CVJ nr 915, Joi 6 august 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 915

Cronica Vãii Jiului Joi, 6 August 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

ZIUA MINERULUI are o încãrcãturã specialã pentru fiecare dintre cetãþenii Vãii Jiului. Este ziua în care conºtientizãm mai mult ca oricând eroismul celor pentru care munca în adâncurile pãmântului a devenit tradiþie.

Pe aceastã tradiþie s-a clãdit întreaga dumneavoastrã comunitate cu destine ce se leagã de existenþa aurului negru. În speranþa cã vom gãsi, noi toþi, puterea de a învinge dificultãþile vremurilor pe care le trãim, adresãm calde urãri de sãnãtate, fericire ºi împliniri angajaþilor Complexului Energetic Hunedoara Petroºani, familiilor lor ºi tuturor locuitorilor Vãii Jiului.

EXPLOZIV!

MELCZER,

consilier la CEH

NOROC BUN ºi LA MULÞI ANI! Preºedintele Consiliului de Administraþie al CEH-SA, Aurelian GHIMPÃU

În aceastã zi de 6 august, gândurile noastre se îndreaptã cu pioºenie cãtre toþi cei care ºi-au dedicat viaþa exploatãrii cãrbunelui, sperând într-un trai mai bun.

Noi, cei de azi, continuatori ai acestei vechi tradiþii, ne plecãm în faþa celor care ne-au clãdit prezentul ºi dorim truditorilor adâncurilor sãnãtate ºi împliniri, alãturi de familiile lor ºi întreaga comunitate a Vãii Jiului.

NOROC BUN ºi LA MULÞI ANI! DIRECTOR GENERAL S.C.E.H. – S.A. PETROªANI Ing. Viorel STANCU

Cel mai cãutat post de la CEH se dovedeºte a fi cel de consilier. Nimeni nu vrea sã devinã director general al CEH, dar paradoxal, toþi vor consilieri. De ce? Simplu. Nu au nicio rãspundere, în schimb au salariu, sau indemnizaþii foarte, foarte mari. Ultimul care a devenit consilier al directorului general al CEH este, ATENÞIE! chiar managerul grupului de firme Gerom, Mihael Melczer, care pentru a ocupa acest post privilegiat ºi-a dat demisia de la firma privatã.

Informaþia ne-a fost confirmatã de fostul director al CEH, Constantin Jujan, în prezent ºi el consilier al directorului general interimar al CEH, Stancu Viorel. Decizia lui Melczer a surprins pe mulþi din mediul privat ºi se pare cã ºi pe Aurelian Serafinceanu, fondatorul grupului Gerom, care a fost contrariat de hotãrârea managerului sãu. De altfel, Melczer a fost considerat timp de vreo 20 de ani mâna dreaptã a lui Aurelian Serafinceanu. Dar, cum dragoste cu sila nu se poate, Melczer a ales o companie a statului, cu care pânã zilele trecute avea dispute ºi chiar se judeca pentru a recupera banii cuveniþi contractelor prestate.

Potrivit unor surse neoficiale, Melczer ar fi primit o ofertã financiarã extrem de avantajoasã, adicã mult mai mare decât ce îi oferea firma privatã. În plus, din postul de consilier Melczer a scãpat ºi de rãspunderea pe care o avea, iar acum nu mai are nicio bãtaie de cap. Pentru cititorii noºtri curioºi din fire întrebãm ºi noi cum oare se fac aceste angajãri de “gulere albe” la compania falimentarã a statului, CEH, în condiþiile în care pe mineri îi paºte noi disponibilizãri de personal ºi cât este salariul consilierului directorului general al CEH? Apropo, cine mama dracului conduce CEH? Marius MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 August 2015

Au turnat asfalt, dar nu au consolidat

Dr

umul dintre Petroºani ºi DN 7A, pe Jieþ a fost deja asfaltat, doar cã firma care a câºtigat licitaþia de consolidare a terenului ce a plecat la vale, încã nu s-a apucat de treabã. Edilii locali din Petrila au luat legãtura cu constructorii ºi sperã ca drumul sã nu se surpe, acum dupã asfaltare, pânã la consolidarea lui.

Porþiunea de drum de pe Jieþ este ºi acum surpatã, dar, cu toate acestea, constructorii au turnat asfaltul deja.

Era treaba lor, spune viceprimarul Vasilicã Jurca de la Petrila,

pentru cã o altã firmã din Sibiu este responsabilã cu consolidarea terenului, care din primãvara anului trecut, a luat-o la vale. „Urmeazã sã consolideze partea de jos

cu piloni din beton, acolo unde a fost rupt drumul. Straco (n.r firma care a câºtigat asfaltarea), pentru cã partea de asfalt ºi rigole a fost lictatã de ei, a ºi fãcut lucrarea, iar lucrarea de consolidare a fost câºtigatã de o firmã din Sibiu. Am discutat cu cei de la Straco, au zis cã drumul e stabil, dar trebuie consolidat cu piloni de beton, unde a alunecat înspre baltã” , a spus Vasilicã Jurca, vicepri-

Numãrul cãsãtoriilor este în creºtere

marul oraºului Petrila.

Pe tronsonul de drum asfaltat este interzisã circulaþia autovehiculelor de tonaj mare, care sunt dirijate deocamdatã pe porþiunea de drum ce merge

paralel cu surparea, dar mai sus, pe deal. Tot ceea ce sperã cei din Primãria oraºului Petrila este ca dealul sã fie consolidat la timp, pentru cã ploile de toamnã ar putea antrena din

Fibra de sticlã pentru hoþi

P

O

este 250 de capace de canal lipseau la începutul verii din Petrila. Le-au furat hoþii, iar din banii tuturor, primãria a cumpãrat acum mai puþin de jumãtate din ele.

Sunt din fibrã de sticlã, aºa încât hoþii sã fie descurajaþi.

Angajaþii Compartimentului de Stare Civilã din cadrul Primãriei Municipiului Petroºani abia mai fac faþã numãrului foarte mare de cereri depuse de cei care solicitã oficializarea cãsãtoriei.

Luna trecutã, spre exemplu, au fost ºi câte patru dosare depuse într-o singurã zi, iar la acestea se mai adaugã ºi solicitãrile pentru înregistrarea nou nãscuþilor ori alte cereri.

Creºterea numãrului de cãsãtorii se datoreazã ºi celor care muncesc peste hotare ºi se întorc în lunile de varã pentru a-ºi oficia legãtura acasã.

Pe de altã parte, autoritãþile locale din Petroºani îi încurajeazã pe localnici sã-ºi oficieze relaþia prin scutirea de la orice taxã pe care alte administraþii o solicitã ºi care, în vestul Vãii Jiului, spre exemplu, ajunge ºi la câteva sute de lei.

Singura platã pe care trebuie sã o facã cei care-ºi fac cununia civilã la Petroºani este cea de timbru în valoare de doi lei.

Maximilian GÂNJU

Din pãcate, însã, prea puþini hoþi de capace au fost prinºi ºi nici centrele de fier vechi nu au fost gãsite în neregulã.

Capacele de fier au fost înlocuite în mai toate oraºele Vãii Jiului, unde fenomenul a luat o amploare deosebitã, iar hoþii au dat asaltul timp de mai multe luni la rând. Doi fãptaºi au fost prinºi la Petroºani, iar primãriile au rãmas cu paguba. Aºa se face cã acum le înlocuiesc cu altele pe care sperã sã nu le

fiþerii de stare civilã au de muncã mai mult ca oricând în condiþiile în care, doar în luna iulie a acestui an, au avut au avut ºi patru dosare de cãsãtorie într-o singurã zi.

