Am lucrat cu personalitatea lor, m-a interesat sã le arãt

cum se poate spune o poezie, ca sã o înþelegem”, a spus ºi Adelin Ilie, actor la Teatrul Dramatic din Petroºani, care i-a fãcut pe voluntari sã înþeleagã cum le-ar putea dezvolta personalitatea unor copii cu autism.

Voluntarii din Câmpia Turzii au ºi realizat la Petroºani mici lucrãri hand made la cercul de metaloplastie ºi urmeazã sã îi înveþe ºi pe cei de acolo sã lucreze la fel. Vor aduna doze de bere, vor crea obiecte de artã, tablouri gravate în aluminiu ºi le vor vinde ca sã susþinã 30 de copii cu autism ºi diverse dizabilitãþi.

Diana MITRACHE

Castelul din Carpaþi în loc de Cabana Cãpriºoara

C

abana Cãpriºoara de la Vulcan va trece în administrarea Termocentralei Paroºeni ºi, în schimb, energeticienii construiesc una nouã ce va lua locul Castelului din Carpaþi.

Trocul a fost gândit din pricina unor probleme tehnice ºi la Vulcan, mai exact în Pasul Vâlcan, va ajunge sã fie construitã o clãdire ce va purta amprenta Castelului din Carpaþi, întcmai ca în povestirile lui Jules Verne. Gheorghe Ile susþine cã locul în care a omagiat în ultimii ani familiile longevive va ieºi din patrimoniul administraþiei locale ºi, ca urmare, Castelul din Carpaþi îi va lua locul. „Dat fiind faptul cã nivelul cenuºei se ridicã foarte mult la bazinul de cenuºã de la Cãpriºoara, unde este un islaz, noi nu vom mai avea acces la cabanã. În acest sens, termocentrala ne-a solicitat aceastã cabanã sã le-o dãm celor de acolo, iar ei, în suprafaþa în care este

cabana Cãpriºoara, ne vor construi alta în Pasul Vâlcan, care va fi Castelul din Carpaþi, exact ceea ce noi ne-am dorit”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Cabana Cãpriºoara are douã etaje plus parter, iar capacitatea de cazare este 65 de locuri. Construcþia este amplasatã în pasul Vâlcan la o altitudine de 1.300 de m, dar pe un drum paralel cu cel ce

duce spre telegondolã, aºa încât, dacã va fi construitã una similarã în zona telegondolei, acest lucru va fi benefic turismului încã nedezvoltat în aceastã parte.

Mai mult, în Pasul Vâlcan sunt mai multe terenuri ce vor fi scoase în aceastã lunã la licitaþie, pentru construirea unor cabane cu destinaþie turisticã.

Diana MITRACHE

Dumitru Þurnã a fost ºi dupã 1989 un foarte activ luptãtor împotriva distrugerii Vãii Jiului, a hoþiilor mascate sub aºazisa privatizare a întreprinderilor, împotriva celor care abuzau de noile funcþii ºi devalizau fãrã ruºine tot ce exista.

Era omul care nu avea odihnã ºtiind ce se întâmplã ºi bãtea pe la porþile ziarelor, ale autoritãþilor, care cu timpul ajunseserã sã-l catalogheze reclamagiu ºi iritant din cauza insistenþei, a înverºunãrii nãscutã din indignarea faþã de mârºãviile fãrã margini sãvârºite de cei ce preluaserã puterea, care se îmbogãþeau cãlcând pe cadavre.

Ajunsese sã preia lupta pe cont propriu, în instanþele de judecatã, cu cei ce au distrus întreprinderi ºi au lãsat oameni fãrã locuri de muncã…

Mulþi îl priveau ca un om cu probleme, dar în fapt era vorba de un simþ al datoriei desãvârºite. În timp s-a dovedit cã tot ce ”striga” cu disperare, era adevãrat. Dacã mai existau mãcar vreo 10 persoane precum Dumitru Þurnã, poate aceste locuri arãtau altfel.

