Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 933
Cronica Vãii Jiului Marti, 1 Septembrie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
2016 ar putea aduce impozite mai mari
S
tã în mâna consiliilor locale. Este vorba despre creºterea impozitelor pentru locuinþe ºi chiar de 20 de ori mai mari pentru spaþiile comerciale ar putea plãti persoanele fizice începând de la anul. Acest lucru tine de noul cod fiscal. Sistemul de impozitare a proprietãþilor imobiliare se va schimba radical, din 2016, conform noului cod. Cele mai afectate vor fi persoanele fizice care deþin clãdiri nerezidenþiale, folosite în scop economic, adicã spaþii comerciale sau de birouri. Destinaþia clãdirii - rezidenþialã sau nerezidenþialã - este principalul criteriu în funcþie de care se vor stabili taxele locale de anul viitor. În prezent, Codul fiscal nu
face aceastã distincþie ºi instituie formulele de calcul (cota de impozit, valoarea impozabilã) în funcþie de statutul proprietarului: persoanã fizicã sau juridicã. Persoanele fizice care acum plãtesc aceleaºi impozite, indiferent de scopul în care este utilizat imobilul, vor datora mai mult, din 2016. Pentru spaþiile comerciale sau de birouri, vor plãti exact ca firmele. Taxa va fi cel puþin dublã ºi va putea ajunge chiar de 20 de ori mai mare. Nivelul va depinde de decizia consiliilor locale care vor putea alege o cotã din intervalul 0,2%1,3%. În cazul în care nu existã un raport de evaluare, cota de impozit va fi 2%. Toate aceste lucruri nu reprezintã un motiv de îngrijorare pentru cã acest impozit s-ar putea sã nu se mãreascã ºi din punctul de vedere cã anul 2016 este ºi un an electoral în care toate partidele politice vor veni cu tot felul de promisiuni în care totul va fi doar lapte ºi miere. Monika BACIU
Susþinerea CEH, subiect de propagandã electoralã
Vochiþoiu ºi Nistor nu îºi leagã numele de lacãtul de pe CEH
Î
ngrijoraþi de soarta mineritului ºi a energiei doar la nivel declarativ. Cel puþin asta reiese din (ne)faptele parlamentarilor judeþului Hunedoara care au fost absenþi la dezbaterea publicã organizatã de Primãria Petroºani pe tema Complexului Energetic Hunedoara. >>> PAGINA A 3-A
170.000 de lei pentru continuarea lucrãrilor
Grãdiniþa de la IG Duca se “construieºte” cu câte o cãrãmidã în minus
lþi bani pentru grãdiniþa de la IG A Duca. Consilierii locali de la Petroºani au rectificat bugetul local, astfel au alocat încã 170.000 de lei pentru ceea ce ar trebui sã devinã grãdiniþã cu program prelungit. În tot acest timp, structura existentã se degradeazã pe zi ce trece. Cãrãmizile deja au început sã se erodeze ºi sã cadã, iar în clãdire ºi-au fãcut
adãpost oamenii strãzii ºi drogaþii. Acum, municipalitatea a alocat suma de 170.000 de lei pentru continuarea lucrãrilor. Clãdirea, care ar fi trebuit sã devinã un edificiu de
educaþie pentru sute de copii din Petroºani, a ajuns un loc unde boschetarii îºi duc veacul ºi unde persoane diferite se pot droga. Incinta clãdirii a ajuns depozit de gunoaie ºi
adãpost pentru boschetari. Mai grav este faptul cã aici se gãsesc ºi sticle întregi de prenadez, dar ºi pungi cu ajutorul cãrora aceastã substanþã a fost inhalatã. Construcþia edificiului nu a fost finalizatã, iar miniºtrii dau vina pe autoritãþile locale. Condamnatã sã rãmânã la stadiu de construcþie neterminatã sau, mai bine spus, ruinã. Aceasta pare sã fie soarta grãdiniþei de lângã ªcoala Generalã „I.G.Duca” din Petroºani, pentru care nu se mai gãsesc fonduri în vederea finalizãrii ei. Asta în ciuda faptului cã ar fi nevoie de locuri suplimentare în grãdiniþe, însã Ministerul Educaþiei nu a mai gãsit în
conturi sumele necesare finalizãrii lucrãrilor. Construcþia acestui edificiu a început în anul 2007 ºi nici pânã în prezent nu a fost finalizatã. Pânã la acest stadiu, lucrarea a fost executatã de SC Simar SRL, firmã controlatã de omul de afaceri Alin Simota, care a câºtigat licitaþia organizatã în anul 2007. A încasat aproximativ 1,2 milioane de lei, dar construcþia este departe de a fi finalizatã. Valoarea de adjudecare a fost de puþin peste 1,5 milioane de lei, iar grãdiniþa trebuia finalizatã dupã 14 luni de la demararea construcþiei, respectiv 30.12.2008. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Septembrie 2015
Copiii din Dallas, ÎMBOLNÃVIÞI DE MIZERIE U n numãr de 36 de locuitori ai Cartierului denumit Dallas, dupã celebrul serial american, s-au îmbolnãvit de hepatitã din cauza mizeriei în care trãîesc. Direcþia de Sãnãtate Publicã a fãcut mai multe verificãri ºi a tras concluziile, în urma îmbolnãvirii în masã a celor ce stau în blocurile turn ale Vulcanului.
va hepatitei de tip A pentru copii, la cei care au fost în contact în acea zonã. Supravegherea cazurilor se face în continuare ºi noi sperãm sã se continue prin medicii de familie, educaþia pentru sãnãtate, ca sã le arãtãm pãrinþilor ce importanþã are igiena”, a mai adãugat purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Din pãcate, cei mai mulþi sunt copii, iar bolnavii au ajuns toþi la spitalul de boli contagioase de la Vulcan.
Tocmai din acest motiv, mãsurile au fost luate ºi în unitãþile de învãþãmânt, mai ales cã mai e puþin ºi începe ºcoala. „Majoritatea sunt cazuri care au apãrut la copii, adolescenþi ºi adulþi tineri. S-au anunþat medicii de familie, iar împreunã cu aceºtia s-a fãcut dezinfecþia la unitãþile ºcolare, pentru cã primele cazuri au apãrut în ultimele zile de ºcoalã, la copii de la o grãdiniþã, cât ºi dezinfecþia la familiile la care au apãrut
cazurile de hepatitã”, a mai spus sursa citatã. Primele îmbolnãviri au fost sesizate la începutul verii ºi, de atunci, un val de bolnavi de hepatitã au ajuns la spital. De vinã sunt, cu siguranþã, mizeriile din jurul blocurilor în care au locuit. Cei mai mulþi locuiesc în familii sãrace, pentru cã acum 18 ani pãrinþii lor s-au disponibilizat ºi de atunci au rãmas sã trãiascã din ajutoare sociale. Diana MITRACHE
Inspectorii Apelor Române cautã vinovaþii pentru poluarea de pe Jiul de Est
când Jiul are un debit normal, este acoperitã ºi deversarea se face pe fundul albiei astfel cã este mai greu de sesizat. Poluarea ar putea proveni ori de la unitatea minierã cât ºi de
la cei care au în apropiere garaje în care fac reparaþii auto ºi care ar putea fi branºaþi la reþeaua industrialã de canalizare. Maximilian GÂNJU
Stau printre tone de deºeuri, mizerii, ºobolani ºi conducte cu dejecþii sparte în scara blocului, iar din acest motiv s-au îmbolnãvit de hepatitã. Asta susþin acum reprezentanþii DSP, care au luat probe din apã ºi din apartamentele în care locuiesc cei care s-au îmbolnãvit ºi acum au tras concluziile. Din pãcate, cei mai mulþi sunt copii ºi adolescenþi, care au nevoie de mai multã educaþie, pentru a înþelege cã trebuie sã se spele pe mâini. Asta, dacã au
apã potabilã în apartamente. „Partea de control în sãnãtate publicã a DSP a recoltat probe de apã din cele 3 blocuri în care au apãrut cazurile ºi s-a ajuns la concluzia cã apa potabilã de reþea este potabilã din toate punctele de vedere ºi nu s-au gãsit indicatori modificaþi la apa recoltatã. Deci, putem spune cã hepatita de tip A este, din nou, boala mâinilor murdare”, a spus dr. Cecilia Birãu, purtãtor de cuvânt al DSP
Hunedoara. Mizeria este ºi se poate observa cu ochiul liber, în jurul blocurilor. Acolo sunt depozitate deºeuri ºi ºobolanii, goangele, cãldura de peste varã ºi câinii ori pisicile, au împânzit zona de microbi. DSP a ºi dispus mãsuri în acest sens, pentru cã nu a gãsit defecþiuni la sistemele de alimentare cu apã, iar acum au apelat la medicii de familie. „Împreunã cu medicii de familie s-a fãcut vaccinarea copiilor cu vaccin împotri-
M
ai multe reziduuri petroliere au fost gãsite pe apa Jiului, în zona minei Livezeni. Câþiva localnici au sesizat existenþa unor produse petroliere într-un canal ºi asta acum, când Jiul de Est a scãzut foarte mult din cauza secetei, iar responsabilii de la Apele Române au demarat o anchetã. O echipã complexã din cadrul Sistemul Hidrotehnic Independent (SHI) Petroºani, unitate aflatã în subordinea Administraþiei Bazinale de Apa Jiu – Craiova a demarat o verificare în cazul poluãrii cu substanþe petroliere, semnalatã pe Jiul de Est. Potrivit directorului SHI Petroºani, Sorin Corici, ieri dimineaþã, mai mulþi specialiºti au început o verificare în urma cãreia sã poatã stabili cine se face vinovat de poluare, iar
în urma anchetei vor fi luate ºi mãsurile de sancþionare de care dispun inspectorii de la Apele Române. „Avem o echipã formatã din analiºti de la laborator ºi de la resurse de apã în teren ºi aceºtia verificã sursa de poluare. Sper sã o identificãm ºi sã luãm mãsurile de rigoare”, a spus Sorin Corici, ºef Sistemul Hidrotehnic Valea Jiului. Incidentul eco-