Poliþia Localã din Lupeni are maºinã nouã

oliþia Localã din municipiul Lupeni a P fost dotatã cu o maºinã

nouã. Noul autoturism de teren a intrat în posesia oamenilor legii. ”Primãria Lupeni a fãcut toate demersurile ºi a achiziþio-

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

nat o maºinã ultra modernã, 4×4, un Duster cu care sã se poatã deplasa ºi în staþiunea Straja, în momentul în care începe sezonul de iarnã ºi avem probleme ºi acolo”, a declarat deputatul PSD Cristian Resmeriþã.

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

mai fure nimeni, pentru cã materialul nu se poate recicla. „În primãvarã, am identificat aproximativ 250 de capace lipsã pe raza oraºului.

Am gãsit soluþiile în buget ºi am achiziþionat pânã la momentul acesta 100, ca sã le putem înlocui. Menþionez cã am achiziþionat capace de fibrã de sticlã, ca sã nu mai poatã fi duse la fier vechi de hoþi”, a spus Vasilicã Jurca, viceprimarul oraºului Petrila.

Numai la Petrila,

din cauza hoþilor, dar ºi a celor de la centrele de fier vechi,

nou terasamentul ºi, dacã nu începe consolidarea terenului, atunci asfaltul proaspãt turnat va pleca ºi el la vale.

Diana MITRACHE care le primesc capacele de canal, primãria a cheltuit aproximativ 60.000 de lei, iar viceprimarul spune cã va mai cumpãra ºi restul de capace ca sã le înlocuiascã pe toate.

Diana MITRACHE

Poliþiºtii locali au primit ºi echipamente de lucru, atât de varã cât ºi de iarnã.

Monika BACIU z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Joi 6 August 2015

Sãracii bogaþi ai unei bogãþii falimentare

Punerea pe butuci a CEH-ului a adus bani în conturile conducerilor

B

an la ban trage. Zicala una româneascã pare sã se plieze perfect pe averile celor din conducerea Complexului Energetic Hunedoara. Societatea falimentarã are directori putred de bogaþi. Avere au fãcut fie prin munca depusã pe brânci, fie prin moºteniri.

Averi ºi moºteniri pe scheletul unei societãþi aflate în colaps financiar. În câþiva ani la cârma Complexului Energetic Hunedoara s-au perindat diferite persoane ºi personaje.

Fiecare a pus la puºculiþa personalã câte-un leu, doi, câte-o mie, zeci de mii de euro. Totodatã la bogãþiile acestora au contribuit ºi anumite rude, care le-au lãsat bunuri de ordin material drept moºtenire.

N

iculescu, cel mai potent

De departe fostul director general al Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu este cel mai potent financiar. În 21 de ani, adicã în perioada 1993 – 2014 acesta a reuºit sã îºi achiziþioneze ºapte terenuri, toate în Leºnic.

Terenurile sunt atât de în intravilan cât ºi agricol. Cele ºase terenuri însumeazã 27.386 de metri pãtraþi. Trei dintre cele ºase terenuri sunt în intravilanul localitãþii Leºnic, iar 3 sunt terenuri agricole. Tot fostul directorul general al CEH deþine un apartament în comunã Leºnic ºi o casã de locuit în suprafaþã de

142 de metri pãtraþi în Deva. La capitolul bunuri mobile, directorul general al CEH are un autoturism fabricaþie 2008 ºi un tractor. Niculescu a acordat un împrumut în nume personal în sumã de 13.048 de lei, însã are ºi o datorie la o unitate bancarã tot în sumã de 13.048 de mii de lei.

Conform declaraþiei de avere completatã din acest an, fostul director al CEH a încasat în anul 2014 venituri în sumã de 190.208 lei la care se adaugã veniturile soþiei de 24.102 de lei. De la APIA Hunedoara, fostul director a încasat suma de 7.348 lei.

A ltaltdirector, tractor

Nicolae Drãgoi a fost directorul general adjunct al CEH. ªi acesta deþine douã terenuri în municipiul Vulcan, dintre care unul agricol. La fel ca ºi Niculescu, Drãgoi are ºi un tractor. În Vulcan, directorul general adjunct deþine o casã de locuit pe care a cumpãrat-o în anul 2000 ºi o casã pe care a moºtenit-o. Drãgoi are în conturi, economii în sumã de 50.000 de lei, dar are ºi un credit

contractat în 2013 în valoare de 70.000 de lei. Anul trecut pare a nu fi fost unul prielnic pentru fostul director general adjunct al Complexului Energetic Hunedoara care a fost nevoit sã facã un împrumut de 24.000 de lei care are scadenþa în acest an. Fostul director general adjunct al CEH, Nicolae Drãgoi, a avut, anul trecut, venituri din salarii de aproape 130 mii lei. Timp de vreo 6-7 luni, Nicolae Drãgoi a ocupat funcþia de director general al Societãþii Naþionale a Huilei. De la SNH, Drãgoi a primit un salariu de 75.563 de lei. Dupã ce SNH-ul a funzionat cu Complexul Energetic Hunedoara, Nicolae Drãgoi a rãmas tot pe funcþie de conducere. Din aceastã poziþie, Nicolae Drãgoi a mai luat anul trecut, de la unitãþile miniere, încã 53.081 de lei.

Rãmân în sistem ºi trag pentru cei care pleacã

S

alariile compensatorii de la CEH, plãtite de cei care rãmân. Anul acesta sunt preconizate 540 de disponibilizãri la Complexul Energetic Hunedoara.

Plãþile compensatorii au fost înjumãtãþite, pentru a se încadra în bugetul de veni-

turi ºi cheltuieli ºi cei care vor rãmâne vor trebui sã lucreze pentru a plãti aceste drepturi foºtilor angajaþi.

“Pe acest numãr de salarii compensatorii pe care l-am negociat acum, putem sã discutãm de minim 4 milioane de euro, bani pe care vor trebui sã îi plãteascã cei care vor rãmâne în sistem ºi

Adunate, perioada SNH plus perioada CEH, rezultã cã Drãgoi a avut, pe 2013, un venit de 128.644 de lei. Adicã o medie de peste 10.700 lei lunar.

irectorul ecoD nomic ºi cel comercial, câte o „mãtuºa Tamara”

cumpãrat în anul 2008 ºi o casã de locuit cumpãratã în Voluntari în anul 2009.

Din anul 1985 ºi pânã în prezent directorul economic al CEH a moºtenit mobilã ºi bijuterii din metale preþioase care au o valoare de 5200 de euro. În anul 2014, Verginica Popescu a reuºit sã îºi deschidã un depozit bancar cu suma de 6500 de euro, însã are ºi un credit scadent în anul 2022 în valoare de 46 de mii de euro.

Din funcþiile deþinute la CEH, Verginica Popescu a încasat în curusl anului 2014 suma de 62.074 lei ºi 7500 de euro din închirierea spaþiului locativ din Voluntari.

La venitul familiei se adaugã ºi cel al soþului care pe lângã salariul obþinut de la Universitatea din Petroºani a mai rotunjit bugetul cu 5400 de euro din închirierea unui alt spaþiu locativ din Bucureºti.

Actualitate 3

de 900 de metri pãtraþi în comunã Pui. În anul 2011 soþia acestuia a moºtenit un apartament în Deva. La imobilele familiei se adaugã ºi douã apartamente deþinute în Petroºani.

Directorul comercial are douã depozite bancare, unul de 37.000 de euro ºi unul de 20.000 de lei. Din funcþia deþinutã în anul 2014 ºi anume de inginer, Stoicescu a încasat 44.720 de lei.

sãracul J ujan, director

Constantin Jujan a ocupat o scurtã perioadã de timp funcþia de director general al Complexului Energetic Hunedoara.

Acesta deþine doar un apartament în Petroºani cumpãrat în anii 1990 ºi deþine un autoturism fabricat în anul 2009.

Jujan are însã active financiare. Acesta are mai multe conturi care însumate sunt în valoare de aproximativ 140 de mii de lei ºi 2130 de euro.

