Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 916
Cronica Vãii Jiului Vineri, 7 August 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Mineri discriminaþi de Ziua Minerului
A
u fost liberi, dar doar unii au luat prime, în timp ce alþii încã le aºteaptã. Divizarea minelor în viabile ºi neviabile i-a împãrþit încã o datã pe mineri, pentru cã unii au încasat primele de Ziua Minerului, în timp ce alþii încã le aºteaptã. Dacã minerii de la Petrila, Paroºeni ºi Uricani au incasat primele de Ziua Minerului, aºa cum sunt ele prevãzute în Contractul Colectiv de Muncã, cei de la Vulcan, Lonea, Livezeni sau Lupeni încã le aºteaptã. Toþi au fost liberi de 6 august ºi în minã au fost asigurate doar posturile- cheie, dar cei de la minele ce aparþin Complexului Energetic Hunedoara încã aºteaptã banii. „Din pãcate, s-a conturat ºi aceastã rupturã între minerii din Valea Jiului. Primele le-am negociat în CCM, însã, situaþia economicã extrem de dificilã a Complexului nu a permis acordarea primelor pânã astãzi. Le vom acorda în cursul sãptãmânii viitoare”, a spus Petre
Nica, liderul minerilor din cadrul CEH. Fiecare miner de la minele viabile din cadrul Complexului Energetic Hunedoara trebuie sã primeascã, aºa cum prevede Contractul Colectiv de Muncã, câte 150 de lei net, de Ziua Minerului. Asta în timp ce, tot din vina divizãrii, cei de la minele neviabile au primit deja tichete cadou în valoare de 400 de lei. Diana MITRACHE
Ziua Minerului, parada politicienilor
A
u vorbit pentru ei... nu pentru mineri. Autoritãþile locale din Valea Jiului au marcat, ieri, Ziua Minerului. Momente solemne au avut loc în trei localitãþi din Valea Jiului. A avut loc o paradã a oficialitãþilor care, din când în când, îºi mai aduc aminte cã existã ºi Valea Jiului pe harta judeþului ºi a þãrii. >>> PAGINA A 3-A
Minele nepãzite, hoþii atacã la greu
S
ituaþie fãrã precedent la minele Livezeni, Vulcan, Lonea ºi Lupeni, unde de miercuri seara hoþii dau necontenit atacul.
În locul paznicilor, minerii cautã sã se apere de hoþi, dar nu fac faþã ºi unitãþile sunt prãdate într-un ritm nemaiîntâlnit.
Totul din cauza datoriilor pe care CEH le are cãtre firmele de pazã care au refuzat sã mai ajungã în posturile de veghe. Paznicii nu mai sunt la porþile minelor ºi nici în punctele – cheie, iar de miercuri seara toate minele
consierate viabile din Valea Jiului sunt atacate de hoþi. Poliþia este cea care intervine, pentru cã
situaþia este una fãrã precedent, iar liderii de sindicat cer intervenþia statului român. „Este rezultatul a
ceea ce trãieºte CEH în ultima perioadã. Suntem într-o zonã de ilegalitate maximã ºi chiar aseara am cerut ca statul sã intervinã ºi sã facã paza unor obiective de interes naþional, aºa cum sunt minele sau termocentralele, pentru cã este ilegal ºi inadmisibil sã pui sã pãzeascã un obiectiv un preparator, un energetician sau un miner”, a declarat Petre Nica, preºedin-
tele Sindicatului Muntele din CEH. Firmele de pazã nu au mai fost plãtite de luni bune de CEH ºi aºa s-a ajuns în situaþia de a refuza sã mai pãzeascã obiectivele. De miercuri seara, poliþia a intervenit în mai multe cazuri, dupã ce angajaþii CEH care au fost puºi mai mult sã supravegheze situaþia, au sunat la 112. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 August 2015
Gabriel Lungu, pe post de ministru al Muncii G abriel Lungu, cel care a fost numit în urmã cu cinci luni secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice, a fost desemnat de ministrul Rovana Plumb sã-i þinã locul pe perioada concediului. Pentru circa o lunã, petroºãneanul are îndatoriri de ministru. Jurist cu experienþã în administraþia publicã din teritoriu, respectiv la Prefectura Hunedoara, citymanager la Lupeni, preºedinte al Consiliului de Administraþie a Spitalului Lupeni, secretar în birouri parlamentare, Gabriel Lungu, din Petroºani, a fost numit, la mijlocul lunii februarie 2015, în funcþia de secretar de stat în cadrul celui mai mare ºi greu minister, cel al Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice. Lungu coordoneazã douã direcþii, respectiv
Direcþia de politici salariale, Direcþia de asigurãri sociale (partea de pensii), plus Inspecþia Muncii. Dupã doar cinci luni de activitate în acestã funcþie, ministrul Rovana Plumb l-a desemnat sã-i þinã locul pe perioada concediului. De precizat cã în partea centralã a celui mai greu minister – pentru cã se ocupã de toate categoriile sociale, plus protecþia copilului – existã doar doi consilieri, dintre care unul este Gabriel Lungu. În rest mai sunt secretari pe structuri de specialitate, cu statut de ministru dele-
gat, cum este cel pentru Dialog Social. De asemenea, existã ºi un secretar general ºi un adjunct. ”Trebuie sã fii serios ºi sã-þi faci treaba bine, iar liderul, respectiv ministrul apreciazã sau nu munca, dar mai ales rezultatele. Orice ministru care pleacã pentru o perioadã, lasã niºte repere celui care rãmâne în locul sãu. Trebuie sã pregãtim urmãtoarea ºedinþã de
guvern, care va avea loc pe data de 19 august, când se va întoarce ºi ministrul Rovana Plumb din concediu. Avem de pregãtit proiecte, lucrãri, iar legea salarizãrii a fost ºi este cea mai importantã lege pentru a doua parte a acestui an pentru a repara inechitãþile care s-au ivit în timp. Pânã în septembrie trebuie obþinute avizele
Ocupaþiile romilor pe timpul verii
ministerelor, apoi dezbãtut proiectul cu sindicatele, dupã care sã poatã trece de Parlament pentru a putea fi cuprinsã în bugetul pentru anul 2016, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2016. Doamna ministru ar dori sã se aplice începând cu 1 decembrie 2015. Între timp, sãptãmâna trecutã, am avut întâlniri aplicate cu inspectorii ºefi ºi adjuncþi ai ITM din þarã pentru închiderea unui proiect informatizat de combatere a muncii la negru. Existã deja patru judeþe pilot ºi proiectul va fi extins în toatã þara în septembrie-octombrie. Asta înseamnã ca inspectorii aflaþi în teren sã aibã acces la toate datele din REVISAL, respectiv la Registrul de evidenþã a salariaþilor, Registrul Comerþului, ANAF pentru a verifica pe loc
dacã un angajat este sau nu angajat la negru ºi tot ce implicã informaþie în munca Inspectoratelor. Pentru asta, vor fi dotaþi cu tablete. Tehnic vorbind, se lucreazã cu oameni bine pregãtiþi în domeniu, cu experienþã” – a declarat Gabriel Lungu, pe lângã multe alte amãnunte care puteau da o viziune de ansamblu asupra activitãþii de la Ministerul Muncii. Reamintim cã testul capabilitãþii petroºãneanului Gabriel Lungu a fost susþinut chiar din prima zi de serviciu la acest minister. I s-au pus documentele în braþe ºi a doua zi a trebuit sã se prezinte în plenul Senatului pentru a susþine ºi convinge senatorii - cu argumente tehnice, juridice pe studii de caz - cã un proiect de lege trebuie votat rãspunzând tirului de întrebãri din comisiile de specialitate. Ileana FIRÞULESCU
Fructele de pãdure, ciupercile sau cãrbunele uleg ciuperci, fructe de C pãdure sau furã
cãrbune din garniturile de tren. Cam acestea sunt în principal ocupaþiile romilor pe timpul verii. Cum lipsa locurilor de muncã în Valea Jiului se resimte acut, romii cautã sã îºi rotunjeascã veniturile cum pot. Majoritatea nagajatorilor se feresc sã încadreze pe piaþa muncii romi, aºa cã aceºtia îºi câºtigã traiul zilnic cum pot. “Majoritatea sunt la cules de fructe de pãdure sau ciuperci.