Cei vizaþi în dezvãluirile sale au avut grijã sã-l denigreze, uneori sã-l execute public. Chiar ºi la momentul acordãrii titlului de Cetãþean de Onoare al Petroºaniului, majoritatea consilierilor stãteau cu capul în pãmânt pentru cã-l considerau ”jenant”, datoritã stilului sãu direct de a se exprima, poate prea stufos din cauza dorinþei de a se face corect înþeles…

”C

a om a fost pentru mine un exemplu de cavalerism de "modã veche"

Deºi este conectat la România ºi Valea Jiului prin prieteni ºi citeºte regulat presa, Dragoº Vonica, inginerul minier, fostul ºef al Barajului Valea de Brazi, care trãieºte peste mãri ºi þãri, tocmai prin Marea Britanie, a fost surprins la aflarea dispariþiei de

pe aceastã lume a Omului Dumitru Florin Þurnã. Fiu de medic chirurg ºi de profesoarã, din la Lupeni, Vonica a fost primul liberal al Vãii Jiului ºi a fãcut parte din primul Consiliu Judeþean fiind cel mai tânãr consilier, alãturi de Dumitru Þurnã, cel mai în vârstã… ”Îmi pare sincer rãu sã aud o asemenea veste tristã despre domnul Þurnã…

Pe noi ne-a legat o prietenie destul de veche

"moºtenitã" practic de la pãrinþii mei, care la rândul lor au fost prieteni cu familia Þurnã, tatãl meu fiind coleg la Spitalul Petroºani cu soþia dânsului. Eu personal l-am admirat foarte mult atât pentru calitãþile sale de om, dincolo de remarcile rãu voitoare ale celor care neajungând "la struguri li se pãreau cam acrii", cât ºi pentru amprenta pe care a lasat-o în peisajul Vãii Jiului ca director al TCMM, trustul de constructii miniere ºi montaj. În aceastã calitate ºi-a folosit toate prieteniile politice pe care le-a avut la vremea respectivã pentru a aduce în Vale investiþii care existã ºi azi.

Pe lângã construcþiile utilitare aferente minelor din oraºele Vãii, a solicitat fonduri de investiþii sau a"ciupit"din fondurile alocate altor obiective, fonduri din care s-a construit piscina acoperitã din Petroºani care la vremea respectivã reprezenta un aer occidental pentru municipiul Petrosani, Casa de Oaspeti , popicaria din Vulcan, anexa Spitalului Petroºani unde se fãceau recuperãrile post operatorii ºi post traumatice, dispensarul minei Lupeni ºi multe, multe altele.

Ca om a fost pentru mine un exemplu de cavalerism de "modã veche", de o politeþe ieºitã din comun (parcã-l vãd cum ridica pãlãria

salutând respectos pe doamnele cu care se întâlnea). De asemenea l-am cunoscut ºi din ipostaza de tatã iubitor, ingrijorat ºi mai apoi mândru pentru realizarile fiicei sale care a ajuns la un moment dat la Banca Mondialã ca asistentã domnului Theodor Stolojan (dupã care BM a pãstrat-o în board-ul sãu – n.n.). În calitatea sa de consilier judeþean a luptat îndârjit pentru conservarea ºi recuperarea patrimoniului judeþului Hunedoara, îndeosebi al Vãii Jiului.

E drept însã cã la un moment dat a fost implicat în unele polemici cu tentã politicã, unde au fost spãlate în public toate rufele murdare ale trecutului sãu "ceauºist", dar repet, dincolo de toate acestea a fost un om deosebit care a lãsat o amprentã vie ºi astãzi prin realizarile sale în Cartea de Aur a Vãii Jiului. Eu, personal, pot spune cã sunt deosebit de mândru cã am fost contemporan cu omul, managerul ºi politicianul Dumitru Þurnã din experienþa cãruia cine a vrut, a avut multe de învãþat atât în planul experienþei profesionale cât ºi mai ales în plan etic ºi comportamental. A mai plecat un Cavaler din vechea gardã din care, pe zi ce trece, rãmân tot mai puþini, dar care lasã în urma sa o mulþime de realizãri pentru Valea Jiului. Se spune cã un om este împlinit atunci când sãdeºte un pom, zideºte o casã ºi are un copil, aºa deci misiunea pe acest pãmânt a ing.