Jujan a ajuns în fruntea Complexului Energetic Hunedoara din postura de director al Minei Petrila de unde a încasat în curusl anului trecut 97.888 de lei.

Monika BACIU

Directorul economic ºi cel comercial al Complexului Energetic În ceea ce îl priveºte Hunedoara par a avea pe directorul comercial o mãtuºa Tamara sau al CEH, Mihail câte o soacrã bogatã, Stoicescu a obþinut pe modelul politicienilor printr-o sentinþã judeanchetaþi de DNA cãtoreascã un teren pentru fapte de intravilan în suprafaþã corupþie. Verginica Popescu, directorul economic al CEH a moºtenit mai multe bunuri. Trei terenuri în Gogoºu a moºtenit în anii 1991-1993 Verginica Popescu.

Aceasta ºi-a mai achiziþionat în Voluntari un teren intravilan în anul 2009. aceasta deþine douã apartamente în Petroºani, unul fiind loc de muncã ºi nu a pune lãsãm o povarã foarte mare nici un bir foarte mare pentru salariaþii care vor despre cei care vor avea o trebui sã plãteascã aceºti salarizare sub formã de bani. Alþi bani în afarã din acord, vorbim ºi de o veniturile proprii sau acest incertitudine a plãþii salariale ajutor de salvare care pentru cã am observat cã în reprezintã un împrumut ultimul timp se întârzie ba CEH nu are”, a declarat cu salariile, ba cu bonurile Petre Nica, preºedintele de masã.

SindicatuluI Muntele.

Am încercat sã creem un Între 9.600 ºi 38.400 de echilibru între cele douã lei ar fi trebuit sã primeascã pentru a încerca sã nu categorii în aºa fel încât sã disponibilizaþii de la CEH. lãsãm nici salariaþii care îºi îi împãcãm pe toþi. Nu îi Acum, aceste sume compierd locul de muncã fãrã o sumã compensatorie care sã lãsãm cu buzunarele goale pensatorii se vor reduce la nici pe cei care îºi pierd le asigure viaþa de zi cu zi jumãtate. locurile de muncã ºi nu pânã ce îºi vor gãsi un alt Monika BACIU

4 Actualitate

Cetãþean român umilit în urbea lui

„A

i vãzut nunta? Elicopterele?

Maºinile?” Acestea sunt întrebãrile la care toatã suflarea Petroºaniului rãspunde cu da ºi dacã s-a întâmplat ca vreun concetãþean de al meu sã fi lipsit, atunci sã vezi explicaþii.

A

Sub pãmânt de Ziua Minerului

u lãsat deoparte micii, berea ºi spectacolele tradiþionale ºi vor coborî sub pãmânt. Vorbim despre actorul Zoltan Butuc, cel care i-a dat glas lui I.D Sîrbu ºi scrierilor lui, care ne invitã alãturi de un grup de prieteni, sã simþim minereºte, sub pãmânt, în lectura unor scrieri care redau exact viaþa de vagonetar al celui care a fost Ion Dezideriu Sîrbu.

Pãi a fost o nuntã cum minerii de pe aici nu prea au vãzut, un eveniment care a revoltat o întreagã comunitate, prin modul sfidãtor în care a fost organizat în public. Au închis circulaþia, au anulat semafoarele, au defilat cu bolizi cum numai în Las Vegas vezi ºi a rãsunat zona de manele.

Cum cine? Guþã!. Unii ºi-l mai amintesc de pe vremea când a trãit, alãturi de familia sa, pe lângã calea feratã la Iscroni.

Dar am gãsit oameni care au afirmat cã ar renunþa la CETÃÞENIA ROMÂNÃ, pentru cã s-au simþit umiliþi. „M-aº duce la Iohannis sã îl întreb eu de ce plãtesc taxe ºi impozite ºi ei nu?”, ne-a spus un om din Petroºani, care a sugerat subtil cã urbea întreagã ar trebui sã se sesizeze cã cetãþenia românã e de prisos aici.

Poate cã nu e mare lucru, dar cum sã te simþi tu, miner ieºit din pãmânt, când munca ta e egalã cu zero ºi nici în urmãtoarele 10 vieþi nu o sã vezi aºa ceva? Dar nu toþi ºi-ar dori asta, ci mai degrabã ºi-ar dori ca aceºti cântãreþi sã îºi declare veniturile ºi încasãrile ºi legea sã fie lege, ca peste tot. Nu degeaba maneliºtii nu mai dau prin America, pentru cã ãia s-au prins cât câºtigã ei ºi au vrut sã îi impoziteze.

Dar la noi... La noi doar unii îºi plãtesc dãrile la stat în timp ce restul îºi permit elicoptere cu pilot ºi bolizi ca-n filme... Filme pe care minerii le vãd la TV, dupã un ºut dur, în care au improvizat o coadã la târnãcop ºi au legat cu ceva sârmã plasa ca sã nu le cadã tavanul galeriei în cap. Trãiesc ca în Iad, dar se trezesc ca-n filme ºi poate cã ar trebui cu toþii sã reflectãm la ce ne-a adus democraþia zilelor noastre, într-o þarã ca România.

Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 August 2015

Peºtera Bolii este locul ideal, sub pãmânt, unde acustica este excelentã, ca sã îl ascultãm la chitarã sau recitând din I.D Sîrbu, pe actorul Zoltan Butuc. El este vocea lui Sîrbu, o voce cu care Radio România Actualitãþi îºi face promo, dar care ne invitã joi, la prânz sã îl aplaudãm sub pãmânt.

Va fi locul ideal, spun organizatorii, sã realizãm cã acolo minerii trãiesc fãrã cer în fiecare zi, cu speranþa de mai bine. „Credem cã minerii din Valea Jiului meritã mai mult decât clasica celabrare cu mici, bere ºi muzicã popularã. Ne-am gândit sã legãm oarecum acest eveniment important pentru toatã Valea Jiului – Ziua Minerului – de subteranul Peºterii Bolii ºi de I.D Sîrbu, care

toatã lumea ºtie, a fost cel mai bãtrân vagonetar de la mina Petrila, atunci când regimul comunist i-a interzis sã scrie”, a spus Ilie Pintea, organizatorul evenimentului de la Peºtera Bolii ºi corepondentul Radio România Actualitãþi din Valea Jiului.

Zoltan Butuc a gîsit cândva scrierile lui Sîrbu ºi le-a dat glas, realizând un audio book, pe care l-a lansat acum câteva luni la Petroºani.

El revine aici, fascinat de opera lui Sîrbu, în Peºtera Bolii, joi de la ora 14.00. Intrarea este liberã ºi, dacã nu

ajungeþi la timp, atunci, actorul vã aºteaptã ºi la una dintre cafenelele de pe Centrul Civic din Petroºani, acolo unde va cânta ºi va recita din nou, începând cu orele 20,00.

Actorul Zoltan Octavian Butuc s-a nãscut la 02 iulie 1969, in Braºov, a absolvit ªcoala Popularã de Artã din Braºov, la clasa de teatru a profesorului Ion Jugureanu ºi, în 1995, termina Institutul de Artã Teatralã ºi Cinematografie din Bucureºti. În 1993 i se decerna premiul pentru debut al

UNITER pentru rolul din spectacolul ”Ora lynxului” de Per Olov Enquist, jucat la Teatrul Odeon. A jucat în spectacole la Teatrul Bulandra, Theatrum Mundi sau Teatrul Act, dar ºi în spectacole de teatru radiofonic. Pe marele ecran a debutat în pelicula Prea târziu (1996), regizatã de Lucian Pintilie, dupã un roman de Rãsvan Popescu. Filmãrile au avut loc în Valea Jiului, unde Zoltan a intrat pentru prima datã într-o minã.