Trebuie sã recunosc cã unii mai furã ºi cãrbune din vagoanele de tren”, a declarat ªerban Siminic, monitor local de drepturile omului. Reprezentantul romilor spune cã dacã bãtrânii rãmân acasã ºi se descurcã cum pot, tinerii au plecat la
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
muncã în strãinãtate. “Mulþi dintre tinerii noºtri sunt plecaþi la muncã în strãinãtate. Aproximativ 25 de tineri sunt plecaþi din þarã. Aceºtia lucreazã în construcþii, demolãri sau cariere de piatrã. Undeva la 25 de tineri de la noi din Aninoasa sunt ple-
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
caþi în strãinãtate ºi ºiau lãsat nevestele ºi copiii acasã”, a mai spus sursa citatã. Populaþia de etnie romã are o ratã de inactivitate mai mare de 75%, astfel încât poate fi consideratã o sursã importantã de potenþial neutilizat. O soluþie pentru aceºtia o reprezintã posibilitatea de a-ºi îmbunãtãþi nivelul educaþional, de a-ºi identifica aptitudinile potenþiale, de a-ºi utiliza ºi formaliza abilitãþile profesionale în vederea îmbunãtãþirii standardelor de viaþã, fãrã ameninþarea discriminãrii. Monika BACIU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Joi 6 August 2015
Ziua Minerului, parada politicienilor A
u vorbit pentru ei... nu pentru mineri. Autoritãþile locale din Valea Jiului au marcat, ieri, Ziua Minerului. Momente solemne au avut loc în trei localitãþi din Valea Jiului. A avut loc o paradã a oficialitãþilor care, din când în când, îºi mai aduc aminte cã existã ºi Valea Jiului pe harta judeþului ºi a þãrii. Oficialitãþile s-au înghesuit în primele rânduri pentru a depune coroane de flori ºi pentru a lua cuvântul. Printre cei care au contribuit la secarea acestei industrii sunt ºi oamenii politici care prin toate Guvernele care s-au perindat la cârma þãrii nu au fãcut decât sã declare politic ºi apoi sã uite sã salveze Valea Jiului, sau mãcar sã o menþinã. Laurenþiu Nistor face parte din arcul guvernamental, iar acum, când în Valea Jiului s-au comemorat minerii, acesta a subliniat cât de important este acest sector, uitând însã faptul cã guvernul
îngroapã industria alãturi de cãrbune. “Astãzi este ceea ce putem sã facem pentru cei care ºi-au jertfit viaþa în minele noastre din Valea Jiului, adicã sã le aducem un omagiu pentru toatã activitatea pe care ºi-au desfãºurat-o ºi nu în ultimul rând pentru cã ºi-au dat viaþa pentru a scoate aurul negru la suprafaþã. Valea Jiului trebuie sã existe prin minerit, mineritul ºi energia trebuie sã fie de cãtre orice Guvern luate în seamã ca o prioritate naþionalã. Întotdeauna am considerat ºi considerãm cã mineritul ºi energia sã fie prioritate naþionalã
Cerºetori încolonaþi cãtre Lainici
S
ãrbãtoarea Schimbarea la Faþã a Mântuitorului umple buzunarele cerºetorilor din cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului care merg, an de an, cãtre Mânãstirea Lainici. Cum sunt câteva mii de credincioºi care participã la ceremoniile religioase de la schitul mânãstirii ºi de la mãnãstire, succesul este garantat. „Facem bani, am fost eu ºi
pentru þarã ºi pentru judeþul Hunedoara”, a declarat Laurenþiu Nistor, deputat PSD. Cu toþii le-au mulþumit foºtilor ºi actualilor mineri pentru munca pe care au depus-o în slujba þãrii, însã cei care au lipsit au fost minerii. Oficialii Complexului Energetic Hunedoara recunosc situaþia dificilã în care se aflã acest sector de activitate. “Astãzi situaþia Complexului Energetic Hunedoara este foarte dificilã, complexul are o cotã tot mai micã pe piaþa de energie, noi partrea minierã resimþit cel mai frontal aceastã lipsã de cerere pe piaþã a energie stocate. Strategia naþionalã ºi ajutorul de stat este singura variantã în care aceastã societate de stat ar putea sã funcþioneze în parametri normali. Faþã de cum 26 de ani când am intrat în minerit, ca muncitor necalificat la mina Vulcan era peste 40000 de mineri ºi am ajuns la Divizia Minierã
copiii, trei copii. Acum este ºi nevastã-mea cu noi ºi cred cã facem mai mult. Trebuie sã fie cineva care sã primeascã de pomanã”, spune unul dintre cerºetori. Acesta este din Lupeni iar copiii îi aduc bani frumoºi din cerºit. Când nu este sãrbãtoare la mãnãstire, îºi pune copiii la semaforul de la intrarea în defileu, la Iscroni, pentru a cerºi iar el se ascunde sub podul de peste Jiul de Vest. Pe de Altã parte, cetele de cerºetori au stârnit nemulþumire printre credincioºii care au cãutat liniºtea de la sfântul lãcaº. Totuºi, cei mai mulþi i-au tolerat, nu însã ºi forþele de ordine care au dat amenzi pe bandã rulantã. Schimbarea
undeva la 4600 de mineri. Aceºti oameni întrþin aceleaºi instalaþii vechi de zeci de ani, cu o tehnologie veche de zeci de ani ºi e meritul lor pentru cã în Valea Jiului se mai scoate cãrbune fãrã evenimente ºi cu o trudã de zeci de ori mai mare faþã de cum era acum 20-30 de ani”, a declarat
cienii de rang înalt care au ajuns în Senat ori Camera Deputaþilor, cu votul minerilor n-au lipsit de la manifestãrile solemne organizate în Petroºani, Vulcan ori Lupeni. Startul a fost dat de ceremonia organizatã de edili în „capitala” Vãii Jiului, la Petroºani, în cel mai mare parc al municipiu-
Sorin Rosmenteniuc, împuternicitul cu vorbe al directorului general al CEH. Politicienii judeþului au fãcut un maraton în Valea Jiului pentru a lua parte la ceremoniile organizate de administraþiile locale din zonã cu ocazia Zilei Minerului. Nici politi-