Dumitru Þurnã a fost îndeplinitã cu vârf ºi îndesat. Dumnezeu sã-l

ierte ºi sã-l odihneascã!

RIP!” – a declarat Dragoº Vonica, liberalul cu carnetul de partid nr. 116, acum om de afaceri în Anglia.

De precizat cã Dumitru Þurnã a fost premiat la Concursul Naþional de Inovaþii ºi Invenþii pentru contribuþia adusã la compoziþia unor materiale de construcþii, iar printre realizãrile în calitate de director TCMM amintim Creºa/grãdiniþa din cartierul Carpaþi, ªcoala Gimnazialã I. G. Duca, Primãria Petroºani, Casa Rusu, INSEMEX, Casa de Culturã Petroºani, Spitalul, liceele Industrial, de Informaticã ºi Economic, Hotel Onix, Piaþa Centralã, Gambrinul, Poliþia, clãdrea Jiul acum Shoping Center, Teatrul de Stat – partea nouã, Cinematografele ”7

Noiembrie”, ”Parângul”, ”Victoria”, Stadionul Jiul, Fabrica de lapte, Fabrica de pâine, Tipografia ºi sediul ziarului ”Steagul Roºu”, cartierul Petroºani-Nord, Aeroport, apoi în cadrul fostului Combinat minier – zeci de clãdiri specifice activitãþii de extracþie ºi preparare a cãrbunelui etc., etc. Dupã 1989, a fost cel mai dinamic politician în activismul civic ºi militant.

Felul cum a fost tratat Dumitru Þurnã de o parte a concetãþenilor sãi te duce cu gândul la spusele lui Zaharia Stancu, când mama îi spune fiului, Darie, sã pãstreze intactã în memorie imaginea cruzimii execuþiilor din timpul rãscoalei: "Sã nu uiþi, Darie! Nimic sã nu uiþi”…

Ileana FIRÞULESCU

6 Inv達t達m但nt

Cronica V達ii Jiului | Joi 10 Septembrie 2015

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Septembrie 2015

Impozite, on-line, prin Primãrie

Rãmaºi fãrã hranã în habitat, urºii coboarã în zonele locuite

U

n urs a fost zãrit ziua în amiaza mare pe dealurile de la Meriºor, foarte aproape de DN 66, iar oamenii au fost alertaþi dat fiind faptul cã ursul nu s-a speriat de zgomotul fãcut de ei.

Autoritãþile locale din comuna Bãniþa au primit informaþii de la oameni, iar din fericire, pânã acum animalul s-a rezumat sã intre în livezi dupã fructe ºi nu a dat semne cã s-ar apropia foarte mult de gospodãriile unde sunt animale. „Am aflat de la localnici cã au fost ceva probleme în zonele limitrofe, între Meriºor ºi Dealu Babii. Oamenii au semnalat prezenþa urºilor dar, deocamdatã, nu am avut incidente.

Nu au fost atacuri asupra animalelor sau oamenilor. Probabil cã urºii mai coboarã, sunt coapte prunele, însã sã atace nu am avut probleme”, a declarat viceprimarul comunei Bãniþa, Ioan Marc.

S

Localnicii spun cã au vãzut cã ursul coboarã des în zona locuitã ºi se tem sã nu ajungã în situaþia de a se confrunta cu problemele de la Petroºani, dacã animalul dã de gustul cãrnii. În „capitala” Vãii Jiului un urs a fost împuºcat zilele trecute dupã ce a ucis zeci de animale din gospodãriile localnicilor.

Animalul sãlbatic a intrat chiar ºi în casele gospodarilor din zona Livezeni-Iscroni ºi paznicul fondului de

vânãtoare a fost obligat sã-l împuºte dupã ce toate încercãrile de a-l goni în sãlbãticie au eºuat iar fiara s-a nãpustit asupra lui sã-l atace.