Audiobook-ul ”Vechi povestiri minereºti” a fost înregistrat în primãvara acestui an, dupã ce Zoltan Butuc a primit de Crãciun, din partea unui prieten din Petrila, cartea Povestiri Petrilene, de Ion Dezideriu Sîrbu. Vocea profundã a lui Zoltan gãseºte inflexiunile ºi tonul perfect pentru a pune în scenã câteva dintre povestirile petrilene, iar oralitatea deosebitã a scriitorului e pusã de minune în valoare de talentul cu care Zoltan Butuc interpreteazã textul, pentru cã ar fi prea puþin sã numim lecturã Diana MITRACHE

DE ZIUA MINERILOR – 6 august 2015

Ne reîntoarcem în fiecare an în aceastã zi plinã de semnificaþii pentru noi toþi cei ce trãim în Valea Jiului, într-o necesarã aducere aminte a tuturor sacrificiilor care au fost fãcute de-a lungul istoriei acestor meleaguri, de la descoperirea cãrbunelui încoace.

Avem ºi astãzi prilejul sã evocãm cu respect ºi cu recunoºtinþã memoria tuturor generaþiilor de mineri care au trudit în galerii ºi care ºi-au sacrificat o parte din sãnãtatea lor ºi de foarte multe ori chiar viaþa, pentru a scoate la luminã aurul negru, atât de

preþios pentru economia României.

Am fãcut parte din aceastã lume a minerilor ºi rãmân un susþinãtor activ al mineritului din Valea Jiului. Într-o etapã deosebit de dificilã din activitatea minierã a Vãii Jiului, avem obligaþia toþi cei ce susþinem pãstrarea acesteia, sã continuãm toate eforturile care pot fi fãcute pentru ca huila noastrã sã rãmânã una din resursele energetice de bazã ale þãrii. În acest moment doresc sã adresez tuturor minerilor activi sau pensionari, tradiþionalul NOROC BUN, iar celor ce nu mai sunt printre noi, sã le aducem împreunã omagiul cuvenit de ziua lor.

Aceleaºi gânduri bune le trimit tuturor orfanilor ºi vãduvelor minerilor care ºi-au dat viaþa în lupta cu cãrbunele.

NOROC BUN!

Ing. Gheorghe ILE Primarul Municipiului Vulcan

Gratuitãþi ºi pentru acest an pentru pensionarii mineri G ratuitãþile pensionarilor, acordate ºi anul acesta. Pensionarii mineri din Valea Jiului vor primi gratuitãþile la energia electricã ºi în acest an.

Consiliul Concurenþei a avizat favorabil documentaþia de modificare a schemei ajutorului de stat pentru închiderea minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului cu încadrarea în politicile economico-bugetare ºi financiare ale statului

român. Acum se mai aºteaptã doar un aviz de la Comisia Europeanã în acest sens.

“Pensionarii mineri vor beneficia în continuare, ºi în anul 2015 ºi în anii care urmeazã de acele facilitãþi de care au beneficiat pânã la sfârºitul anului 2014.

Este vorba de un efort bugetar de 1.169.239 mii lei structurat pe douã componente, ajutor de închidere în conformitate cu prevederile art 3 din decizia UE 787 ºi ajutor pentru suportarea costurilor excepþionale ºi aici intrã acest efort bugetar pentru facilitãþile celor 9987 de pensionari

Ziua de 6 august 1929 a fost o zi neagrã a Lupeniului ºi a Vãii Jiului.

Atunci 22 de ortaci au fost uciºi de cãtre instrumentele de represiune ale guvernului pentru ca minerii cereau o viaþã mai bunã.

Istoria ar trebui sã ne înveþe sã nu repetãm greºelile trecutului. Astãzi avem datoria moralã sã îi cinstim aºa cum se cuvine pe care s-au jertfit în adâncurile pãmântului pentru a scoate la luminã aurul negru.

NOROC BUN! ºi LA MULÞI ANI!

mineri din Valea Jiului.

Va trebui sã mutãm aceste facilitãþi de la Ministerul Energiei la Ministerul Muncii, aºa cum se întâmplã în Uniunea Europeanã astfel încât aceste facilitãþi sã dureze pe o perioadã nedeterminatã”, a declarat un parlamentar al judeþului Hunedoara.

Pensionarii mineri au încercat din rãsputeri sã obþinã prelungirea acestor drepturi, iar acum aceºtia vor ca aceste beneficii sã fie transferate la Ministerul Muncii, astfel încât sã beneficieze de gratuitãþi ºi dupã anul 2018.

“Notificarea a plecat la Comisia Europeanã ºi urmeazã sã fie aviza-

Ziua Minerului sãrbãtoritã astãzi ne dã prilejul de a transmite tuturor minerilor din judeþul Hunedoara aprecieri pentru munca lor în condiþiile aspre din adâncul pãmântului ºi de a le ura multã sãnãtate ºi

„NOROC BUN!” Adrian DAVID Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara

Cornel RESMERIÞÃ, primarul municipiului Lupeni

La Mulþi Ani, mineri!

Ziua Minerului promoveazã pãstrarea ºi perpetuarea obiceiurilor comunitãþii de mineri. Împreunã putem sã ne-aducem aminte ce ne-au învãþat bãtrânii noºtri ºi sã cinstim tot ce a creat aceastã demnã meserie de miner.

NOROC BUN! Deputat, Cristian RESMERIÞÃ

Ziua Minerului este un simbol al jertfelor, luptelor ºi sacrificiilor fãcute de minerii din întreaga Românie, de-a lungul timpului pânã în prezent.

Sãrbãtorirea acestei zile este un gest de respect ºi preþuire faþã de cei care trudesc zi de zi în adâncurile pãmântului.

Cu aceastã ocazie, le doresc minerilor din Petroºani dar ºi din Valea Jiului ca Sfânta Varvara sã vegheze mereu asupra lor ºi sã le dea speranþã chiar în cele mai întunecate momente. Fie ca ea sã vã protejeze mereu!

La Mulþi ani ºi Noroc bun!

Tiberiu Iacob-Ridzi Primarul municipiului Petroºani

tã. S-a vorbit cu cei de la CE sunt de acord sã avizeze favorabil aceste facilitãþi. Am vorbit cu doamna Rovana Plumb pentru ca aceste facilitãþi sã le putem primi în continuare, pentru totdeauna, aºa cum le primesc toþi pensionarii mineri din Uniunea Europeanã”, a declarat Ioan Hortopan preºedintele Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului.

Gratuitãþile pensionarilor se vor plãti din ajutorul pentru acoperirea costurilor excepþionale, acestea fiind în sumã de 385.145 mii lei.

Beneficiarii acestei

modificãri sunt 1678 de salariaþi activi ai SNIMVJ ºi 9987 de pensionari din sistemul minier din Valea Jiului.

De precizat este faptul cã cei care pãrãsesc sistemul rpin disponibilizare nu mai sunt eligibili pentru acordarea acestor drepturi ºi facilitãþi.

Monika BACIU

Cu ocazia comemorãrii din 6 august, conducerea INCD INSEMEX Petroºani aduce un omagiu victimelor care s-au jertfit în luptele pentru obþinerea unor condiþii de muncã ºi viaþa mai bune. Totodatã, ºi pentru victimele numeroaselor accidente de muncã din minerit.

Director general, Dr. Ing. George Artur Gãman

4 Actualitate

Cetãþean român umilit în urbea lui

„A

i vãzut nunta? Elicopterele?

Maºinile?” Acestea sunt întrebãrile la care toatã suflarea Petroºaniului rãspunde cu da ºi dacã s-a întâmplat ca vreun concetãþean de al meu sã fi lipsit, atunci sã vezi explicaþii.