lui unde, pe lângã momentele solemne, invitaþii au depus coroane de flori la monumentul minerului. Unii dintre ei, aflaþi la putere, au recunoscut deschis cã statul are obligaþia de a gãsi soluþii la situaþia grea în care se aflã mineritul astãzi, în completarea mesajului oficial transmis audienþei. „ Dupã 1989 când am crezut cã viaþa noastrã va fi mai bunã, viaþa minerilor n-a fost mai bunã. Din pãcate au murit în
la Faþã a Mântuitorului este una din cele mai mari sãrbãtori creºtine ºi unul dintre evenimentele importante pentru Mânãstirea Lainici. Pe ºase august este hramul Schitului Locurele, aºezãmânt al mânãstirii situat în imediata apropiere de lãcaº. Maximilian GÂNJU
Actualitate 3 puºcãrie lideri sindicali, sunt în puºcãrie ortaci care nu prea au nici o vinã. Nu e bine când alþii îºi bagã coada în breasla minerilor, ortacii ºtiu ce au de fãcut. Când politicul ori alte puteri îºi bagã coada nu fac decât sã greºeascã. Sper cã va veni ziua în care minerii îºi vor merita soarta bunã în urma eforturilor depuse încã de pe vremea Imperiului Austro-Ungar, pentru realizarea României Mari. Astãzi, statul român nu are voie sã nu mai aibã resurse sã ne ajute”, a recunoscut Haralambie Vochiþoiu. Doar câþiva ortaci au fost prezenþi la momentele dedicate comemorilor celor 86 de ani scurºi de la greva minerilor de la Lupeni. Puþinii mineri care au fost prezenþi au fost cei care au cãrat coroanele de flori sau au þinut drapelele. Nici la Lupeni unde comemorarea a avut loc în curtea unitãþii nu prea au fost mineri ºi asta pentru cã ziua de 6 august este zi liberã pentru ei. Oamenii politici, unii care au pus umãrul la distrugerea acestei activitãþi simbolice pentru Valea Jiului, s-au înghesuit în a lua cuvântul ºi a le mulþumi celor care trudesc cu adevãrat. Nu prea a avut cine sã îi asculte ºi asta pentru cã majoritatea celor prezenþi la evenimente au fost oficialitãþi, mai puþin oameni de rând. Monika BACIU Maximilian GANJU
4 Actualitate
“6 august este ºi va rãmâne un simbol pentru ceea ce s-a întâmplat de-a lungul timpului în Valea Jiului”
Tiberiu Iacob Ridzi:
Z
iua Minerului, la Petroºani. Data de 6 august, reprezintã o datã importantã pentru Valea Jiului.
de ei ºi de familiile lor în primul rând înainte de orice altceva”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Foºtii ortaci îºi aduc aminte cum era odinioarã de ziua minerului. Acum pensionarii sunt nostalgici. “Excepþional era pe vremuri, fãrã niciun fel de nostalgie. Dupã ce terminam reprezentaþia de ziua minerului, fiecare exploatare minerã mergea la locul stabilit dinaninte ºi fãcea cãte o întrunire tovãrãºeascã ºi sãrbãtoream aceastã zi a
minerilor aºa cum se cuvine. Acum, coroane ºi atât ºi promisiuni deºarte”, a declarat Ioan Hortopan, preºedintele Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului. Minerii din toate bazinele carbonifere ale þãrii comemoreazã, la 6 august, minerii uciºi în timpul grevei de la Lupeni din 5-6 august 1929. Aceastã grevã a fost prima mare acþiune colectivã de protest a muncitorilor, din timpul crizei economice din ani 1929 – 1933. Monika BACIU
Brigadier din tatã-n fiu, EROU fãrã medalie
de la Livezeni. Sunt din ce în ce mai puþini mineri ºi lipsurile îi fac sã creadã cã sunt eroi. Nu e departe de adevãr ºi asta se resimte în minã, acolo unde lopeþile ºi le confecþioneazã din bucãþi de tablã, gardul l-au pus plasã ca sã susþinã un abataj ºi deja e gândesc cu ce sã îºi înlocuiascã lãmpaºele, pentru cã o lanternã ar fi fatalã. Conducerea CEH, însã, crede cã poate evita fiecare problemã ºi cautã soluþii de moment. „Grija noastrã este cã acolo unde nu se pot asigura securitatea minimã a locului de muncã, mai bine oprim locul de muncã respectiv, gãsim altã activitate pentru echipa respectivã pânã la normalizarea condiþiilor ºi dorinþa noastrã este ca omul sã ajungã sãnãtos acasã”, a declarat Viorel Stancu Director general interimar CEH. Brigadierii de la mina Livezeni au fost premiaþi de PSD în cadrul unei ceremonii. Este puþin ºi este un moment greu pentru toatã Valea Jiului. Printre ei s-a numãrat ºi Nicu Perdevarã, cel a cãrui poveste ne-a miºcat pe toþi cei prezenþi. Diana MITRACHE
De Schimbarea la Faþã se cinstesc cei care lucreazã în subteranele Vãii Jiului. Autoritãþile locale de la Petroºani au marcat ziua minerului printr-o ceremonie de depunere de coroane de flori. Chiar dacã auspiciile nu sunt tocmai favorabile acetsei activitãþii, Tiberiu Iacob Ridzi, le mulþumeºte ortacilor pentru munca pe care o
depun în fiecare zi pentru a scoate la luminã aurul negru. “Vremurile nu sunt cele mai bune pentru mineritul din Valea Jiului ºi pentru mineri însã
ziua de 6 august este ºi va rãmâne un simbol pentru ceea ce s-a întâmplat de-a lungul timpului în Valea Jiului chiar dacã astãzi comemorãm pe cei care ºi-au pierdut viaþa în subteranele din Valea Jiului este ºi o sãrbãtoare, este ziua lor ºi ne bucurãm alãturi de mineri ºi de familile lor pentru aceastã zi care este ziua lor, a minerilor. Le transmit sãnãtate ºi sã se gândeascã în fiecare zi, înainte de a intra în minã cã cel mai important lucru în aceastã lume este viaþa ºi trebuie sã aibã grijã
L
ucreazã sub pãmânt. Asta face el, a fãcut-o ºi tatãl lui ºi o face ºi fiul sãu, dar e sigur cã a ajuns un EROU nedeclarat. κi riscã viaþa, face improvizaþii zi de zi ºi doar cu ajutorul lui Dumnezeu trece fiecare ºut, ca sã aducã pe masã pâine. Nu e uºor ºi viaþa de brigadier, adicã ºeful celor cu lopata în mânã, este din ce în ce mai stresantã. De peste 26 de ani a intrat zi de zi în minã. κi aminteºte cum a fost prima datã ºi îl podidesc lacrimile. Brigadierul Nicu Perdevarã vede totul prin prisma copilului sãu, tot miner la mina Livezeni, care a împlinit 23 de ani, dar care ar putea sã nu mai aibã la ce minã sã lucreze. „M-am pus în locul lui ºi am vãzut restul copiilor angajaþi. Lucrând ca ºef de