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
logic de pe Jiul de Est a fost observat, sâmbãtã dimineaþa, de cãtre mai mulþi localnici aflaþi la pescuit, în
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
zona transportorului de cãrbune al Minei Livezeni din Petroºani. Scãderea debitului Jiului a scos la ivealã o conductã ce pare a fi o reþea de canalizare industrialã care vine din incinta exploatãrii ºi pe care este deversatã apã uzatã, în special cu produse de origine petrolierã. Potrivit specialiºtilor, existã suspiciunea ca aceste reziduuri sã provinã de la minã, sau de la cei care au în apropiere garaje. Deocamdatã se fac cercetãri, iar cei în cauzã, dacã vor fi identificaþi, vor fi amendaþi. Oamenii spun cã reþeaua industrialã de canal ce ar putea aparþine exploatãrii miniere,
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti 1 Septembrie 2015
Susþinerea CEH, subiect de propagandã electoralã
Vochiþoiu ºi Nistor nu îºi leagã numele de lacãtul de pe CEH
Î
ngrijoraþi de soarta mineritului ºi a energiei doar la nivel declarativ. Cel puþin asta reiese din (ne)faptele parlamentarilor judeþului Hunedoara care au fost absenþi la dezbaterea publicã organizatã de Primãria Petroºani pe tema Complexului Energetic Hunedoara.
Doi din zece Doi din zece. Nu este vorba de vreo combinaþie magicã la vreo loterie ci de numãrul parlamentarilor judeþului Hunedoara au fost prezenþi la evenimentul organizat de primarul municipiului Petroºani Tiberiu Iacob Ridzi. Deputatul PSD Cristian Resmeriþã ºi deputatul PNL Carmen Hãrãu
au fost singurii parlamentari care mãcar au fost prezenþi la aceastã dezbatere a cãrei concluzii sunt sumbre. Senatorul de Valea Jiului Haralambie Vochiþoiu care se declarã un militant înverºunat pentru salvarea locurilor de muncã ºi a Complexului Energetic Hunedoara a fost marele absent al acestei dezbateri. Ori de câte ori are posilibilitatea, acesta susþine
verbal Complexul Energetic însã la întâlnirea dintre factorii decidenþi, politici, administrativi ºi sindicaliºti nu a fost prezent. Vochiþoiu spune cã este la curent cu problemele Complexului Energetic Hunedoara ºi în plus acesta trebuie sã ºtie care sunt dificultãþile
Stare de necesitate.
Statul importã cãrbune
S
tatul român pregãteºte un import de cãrbune. Fãrã un buget de venituri ºi cheltuieli aprobat pentru Complexul Energetic Hunedoara ºi cu stocurile la zero, statul român vrea sã achiziþioneze cãrbune din import. “Bugetul de venituri ºi cheltuieli e depãºit ºi dacã nu se aprobã rpin memorandum vom importa cãrbune ºi îl vom amesteca cu cel românesc. Nu putem începe demersurile pentru import pentru cã nu sunt bani la buget. În cel mult douã sãptãmâni vrem sã tranºãm problema”, a declarat Aurelian Ghimpãu, preºedintele CA al CEH. Termocentrala Paroºeni este opritã din cauzã cã nu este cãrbune, iar la iarnã zeci de mii de abonaþi ai serviciilor de termoficare din judeþ nu vor avea cu ce sã se încâlzeascã. Astfel,
oficialii Ministerului Energiei pregãtesc un import din cauza stãrii de necesitate. Legat de import, DNA verificã mai multe documente în acest sens. Procurorii investigheazã importul a 400.000 de tone de cãrbune din Ferederaþia Rusã, prin companii din Ungaria ºi Elveþia. În noiembrie 2011, Complexul Energetic Hunedoara publicã un anunþ pentru import de cãrbune. Nu organizeazã licitaþie. Negociazã direct cu traderul internaþional de produse energetice Societatea Vitol din Elveþia. Primul lot, de 63.000 de tone de cãrbune, este cumpãrat cu 99,2 euro/tonã. Apoi, mai sunt încheiate cinci acte adiþionale pentru încã 157.000 tone de cãrbune. La jumãtatea anului 2012, compania de stat încheie un nou contract cu Vitol. Alte 200.000 tone de cãrbune sunt cumpãrate
din minerit având în vedere faptul cã a lucrat la minã. Haralambie Vochiþoiu a fost strungar Umirom Petrosani în perioada 1988 – 1991, apoi din 1991 pânã în 1997 muncitor E. M. Petrila, din 1997 pânã în 2001 acesta a avansat fiind inger la Mina Petrila. Nu odatã senatorul de Valea Jiului a organizat conferinþe de presã pe
Termoficarea – marea problemã a judeþului
P prin negociere directã. De aceasta datã, Electrocentrale Deva nu mai publicã niciun anunþ internaþional. Director general este Costel Alic, membru PSD ºi fost prefect de Hunedoara. Tot la finalul lui 2011, o altã companie maghiarã, GR Carbon KFT, câºtiga un contract pentru livrarea a 20.000 tone de cãrbune. În ianuarie 2012, compania cedeazã contractul cãtre Train Hungary KFT. Peste o lunã, Electrocentrale Deva semneazã un act adiþional, pentru o cantitate suplimentarã, de 8.950 tone de cãrbune. Costul total este de 2 milioane euro. Monika BACIU
entru cã nu este stoc de cãrbune, iar situaþia de la cele douã termocentrale din Paroºeni ºi Mintia nu este deloc favorabilã, primarii din Deva ºi Petroºani au sesizat inclusiv Guvernul ºi Preºedinþia. Mai mult, la finele sãptãmânii trecute a avut loc ºi o confruntare cu cei veniþi de la Bucureºti pe probleme de minerit, dar, în ciuda previziunilor sumbre, mai sunt speranþe pentru aceastã iarnã. Prezent la Petroºani pentru o întâlnire cu factorii de rãspundere din Valea Jiului, Emilian Ghimpãu a dat verdictul final: ultima tonã de huilã va fi scoasã în 2018. Pânã atunci, însã, trebuie asiguratã termoficarea
tema Complexului Energetic Hunedoara aducând la masa discuþiilor diferiþi oficiali care au vociferat cã Guvernul României ºi Victor Ponta susþin DECLARATIV Complexul Energetic Hunedoara. Aceste declaraþii au fost contrazise oficial de preºedintele CA al CEH care a scãpat porumbelul ºi a declarat cã anul 2018 este anul în care din Valea Jiului se va scoate ultima lopatã de cãrbune. Senatorul a fost însã reprezentat de ºefa de cabinet care i-a transmis acestuia masajul discuþiilor. Un alt parlamentar care a declarat de nenumãrate ori cã susþine funcþionarea Complexului Energetic Hunedoara a fost Laurenþiu Nistor. pentru acest an, iar Tiberiu Iacob Ridzi crede cã va gãsi soluþia salvatoare, mai ales cã a ºi sesizat Guvernul României, pe însuºi premierul Victor Ponta, ca ºi pe preºedintele Klaus Iohannis. „Lucrurile nu sunt foarte bune pentru noi. Marea problemã, despre care s-a discutat ºi la întâlnirea de la finele sãptãmânii trecute, a fost legatã de asigurarea cãrbunelui la termocentrala Mintia ºi Paroºeni. Eu sper ca în septembrie sã avem o soluþie, sau o veste favorabilã, sã avem asigurat stocul de cãrbune pentru a putea asigura stocul de cãrbune pentru energia necesarã termoficãrii,
Când a avut ocazia de a sta faþã în faþã cu mulþimea acesta a fost absent. În schimb, Nistor a participat cu o zi mai târziu la un eveniment care nu reprezintã un interes major pentru Valea Jiului. Aniversarea a 145 de ani de funcþionare a gãrii din Petroºani, acþiune organizatã sub marca PSD, l-a avut ca invitat pe cel care a susþinut în funcþie la conducerea CEH, directorii care nu au fãcut altceva decât sã punã pe butuci aceastã entitate. Astfel, energia ºi mineritul din judeþul Hunedoara reprezintã pentru politicieni doar subiect de propagandã electoralã. Niciunul nu vrea ca numele sãu sã fie legat de punerea lacãtului pe aceastã industrie care are încã peste 6000 de angajaþi. Monika BACIU atât la Petroºani, cât ºi la Deva”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Întâlnirea de la Petroºani a scos la ivealã faptul cã mineritul este pe cale de a se închide, iar anul acesta este primul în care minerii nu pot asigura stocul de cãrbune necesar funcþionãrii celor douã termocentrale. Ambele sunt oprite de mai bine de o lunã ºi, pe tot parcursul anului, au funcþionat cu intermitenþe. În plus, investiþiile de la Termocentrala Paroºeni, ca ºi de la Mintia sunt mult întârziate, chiar dacã Guvernul a promis banii încã din aprilie. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cer alocaþii în þara în care muncesc Dupã bacul
Z
eci de hunedoreni care lucreazã în strãinãtate au bãtut la uºa Agenþiei Judeþene pentru Prestaþii Sociale Hunedoara, pentru a-ºi obþine documentele necesare întocmirii dosarului pentru alocaþia copilului. Alocaþia copilului este substanþial mai mare în þãrile din vestul Europei, iar hunedorenii care muncesc legal în aceste state au dreptul de a beneficia de alocaþia copilului la valoarea din aceste þãri. Din acest motiv, foarte mulþi au ajuns la Agenþia Judeþeanã pentru Prestaþii Sociale Hunedoara ºi au cerut documentele justificative pentru a-ºi face „transferul” dosarului în þãrile în care lucreazã de unde încaseazã alocaþia copilului, chiar dacã micuþii stau în þarã.