A

Sub pãmânt de Ziua Minerului

u lãsat deoparte micii, berea ºi spectacolele tradiþionale ºi vor coborî sub pãmânt. Vorbim despre actorul Zoltan Butuc, cel care i-a dat glas lui I.D Sîrbu ºi scrierilor lui, care ne invitã alãturi de un grup de prieteni, sã simþim minereºte, sub pãmânt, în lectura unor scrieri care redau exact viaþa de vagonetar al celui care a fost Ion Dezideriu Sîrbu.

Pãi a fost o nuntã cum minerii de pe aici nu prea au vãzut, un eveniment care a revoltat o întreagã comunitate, prin modul sfidãtor în care a fost organizat în public. Au închis circulaþia, au anulat semafoarele, au defilat cu bolizi cum numai în Las Vegas vezi ºi a rãsunat zona de manele.

Cum cine? Guþã!. Unii ºi-l mai amintesc de pe vremea când a trãit, alãturi de familia sa, pe lângã calea feratã la Iscroni.

Dar am gãsit oameni care au afirmat cã ar renunþa la CETÃÞENIA ROMÂNÃ, pentru cã s-au simþit umiliþi. „M-aº duce la Iohannis sã îl întreb eu de ce plãtesc taxe ºi impozite ºi ei nu?”, ne-a spus un om din Petroºani, care a sugerat subtil cã urbea întreagã ar trebui sã se sesizeze cã cetãþenia românã e de prisos aici.

Poate cã nu e mare lucru, dar cum sã te simþi tu, miner ieºit din pãmânt, când munca ta e egalã cu zero ºi nici în urmãtoarele 10 vieþi nu o sã vezi aºa ceva? Dar nu toþi ºi-ar dori asta, ci mai degrabã ºi-ar dori ca aceºti cântãreþi sã îºi declare veniturile ºi încasãrile ºi legea sã fie lege, ca peste tot. Nu degeaba maneliºtii nu mai dau prin America, pentru cã ãia s-au prins cât câºtigã ei ºi au vrut sã îi impoziteze.

Dar la noi... La noi doar unii îºi plãtesc dãrile la stat în timp ce restul îºi permit elicoptere cu pilot ºi bolizi ca-n filme... Filme pe care minerii le vãd la TV, dupã un ºut dur, în care au improvizat o coadã la târnãcop ºi au legat cu ceva sârmã plasa ca sã nu le cadã tavanul galeriei în cap. Trãiesc ca în Iad, dar se trezesc ca-n filme ºi poate cã ar trebui cu toþii sã reflectãm la ce ne-a adus democraþia zilelor noastre, într-o þarã ca România.

Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 August 2015

Peºtera Bolii este locul ideal, sub pãmânt, unde acustica este excelentã, ca sã îl ascultãm la chitarã sau recitând din I.D Sîrbu, pe actorul Zoltan Butuc. El este vocea lui Sîrbu, o voce cu care Radio România Actualitãþi îºi face promo, dar care ne invitã joi, la prânz sã îl aplaudãm sub pãmânt.

Va fi locul ideal, spun organizatorii, sã realizãm cã acolo minerii trãiesc fãrã cer în fiecare zi, cu speranþa de mai bine. „Credem cã minerii din Valea Jiului meritã mai mult decât clasica celabrare cu mici, bere ºi muzicã popularã. Ne-am gândit sã legãm oarecum acest eveniment important pentru toatã Valea Jiului – Ziua Minerului – de subteranul Peºterii Bolii ºi de I.D Sîrbu, care

toatã lumea ºtie, a fost cel mai bãtrân vagonetar de la mina Petrila, atunci când regimul comunist i-a interzis sã scrie”, a spus Ilie Pintea, organizatorul evenimentului de la Peºtera Bolii ºi corepondentul Radio România Actualitãþi din Valea Jiului.

Zoltan Butuc a gîsit cândva scrierile lui Sîrbu ºi le-a dat glas, realizând un audio book, pe care l-a lansat acum câteva luni la Petroºani.

El revine aici, fascinat de opera lui Sîrbu, în Peºtera Bolii, joi de la ora 14.00. Intrarea este liberã ºi, dacã nu

ajungeþi la timp, atunci, actorul vã aºteaptã ºi la una dintre cafenelele de pe Centrul Civic din Petroºani, acolo unde va cânta ºi va recita din nou, începând cu orele 20,00.

Actorul Zoltan Octavian Butuc s-a nãscut la 02 iulie 1969, in Braºov, a absolvit ªcoala Popularã de Artã din Braºov, la clasa de teatru a profesorului Ion Jugureanu ºi, în 1995, termina Institutul de Artã Teatralã ºi Cinematografie din Bucureºti. În 1993 i se decerna premiul pentru debut al

UNITER pentru rolul din spectacolul ”Ora lynxului” de Per Olov Enquist, jucat la Teatrul Odeon. A jucat în spectacole la Teatrul Bulandra, Theatrum Mundi sau Teatrul Act, dar ºi în spectacole de teatru radiofonic. Pe marele ecran a debutat în pelicula Prea târziu (1996), regizatã de Lucian Pintilie, dupã un roman de Rãsvan Popescu. Filmãrile au avut loc în Valea Jiului, unde Zoltan a intrat pentru prima datã într-o minã.

Audiobook-ul ”Vechi povestiri minereºti” a fost înregistrat în primãvara acestui an, dupã ce Zoltan Butuc a primit de Crãciun, din partea unui prieten din Petrila, cartea Povestiri Petrilene, de Ion Dezideriu Sîrbu. Vocea profundã a lui Zoltan gãseºte inflexiunile ºi tonul perfect pentru a pune în scenã câteva dintre povestirile petrilene, iar oralitatea deosebitã a scriitorului e pusã de minune în valoare de talentul cu care Zoltan Butuc interpreteazã textul, pentru cã ar fi prea puþin sã numim lecturã Diana MITRACHE

DE ZIUA MINERILOR – 6 august 2015

Ne reîntoarcem în fiecare an în aceastã zi plinã de semnificaþii pentru noi toþi cei ce trãim în Valea Jiului, într-o necesarã aducere aminte a tuturor sacrificiilor care au fost fãcute de-a lungul istoriei acestor meleaguri, de la descoperirea cãrbunelui încoace.

Avem ºi astãzi prilejul sã evocãm cu respect ºi cu recunoºtinþã memoria tuturor generaþiilor de mineri care au trudit în galerii ºi care ºi-au sacrificat o parte din sãnãtatea lor ºi de foarte multe ori chiar viaþa, pentru a scoate la luminã aurul negru, atât de

preþios pentru economia României.

Am fãcut parte din aceastã lume a minerilor ºi rãmân un susþinãtor activ al mineritului din Valea Jiului. Într-o etapã deosebit de dificilã din activitatea minierã a Vãii Jiului, avem obligaþia toþi cei ce susþinem pãstrarea acesteia, sã continuãm toate eforturile care pot fi fãcute pentru ca huila noastrã sã rãmânã una din resursele energetice de bazã ale þãrii. În acest moment doresc sã adresez tuturor minerilor activi sau pensionari, tradiþionalul NOROC BUN, iar celor ce nu mai sunt printre noi, sã le aducem împreunã omagiul cuvenit de ziua lor.

Aceleaºi gânduri bune le trimit tuturor orfanilor ºi vãduvelor minerilor care ºi-au dat viaþa în lupta cu cãrbunele.

NOROC BUN!

Ing. Gheorghe ILE Primarul Municipiului Vulcan

Gratuitãþi ºi pentru acest an pentru pensionarii mineri G ratuitãþile pensionarilor, acordate ºi anul acesta. Pensionarii mineri din Valea Jiului vor primi gratuitãþile la energia electricã ºi în acest an.

Consiliul Concurenþei a avizat favorabil documentaþia de modificare a schemei ajutorului de stat pentru închiderea minelor de cãrbune necompetitive din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului cu încadrarea în politicile economico-bugetare ºi financiare ale statului

român. Acum se mai aºteaptã doar un aviz de la Comisia Europeanã în acest sens.