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 August 2015
brigatã cu un efectiv de 110 oameni, cu ochii în lacrimi, vã zic, cã m-am vãzut în ochii lui. Îmi plânge sufletul când vã zic cã nu are niciun viitor. Dacã mã credeþi, bine, dacã nu...”, ne-a spus Nicu Perdevarã, brigadier la Mina Livezeni. Omul e brigadier ºi la fel a fost ºi tatãl sãu ºi meseria asta s-a transmis din generaþie în generaþie, însã, acum
parcã e mai greu ca atunci. „Tatãl meu, dacã vã vine sã credeþi, coincidenþa a fãcut, a ieºit la pensie dupã ce a ajuns ºef de brigadã. Acum am mers ºi am stat cu el ºi sã îl vedeþi cum aratã el. Destinul aºa a fãcut, ca nouã sã ne fie mai greu. Mai am 4 luni pânã la 45 de ani ºi sper sã fiu sãnãtos ca sã ies la pensie, dar mã înspãimântã sã rãmânã copilul la minã”,
recunoaºte omul. Lipsurile îl îngrozesc ca ºi improvizaþiile pe care le face ca sã dea cãrbune. În minã nu le-au fost aduse nicio unealtã, iar ortacii se descurcã aºa cum pot. Cei care sapã în rocã sunt eroi ºi nimeni nu i-a declarat oficial. „A fi miner în ziua de azi în Valea Jiului, erou e prea puþin zis. În condiþiile actuale de lucru ºi din lipsa materialelor ºi pentru cã zi de zi facem invenþii, suntem stresaþi ºi credem cã nu e puþin zis EROU. Sperãm cã într-o zi va fi mai bine, dar din ce în ce vedem cã mergem într-un tunel fãrã sfârºit. Fcem multe improvizate ca sã ne facem treaba sã ne luãm banii sã îi ducem acasã la copii. Sperãm sã avem cândva materiale, dar de când am intrat în CEH suntem tot mai neperformanþi”, mai spune brigadierul
Lupeniul, la 86 de ani de la greva minerilor upeni, kilometrul zero L al evenimentelor dedicate zilei minerului. S-au împlinit 86 de ani de la greva minerilor care a avut loc la Lupeni. Ortacii au protestat atunci pentru obþinerea unor condiþii de muncã mai bune, salarizare care sã le permitã supravieþuirea. Greva a degenerat însã în numeroase acte de violenþã, în urma cãrora au fost uciºi peste 20 de muncitori ºi mulþi alþii au fost rãniþi. Acum, dupã 86 de ani, la Lupeni ziua minerului
a fost marcatã prin depuneri de coroane de flori în incinta unitãþii miniere ºi la statuia minerului din localitate. “Am participat la eveniment pentru cã este datoria de onoare a cetãþenilor din Lupeni sã participe ºi pentru cã
evenimentele din 1929 nu trebuie sã le uitãm niciodatã ºi pentru cã tot ceea ce a fost înainte pentru noi trebuie sã rãmânã viu în permamenþã. Minerii lucreazã astãzi în condiþii deosebit de grele, deosebit de difi-
cile, în lipsã de materiale, lipsã de personal, foarte mult stres ºi tot ceea ce se întâmplã astãzi nu mã duce cu gândul spre un viitor bun pentru mineritul din Valea Jiului”, a declarat Cristian Roºu, consilier local Lupeni. Cristian Resmeriþã a þinut sã le mulþumeascã minerilor pentru faptul cã trudesc zilnic în condiþii grele pentru a aduce la lumina zilei diamantul negru. “Doresc sã le transmit toate gândurile mele bune celor care lucreazã în subteran, au parte de condiþii foarte grele de muncã, de salarii destul de mici ,
doresc sã transmit salutãri tuturor celor care au lucrat în exploatãrile miniere din Valea Jiului, sã ne aducem aminte de cei care s-au jertfit, de adevãraþii eroi din Valea Jiului pentru ca Valea Jiului sã creascã”, a declarat Cristian Resmeriþã, deputat PSD. Minerii din toate bazinele carbonifere ale þãrii comemoreazã, la 6 august, minerii uciºi în timpul grevei de la Lupeni din 5-6 august
1929. Aceastã grevã a fost prima mare acþiune colectivã de protest a muncitorilor, din timpul crizei economice din anii 1929-1933. Obiectivele protestatarilor au constat în obþinerea unor condiþii de muncã mai bune, echipamente de protecþie, salarizare mai bunã ºi acordarea unor facilitãþi muncitorilor din subteran ºi familiilor acestora, care sã le
asigure supravieþuirea. De atunci, ziua de 6 august a devenit oficial Ziua minerului, având semnificaþia comemorãrii victimelor care s-au jertfit în luptele pentru obþinerea unor condiþii de muncã ºi de viaþã mai bune. Totodatã, sunt comemorate victimele numeroaselor accidente de muncã din minerit. Monika BACIU
Inginerul miner Gheorghe Ile a marcat Ziua Minerului
Elena Meriºoreanu, fiicã de miner, a fost invitata autoritãþilor locale nginerul miner, Imarcat Gheorghe Ile, a ziua minerului. Pe tot întrgul Vãii Jiului au avut loc depuneri de coroane de flori pentru a marca Ziua Minerului. La Vulcan, edilii locali au organizat acest eveniment într-un cadru festiv. Momentele acestei zile au început cu un te deum oficiat de preoþi ortodocºi ºi catolici. Autoritãþile locale de la Vulcan au þinut astfel sã îi comemoreze pe cei care în urmã cu 14 ani ºi-au pierdut viaþa în subteranul minei Vulcan, dar ºi sã le mulþumeascã celor care astãzi fac eforturi pentru a produce cãrbune. “Astãzi se împlinesc 14 ani de la groaznica explozie ce a avut loc la mina Vulcan, unde a rãpirt acea explozie 14 mineri, o zi neagrã pentru mina Vulcan ºi pentru comunitatea Vulcanului. În fiecare an venim aici la statuia minerului ºi îi omagiem pe cei care ºi-au pierdut viaþa, pentru a scoate cãrbunele la luminã ºi aºa cum spun minerii, pãmântul îºi culege roadele de fiecare datã. Nu existã ca într-o minã sã nu fi fost vreo