de toamnã, admitere la Universitate
R
Stranierii beneficiazã de un regulament adoptat la nivelul Uniunii Europene, în condiþiile în care aceºtia plãtesc taxe la nivelul statului în care lucreazã. Procedura pe care trebuie sã o parcurgã hunedorenii pentru obþinerea alocaþiei europene începe la
Ultima ºansã pentru a deveni liceeni
repartizarea la Îetapãncepe liceu. Cea de-a treia de repartizare la liceu va avea loc în cursul acestei sãptãmâni, mai exact în perioada 3-4 septembrie.
În primele douã zile din luna septembrie, se vor desfãºura probele de aptitudini sau de verificare a cunoºtinþelor de limbã modernã sau maternã. A treia etapã de admitere în
Agenþia Judeþeanã pentru Prestaþii Sociale unde completeazã formularele necesare, iar dupã ce vor fi verificate toate datele completate în document ºi dosarul este aprobat, banii le intrã în conturi. Maximilian GÂNJU
învãþãmântul liceal de stat se organizeazã pentru candidaþii din seria curentã, precum ºi pentru cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani pânã la data începerii cursurilor anului ºcolar 2015-2016. În etapa a treia de admitere vor participa: candidaþii nerepartizaþi, candidaþii care nu s-au înscris la unitatea de învãþãmânt unde au fost repartizaþi, elevii cu sitaþia neîncheiatã/corigenþi la sfârºitul clasei a VIII-a, care au promovat clasa a VIII-a dupã examenele de amânare/corigenþã, elevii care nu au promovat clasa a IX-a în anul ºcolar 2014-2015 sau în anii anteriori. Monika BACIU
ezultatele examenului de bacalaureat vor fi afiºate astãzi, iar reprezentanþii Universitãþii din Petroºani sperã ca acum sã se ocupe toate locurile bugetate care au rãmas disponibile dupã prima etapã de repartizare. Dupã etapa de repartizare a candidaþilor din varã, la Universitatea din Petroºani au mai rãmas disponibile 275 de locuri bugetate, 266 la studiile universitare de licenþã ºi 9 la studiile universitare de masterat. Cele mai multe locuri disponibile la studiile uni-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Septembrie 2015 versitare de licenþã sunt la Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã, specializarea inginerie electricã ºi energeticã. În ceea ce priveºte Facultatea de Mine cele mai multe locuri disponibile sunt la specilizarea Mine, Petrol ºi gaze – inginerie minierã. 37 de locuri bugetate mai sunt disponibile la aceastã specializare. La polul opus, cele mai puþine locuri disponibile sunt la Facultatea de ªtiinþe. Aici, la mai multe domenii de studii toate locurile bugetate au fost ocupate încã din prima sesiune de admitere. La Facultatea de ªtiinþe cele mai multe locuri vacante sunt la specializarea matematicã – informaticã. În ceea ce priveºte studiile universitare de masterat, cele nouã locuri disponibile sunt la Facultatea de ªtiinþe la domeniul de studii matematicã didacticã. Monika BACIU
Au vizitat Craiova
Î
n vizitã prin þarã. Dascãlii de la ªcoala Generalã Numãrul 7 din Petroºani au decis sã îi ducã pe elevi în vizitã rpin oraºele þãrii. Astfel, la sfârºitul sãptãmânii trecute, cei mici au fost în vizitã în municipiul Craiova. “100 de elevi ºi 15 cadre didactice de la ªcoala Gimnazialã Nr.7 din Petroºani au vizitat municipiul Craiova. Excursia a fost una dintre activitãþile cultural-reacreative organizate în cadrul proiectului POSDRU 151551 "Stop abandonului ºcolar!". Au fost vizitate Catedrala
Vine viitura pe Jiu
J Primãria Lupeni alocã bani pentru serviciul de ecarisaj
A
dministraþia localã de la Lupeni îºi va achita contribuþia cãtre Asociaþia Judeþeanã pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân.
Cei de la Lupeni au fost menþionaþi ca aflându-se printre cei care nu ºi-au achitat contribuþia cãtre serviciul de ecarisaj. Fiecare unitate administrativ-teritorialã trebuie sã achite anual o contribuþie de 2,5 lei/cap de locuitor. Astfel, municipalitatea de la Lupeni va scoate din visterie aproape 60 de mii de lei. “Având în vedere adresa emisã de Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Seviciul Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân prin care ne este transmisã hotãrârea Adunãrii Generale a Asociaþiei de stabilire a
Mitropolitanã "Sf. Dumitru", Muzeul Olteniei - secþia de ºtiinþe, Grãdina zoologicã ºi Parcul Nicolae Romanescu, centrul nou ºi centrul vechi din Cetatea Bãniei.”, spun reprezentanþii ªcolii Generale Numãrul 7 din Petroºani. Sub egida „Stop abandonului ºcolar!”, timp de opt luni, prin intermediul unui proiect gestionat de ªcoala numãrul 7 din Petroºani ºi aministraþia localã din capitala Vãii Jiului, se deruleazã un proiect în valoare de peste 842.000 de lei. Banii vor ajunge, în parte, la copiii care provin din familii cu probleme sociale. Numai în Petroºani sunt incluºi în acest proiect aproximativ 140 de copii, care primesc lunar o bursã lunarã de 400 de lei, timp de opt luni, doar cu condiþia sã nu absenþeze de la cursuri. Celor din Petroºani li se adaugã ºi alþii din Lupeni. Aceºti copii vor fi consiliaþi zilnic de cãtre profesorii lor. În Petroºani, centrul educaþional este la ªcoala numãrul 7, unde 28 de cadre didactice vor lucra cu aceºti copii. În acest proiect cu finanþare europeanã sunt cuprinse 4 ºcoli, din care douã sunt în Petroºani ºi Lupeni, iar celelalte douã în oraºul Sadova ºi Filiaºi. Monika BACIU
cotizaþiei membrilor asociaþiei în cuantum de 2,5 lei/locuitor, rezultând o valoare anualã a cotizaþiei de 58,50 mii lei pentru municipiul Lupeni”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre. Bugetul municipalitãþii permite plata cotizaþiei, astfel cã banii se alocã asociaþiei. “Analiza execuþiei bugetare la data de 15.08.2015 precum ºi analiza necesarului de cheltuieli pânã la sfârºitul anului pe fiecare capitol informez Consiliul Local cã suma poate fi suportatã din bugetul local”, se mai aratã în nota de fundametare a proiectului. Cotizaþia pentru asociaþia înfiinþatã pentru a rezolva problema câinilor comunitari la nivelul judeþului este de 2,5 lei pe cap de locuitor/an. Din suma alocatã pentru acest serviciu, rezultã cã la Lupeni sunt 23.390 de persoane.