“Pensionarii mineri vor beneficia în continuare, ºi în anul 2015 ºi în anii care urmeazã de acele facilitãþi de care au beneficiat pânã la sfârºitul anului 2014.

Este vorba de un efort bugetar de 1.169.239 mii lei structurat pe douã componente, ajutor de închidere în conformitate cu prevederile art 3 din decizia UE 787 ºi ajutor pentru suportarea costurilor excepþionale ºi aici intrã acest efort bugetar pentru facilitãþile celor 9987 de pensionari

Ziua de 6 august 1929 a fost o zi neagrã a Lupeniului ºi a Vãii Jiului.

Atunci 22 de ortaci au fost uciºi de cãtre instrumentele de represiune ale guvernului pentru ca minerii cereau o viaþã mai bunã.

Istoria ar trebui sã ne înveþe sã nu repetãm greºelile trecutului. Astãzi avem datoria moralã sã îi cinstim aºa cum se cuvine pe care s-au jertfit în adâncurile pãmântului pentru a scoate la luminã aurul negru.

NOROC BUN! ºi LA MULÞI ANI!

mineri din Valea Jiului.

Va trebui sã mutãm aceste facilitãþi de la Ministerul Energiei la Ministerul Muncii, aºa cum se întâmplã în Uniunea Europeanã astfel încât aceste facilitãþi sã dureze pe o perioadã nedeterminatã”, a declarat un parlamentar al judeþului Hunedoara.

Pensionarii mineri au încercat din rãsputeri sã obþinã prelungirea acestor drepturi, iar acum aceºtia vor ca aceste beneficii sã fie transferate la Ministerul Muncii, astfel încât sã beneficieze de gratuitãþi ºi dupã anul 2018.

“Notificarea a plecat la Comisia Europeanã ºi urmeazã sã fie aviza-

Ziua Minerului sãrbãtoritã astãzi ne dã prilejul de a transmite tuturor minerilor din judeþul Hunedoara aprecieri pentru munca lor în condiþiile aspre din adâncul pãmântului ºi de a le ura multã sãnãtate ºi

„NOROC BUN!” Adrian DAVID Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara

Cornel RESMERIÞÃ, primarul municipiului Lupeni

La Mulþi Ani, mineri!

Ziua Minerului promoveazã pãstrarea ºi perpetuarea obiceiurilor comunitãþii de mineri. Împreunã putem sã ne-aducem aminte ce ne-au învãþat bãtrânii noºtri ºi sã cinstim tot ce a creat aceastã demnã meserie de miner.

NOROC BUN! Deputat, Cristian RESMERIÞÃ

Ziua Minerului este un simbol al jertfelor, luptelor ºi sacrificiilor fãcute de minerii din întreaga Românie, de-a lungul timpului pânã în prezent.

Sãrbãtorirea acestei zile este un gest de respect ºi preþuire faþã de cei care trudesc zi de zi în adâncurile pãmântului.

Cu aceastã ocazie, le doresc minerilor din Petroºani dar ºi din Valea Jiului ca Sfânta Varvara sã vegheze mereu asupra lor ºi sã le dea speranþã chiar în cele mai întunecate momente. Fie ca ea sã vã protejeze mereu!

La Mulþi ani ºi Noroc bun!

Tiberiu Iacob-Ridzi Primarul municipiului Petroºani

tã. S-a vorbit cu cei de la CE sunt de acord sã avizeze favorabil aceste facilitãþi. Am vorbit cu doamna Rovana Plumb pentru ca aceste facilitãþi sã le putem primi în continuare, pentru totdeauna, aºa cum le primesc toþi pensionarii mineri din Uniunea Europeanã”, a declarat Ioan Hortopan preºedintele Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului.

Gratuitãþile pensionarilor se vor plãti din ajutorul pentru acoperirea costurilor excepþionale, acestea fiind în sumã de 385.145 mii lei.

Beneficiarii acestei

modificãri sunt 1678 de salariaþi activi ai SNIMVJ ºi 9987 de pensionari din sistemul minier din Valea Jiului.

De precizat este faptul cã cei care pãrãsesc sistemul rpin disponibilizare nu mai sunt eligibili pentru acordarea acestor drepturi ºi facilitãþi.

Monika BACIU

Cu ocazia comemorãrii din 6 august, conducerea INCD INSEMEX Petroºani aduce un omagiu victimelor care s-au jertfit în luptele pentru obþinerea unor condiþii de muncã ºi viaþa mai bune. Totodatã, ºi pentru victimele numeroaselor accidente de muncã din minerit.

Director general, Dr. Ing. George Artur Gãman

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 August 2015

Limitatoare distruse în Piaþa Victoria

D

acã cele douã limitatoare montate în faþa trecerilor de pietoni din cartierul Aeroport, au dispãrut la cererea unui pedelist-consilier local la Petroºani, deºi au fost cerute de poliþiºti ºi rolul lor în siguranþa traficului era dovedit, nici limitatoarele din Piaþa Victoria nu mai protejeazã pietonii.

Acestea au fost distruse în aceastã sãp-

tãmânã, pe timp de noapte, iar angajaþi

Riscã sã ajungã dupã gratii

T

ot mai mulþi condamnaþi cãrora le-au fost suspendate pedepsele ºi au primit termene de încercare în calcã ordinul judecãtorului ºi sunt trimiºi în spatele gratiilor.

Au primit o ºansã de a se îndrepta ºi i-au dat cu piciorul iar acum riscã sã stea trei ani în spatele gratiilor.

Este ºi cazul unui tânãr din Petroºani, dupã cel din

din cadrul municipalitãþii spun cã nu doar

Orãºtie, condamnat pentru furt calificat, care va compãrea în faþa magistraþilor din Valea Jiului, iar aceºtia trebuie sã hotãrascã dacã aplicã decizia procurorilor ºi a poliþiºtilor judiciariºti, aceea de a revoca suspendarea executãrii pedepsei cu închisoarea.

Ciprian Gheorghe Grosu a fost condamnat la finele anului trecut pentru furt calificat, la o pedeapsã de 3 ani de închisoare.

Individul mai avea o condamnare cu suspendare de un an de la o alt faptã, dar judecãtorii au decis cã meritã o a doua ºansã pen-

autovehiculele de tonaj au „contribuit”. Chiar dacã erau incomode pentru ºoferi, limitatoarele din dreptul trecerilor de pietoni de pe DN 66 reduceau mult riscul unor accidente ale cãror victime erau cei ce traversau regulamentar strada.

M. GÂNJU

tru a îndrepta. Astfel, aceºtia au hotãrât ca timp de cinci ani, Ciprian Gheorghe Grosu sã fie supravegheat ºi dacã va încãlca obligaþiile cu rea-credinþã, a mai fost avertizat ºi cã va ajunge în penitenciar. Numai cã avertismentul magistraþilor n-a fost luat în serios de individ iar judecãtorii de la Petroºani, pe 18 august a.c., îi vor decide soarta.

Acesta are mari ºanse, dat fiind trecutul sãu, sã ajungã în închisoare pentru a-ºi executa restul de pedeapsã.

Maximilian GÂNJU

Cercetat pentru armã achiziþionatã ilegal

U

n bãrbat de 41 de ani este suspectat cã ºi-a cumpãrat ilegal o armã pentru a bracona cu ea. Puºca a fost confiscatã de poliþiºtii hunedoreni, iar individul este cercetat penal.