catastrofã sã prindã mai mulþi mineri. Venim aici în fiecare zi de Scimbarea la Faþã ºi depunem coroane în memoria celor cãzuþi. Totodatã ne bucurãm sã ne întâlnim cu cei care astãzi încã lucreazã în mineritul Vãii Jiului sã îi vedem ºi sã le putem ura un cãlduros la mulþi ani pentru cã îºi sacrificã zilele pentru a scoate la luminã acest aur negru, cu toate cã unii nu doresc acest lucru. Trebuie sã existe pentru Valea Jiului ºi pentru þarã, nu trebuie sã uitãm deloc cã huila a fost la un semnal scos la suprafaþã ºi în termocentrale s-a produs energie electricã ºi energie termicã. Când e secetã, scade nivelul apelor ºi atunci apelãm la termo ºi avem nevoie de cãrbune”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului
Vulcan. Gheorghe Ile a lucrat la minã. Peste 20 de ani ºi-a petrecut în subteranele Vãii Jiului, iar astãzi cu nostalgie îºi aduce aminte de acele timpuri. “Am lucrat 24 de ani în subteranul minelor din Valea Jiului, am iubit foarte mult aceastã meserie ºi o iubesc ºi acum. Trebuie sã pãstrãm mineritul pentru cã avem nevoie de minerit în Valea Jiului”, a mai spus Gheorghe Ile. Invitat special la evenimentele de comemorare de la Vulcan a fost interpreta de muzicã popularã, Elena Meriºoreanu. Aceasta a depus o coroanã de flori în cinstea minerilor. “Ca fiicã a acestor locurisunt emoþionatã, îmi dau lacrimile, pentru cã ce au trãit cei care ºi-au pier-
dut pe cineva drag în minã îi înþeleg foarte bine, eram copil când tatãl meu a lucrat 35 de ani în minã ºi îmi amintesc cã a venit cu lãmpaºul ºi securea ºi mama a început sã plângã. Tatãl meu a avut un accident înfiorãtor în minã, a supravieþuit în pensie de boalã. Eu înþeleg foarte bine sufletele celor care sunt decedaþi ºi celor care au rãmas în viaþã. Sunt onoratã cã sunt aici pentru cã este un eveniment despre care nimeni nu poate sã îºi imagineze cât este de mare chiar dacã au fost defãimaþi aceºti mineri, nu este aºa, când auzeau cã sunt din Valea Jiului ziceau minerii voºtrii. Aceºti oameni muncesc sub pãmânt, intrã, dar nu ºtiu dacã vor ieºi. Urez familiilor celor decedaþi sã îi întâreascã Dumnezeu în puteri ºi
credinþã, sã meargã mai departe, iar cei de sus sã îi vegheze cu forþa lor”, a declarat Elena Meriºoreanu, la Vulcan. Consilierul personal al directorului general al CEH, Sorin Rosmenteniuc a þinut sã le transmitã celor prezenþi câteva cuvinte. “Am mandatul directorului general sã vã transmit cele mai calde urãri ºi gratitudinea noastrã pentru activitatea pe care o desfãºuraþi de ani de zile în minele din Valea Jiului”, a declarat Sorin Rosmenteniuc. Prefectul judeþului Hunedoara ºi preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara le-au mulþimit minerilor pentru munca pe care o depun în slujba comunitãþii. “Astãzi sunt 86 de ani de când a fost greva
minerilor de la 6 august 1929, astãzi îi comemorãm pe toþi acei martiri, pe minerii care pe parcursul timpului s-au jertfit pentru aceastã meserie nobilã, pentru toþi propun sã þinem un moment de reculegere. Nu poate sã existe Valea Jiului fãrã minerit, nu a existat Valea Jiului fãrã minerit ºi nu poate sã existe nici în viitor Valea Jiului fãrã minerit. Au fost încercãri timide de a pune ceva în loc, însã tot mineritul este de bazã, asta nu înseamnã cã nu trebuie în paralel sã cãutãm alternative, sã gãsim soluþii pentru a creea ºi alte locuri de muncã. Este necesar ca atât mineritul sã existe în continuare, dar este necesar sã facem ºi alte lucruri ca sã putem avea sursele financiare pentru comu-
nitãþile locale. Astãzi mai mult ca oricând trebuie sã le aducem un omagiu tuturor minerilor din Valea Jiului”, a declarat Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara. “O zi frumoasã pentru Valea Jiului, este o zi în care omagiem cea mai frumoasã meserie, o meserie care a construit tot ce vedem în jurul nostru ºi în jurul cãreia gravitãm cu toþii. Sunt oameni care muncesc zi dezi pentru pâinea care o pun pe masã. Trebuie sã stãm uniþi în continuare pentru ca acest cãrbune care e atât de important pentru þara asta încã sã vinã din fundul pãmântului ºi încã sã susþinã toatã economia noastrã”, a declarat Adrian David, preºedintele CJH. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 August 2015
O viaþã ca un zid de dat cu capul
F
ost electrician ºi topograf la Mina Petrila, disponibilizat ºi apoi om de afaceri fãrã succes, a ajuns pensionat de boalã, sãrac ºi singurul îngrijitor atent ºi iubitor, cu normã de 24 de ore din 24, al fiului sãu nãscut cu mari probleme de sãnãtate – este inert la 24 de ani, cu retard profund la nivelul unui copil de circa un an. Eugen Blag, din Petrila, la cei 49 de ani, nu-ºi strigã suferinþa, nu cere ajutor, ºi nici nu-ºi plânge de milã încercând sã nu priveascã spre viitorul care-i oferã doar însingurare ºi durere. Mama fiului sãu ºi-a luat lumea în cap, a doua soþie s-a salvat la rândul ei, mama sa, care-i îngrijea copilul, a murit... Eugen Blag, din Petrila, are 49 de ani, iar orizontul vieþii lui pare pare un zid de dat cu capul... Printr-o întâmplare am aflat cã atitudinea sa în faþa lumii, de om deschis ºi comunicativ, este un paravan al unei vieþi deloc de invidiat. Dimpotrivã! Privindui destinul constaþi cã este un om extrem de curajos ºi deºi pare puternic, te aºtepþi sã-l vezi cãzut în orice moment. Este pensionat de boalã ºi îºi îngrijeºte singur fiul, de 24 de ani, nãscut ”legumã”, cu un diagnostic greu – encefalopatie cronicã infantilã forma hipotonã, tetraparezã spasticã, redard psihic profund, ca al unui copil de un an...