iul va fi marþi în creºtere, pentru cã de luni s-a demarat procedura de golire a barajului de la Valea de Peºti. Populaþia a fost deja avertizatã ºi Jiul de Vest va creºte, ca ºi Jiul în defileul spre Gorj, cu maxim o jumãtate de metru. Pentru prima datã în ultimii 40 de ani, la Valea de Peºti se fac reparaþii ºi apa va fi golitã din baraj. Procedura a început de luni ºi timp de câteva zile va fi golitã toatã acumlarea de apã. Asta va crea pe Jiu o viiturã ce va creºte puþin nivelul apei, care oricum este acum foarte scãzut, din
Monika BACIU
cauza secetei. „În cursul zilei de luni, 31 august, se fac manevrele de golire. Am anunþat toþi factorii responsabili, inclusiv primãriile ºi avem câteva firme care lucreazã pe Jiu, ca sã îºi ia mãsurile de riguare. O sã creascã nivelul cu 40 cm”, a declarat Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic din Valea Jiului. Viitura va fi sesizabilã de marþi ºi cei care obiºnuiesc sã îºi pascã vitele, ori sã treacã peste apã, ºtiind cã este micã, sunt sfãtuiþi sã evite Jiul de Est ºi Jiul din Defileul Jiului. În zilele urmãtoare vor fi scoºi ºi peºtii din apã, iar apoi vor începe lucrãrile de reparaþii programate.
ªeful Poliþiei Aninoasa a scos o localnicã din casa care-i luase foc
U
n incendiu devastator se putea solda cu pierderi de vieþi omeneºti dacã nu era observat la timp de cãtre un poliþist din Aninoasa.
Alãturi de un localnic, acesta a scos o pensionarã din casa care ardea ca o torþã ºi pânã la sosirea echipelor de intervenþie ale pompierilor a pus la adãpost ºi animalele din gospodãrie. Dezastrul a avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute, iar casa cuprinsã de flãcãri se Diana MITRACHE aflã în zona Iscroni, pe un deal unde accesul se face greoi. Focul a fost observat de cãtre ºeful Poliþiei Aninoasa ºi împreunã cu un localnic aceºtia au pornit spre gospodãrie. Potrivit unor surse, comisarul Nicolae Airinei se afla într-o verificare pe raza localitãþii, dupã ce în urmã cu douã zile organizase o acþiune
ªosetele de lânã ale bunicii, moft pentru strãini
S
trãinii ar da orice sã îi poarte. Mulþi dintre turiºtii strãini care viziteazã zona noastrã sunt foarte încântaþi de lucrurile de artizanat pe care le vãd aici.
Dar la mare cãutare de departe sunt ciorapii de lânã care de când au fost descoperiþi de cãtre turiºtii strãini sunt pe primul loc în topul preferinþelor acestora. Mulþi dintre aceºtia îºi achiziþioneazã mai multe perechi în vezitele pe care le fac pe meleagurile noastre ºi mai mult decât atât dau comanda femeilor care confecþioneazã astfel de ciorapi pentru cã acestea sã facã cât mai multe perechi posibil
pentru a fi trimise în strãinãtate unde preþul lor poate ajunge ºi la 15-20 de euro. „În fiecare an cînd vin în România trec ºi pe la tanti Lenuta în Valea Jiului pentru cîteva perechi din faimoºii ei ciorapi de lînã. Chiar dacã poate pe moment nu are sã-mi dea mai mult de douã, trei perechi pentru cã cererea este foarte mare, are adresa mea din Germania ºi acolo
îmi trimite în fiecare an un colet cu mai multe perechi pe care eu le comercializez mai departe pentru cã nemþii sînt pur ºi simplu înnebuniþi de aceste lucruri pe care ei le considerã de artizanat”, ne povesteºte o româncã stabilitã în Germania. Mai mult decât atât cererea este foarte mare ºi în Italia sau în Spania mai ales cã acolo sînt comunitãþi mari de
romani ºi unde numãrul persoanelor plecate din Valea Jiului este foarte mare. Toate aceste persoane plecate au acasã cîte o mamã sau o bunicã, care le face astfel de ciorapi care pentru noi au cu totul ºi cu totul alt scop, dar pentru strãini sînt adevãrate obiecte de artã pentru care sunt dispuºi sã îºi deschidã larg portofelele. „Am doi copii care sunt plecaþi în
de amploare pentru destructurarea unor clanuri interlope. Când au ajuns la locul incendiului, cei doi au constatat cã proprietara locuinþei nici mãcar nu ºtia cã-i arde casa. „Acoperiºul ardea ca o torþã ºi bãtrâna era în casã, stãtea pe canapea. Nu ºtia ce se întâmplã ºi oricând se putea prãbuºi acoperiºul în flãcãri peste ea”, spune localnicul care a intervenit alãturi de angajatul IPJ Hunedoara. Poliþistul a intrat în locuinþa cuprinsã de flãcãri ºi a gãsit-o pe femeie uitându-se la televizor. Împreunã cu localnicul au scos-o pe femeie ºi au dus-o la loc sigur, iar pânã când echipajele de pompieri au reuºit sã Italia de cîþiva ani de zile. Obiºnuiþi ca acasã în iernile friguroase cînd purtau ciorapi de lînã fãcuþi de mine, aºa s-au obiºnuit ºi în Italia. Dupã prima iarnã m-a sunat fica mea ºi mi-a zis cã trebuie neapãrat sã îi fac cît mai multe astfel de perechi pentru cã italienii au fost înnebuniþi dupã ei ºi cã nu mai are nicio pereche pentru ea. Toate le-a dat prietenilor de acolo care au fost dispuºi sã mã plãteascã pentru a le face cît mai
ajungã la locul intervenþiei, cei doi au mai salvat ºi câteva animale din gospodãrie. Totodatã a fost scoasã o butelie de aragaz aflatã în bucãtãrie, care putea exploda în orice moment. Pentru cã incendiul a fost observat la timp o poarte însemnatã a casei a fost salvatã, iar pensionara nu a rãmas pe drumuri. La locul dezastrului a ajuns ºi primarul localitãþii Aninoasa, Nicolae Dunca ºi a promis pensionarei cã-i va da un ajutor de la primãrie pentru a-ºi reface casa, mai ales cã bãtrâna nu mai are pe nimeni care sã o ajute. Maximilian GÂNJU multe perechi, atît de mult le-au plãcut”, ne spune o bunicuþã care face astfel de ciorapi. Existã foarte multe lucruri din care Valea Jiului ar avea de cîºtigat chiar dacã nu la scarã industrialã dar dacã fiecare ar fi încurajat sã facã ceea ce ºtie mai bine, din toate aceste meºteºuguri oamenii ar cîºtiga ceva bani iar vorba s-ar duce mai departe ceea ce nu ar fi un lucru rãu. Monika BACIU
4 Actualitate
Cer alocaþii în þara în care muncesc Dupã bacul
Z
eci de hunedoreni care lucreazã în strãinãtate au bãtut la uºa Agenþiei Judeþene pentru Prestaþii Sociale Hunedoara, pentru a-ºi obþine documentele necesare întocmirii dosarului pentru alocaþia copilului. Alocaþia copilului este substanþial mai mare în þãrile din vestul Europei, iar hunedorenii care muncesc legal în aceste state au dreptul de a beneficia de alocaþia copilului la valoarea din aceste þãri. Din acest motiv, foarte mulþi au ajuns la Agenþia Judeþeanã pentru Prestaþii Sociale Hunedoara ºi au cerut documentele justificative pentru a-ºi face „transferul” dosarului în þãrile în care lucreazã de unde încaseazã alocaþia copilului, chiar dacã micuþii stau în þarã.
de toamnã, admitere la Universitate
R
Stranierii beneficiazã de un regulament adoptat la nivelul Uniunii Europene, în condiþiile în care aceºtia plãtesc taxe la nivelul statului în care lucreazã. Procedura pe care trebuie sã o parcurgã hunedorenii pentru obþinerea alocaþiei europene începe la
Ultima ºansã pentru a deveni liceeni
repartizarea la Îetapãncepe liceu. Cea de-a treia de repartizare la liceu va avea loc în cursul acestei sãptãmâni, mai exact în perioada 3-4 septembrie.