„Poliþiºtii Serviciului Arme, Explozivi, Substanþe Periculoase efectueazã cercetãri faþã de un suspect în vârstã de 41 de ani, din municipiul Deva, cu privire la care au stabilit, în urma cercetãrilor efectuate, faptul cã a deþinut fãrã drept o armã letalã de vânãtoare ºi 7 cartuºe aferente. Din primele cercetãri a rezultat faptul cã arma deþinutã ilegal a fost pãstratã de suspect la casa pãrinteascã din comuna Bulzeºtii de Sus ºi folositã, în cursul anului 2014, în scopul comiterii unor infracþiuni de braconaj cinegetic pe raza fondului de cinegetic Bulzeºti”, aratã anchetatorii. Braconierul este cercetat în stare de libertate ºi riscã închisoarea dacã va fi gãsit vinovat. (M. GÂNJU) GÂNJU)

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI HOTÃRÂREA NR. 77/2015

privind aprobarea încetãrii contractului de închiriere a unei locuinþe în blocul 56 – ANL Bulevardul Pãcii, municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara ºi repartizarea acesteia conform listei anuale de prioritãþi hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Vãzând cererea nr. 6162/ 30.06.2015 prin care domnul Cojman Ioan Ciprian a solicitat rezilierea contractului de închiriere nr. 8303/ 23 / 11.10.2013 pentru locuinþa situatã administrativ în Municipiul Lupeni, Bulevardul Pãcii bl. 56, sc. 1, et. 5, ap.

23, Judeþul Hunedoara, prin acordul pãrþilor conform prevederilor contractuale; Având în vedere iniþiativa Viceprimarului Municipiului Lupeni, exprimatã prin Nota de fundamentare, Raportul Comisiei sociale privind analizarea cererilor pentru locuinþele ANL; Þinând cont de avizele Comisiilor de specialitate al Consiliului local al Municipiului Lupeni; În baza dispoziþiilor Legii nr. 152/ 1998 privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe – republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În conformitate cu prevederile anexei nr. 11 la Normele Metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/ 1998 – privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;

În temeiul dispoziþiilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. „a” ºi lit.„c”, alin. (6) lit. „a” pct. 17 lit.„e” ºi art. 45 alin. (1) ºi alin.

(3) din Legea nr. 215/ 2001 privind administraþia publicã localã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare

HOTÃRêTE: Art. 1 – (1) Se aprobã încetarea contractului de închiriere nr. 8303/ 23/ 11.10.2013 încheiat între Municipiul Lupeni ºi domnul Cojman Ioan Ciprian pentru locuinþa situatã administrativ în Municipiul Lupeni, Bulevardul Pãcii bl.

56, sc. 1, et. 5, ap. 23, Judeþul Hunedoara, prin acordul pãrþilor, conform prevederilor contractuale.

(2) Se aprobã repartizarea locuinþei situate administrativ în blocul nr. 56 ANL, sc.1, et.5, ap. 23, Bulevardul Pãcii, Municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara, doamnei Chiºu Alina Diana aflatã pe prima poziþie în lista anualã de prioritãþi.

Art. 2 – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2001 a contenciosului administrativ.

Art. 3 – Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului judeþului Hunedoara în vederea verificãrii legalitãþii, Viceprimarului Municipiului Lupeni, domnului Cojman Ioan Ciprian, doamnei Chiºu Alina Diana, iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni.

Lupeni, 30 iulie 2015 Preºedinte de ºedinþã Prof. VASILE – VIOREL HODOR Contrasemnazã – Secretar Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI

HOTÃRÂREA NR. 80/2015

privind alocarea sumei de 1.000 lei pentru omagierea ºi comemorarea a 86 de ani de la greva minerilor din 5-6 august 1929 de la minele din Lupeni precum ºi a 38 de ani de la greva minerilor din 1977 hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni; Având în vedere intenþia omagierii ºi a comemorãrii a 86 de ani de la greva minerilor din 5-6 august 1929 de la minele din Lupeni precum ºi a 38 de ani de la greva din 1977; Vãzând ºi Expunerea de motive a Viceprimarului Municipiului Lupeni, domnul Prof. Cornel Damon Lungan, Raportul compartimentului de specialitate din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni precum ºi rapoartele Comisiilor de specialitate ale Consiliului local al Municipiului Lupeni; În conformitate cu prevederile Legii nr. 273/ 2006 privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; În temeiul art. 36, alin. (1), alin.

(2) lit. “b” ºi “d”, alin. (4) lit.“a”, alin. (6) lit. “a” pct. 1, 4, 5 ºi 6,

alin. (7) lit. “a” precum ºi ale art. 45 din Legea administraþiei publice locale nr.215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare

HOTÃRêTE: Art. 1 – Se aprobã alocarea sumei de 1.000 lei din bugetul local, capitolul 67.02 - „Culturã, recrere ºi religie”, subcapitolul 67.02.50 – Alte servicii în domeniul culturii, recreerii ºi religiei, articolul 20.30, aliniatul 20.30.30 – Alte cheltuieli cu bunuri ºi servicii pentru omagierea ºi comemorarea a 86 de ani de la greva minerilor din 5-6 august 1929 de la minele din Lupeni precum ºi a 38 de ani de la greva minerilor din 1977.

Art. 2 – Hotãrârea poate fi atacatã conform prevederilor Legii nr. 554/ 2001 a contenciosului administrativ.

Art. 3 – Prezenta hotãrâre se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate fiind adusã la îndeplinire de cãtre Viceprimarul Municipiului Lupeni ºi Direcþia Economicã ºi la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului municipiului Lupeni.

Lupeni, 30 iulie 2015 Preºedinte de ºedinþã Prof. VASILE – VIOREL HODOR Contrasemnazã – Secretar Jr. MARIUS CLAUDIU BÃLOI

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 August 2015

Pregãtiri pentru Bacalaureatul Douã centre de bacalaureat în de toamnã Valea Jiului n Petroºani ºi la

ÎdouãLupeni vor fi centre în care

se va susþine Bacalaureatul de toamnã. Elevii care nu au promovat, sau cei corigenþi încã sunt în pregãtiri ºi fie îºi susþin corigenþele, fie ar trebui sã vinã la pregãtire ca sã ia acest acest examen.

Din 17 august elevii absolvenþi ai claselor a XII-a intrã din nou în febra examenelor. La Petroºani, centrul de examinare va fi la Colegiul Economic Hermes, iar la Lupeni, va fi cel de al doilea centru de evaluare, la Liceul Teoretic Mircea Eliade.

Deocamdatã, însã, se fac ultimele pregãtiri pentru acest examen. „Acum este perioada de corigenþe pentru elevii din clasele terminale ºi are loc ºi pregãtirea pentru cea de a doua sesiune a Bacalaureatului, iar din 17 încep competenþele la limba românã, urmeazã la limba strãinã ºi apoi competenþele digitale. Din 24 august, vor avea loc probele scrise, pânã în 28”, a precizat Florentina Petrescu, director la Colegiul Economic Hermes Petroºani.

C

inci centre de bacalaureat în judeþul Hunedoara. În data de 17 august va începe prima probã din cadrul celei de-a douã etape a examenului de bacalaureat.

Pânã la examen, cei care trec de corigenþe, ori cei care vor sã mai înveþe câte ceva pentru examen, sunt aºteptaþi de profesori la pregãtire, în mod gratuit. „Este orarul afiºat, la fiecare unitate ºcolarã ºi, toþi elevii înscriºi la noi la liceu, pot sã participe la consultaþiile oferite de profesori”, a mai adãugat directorul liceului din Petroºani. În Valea Jiului peste 600 de elevi s-au înscris pentru aceastã sesiune a Bacalaureatului. Dintre aceºtia, 381 au fost repartizaþi la Colegiul Economic Hermes, iar 283 la Lupeni. În total, peste 1.000 de tineri vor lua parte la aceastã sesiune în întreg judeþul Hunedoara. Celelalte centre sunt la Liceul Tehnologic Grigore Moisil din Deva, unde vor susþine bacalaureatul 350 de elevi, la Colegiul Tehnic Transilvania, unde sunt pe liste 317 elevi ºi la Liceul Tehnologic Constantin Bursan din municipiul Hunedoara.