Eugen Blag, Genu cum este cunoscut în cartierul Prundului, a crescut în acelaºi cartier fost Puºkin, ºi a ajuns sã lucreze la Mina Petrila ca electrician ºi topograf. Ca orice tânãr, ºi-a întemeiat o familie, dar o datã cu venirea pe lume a copilului cu mari probleme, lucrurile par sã se fi schimbat. Mama, probabil nesuportând suferinþa zilnicã, fãrã speranþe la o viaþã normalã, a plecat în þãri strãine, dar mai þine legãtura cu tatãl copilului. Genu Blag s-a dispinibilizat la primul mare val al plecãrilor din minerit, în anul 1997, ºi a vrut sã se realizeze cã om de afaceri. S-a recãsãtorit, noua sa soþie fiind din familie de oameni care au lucrat în sistemul bancar, ea însãºi cu pregãtire ºi experienþã în domeniu. Ce era mai prielnic pentru o afacere de familie?! Soþia era creierul, iar Genu B., un bun executant. De copilul cu probleme avea grijã sora ºi mama sa. Devenind om de afaceri, minerul disponibilizat putea avea grijã de toþi,
asigurându-le un trai decent. Doar cã lucrurile nu au decurs aºa cum credea el la vremea respectivã. Experienþa ”creierului afacerii” n-a dat roade, dimpotrivã, s-a încurcat în bãnci ºi în metode total ineficiente de recuperare a investiþiilor, încât au rãmas fãrã masã, fãrã casã ºi, colac peste pupãzã, din cauza stresului ºi a supãrãrilor, Eugen Blag s-a îmbolnãvit grav la rândul sãu fiind ulterior pensionat de boalã. Între timp ºi-a pierdut ºi mama, iar sora sa s-a aºezat la casa ei ºi nu a mai avut cine sã-i îngrijeascã fiul, care nici în fund nu poate sta... ªi a doua soþie ºi-a luat lumea în cap încercând mãcar pe ea sã se salveze din asemenea situaþie ºi doar periodic îºi mai viziteazã soþul. Tatã ºi fiu, locuiesc de
câþiva ani într-o casã cu chirie... Deºi ne salutãm aproape zilnic ºi uneori schimbãm impresii, nici noi, nici alþii, mulþi, din prejma sa, nu-i cunoasc cu adevãrat chinuitoarea viaþã. ªtiau doar cã are un copil bolnav ºi atât. Întâmplãtor, un prieten de-al sãu a spus cã merge în vizitã la Genu, pentru cã e ziua copilului, împlineºte 24 de ani, ºi îi face cadou un pachet de pampers pentru cã are mare nevoie... Aºa am aflat viaþa lui Genu. Am pãtrus, împreunã cu câþiva membrii ai Asociaþiei ”Grupul de prieteni” ºi de la Crucea Roºie Petroºani, în casa ºi viaþa lui Eugen B. Momentul a fost ºocant. L-am gãsit spãlându-ºi ºi schimbându-ºi bãiatul inert... O casã curatã, cu lucruri care mai aminteau de un trai cândva mai bun. ”Da, singur fac asta. Nu am pe nimeni. Deºi copilul are pensie de handicap, plus cea de însoþitor ºi pensia mea de boalã, mã descurc greu. Plãtesc circa 3,5 milioane lei vechi chiria, plus cã am reþineri din pensie pentru datorii la bancã de pe vremuri, banii care rãmân sunt insuficienþi, dar încerc sã mã descurc. Am devenit inventiv. Nevoia te învaþã. Am folosit pãrþile
neatinse din pamperºi, le-am croit ºi le-am folosit, apoi iau de la second hand cearºafuri, prosoape ºi îmbrãcãminte pentru cã se degradeazã rapid de la nevoile lui ºi de la secreþii. De mâncat, am grijã sã-i dau de toate ca sã-i susþin organismul pentru a nu face coplicaþii. Vreau sã vã spun cã îi dau din gura mea sã mãnânce pentru cã-i treceam prin blender mâncarea, dar a scãpat o datã un os ºi m-am speriat rãu ºi de atunci nu mai risc... I-am adaptat un cãrucior ºi îl scot la aer, în curte. Da, spãl, curãþ, calc, gãtesc... Nu pot sã plec nicãieri pentru cã nu pot sã-l las singur, doar uneori mai rog pe câte cineva în care am încredere, când e absolutã nevoie, ºi sar pe bicicletã ºi fug sã mai rezolv cele necesare” – spune greu, de parcã fiecare cuvânt îi provoacã durere, Eugen Blag. Când i-am spus de unde am aflat adevãrata sa poveste de viaþã, omul ce pare un munte prin constituþia sa, a început sã lãcrimeze. ”Am fost profund impresionat. Cum sã vinã omul ãsta sã mã ajute aducând cadou pamperºi? El care este un zgârcit de felul lui, cumpãtat ºi chiar distant faþã de asemenea situaþii ca a mea. Chiar mam gândit... Vã daþi seama cât de rãu se
vede situaþia mea din afarã? Mã descurc, este copilul meu. De ce aº avea cu adevãrat nevoie, ar fi un apartament, o casã pentru care sã plãtesc ceva mai puþin ºi sã-i mai fac copilului o investigaþie medicalã completã pentru a vedea ce am de fãcut în ce îl priveºte” – a mai precizat Genu Blag, când am insistat sã ne spunã de ce ar avea nevoie acutã. L-am întrebat dacã a solicitat Primãriei Petrila o locuinþã. Ne-a rãspuns cã-i este cumplit de ruºine sã facã asta pentru cã lumea din Petrila îl cunoaºte de pe vremea când era om de afaceri... Deci, încã o povarã pe care ºi-o poartã deºi pare a fi un om cãzut la pãmânt. Vãdit jenat de pacheþele aduse de cei de la Crucea Roºie Petroºani ºi Asociaþia ”Grupul de prieteni”, fostul disponibilizat ºi om de afaceri, acum pensionar, dar cu normã de 24 din 24 de ore de îngrijitor atent ºi iubitor al unui fiu ce va fi toatã viaþa legat de pat, nu ºtia ce sã spunã, cum sã mulþumeascã... L-am încurajat spunându-i cã mãrturisirea suferinþei, ca ºi în cazul mãrturisirii unei greºeli, nu este o slãbiciune ci o forþã. Ileana FIRÞULESCU
Profesorul Radu Sorin, salt în giratoriu
rofesorul universitar, Radu Sorin, P de la Universitatea din Petroºani a fost protagonistul unui accident spectaculos la intrarea în Petroºani dinspre Deva, într-un sens giratoriu.