În primele douã zile din luna septembrie, se vor desfãºura probele de aptitudini sau de verificare a cunoºtinþelor de limbã modernã sau maternã. A treia etapã de admitere în
Agenþia Judeþeanã pentru Prestaþii Sociale unde completeazã formularele necesare, iar dupã ce vor fi verificate toate datele completate în document ºi dosarul este aprobat, banii le intrã în conturi. Maximilian GÂNJU
învãþãmântul liceal de stat se organizeazã pentru candidaþii din seria curentã, precum ºi pentru cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani pânã la data începerii cursurilor anului ºcolar 2015-2016. În etapa a treia de admitere vor participa: candidaþii nerepartizaþi, candidaþii care nu s-au înscris la unitatea de învãþãmânt unde au fost repartizaþi, elevii cu sitaþia neîncheiatã/corigenþi la sfârºitul clasei a VIII-a, care au promovat clasa a VIII-a dupã examenele de amânare/corigenþã, elevii care nu au promovat clasa a IX-a în anul ºcolar 2014-2015 sau în anii anteriori. Monika BACIU
ezultatele examenului de bacalaureat vor fi afiºate astãzi, iar reprezentanþii Universitãþii din Petroºani sperã ca acum sã se ocupe toate locurile bugetate care au rãmas disponibile dupã prima etapã de repartizare. Dupã etapa de repartizare a candidaþilor din varã, la Universitatea din Petroºani au mai rãmas disponibile 275 de locuri bugetate, 266 la studiile universitare de licenþã ºi 9 la studiile universitare de masterat. Cele mai multe locuri disponibile la studiile uni-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Septembrie 2015 versitare de licenþã sunt la Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã, specializarea inginerie electricã ºi energeticã. În ceea ce priveºte Facultatea de Mine cele mai multe locuri disponibile sunt la specilizarea Mine, Petrol ºi gaze – inginerie minierã. 37 de locuri bugetate mai sunt disponibile la aceastã specializare. La polul opus, cele mai puþine locuri disponibile sunt la Facultatea de ªtiinþe. Aici, la mai multe domenii de studii toate locurile bugetate au fost ocupate încã din prima sesiune de admitere. La Facultatea de ªtiinþe cele mai multe locuri vacante sunt la specializarea matematicã – informaticã. În ceea ce priveºte studiile universitare de masterat, cele nouã locuri disponibile sunt la Facultatea de ªtiinþe la domeniul de studii matematicã didacticã. Monika BACIU
Au vizitat Craiova
Î
n vizitã prin þarã. Dascãlii de la ªcoala Generalã Numãrul 7 din Petroºani au decis sã îi ducã pe elevi în vizitã rpin oraºele þãrii. Astfel, la sfârºitul sãptãmânii trecute, cei mici au fost în vizitã în municipiul Craiova. “100 de elevi ºi 15 cadre didactice de la ªcoala Gimnazialã Nr.7 din Petroºani au vizitat municipiul Craiova. Excursia a fost una dintre activitãþile cultural-reacreative organizate în cadrul proiectului POSDRU 151551 "Stop abandonului ºcolar!". Au fost vizitate Catedrala
Vine viitura pe Jiu
J Primãria Lupeni alocã bani pentru serviciul de ecarisaj
A
dministraþia localã de la Lupeni îºi va achita contribuþia cãtre Asociaþia Judeþeanã pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân.
Cei de la Lupeni au fost menþionaþi ca aflându-se printre cei care nu ºi-au achitat contribuþia cãtre serviciul de ecarisaj. Fiecare unitate administrativ-teritorialã trebuie sã achite anual o contribuþie de 2,5 lei/cap de locuitor. Astfel, municipalitatea de la Lupeni va scoate din visterie aproape 60 de mii de lei. “Având în vedere adresa emisã de Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Seviciul Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân prin care ne este transmisã hotãrârea Adunãrii Generale a Asociaþiei de stabilire a
Mitropolitanã "Sf. Dumitru", Muzeul Olteniei - secþia de ºtiinþe, Grãdina zoologicã ºi Parcul Nicolae Romanescu, centrul nou ºi centrul vechi din Cetatea Bãniei.”, spun reprezentanþii ªcolii Generale Numãrul 7 din Petroºani. Sub egida „Stop abandonului ºcolar!”, timp de opt luni, prin intermediul unui proiect gestionat de ªcoala numãrul 7 din Petroºani ºi aministraþia localã din capitala Vãii Jiului, se deruleazã un proiect în valoare de peste 842.000 de lei. Banii vor ajunge, în parte, la copiii care provin din familii cu probleme sociale. Numai în Petroºani sunt incluºi în acest proiect aproximativ 140 de copii, care primesc lunar o bursã lunarã de 400 de lei, timp de opt luni, doar cu condiþia sã nu absenþeze de la cursuri. Celor din Petroºani li se adaugã ºi alþii din Lupeni. Aceºti copii vor fi consiliaþi zilnic de cãtre profesorii lor. În Petroºani, centrul educaþional este la ªcoala numãrul 7, unde 28 de cadre didactice vor lucra cu aceºti copii. În acest proiect cu finanþare europeanã sunt cuprinse 4 ºcoli, din care douã sunt în Petroºani ºi Lupeni, iar celelalte douã în oraºul Sadova ºi Filiaºi. Monika BACIU
cotizaþiei membrilor asociaþiei în cuantum de 2,5 lei/locuitor, rezultând o valoare anualã a cotizaþiei de 58,50 mii lei pentru municipiul Lupeni”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre. Bugetul municipalitãþii permite plata cotizaþiei, astfel cã banii se alocã asociaþiei. “Analiza execuþiei bugetare la data de 15.08.2015 precum ºi analiza necesarului de cheltuieli pânã la sfârºitul anului pe fiecare capitol informez Consiliul Local cã suma poate fi suportatã din bugetul local”, se mai aratã în nota de fundametare a proiectului. Cotizaþia pentru asociaþia înfiinþatã pentru a rezolva problema câinilor comunitari la nivelul judeþului este de 2,5 lei pe cap de locuitor/an. Din suma alocatã pentru acest serviciu, rezultã cã la Lupeni sunt 23.390 de persoane.
iul va fi marþi în creºtere, pentru cã de luni s-a demarat procedura de golire a barajului de la Valea de Peºti. Populaþia a fost deja avertizatã ºi Jiul de Vest va creºte, ca ºi Jiul în defileul spre Gorj, cu maxim o jumãtate de metru. Pentru prima datã în ultimii 40 de ani, la Valea de Peºti se fac reparaþii ºi apa va fi golitã din baraj. Procedura a început de luni ºi timp de câteva zile va fi golitã toatã acumlarea de apã. Asta va crea pe Jiu o viiturã ce va creºte puþin nivelul apei, care oricum este acum foarte scãzut, din
Monika BACIU
cauza secetei. „În cursul zilei de luni, 31 august, se fac manevrele de golire. Am anunþat toþi factorii responsabili, inclusiv primãriile ºi avem câteva firme care lucreazã pe Jiu, ca sã îºi ia mãsurile de riguare. O sã creascã nivelul cu 40 cm”, a declarat Sorin Corici, ºeful Sistemului Hidrotehnic din Valea Jiului. Viitura va fi sesizabilã de marþi ºi cei care obiºnuiesc sã îºi pascã vitele, ori sã treacã peste apã, ºtiind cã este micã, sunt sfãtuiþi sã evite Jiul de Est ºi Jiul din Defileul Jiului. În zilele urmãtoare vor fi scoºi ºi peºtii din apã, iar apoi vor începe lucrãrile de reparaþii programate.
ªeful Poliþiei Aninoasa a scos o localnicã din casa care-i luase foc
U
n incendiu devastator se putea solda cu pierderi de vieþi omeneºti dacã nu era observat la timp de cãtre un poliþist din Aninoasa.
Alãturi de un localnic, acesta a scos o pensionarã din casa care ardea ca o torþã ºi pânã la sosirea echipelor de intervenþie ale pompierilor a pus la adãpost ºi animalele din gospodãrie. Dezastrul a avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute, iar casa cuprinsã de flãcãri se Diana MITRACHE aflã în zona Iscroni, pe un deal unde accesul se face greoi. Focul a fost observat de cãtre ºeful Poliþiei Aninoasa ºi împreunã cu un localnic aceºtia au pornit spre gospodãrie. Potrivit unor surse, comisarul Nicolae Airinei se afla într-o verificare pe raza localitãþii, dupã ce în urmã cu douã zile organizase o acþiune
ªosetele de lânã ale bunicii, moft pentru strãini
S
trãinii ar da orice sã îi poarte. Mulþi dintre turiºtii strãini care viziteazã zona noastrã sunt foarte încântaþi de lucrurile de artizanat pe care le vãd aici.