Pe de altã parte vina aparþine omului pentru cã a intrat în habitatul ursului dupã fructe de pãdure. Recoltarea necontrolatã a fãcut ca animalele sã nu-ºi mai gãseascã hranã suficientã în sãlbãticie ºi de foame a coborât spre livezile din zonele populate.

Maximilian GÂNJU

Militarii merg la mormântul lui Avram Iancu

Asociaþieri Naþionale Cultul Eroilor Regina Maria ajung din nou, la finele acestei sãptãmâni la Câmpeni ºi Þebea.

Nu vor sã se piardã în mulþimea de politicieni, aºa cum nu au fãcut-o nici în anii trecuþi, dar au în program sã îmbrace cu Tricolor monumentul de la Câmpeni ca ºi pe cel de la Þebea. Este

Cadrele Militare în Rezervã ºi Retragere din Valea Jiului, ca ºi membri

COMUNICAT DE PRESÃ PNL Petrila informeazã opinia publicã asupra faptului cã, deºi societatea localã de gospodãrie Edil Urban se aflã în stare de insolvenþã, administraþia localã ºi un grup de consilieri locali încearcã sã readucã în discuþie înfiinþarea unui post de conducere în cadrul acestei firme.

Grupul consilierilor PNL ºi Organizaþia PNL Petrila rãmân consecvenþi poziþiei adoptate pe acest subiect, considerând cã în condiþiile economice în care se afla societatea Edil Urban Petrila, nu se justificã înfiinþarea acestui nou post de conducere.

Mai mult, având în vedere

faptul cã majorarea tarifelor la gunoi a fost argumentatã cu lipsa resurselor financiare, în mod evident crearea unui nou post de conducere contravine principiilor pe care se bazeazã însãºi procedura de reorganizare judiciarã a societãþii. În acest context, PNL Petrila atrage atenþia autoritãþilor locale cã, indiferent de interesele politice care stau la baza propunerii de înfiinþare a unui nou post de director la Edil Urban, acest lucru contravine intereselor cetãþenilor din oraºul Petrila. În acest sens, grupul consilierilor PNL Petrila se va opune oricãrei încercãri de validare a unei alte organigrame a societãþii de gospodãrie, în Consiliul local ºi atrage atenþia cã astfel de practici nu pot fi tolerate.

Biroul de presã PNL Petrila

ub 1% din totalul contribuabililor din Petroºani plãtesc on line ºi asta în condiþiile în care aproape toatã populaþia a trecut pe la ghiºeu ca sã achite dãrile la stat.

În curând, însã, vor fi operaþionale douã platforme on line, una direct prin Primãria Petroºani, unde vom putea sã plãtim dãrile, direct din faþa calculatorului.

Vom evita deplasarea la ghiºeu, cozile ºi aglomeraþia, cu un simpli clik, din faþa calculatorului. Nu ne trebuie decât un card ce va fi emis de una dintre unitãþile bancare ce vor modul în care militarii au ºtiut mereu cã trebuie sã îºi cinsteascã înaintaºii, eroi ai neamului românesc.

Din delegaþie fac parte militari ºi foºti militari de carierã, iar la Câmpeni, ca ºi la Þebea vor da onorul ºi vor pãstra un moment de reculegere.

Activitãþile încep în jurul orei 10 la Câmpeni

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Actualitate 7 fi agreate, o parolã ºi un user name.

Apoi, impozitele ºi taxele locale vor fi achitate direct de acasã.

Sistemul are acum mici disfuncþionalitãþi, dar va fi operaþional în scurt timp, chiar dacã poate pentru anul acesta, când 90% dintre locuitori ºi-au achitat taxele, este un pic tardiv. Totuºi, el îi va sprijini pe cei plecaþi în strãinãtate. „Pot sã facã o cerere prin e-mail. Noi le trimitem un utilizator ºi o parolã, pe adresa de mail, dupã care ei urmeazã paºii de înregistrare a unui card

ºi apoi pot face plata.