Cadrul didactic universitar, membru în CA al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine, a pierdut controlul volanului ºi s-a izbit cu putere de clãdirea centrului turistic încã neinauguratã. Maºina profesorului a rãmas cu roþile în sus ºi pânã la sosirea pompierilor, ºoferul a reuºit sã iasã singur. „Noi am fost alertaþi prin 112 de o
femeie care se afla în trafic. Am sosit la faþa locului, dar ºoferul era ieºit din maºinã. Nu sunt victime, iar, conform protocolului, noi doar am decuplat acumulatorul maºinii, ca sã evitãm pericolul unei explozii”, a declarat Cristian Baleia, adjunct al comandantului Pompierilor de la Petroºani. Imediat dupã producerea accidentului, profesorul Radu Sorin a fost transportat la Spitalul de Urgenþã din
Petroºani pentru investigaþii medicale, dar potrivit martorilor, acesta se pare ca are doar câteva leziuni uºoare. Apropiaþii profesorului susþin cã acesta numai ce ºi-a scos maºina din service, existând posibilitatea ca accidentul sã se fi produs din cauze tehnice. Poliþia face acum verificãri ºi urmeazã sã stabileascã cum a fost posibil ca ºoferul sã piardã controlul volanului în acel sens giratoriu. Diana MITRACHE Foto: Facebook - Radar in Valea Jiului
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 August 2015
Nicio achiziþie fãrã transparenþã!
N
Minori, redaþi pãrinþilor eintegraþi în familie. Din anumite motive, mai mulþi copii au fost luaþi de R lângã pãrinþii lor, iar asta se datoreazã
icio primãrie sau unitate administrativ-teritorialã din Hunedoara nu va mai face achiziþii, fãrã sã îºi expunã public intenþia. Asta se va întâmpla chiar ºi pentru lucrãrile care se pot face cu încredinþare directã, iar mãsura a fost neglijenþei adulþilor faþã de minori. În urma impusã de noua conducere a Consiliului Judeþean Hunedoara. sentinþelor judecãtoreºti mai mulþi copii au fost redaþi familiei. Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, spune cã a decis ca totul sã se întâple transparent, la luminã ºi în vãzul tuturor, aºa încât orice firmã care este interesatã de diverse lucrãri sã aibã posibilitatea sã vadã asta în timp util. Sunt vizate toate instituþiile subordonate Consiliului Judeþean Hunedoara, dar ºi primãriile, care de acum au mai multe obligaþii, tocmai pentru cã s-au constatat mereu probleme ºi nereguli. „Am decis, împreunã cu colegii din C.J.H. sã întocmim un regulament de achiziþii publice pentru toate serviciile sub 30.000 de euro, care, în mod
normal, se fac direct ºi publicitatea este oarecum redusã. Atunci vom obliga toate serviciile subordonate C. J. H. sã punã pe site-ul Consiliului Judeþean ºi site-ul propriu, intenþia de aciziþie publicã ºi sã rãmânã acolo timp de 72 de ore, asºa încât, orice agent economic din judeþ ºi nu numai, care este interesat sã
vândã ceva cãtre CJ Hunedoara sau cãtre instituþiile subordonate, sã o poate face în cunoºtinþã de cauzã” , a precizat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Judeþul Hunedoara a fost zguduit recent de descinderile mascaþilor, care l-au sãltat chiar ºi pe fostul preºedinte al C J Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, pentru diverse licitaþii atribuite chiar unor rude. Totul se va face de acum transparent, iar nou preºedinte al C J Hunedoara vrea sã nu mai implice judeþul în astfel de scandaluri. Diana MITRACHE
Campusul din Petroºani, renovat cu fonduri UE
U
niversitatea din Petroºani vrea sã renoveze o parte din clãdirile campusului cu bani de la Uniunea Europeanã. Miercuri a avut loc o primã întâlnire cu cei de la ADR V Vest, iar investiþiile se vor preconiza în urmãtoarea perioadã. Totul are loc dupã ce la Aninoasa, conducerea Universitãþii a punctat câteva obiective, la întâlnirea cu ministrul Fondurilor Europene. Clãdirile din campusul universitar de la Petroºani vor fi reabiltate, iar o parte dintre laboratoare vor fi dotate cu aparaturã modernã. Totul face parte dintrun plan strategic pentru urmãtoarea perioadã, iar banii vor veni de la Uniunea Europeanã. Mediul academic a pregãtit un proiect ºi aºteaptã finanþarea. „În primul rând, vizãm anveloparea ºi reabilitarea câtorva corpuri de clãdire, respectiv, corpurile A,B,C ºi D. Mai exact, este vorba despre corpurile
administrativ ºi didactice, unde se efectueazã cursuri. Din pãcate, nu putem reabilita cãminele prin aceste programe, dar le vom face din fonduri ale Minsiterului Învãþãmântului, sau chiar fonduri proprii”, a declarat conf. Univ. Dr. Ing. Marius Marcu, rector Univeristatea din Petroºani. Universitatea din Petroºani este cea mai mare din judeþul Hunedoara ºi are studenþi care sunt specializaþi în domeniul economic, minier, electric ºi construcþii de maºini, iar reabilitãrile vor continua ºi în anii urmãtori. De altfel, rectorul universitãþii, profesorul Marius Marcu s-a întâlnit ºi cu ministrul Fondurilor Europene, la vizita pe care acesta a avut-o la Aninoasa, luna trecutã ºi i-a vorbit ºi atunci despre planurile de investiþii de la Petroºani. Diana MITRACHE
Potrivit celor de la Direcþia de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului la Petroºani aceste cazuri sunt izolate, anual nefiind mai mult de cinci astfel de solicitãri. “Aceste proceduri se fac atunci când mãsura de protecþie socialã specialã emisã de directorul DGASPC expirã. Mãsurile de protecþie specialã vizeazã plasamentul copilului la familia extinsã. Asta înseamnã cã copilul este luat, temporar, de la pãrinþi dacã se aflã într-o situaþie de risc”, a declarat Cristina Mraz, director executiv DLAS Petroºani. Prin sentinþã judecãtoreascã, minorul poate fi reintegrat în familie dacã se întrunesc anumite criterii. “Când se constatã cã mediul familial este securizat atunci copilul poate fi reintegrat în familie”, a mai subliniat sursa citatã.