Dar la mare cãutare de departe sunt ciorapii de lânã care de când au fost descoperiþi de cãtre turiºtii strãini sunt pe primul loc în topul preferinþelor acestora. Mulþi dintre aceºtia îºi achiziþioneazã mai multe perechi în vezitele pe care le fac pe meleagurile noastre ºi mai mult decât atât dau comanda femeilor care confecþioneazã astfel de ciorapi pentru cã acestea sã facã cât mai multe perechi posibil
pentru a fi trimise în strãinãtate unde preþul lor poate ajunge ºi la 15-20 de euro. „În fiecare an cînd vin în România trec ºi pe la tanti Lenuta în Valea Jiului pentru cîteva perechi din faimoºii ei ciorapi de lînã. Chiar dacã poate pe moment nu are sã-mi dea mai mult de douã, trei perechi pentru cã cererea este foarte mare, are adresa mea din Germania ºi acolo
îmi trimite în fiecare an un colet cu mai multe perechi pe care eu le comercializez mai departe pentru cã nemþii sînt pur ºi simplu înnebuniþi de aceste lucruri pe care ei le considerã de artizanat”, ne povesteºte o româncã stabilitã în Germania. Mai mult decât atât cererea este foarte mare ºi în Italia sau în Spania mai ales cã acolo sînt comunitãþi mari de
romani ºi unde numãrul persoanelor plecate din Valea Jiului este foarte mare. Toate aceste persoane plecate au acasã cîte o mamã sau o bunicã, care le face astfel de ciorapi care pentru noi au cu totul ºi cu totul alt scop, dar pentru strãini sînt adevãrate obiecte de artã pentru care sunt dispuºi sã îºi deschidã larg portofelele. „Am doi copii care sunt plecaþi în
de amploare pentru destructurarea unor clanuri interlope. Când au ajuns la locul incendiului, cei doi au constatat cã proprietara locuinþei nici mãcar nu ºtia cã-i arde casa. „Acoperiºul ardea ca o torþã ºi bãtrâna era în casã, stãtea pe canapea. Nu ºtia ce se întâmplã ºi oricând se putea prãbuºi acoperiºul în flãcãri peste ea”, spune localnicul care a intervenit alãturi de angajatul IPJ Hunedoara. Poliþistul a intrat în locuinþa cuprinsã de flãcãri ºi a gãsit-o pe femeie uitându-se la televizor. Împreunã cu localnicul au scos-o pe femeie ºi au dus-o la loc sigur, iar pânã când echipajele de pompieri au reuºit sã Italia de cîþiva ani de zile. Obiºnuiþi ca acasã în iernile friguroase cînd purtau ciorapi de lînã fãcuþi de mine, aºa s-au obiºnuit ºi în Italia. Dupã prima iarnã m-a sunat fica mea ºi mi-a zis cã trebuie neapãrat sã îi fac cît mai multe astfel de perechi pentru cã italienii au fost înnebuniþi dupã ei ºi cã nu mai are nicio pereche pentru ea. Toate le-a dat prietenilor de acolo care au fost dispuºi sã mã plãteascã pentru a le face cît mai
ajungã la locul intervenþiei, cei doi au mai salvat ºi câteva animale din gospodãrie. Totodatã a fost scoasã o butelie de aragaz aflatã în bucãtãrie, care putea exploda în orice moment. Pentru cã incendiul a fost observat la timp o poarte însemnatã a casei a fost salvatã, iar pensionara nu a rãmas pe drumuri. La locul dezastrului a ajuns ºi primarul localitãþii Aninoasa, Nicolae Dunca ºi a promis pensionarei cã-i va da un ajutor de la primãrie pentru a-ºi reface casa, mai ales cã bãtrâna nu mai are pe nimeni care sã o ajute. Maximilian GÂNJU multe perechi, atît de mult le-au plãcut”, ne spune o bunicuþã care face astfel de ciorapi. Existã foarte multe lucruri din care Valea Jiului ar avea de cîºtigat chiar dacã nu la scarã industrialã dar dacã fiecare ar fi încurajat sã facã ceea ce ºtie mai bine, din toate aceste meºteºuguri oamenii ar cîºtiga ceva bani iar vorba s-ar duce mai departe ceea ce nu ar fi un lucru rãu. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Septembrie 2015
Preþul populismului din ultimii 5 ani
Apã mai scumpã pentru locuitorii Vãii Jiului începând de astãzi
L
ocuitorii Vãii Jiului vor plãti începând de astãzi un tarif majorat la apa potabilã, potrivit unei decizii luate de Asociaþia de Dezvoltare Intracomunitarã APA Valea Jiului, formatã din reprezentanþi ai autoritãþilor locale din Valea Jiului ºi ai Consiliului judeþean Hunedoara, care coordoneazã activitatea operatorului regional de apã ºi canalizare SC Apa Serv Valea Jiului SA. Acþionarii din ADI Apa Valea Jiului, au stabilit noile tarife de operare pe care societatea trebuie sã le aplice de la data de 1 septembrie sunt de 4,22 lei pentru un metru cub de apã potabilã, respectiv 2,18 lei/mc pentru canalizare, tarife la care se adaugã cota legalã de TVA. Hotãrârea a fost comunicatã conducerii Apa Serv prin adresa nr. 5/23.07.2015 semnatã de preºedintele acestei asociaþii, Gheorghe Simion. Directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram, susþine cã decizia de ajustare a tarifelor nu este generatã de situaþia financiarã a operatorului, ci vine dupã ce organismele de gestionare a investiþiilor din fondurile europene din cadrul Guvernului României au atenþionat acþionarii Apa Serv cã ”nerespecarea planului
tarifar asumat în contractul de finanþare a proiectului privind extinderea ºi modernizarea reþelelor de apã ºi canalizare atrage dupã sine pierderea integralã a finanþãrii ºi obligativitatea returnãrii banilor europeni utilizaþi în implementarea acestui proiect.” În termeni ceva mai simpli, acest lucru înseamnã cã refuzul de a aplica majorãrile anuale de tarif atrage dupã sine pierderea finanþãrilor nerambursabile de 40 de milioane de euro de care a beneficiat pânã acum SC Apa Serv ºi riscul declarãrii drept neeligibile a viitoarelor proiecte depuse de acest operator economic. Acest risc a fost reiterat de altfel, chiar ºi de cãtre ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, la întâlnirea acestuia cu reprezentanþii comunitãþilor
locale din Valea Jiului de la Aninoasa, în urmã cu câteva sãptãmâni. Acesta avertiza cã, dacã primãriile ºi Consiliul judeþean nu aplicã planul tarifar asumat pentru serviciile furnizate de Apa Serv, vor trebui sã returneze banii europeni primiþi pentru realizarea proiectului amintit.
C
Aplicarea întocmai a planului tarifar asumat în contractul de finanþare semnat încã din 2007 de acþionarii ADI Apa Valea Jiului ar fi
Atenþie la caniculã! fârºitul lunii august ºi începutul S toamnei ne aduc temperaturi ridicate (cod galben de canicula) care pot sã determine efecte negative asupra populaþiei din judeþul nostru, mai ales pentru copii, vârstnicii ºi persoanele cu dizabilitãþi sau boli cronice (pot sã aparã lipotimii, probleme cardiace sau respiratorii).
Direcþia de Sãnãtate Publicã a jud.Hunedoara avertizeazã din nou cã ieºiþul din casã la orele prânzului, când asfaltul frige ºi aerul pare de neres-
um s-a ajuns în aceasã situaþie?