Vrem sã demarãm ºi o platã pe pagina de web a primãriei. Acolo este un modul e-tax, dezvoltat de cãtre firma care ne oferã nouã aplicaþia de impozite ºi taxe ºi acum trebuie sã mai urmãm niºte paºi”, a precizat Alin Gal, ºef Serviciul Impozite ºi taxe Petroºani.

Sistemul are acum mici disfunþionalitãþi, fie cã vorbim despre ghiºeu.ro, fie de aplicaþia de pe site-ul primãriei, însã, în scurt timp va fi operaþional în totalitate.

Pânã acum, la Petroºani, 90 % din totalul persoanelor fizice au plãtit deja dãrile pentru 2015 ºi, cei care locuiesc în strãinãtate pot accesa aceastã platformã imediat ce va fi funþionalã la nivel naþional.

Diana MITRACHE

ºi apoi se mutã spre prânz la Þebea ºi sunt grupate sub genericul „Pe cãrarea vieþii Iancului”.

Oficial, serbãrile de la Þebea au loc în 13 septembrie, însã, deplsarea din Valea Jiului

a membrilor Asociaþiei Cadrelor Militare ºi în Rezervã ºi ai Asociaþiei Culturl Eroilor Regina Maria se va face în 12 septembrie, urmând ca ceremonialul lor sã fie unul pur militar.

Diana MITRACHE

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 10 Septembrie 2015

Henþ cu mâna

„Nu vã mai chinuiþi!”

Am fost mereu un fan al Naþionalei României. Cred cã dacã aº fi locuit în sau pe lângã Bucureºti, nu aº fi scãpat un joc.

Aºa, am vãzut doar douã partide live, în `69 România – Portugalia 1 – 0 ºi în `72 România – Ungaria 2 – 2.

Acum le vedem pe toate datoritã televiziunii, dar uneori mai bine nu le-am vedea...

Ce-a fost în ultima sãptãmânã, a fost o parodie a fotbalului naþional, ridicat la rangul de jenã.

Statisticile spun cã Naþionala României nu a mai avut un parcurs de patru meciuri la început de an fãrã a marca gol de pe vremea lui nea Angelo Niculescu.

Era prin 1968...

Acum, cu caraghioºii ãºtia de

Hoban, Florin Andone, Maxim (ce arãtare penibilã!), cu obosiþii de Sânmârtean, Chiricheº sau Keºeru sau cu uitaþii pe banca de rezerve Alibec, Steliano Filip, Bumba sau Moþi, vrem sã ajungem la turnee finale prin Europa sau aiurea pe planetã. Hai sã fim serioºi! Noi am fost la un pas de dezastru, cu amãrâþii din Ungaria sau Grecia ºi visãm la cai verzi pe pereþi. Iatã cã am ajuns la mâna - sau

Rugby, D.N.S (liga a II-a)

ªtiinþa Petroºani pe drumul cel bun

Jucãtorii ªtiinþei (în verde) ºi-au dominat adversarul de la Nãvodari la toate capitolele Victoriile aduc spec- un Florin Þandea în pânã la 17 – 0! tatori. Este concluzia mare vervã (a marcat Partea a doua a trasã în week-end-ul 18 puncte pentru jocului a fost echilitrecut pe stadionul din petroºeneni), ªtiinþa bratã, dar ªtiinþa a „Dealul Institutului”, începe bine, cu o lovireuºit sã facã faþã unde rugbiºtii de la turã de pedeapsã de 3 asaltului „marinarilor”, ªtiinþa Petroºani au – 0, apoi încã cinci în final rezultatul fiind avut la meciul cu puncte cu eseul lui de 23 – 19. Urmeazã Nãvodariul aproape Mirel Popescu, urmat sâmbãtã un joc extrem 200 spectatori, faþã de transformarea de greu în Capitalã, de primele jocuri ale aceluiaºi Þandea, cu tânãra echipã a returului, când abia se scorul ajungând la doua a Stelei. strângeau vreo 30 ETAPA 15 – 40! Echipa lui Alexandru Lupu ºi RCM Galati - CSM U 23 Bucuresti 31-45 Daniel Ivan a fãcut CSM Bucovina Suceava - RC Barlad 22-26 o figurã frumoasã CSUAV Arad - Polit. Unirea Iasi 14-20Stiinta Stiinta Petrosani - CS Navodari 23-19 în meciul cu ocupanta locului 2, RC Stejarul Buzau - CSA Steaua U 23 13-17 reuºind o victorie CLASAMENT meritatã cu 23 – 1 U 23 Bucuresti 13 13 0 0 547 130 +417 52 10 62 19, la capãtul unui 2 CS Navodari 14 10 1 3 360 235 +125 42 7 49 joc dramatic. Cu 3 RC Barlad 13 8 1 4 345 241 +104 34 6 40 4 5 6 7 8 9 10