Diana MITRACHE

Percheziþii cu... mascaþi

Se judecã pentru un loc de muncã în problemele cu romii

ª

erban Siminic se judecã cu Primãria Aninoasa.

Monitorul local de drepturile omului din Aninoasa, Siminc ªerban, se judecã cu autoritãþile locale.

Potrivit acestuia, cei de la primãrie ar fi trebuit sã îl încadreze pe un post de expert local pentru minoritãþi.

“Mã judec cu pri-

marul. Eu am absolvit un curs ºi ar fi trebuit sã fiu angajat ca expert local pentru minoritãþi.

Aveam un contract cu cei la care am urmat cursul ºi ei mã subvenþionau”, a declarat ªerban Siminic, monitor local de drepturile omului.

Potrivit acestuia, proiectul prin care ar fi trbeuit sã fie angajat nu a trecut de consiliul local astfel cã acum acesta cere daune. “În 2012 trebuieau sã

mã angajeze. Dacã în trei ani de zile nu rezolvau cu postul sunt obligaþi sã îmi plãteascã despãgubiri plus taxele de ºcolarizare.

Cei de al primãrie aveau obligaþia sã îmi creeze postul de expert”, a mai subliniat sursa citatã.

Dosarul în care ªerban Siminic a acþionat în instanþã Primãria oraºului Aninoasa a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara ºi are ca obiect litigii de muncã. Termenul fixat este pentru data de 17 septembrie.

Monika BACIU

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni vã oferã zilnic, prin magazinul Fundamentale de Igienã.

M

ascaþii au descins miercuri dimineaþã în Valea Jiului, pentru percheziþii.

Sunt vizaþi patronii unor societãþi comerciale care ar fi fãcut cheltuieli fictive ca sã scape de dãrile la stat. Oamenii legii au condus la audieri cel puþin 14 oameni, din Valea Jiului, Bucureºti, Prahova, Iaºi ºi Ialomiþa, percheziþiile având loc ºi în aceste localitãþi.

Potrivit Poliþiei Române, în acest dosar sunt vizaþi mai mulþi oameni de afaceri care ar fi adus un prejudiciu statului român de nu mai puþin de un milion ºi jumãtate de euro. Poliþiºtii de la Direcþia de Investigare a Criminalitãþii Economice au descins în 14 locaþii din cele 4 judeþe ºi din Capitalã, la sediile

La nivelul judeþului au fost organizate cinci centre de examen, douã dintre acestea fiind în Valea Jiului. Mai exact este vorba de Colegiul Economic Hermes Petroºani unde vor susþine examenul de bacalaureat absolevenþii de la Liceul Tehnologic Apollonius Petroºani, Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani, ColegiuL Tehnic Constantin Brâncuºi Petrila, Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva

ºi Colegiul Naþional Mihai Eminescu Petroºani. La cel de-al doilea centru de examen din Valea Jiului, respectiv la Liceul Teoretic Mircea Eliade din Lupeni vor susþine examenul de bacalaureat cei de la Colegiul Tehnic Mihai Viteazu din Vulcan, Liceul Teoretic Mircea Eliade din Lupeni, Liceul Tehnologic Lupeni ºi Liceul Tehnologic Retezat din Uricani. În prima sesiune de examen a acestui an, 69% dintre absolvenþii de liceu care au susþinut examenul de Bacalaureat au obþinut note de trecere. Ceilalþi au posibilitatea de a mai încerca în aceastã sesiune care va începe în data de 17 august. (Monika BACIU)

alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

unor societãþi comerciale, dar ºi la domiciliile unor persoane bãnuite cã ar fi fãcut evaziune fiscalã.

Potrivit unui comunicat al Poliþiei Române, din cercetãri ar fi reieºit faptul cã patronii acestor firme ar fi înregistrat cheltuieli fictive, ce nu au avut la bazã operaþiuni reale ºi astfel au reuºit sã se sustragã de la plata obligaþiilor fiscale. Prejudiciul în acest caz se ridicã la un milion ºi jumãtate de euro, bani care au rãmas în conturile suspecþilor.

Nu mai puþin de 14 mandate de aducere au fost puse în aplicare, iar oamenii au fost conduºi la audieri.

Diana MITRACHE

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 August 2015

Henþ cu mâna

SCHIMBAREA LA FAÞÃ Am tot militat anul acesta legat de a se face ceva în fotbalul ligilor mici (nu cã FC Hunedoara sau Cetate Deva ar fi neapãrat cireaºa de pe tort în Liga a III-a...) ºi ceva-

ceva s-a prins.

Iatã, cu toþii au fost de acord cã, o Liga a V-a împrãºtiatã ºi diluatã în douã serii, nu aduce niciun beneficiu, niciun interes. Baºca faptul cã s-au retras echipele din

Boºorod, Teliuc ºi Ribiþa.

Pãi º-atunci, de unde douã serii!? Iatã cã la Adunarea Generalã a A.J.F. Hunedoara s-a rupt pisica în douã: doar o singurã serie. La urma urmei, drumurile prin judeþ sunt foarte bune, cei mai conteazã acolo 4-5 litri la benzinã

pentru o deplasare, sã zicem, de la Baru, la ªoimuº, ori de la Pui la Boz? Cert este cã fotbalul la acest nivel va creºte, cu siguranþã, în competivitate, jucãtorii vor cunoaºte ºi alt areal geografic, interesul va fi altul.

Aºadar, schimbarea la faþã – sãrbãtoare

creºtinã marcatã chiar azi! – s-a produs. E de bine, lucrurile s-au adunat ºi s-au aºezat. Ne pare rãu cã, la Aninoasa (oraº) ºi Lupeni (municipiu), administraþiile locale n-au gãsit nicio soluþie de a înscrie o echipã în Liga a V-a.

Poate va fi la anul o altã schimbare la faþã.

FOTBAL, LIGA A IV-A HUNEDOARA – Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara EDIÞIA 2015-2016 – TURUL

Derby de Valea Jiului, din prima etapã!

Preºedintele petrilean Ciprian Preda (dreapta) „punctând” pentru reporter

Î

n prima etapã a Ligii a IV-a Hunedoara, 29 august a.c., se vor întâlni la Lonea, Inter Petrila – Minerul Uricani, prilej cu care am „smuls” declaraþiile celor doi preºedinþi, Vasile Scurtu (Minerul Uricani) ºi Ciprian Preda (Inter Petrila).

„CRED ÎN ECHIPA NOASTRÔ

„VA FI UN MECI DE LUPTÔ

„Vom merge ºi în actualul campionat pe mâna jucãtorilor tineri. Noi nu ne permitem sã achiziþionãm jucãtori consacraþi. Deocamdatã nu pleacã nimeni de la echipã. La Lonea vom avea un meci greu, sper sã fie în limitele fair-play-ului.

Petrila are prima ºansã, dar eu cred în echipa noastrã ºi aºtept cu nerãbdare jocul” a spus Vasile Scurtu (foto), preºedintele Minerului Uricani.

„Noi aºteptãm cu încredere noul sezon, unde sper sã încheiem în primii cinci, într-un campionat în care Hercules Lupeni ºi ªoimul Bãiþa sunt principalele favorite.

Respectãm Minerul Uricani, o echipã tânãrã ºi ambiþioasã, pe care sper sã o învingem prima etapã. Cred cã ni se va alãtura ºi Iosif Kalai, un jucãtor cu mare experienþã, de care avem nevoie. Cu Uricaniul va fi un meci de luptã, în care sper sã câºtigãm toate cele trei puncte”, a spus Ciprian Preda, preºedintele de la Inter Petrila.

Paginã realizatã de Genu TUÞU