pirat, este imprudenþã curatã. Direcþia de Sãnãtate Publicã a jud.Hunedoara avertizeazã cã atunci când termometrele aratã la umbrã peste 34 de grade Celsius, trebuie sã evitãm pe cât posibil sã ieºim afarã. Pe strãzile cu asfalt încins ºi printre blocurile ce radiazã cãldura, chiar ºi cel mai sãnãtos organism poate sã cedeze. Fãrã o hidratare corespunzãtoare, care sã menþinã temperatura corpului în jur de 37 grade Celsius, pot apãrea crampele de cãldurã, insolaþie, epuizare sau ºoc hipertermic. Vestimentaþia în zilele cu temperaturi ridicate tre-
însemnat o ajustare anualã a tarifelor pentru furnizarea de servicii de alimentare cu apã ºi canalizare în Valea Jiului undeva la 3-5% pe an. Adicã, o creºtere a preþurilor de circa 10 bani/mc. Cum însã, atraºi în tãvãlugul populismului politic cu impact electoral pe tema preþului apei în Valea Jiului, toatã lumea a ignorat obligaþiile asumate într-un contract european fãrã a evalua corect consecinþele, s-a ajuns la situaþia de astãzi, în care ajustãrile de preþ trebuiesc operate într-un ritm accelerat, având în vedere
buie sã fie lejerã ºi amplã, din fibre naturale, de culori deschise. O mare atenþie trebuie acordatã copiilor, vârstnicilor ºi persoanelor cu dizabilitãþi, oferindu-le periodic lichide, chiar dacã nu sunt solicitate. Pãrinþii trebuie sã evite sã iasã cu copilul din casã în orele cu temperaturile ridicate, mai ales dacã este vorba despre bebeluº (0-12 luni). În cazul în care este necesarã deplasarea, atunci copilul va fi îmbrãcat lejer, chiar dacã are pânã la 9 luni, iar capul va fi acoperit cu o pãlãrie de soare. Copilul trebuie lãsat dezvelit atunci când doarme. În schimb, nu este recomandat scãldatul în apã rece deoarece diferenþele mari de temperaturã pot sã
cã autoritãþile locale ºi cele judeþene nu-ºi permit o penalizare de 40 de milioane de euro. Situaþia generatã de acest subiect riscã sã degenereze, din pãcate, din nou în inutile controverse ºi populisme politice. Directorul general al ASVJ, Costel Avram spune cã impactul generat de ajustarea de tarife poate fi însã atenuat de mãsuri sociale ºi legislative pe care, de altfel, unii parlamentari le-au ºi asumat deja în faþa cetãþenilor ºi pe care, sunt datori sã le susþinã în continuare. “Ca manager al SC Apa Serv Valea Jiului am obligaþia de a pune în aplicare deciziile luate de acþionarii societãþii ºi de a menþine aceastã firmã, a cãrei activitate este foarte importantã pentru toþi cetãþenii Vãii Jiului, în parametri de funcþionare eficientã. Vreau sã vã spun cã deciza de majorare a tarifelor nu este un moft al meu, ci este o obligaþie pe care membrii ADI au asumat-o laînchierea contractului de finanþare a proiectelor de modernizare a infrastructurii ºi nu au respectat-o conform graficului, din motive care þin de populism. Personal, am cãutat toate soluþi-
determine apariþia ºocului. Este bine ca în zilele cu temperaturi ridicate sã fie evitate activitãþile în exterior care necesitã un consum mare de energie (sport, grãdinãrit, etc). În zilele cu temperaturi ridicate, consumul de lichide trebuie sã depãºeascã doi litri, fãrã a
ile prin care sã putem evita aceastã ajustare de tarif, mai ales cã performanþele economice actuale ale firmei sunt bune, iar soluþiile manageriale pe care le-am adoptat în ultimii ani au adus SC Apa Serv în postura de a fi un agent economic de stat fãrã datorii ºi cu profit. Peste tot, rãspunsul a fost acelaºi: dacã nu se aplicã planurile tarifare asumate, se pierde finanþarea europeanã ºi acþionarii Sc Apa Serv trebuie sã restituie cele 40 de milioane de euro investiþi din bani europeni. Vã spun cu toatã seriozitatea cã, în ceea ce mã priveºte, dacã primarii Vãii Jiului, care sunt acþionarii noºtri, prin ADI-Apa Valea Jiului, îºi asumã aceastã responsabiltate, eu, ca manager al operatorului de furnizare a apei potabile în Valea Jiului, sunt gata sã dau ºi gratuit apã pentru populaþie. Lucrurile trebuie privite însã cu seriozitate ºi asumate conform regulilor europene, iar populismul politic pe acest subiect trebuie eliminat din dezbaterea publicã”, declar Costel Avram, director general Apa Serv Valea Jiului.
aºtepta sã aparã senzaþia de sete. Consumul de alcool (inclusiv bere sau vin) este interzis întrucât acesta favorizeazã deshidratarea ºi diminueazã capacitatea de luptã a organismului împotriva cãldurii. De asemenea, va fi evitat consumul bãuturilor cu conþinut ridicat de cofeinã (cafea, ceai, cola) sau de zahãr (sucuri rãcoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice. În schimb, Direcþia de Sãnãtate Publicã a jud.Hunedoara recomandã consum ridicat de fructe ºi legume proaspete (pepene galben, roºu, prune, castarveþi, roºîi) deoarece acestea conþin o mare cantitate de apã.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Septembrie 2015
În decursul a ºase luni,
Profit de aproape 500 de mii de lei pentru ApaServ
P
rofit pentru societatea de apã din Valea Jiului. Chiar ºi în condiþiile în care ApaServ Valea Jiului are de recuperat milioane de lei de la rãu-platnici, societatea înregistreazã profit ºi nu de neglijat. Excedentul la data de 30 iunie 2015 este de peste un milion de lei. Situaþia este prezentatã în bilanþul contabil de la data susmenþioantã. “În primul semestru al anului 2015, SC ApaServ Valea Jiului a realizat din activitatea de bazã ºi auxiliarã urmãtoarele rezultate, venituri totale de 9.917.477 lei, cheltuieli totale de 8.563.846 lei, profit net de 1.187.121 lei. Cifra de afaceri realizatã de SC ApaServ Valea Jiului la 30 iunie 2015 este în valoare de 9.006.925 lei, cu 456.943 lei mai mare faþã de cea realizatã în aceeaºi perioadã a anului 2014. veniturile din exploatare în valoare de 9.913.549 lei sunt cu 228.410 lei mai mari faþã de 30 iunie 2014. veniturile din activitatea de bazã, în valoare de 8.462.416 lei sunt cu 642.933 lei mai mari faþã de aceeaºi perioadã a anului 2014, urmare a ajustãrii tarifului pentru serviciile de alimentare cu apã potabilã ºi de canalizare”, se aratã în raportul contabil al SC ApaServ Valea Jiului. Societatea de apã din Valea Jiului stã bine ºi
în ceea ce priveºte cheltuielile, care s-au diminuat faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut. “Cheltuielile de exploatare la data de 30.06.2015 sunt în valoare de 8.563.846 lei cu 281.214 lei mai mici faþã de cheltuielile de exploatare efectuate în primul semestru al anului 2014”, se mai aratã în acelaºi document. Nu mai puþin de 15 milioane de lei are de recuperat ApaServ de la rãu-platnici. “Din valoarea totalã a creanþelor la 30.06.2015, facturi emise ºi neîncasate sunt în sumã de 15.516.668 lei, cu urmãtoarea structurã: populaþie 7.345.464 lei, agenþi economici 8.171.204 lei. Datoriile curente ale societãþii la 30.06.2015 sunt în valoare de 17.776.170 lei, din care furnizori 15.068.438 lei, datorii la bugetul consolidat al statului 927.881 lei, datorii la bugetul local 344.743
Bãgat în spital dupã o încãierare
U
n hunedorean a ajuns pe patul de spital dupã ce s-a luat la bãtaie cu un tânãr, iar acum atât el cât ºi combatantul sãu, sunt cercetaþi penal de poliþiºti. Totul s-a întâmplat în Bistriþa, iar poliþiºtii spun cã altercaþia a fost una spontanã.