Reintegrarea copiilor în familie este un proces complex, iar succesul acestuia depinde de modul în care profesioniºtii reuºesc sã pregãteascã copiii ºi pãrinþii pentru depãºirea situaþiilor care au determinat separarea
lor, cât ºi a consecinþelor acesteia. În situaþia în care copilul a fost separat de familia sa o perioadã mai lungã de timp, asistentul social informeazã permanent copilul despre familia sa, evenimentele trãite de membrii familiei, astfel încât acesta sã cunoascã istoria familiei sale ºi sã o accepte pentru reîntoarcerea sa în familie. Copilului i se acordã sprijin pentru înþelegerea ºi vã oferã zilnic, prin magazinul depãºirea posibilelor alimentar Nr 16, Piaþa Centralã conflicte cu familia, a traumelor cauzate
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC
- Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
de separarea de familie, a înþelegerii situaþiilor care au dus la luarea unei mãsuri de protecþie ºi va fi consiliat în vederea reconcilierii cu familia ºi acceptarea trecutului. Un accent deosebit se acordã pentru menþinerea relaþiilor copilului cu fraþii sãi prin vizite ºi activitãþi comune. Pentru situaþia în care copilul va fi integrat în familia extinsã sau într-o familie substitutivã acesta este informat despre
motivele pentru care nu poate fi reintegrat în propria sa familie ºi i se prezintã aceste alternative, implicaþiile acestora ºi i se solicitã opinia. Copilul va primi, într-un mod accesibil, informaþii despre familia în care va fi integrat ºi despre drepturile ºi responsabilitãþile pe care le va avea atât el, cât ºi familia. De asemenea, copilul va fi ajutat sã cunoascã familia în care va fi integrat ºi sã stabileascã relaþii pozitive cu toþi membrii acesteia. Monika BACIU
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 August 2015
Henþ cu mâna
Încã un start absenþi de la „masa bogaþilor”... Aºadar, s-au cam lãmurit lucrurile la cele douã ligi naþionale, a doua ºi a treia. Din pãcate, Valea Jiului nu are nici în acest sezon vreo reprezentan-
tã la nivel naþional. Ne uitãm cu jind înspre Valea Mureºului, acolo unde F.C. Hunedoara ºi Cetate Deva duc steagul fotbalului hunedorean într-o divizie naþionalã.
Cândva un leagãn al fotbalului, Valea Jiului a rãmas doar cu amintirile, prezentã fiind doar în Liga a IV-a, culmea, aici cu echipe care se zbenguiau altãdatã prin ligi mai importante, Jiul, Vulcanul, Petrila, Universitatea Petroºani (mã rog, fosta ªtiinþa...) având de-a lungul anilor
rezultate de marcã. Acum nu mai avem loc la „masa bogaþilor”. Nici mãcar la nivelul Ligii a IV-a judeþene. Acum, „miresele” se numesc Performanþa Ighiu, Mãgura Cisnãdie, A.C.S.O. Filiaºi, Millenium Giarmata sau C.S. Ineu, ca sã nu dau decât numele echipelor
Fotbal, Cupa României
„ªoimii” vor vâna „Pandurii”! S
-au stabilit prin tragere la sorþi meciurile din turul III al Cupei României ediþia 2015-2016; competiþia în care se aflã ºi o reprezentantã a Ligii a IV-a Hunedoara, ªoimul Bãiþa. Câºtigãtoarea trofeului pe judeþ a reuºit pânã acum rezultate bune, eliminând
pânã acum douã divizionare de Liga a III-a, F.C. Hunedoara ºi Performanþa
Ighiu. De data asta, echipa din Bãiþa va întâlni echipa Pandurii II Tg. Jiu, compo-
Preºedintele Mirel Dubar ºi primarul Damian Diniº au trãit mai multe bucurii în aceastã varã alãturi de ªoimul Bãiþa
INEDIT
din cea mai apropiatã ligã de noi. Cred cã la nivel înalt, nimeni nu mai vrea nimic de la fotbal, un sport din ce în ce mai aruncat la groapa de gunoi a istoriei de cãtre cei care cu un minim efort ar putea sã gãseascã soluþii.
nentã a Seriei a 4-a, miercuri 12 august, de la ora 17:30, pe terenul din satul Crãciuneºti. „Greu de tot... Am fi preferat un alt adversar, Ineul sau Cugirul, echipa din Tg. Jiu are jucãtori care s-au pregãtit cu lotul divizionarei de Liga I. Vom juca la sacrificiu, ne dorim o victorie, sã menþinem surpriza mai departe. Sper sã ºi reuºim” a precizat Mirel Dubar, preºedintele de la ªoimul Bãiþa.
FOTBAL, LIGA A III-A
15 într-a III-a! „Militaru îi pupa pe turci!” Î Epilog dupã un meci Partizan Belgrad-Steaua
„Jucam la Istanbul cu Fenerbahce. Fãcusem acasã 0-0 cu turcii, aveam nevoie de calificare, clar, printr-o victorie. Marcheazã Damian Militaru ºi în euforia care îl cuprinde, s-a dus spre banca turcilor sã-l pupe pe antrenorul lor, crezând cã acolo e banca noastrã! Vine la mine Marius Lãcãtuº ºi-mi zice: „Mihai, tu vezi ce face nebunu` ãsta? În toatã nebunia aia de acolo am început sã râd pe bancã. I-am bãtut pe turci cu 2-1”.
D
incolo de rezultatul de miercuri dintre Partizan Belgrad-Steaua din turul III preliminar al Ligii Campionilor, antrenorul Mihai Stoichiþã (61 ani), care a antrenat Steaua în mai multe etape în anii `90, (a jucat ºi la Jiul în anii `70-`80) îºi aduce aminte un episod amuzant legat de actualul antrenor de la juniorii Jiului, Damian Militaru.
n sfârºit, federalii au decis: Liga a III-a va continua în ediþia 2015-2016 cu un numãr de 77 echipe, numãr ce reiese din cumulul celor 74 echipe înscrise, plus acceptarea celor trei echipe care au terminat ediþia trecutã pe locuri retrogradabile, Ceahlãul II P. Neamþ, Astra II Giurgiu ºi Unirea Dej. Cele 77 echipe care vor lua startul în noua ediþie de campionat au fost împãrþite în cinci serii, dintre care douã vor avea 16 echipe, celelalte având în componenþã câte 15 formaþii. Seria a 4-a a Ligii a III-a va cuprinde 15 echipe din judeþele Arad, Timiº, Hunedoara, Alba,
Sibiu, Gorj ºi Dolj. Câºtigãtoarele din fiecare serie vor promova în Liga a II-a, iar ocupantele locurilor 15-16 vor retrograda în Liga a IV-a, precum ºi echipa cel mai slab situatã pe locul 14. F.C. Hunedoara, cu antrenorul Victor Roºca la cârmã, are câþiva foºti jucãtori din
Valea Jiului în componenþã, pe Bozian (ex. Minerul Lupeni), Rãzv. Drãgoescu, R. Sandu, D. Ursachi (Jiul Petroºani), dar ºi pe gemenii de la Mãgura Pui, Cristi ºi Daniel Creciunesc. Cetate Deva porneºte la drum cu acelaºi antrenor Marius Sârbu, printre componenþi fiind foºtii jucãtori de la Jiul, Firan ºi Cãrãvan ºi ex-haþeganul Pribac ºi Silviu Boloº.
LIGA A III-A, SERIA A 4-A 2015-2016 Naþional Sebiº C.S. Ineu z Mama Mia Becicherecu Mic z Vulturii Lugoj z Millenium Giarmata z ASU Poli Timiºoara z FC Hunedoara z Cetate Deva z Metalurgistul Cugir z Performanþa Ighiu z Mãgura Cisnãdie z Pandurii II Târgu Jiu z Minerul Motru z ACSO Filiaºi z CSU Craiova z z
Paginã realizatã de Genu TUÞU