Polit. Unirea Iasi RCM Galati CSA Steaua U 23 Bucovina Suceava Stiinta Petrosani Stejarul Buzau CSUAV Arad

12 12 10 14 12 14 14

7 7 6 4 4 3 1

0 0 0 0 0 0 0

5 253 5 273 4 265 10 241 8 206 11 178 13 160

149 +104 223 +50 172 +93 446 -205 310 -104 493 -315 429 -269

ETAPA A 16-A CS Navodari - CSUAV Arad Polit. Unirea Iasi - CSM Bucovina Suceava RC Barlad - RCM Galati CSM U 23 Bucuresti - RC Stejarul Buzau CSA Steaua U 23 - CS Stiinta Petrosani

28 28 24 16 16 12 2

9 7 4 6 4 0 2

37 35 28 22 20 12 4

piciorul... – feroezilor cu care jucãm un meci decisiv pe 8 octombrie, undeva pe la Cercul Polar de Nord. Antrenorul Puiu Iordãnescu, despre care cred în continuare în amintirea frumoaselor nopþi din 1994 ºi 1998 cã este cel mai potrivit la Naþionalã, trebuie sã gãseascã soluþiile din a face din nimic... bici! ªi asta pentru cã nu mai avem de unde alege. Nici nu mai ai cum, când pe la marile (!) echipe din cam-

pionatul intern, mai mult de jumãtate din loturi sunt alcãtuite din senegalezi, ghanezi, surinamezi, nigerieni ºi alte popoare vecine sau prietene. Eu înþeleg cã strãinii ãºtia fac bara – bara cu samsarii lor, dar dacã nimeni nu opreºte fenomenul, în 3 – 4 ani o sã ne fie greu sã ne batem ºi cu Liechtenstein-ul sau Gibraltarul. Degeaba chinuim o generaþie care nu mai este interesatã doar de avantaje materiale prin

þãri arabe ºi asiatice.

Nu va face nimic, iar dacã printr-un noroc ne calificãm la Europene, nu ºtiu la ce ne-ar folosi.

Regretele lui Szoradi...

Marius Szoradi, taciturnul antrenor al Vulcanului, a reacþionat dupã meciul CS Vulcan - Inter Petrila: „Regret sincer ieºirea faþã de asistentul Viorel Miclean, nu-mi stã în caracter sã fac aºa ceva. M-am lãsat dus de valul nervilor din grupul nostru ºi a ieºit ce-a ieºit... A fost un joc tensionat, noi ne-am dorit mult victoria ºi astfel s-a ajuns la aceste situaþii. Recunosc, Inter Petrila a fost mai bunã decât noi”.

Antrenorul Marius Szoradi nu înþelege ce i se întamplã la început de septembrie....

FOTBAL, LIGA A V-A - HUNEDOARA

JUMÃTATE NEÎNVINSE! Dupã douã etape, ºapte dintre cele 14 echipe sunt neînvinse.

Campioana en titre (seria 1) Cetate Rãchitova a reuºit un clar 3 – 0 cu Mãgura Pui, Em. Bãiconi, Mailat ºi Pãran semnând golurile. La 2 – 0, A. Turcu a ratat un penalty apãrat de portarul gazdelor.

Ov. Ciolea (Mãgura Pui) nedumirit de ce i se întâmplã la Rãchitova

Paginã realizatã de Genu TUÞU