lei. Din datoria socieacest gen de proiecte tãþii cãtre furnizori în România. suma de 13.194.803 De-a lungul ultimilor reprezintã datorii care patru ani, societatea vor fi achitate din fonde apã din Valea Jiului duri europene nerama depus eforturi bursabile, iar suma de considerabile pentru a 1.280.268 lei este creºte simþitor calitatea datoratã principalului serviciilor oferite benefurnizor Administraþia ficiarilor. Bazinalã de Apã Jiu cu Banii au venit atât care societatea are de la Uniunea încheiatã o convenþie Europeanã cât ºi de de eºalonare a datola bugetul de stat. vorriilor. Datoriile la bim de o sumã de bugetul consolidat al 143.225.000 de lei statului au fost achitate de la Uniunea la scadenþã”, se mai Europeanã la care s-au aratã în act. adãugat 21.905.000 Totodatã, societatea de lei de la bugetul de de apã din Valea Jiului stat ºi încã 3.370.000 este prima care de lei de la bugetul acceseazã fonduri local al acþionarilor europene pentru ASVJ, au fost realizate perioada 2014-2020. investiþii care au transInvestiþiile care se vor derula în etapa a doua a acestui program de vã oferã zilnic, prin magazinul finanþare alimentar Nr 16, Piaþa Centralã europeanã, vor avea cea mai CELE MAI IEFTINE micã cotã de cofinanþare SORTIMENTE localã din cele DE CARNE DE PORC aplicate pe - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.80 lei - Ciolane porc - 5 lei Hunedoreanul a suferit leziuni - Grãsime pentru topit - 4,5 lei corporale ºi a fost transportat la Spitalul Judeþean de Urgenþã NOI SUNTEM MEREU ÎN Bistriþa în vederea acordãrii de SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! îngrijiri medicale. Anchetatorii îi cerceteazã Telefon util: 0733.960311 pentru infracþiunea de lovire SERVIRE PROMPTÃ sau alte violenþe. 0735.183175 - IREPROªABILÃ! M. GÂNJU
format radical calitatea ºi condiþiile de furnizare a apei potabile în Valea Jiului. În urma acestui proiect, reþeaua de alimentare cu apã potabilã s-a mãrit cu 27.903 km, alþi 2.008 km fiind reabilitaþi ºi modernizaþi astfel încât numãrul beneficiarilor de alimentare cu apã la robinet a crescut la 91.356 de persoane ºi aproape 3000 de per-
soane juridice. O sursã de apã ºi 2 staþii de tratare a apei potabile au fost reabilitate, iar un modern sistem de monitorizare a consumurilor ºi defectelor (de tip SCADA) face acum posibilã intervenþia sectorialã imediatã, controlul permanent al calitãþii apei ºi gestionarea consumurilor reale din sistem. Nu doar reþeaua de apã potabilã a suferit îmbunãtãþiri, cât ºi sistemul de canalizare care a fost extins cu 61.645 km, alte 2.827 km fiind modernizate. De asemenea au fost construite 9 staþii de pompare a apelor uzate ºi a fost reabilitatã ºi modernizatã la cele mai înalte standarde europene în materie, staþia de epurare de la Dãnuþoni. Monika BACIU
- VÂNZÃRI z Vând Dacia Logan an fabricaþie 2011 cu autorizaþie valabilã pânã în 2025 (10 ani). Taxi Alpin Petroºani. Relaþii la telefon: 0724157808
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 1 Septembrie 2015
Henþ cu mâna
DINASTII ªI ÎN ªAH De toatã lauda faptul cã mãcar la competiþia sportivã numitã º a h, se implicã organismele locale petroºenene, aºa cum au fãcut-o sãptãmâna trecutã DJTS-ul judeþean, Primãria ºi Consiliul Local Petroºani, cei de
la Universitate º,am.d. O competiþie de ºah numitã "Open ªah Petroºani", ediþie dedicatã memoriei fostului rector al Universitãþii Petroºani, Aron Poantã, o competiþie ce a cuprins toate categoriile de vârstã, de la preºcolari pânã la
nivelul seniorilor, jucatã în sistem eleveþian,pe distanþa a ºapte runde, reunind 85 de sportivi din þarã ºi chiar din Olanda! De reþinut cã în turneul de juniori, un sportiv de la CS.Vulcan, Andrei Secrieru, a fost campion la categoria sa, dar am remarcat un nume, Dragoº Viºãnescu, la copiii ºcolari, legitimat la
C.S.Deva, nimeni altul decât fratele cunoscutei foste sportive din Valea Jiului, Daria Viºãnescu, cea care a adus atâtea succese pe tabla cu 64 de pãtrate, atunci când fãcea parte din"compenþa" Vãii Jiului, Desigur, au fost ºi alþi ºahiºti care au fãcut cinste celor douã cluburi, CSM Jiul Petroºani ºi CS Vulcan, reprezentanþii
Vãii Jiului fãcând cu brio faþã unei astfel de competiþii de anvergurã. Dãm doar câteva nume, Eddy Berechet, Diana Petculescu, Georgiana Secrieru de la C.S.Vulcan sau Alexandru Antonie, Ovidiu Topârcean ori Alexandra Cozma de la Jiul Petroºani ºi iatã, ne facem o idee cum cã ºahul rãmâne un sport ce poate fi
Valea Jiului a avut de-a lungul vremii douã echipe în Liga I (Divizia „A”), Jiul Petroºani ºi Minerul Lupeni. În ediþiile noastre de miercuri sau joi, vã prezentãm un remember cu un meci al uneia dintre cele douã echipe, raportat la etapa la zi a Ligii I actuale.
Ediþia 1966-1967 U.T.A - JIUL PETROªANI 0-2
PRIMA VICTORIE ÎN DEPLASARE Era primul campionat al Jiului la revenirea în Divizia"A". Echipa jiulistã începuse bine sezonul 1966-67 (7-0 cu St.Roºu Braºov, 3-1cu Petrolul Ploieºti, campioana en titre), o
Fotbal, Liga a II-a
Meci cu 5000 de spectatori
MIRRCEA CRÃCIUN a deschis scorul pentru Jiul la Arad deplasare la UTA, pe 23 oct.1966. Meci greu, în faþa cã nu a uitat primul eºalon z Surprizã la Târlungeni, Unirea din localitaþe a pierdut, 2-3 cu echipa lui lonuþ Popa, ªoimii Pâncota z O altã fostã divizionarã din prima ligã de anul trecut, F.C.Braºov, a remizat la o nou promovatã 1-1 la FCM Baia Mare z Scorul etapei l-a reuºit Olimpia Satu Mare, 5-0 la Metalul Reºiþa
z Noua ediþie a ligii secunde la fotbal a început deja cu o retragere, FCM Dorohoi din Seria 1, moldovenii anunþând cu patru zile înainte de start cã nu mai participã la campionat z Nou promovata Bucovina Pojorâta a reuºit un 2-2 pe teren propriu cu o fostã divizionarã "A", Gloria Buzãu, reuºind chiar sã conducã cu 1-0 ºi 2-1 z Fosta campioanã Oþelul Galaþi s-a fãcut de râs la FC Clinceni, 0-3 cu Fostul Jiulist Ciprian Petre a echipa gazdã! Rapidul a marcat în prima etapã a ligii a 2-a debutat în forþã, cu 5000 de spectatori în tribunã, aceºtia demonstrând cã sunt alãturi de echipã indiferent de divizie z În seria a 2-a, revenita UTA în plan secund a pierdut acasã, 1-2 cu retrogradata Gaz Metan Mediaº, scorul fiind deschis de medieºeni prin fostul jiulist Ciprian Petre • "U" Cluj începe în forþã, 1-0 la Chindia Târgoviºte demonstrând
urnei echipe în care jucau Gornea, Axente, Pârlea, Ioan Igna, Tr. Popescu, Moþ. Jiul nu se sperie de mai titrata echipã de pe Mureº ºi forþezã numai pe atac, punctând prin M. Crãciun (min.40) ºi Martinovici (min. 70), pentru un 2-0 sec pe malurile Mureºului, Jiul (antrenor ªtefan Coidum) a jucat cu echipa: Ion Vasile - Al.Dan, T.Pop, Stocker, St Mihai M.Crãciun, Toia -Martinovici, Casandra, Libardi, Peronescu.
FOTBAL LIGA A III-a, SERIA a 4-a
DEBUT BUN PENTRU ECHIPELE HUNEDORENE z Ambele echipe ale judeþului Hunedoara la nivelul Ligii a III-a au debutat cu succes în noul sezon de campionat. z Nou promovata Cetate Deva, cu 1000 de spectatori în tribunã, a învins 3-1 (1-1) pe cei de la ACSO Filiaºi, Adrian Pribac demonstrând cu cele douã goluri marcate cã poate fi un marcator de temut ºi la acest nivel, în echipa deveanã evoluând ºi un fost jucãtor din Valea Jiului, ªaucã. z F.C. Hunedoara a luat un start lansat, 2-0 la Naþional Sebiº, primul gol fiind reuºit de fostul jucãtor al Minerului Lupeni, Bozian z Echipa suporterilor timiºoreni, ASU Poli. Timiºoara, nou promovatã în Liga a III-a, a adus în tribune peste 1000 de oameni la meci, deºi la aceeaºi orã primdivizionara ACS (Recaº) Poli juca un meci de Liga I cu Concordia Chiajna. z Victorie clarã în deplasare a celor de la Metalurgistul Cugir, 5-2 la Becicherecu Mic, M.Chelaru ºi I.Radu de la învingãtori reuºind câte o dublã.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
transferat din generaþie în generaþie, spre bucuria ºi satisfacþia predecesorilor.
FOTBAL LIGA 1
Dinamo, singura fãrã înfrângere!
z A noua etapã a primului eºalon a adus câteva rezultate interesante, dar cel mai cel pare a fi Pandurii Tg.Jiu - Dinamo Bucureºti 2-2, cu o echipã dinamovistã ce a egalat în minutul 90+4, prin golul acelui jucãtor cu nume de “substanþã chimicã", Gnohere z Dacã Dinamo rãmâne fãrã înfrângere, în schimb nou promovata F.C, Voluntari,1-2 cu Univ. Craiova nu are nicio victorie, arãtând cã a venit degeaba pe prima scenã z Astra Giurgiu,1-0 la Ploieºti, demonstrazã cã revine în lupta pentru locul 1, deasemenea "bun rezultatul celor de la Tg.Mureº, 1-0 la CSMS Iaºi, care au trecut dincolo de linia play-off-uiui z Steaua se chinuie în continuare sã-ºi adune suporterii, 1-0 cu Viitorul Constanþa fiind o gurã de oxigen, dar greu respirabilã pentru cei care vin la stadion z Cu noul antrenor Florin Marin la cârmã, ACS (Recaº) Poli.Timiºoara a smuls cu greu un 1-0 cu cei de la Concordia Chiajna.