Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 914
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 5 August 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
5-6 august 1929
Ziua Minerului, depuneri de coroane de flori la Petroºani
Greva minerilor de la Lupeni, cu morþi cu tot, a fost confiscatã de comuniºti
D
epuneri de coroane de flori. Minerii din toate bazinele carbonifere ale þãrii comemoreazã, la 6 august, minerii uciºi în timpul grevei de la Lupeni din 5-6 august 1929. Aceastã grevã a fost prima mare acþiune colectivã de protest a muncitorilor, din timpul crizei economice din anii 1929-1933. în acest sens în majoritatea localitãþilor Vãii Jiului vor avea loc depuneri de coroane de flori. “Ceremonia de depunere de coroane de flori va avea loc joi, 6 august, începând cu ora 9 în parcul central Carol Schretter, vor fi depuse coroane de flori la statuia minerului”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Tot la Petroºani de Ziua Minerului va avea loc ºi festivalul berii. “De ziua Minerului se va organiza festivalul Berii, unde noi suntem susþinãtori, noi am dat toate aprobãrile ºi va spectacol de muzicã popularã, muzicã uºoarã, muzicã folk, va fi o sãrbãtoare pentru toatã lumea ºi toate gusturile”, a mai spus sursa citatã. La acea vreme, obiectivele protestatarilor au constat în obþinerea unor
condiþii de muncã mai bune, echipamente de protecþie, salarizare mai bunã ºi acordarea unor facilitãþi muncitorilor din subteran ºi familiilor acestora, care sã le asigure supravieþuirea. Greva a degenerat însã în numeroase acte de violenþã, în urma cãrora au fost uciºi peste 20 de muncitori ºi mulþi alþii au fost rãniþi. De atunci, ziua de 6 august a devenit oficial Ziua minerului, având semnificaþia comemorãrii victimelor care s-au jertfit în luptele pentru obþinerea unor condiþii de muncã ºi viaþã mai bune. Totodatã, sunt comemorate victimele numeroaselor accidente de muncã din minerit. Monika BACIU
”D
upã 1948, comuniºtii au încadrat greva (Lupeni, august 1929 –n.n.) la loc de seamã în lupta proletariatului cu "regimul burghezomoºieresc". În realitate, aportul comuniºtilor în organizarea acesteia a fost insignifiant. Dar regimul avea nevoie sã justifice lupta de clasã, ºi astfel a "confiscat" protestul disperat al minerilor din august 1929” – Ilarion Þiu, istoric, scriitor ºi publicist. >>> PAGINILE 4-5
Cornel Resmeriþã s-a întors la serviciu
C
ornel Resmeriþã, ºi-a reluat începând de luni 3 august, atribuþiile de primar al municipiului Lupeni. Declaraþia a fost fãcutã de preºedintele PSD Lupeni, Cristian Resmeriþã.
“Începând de ieri (luni-n.r.) Cornel Resmeriþã este primarul municipiului Lupeni, acesta ºi-a reluat funcþiile administrative”, a declarat în cadrul emisiunii Punctul pe I de la MONDO TV Cristian Resmeriþã, preºedinte PSD Lupeni. Prefectul judeþului
Hunedoara, Sorin Vasilescu, a declarat cã odatã cu suspendarea controlului judiciar, edilul
ºi-a putut relua atribuþiile. “Confirm faptul cã nu mai este suspendat din momentul în care i s-a sus-
pendat controlul judiciar. Nu mai avea restricþii în ceea ce priveºte atribuþiile sale”, a declarat Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara. Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, a fost suspendat din funcþie timp de mai multe luni dupã ce numele acestuia a apãrut într-un dosar anchetat de DNA în ceea ce priveºte Gala Bute. Monika BACIU
2 Actualitate
Un momârlan din satul Jieþ, Valea Jiului, pe meridianele miniere ale globului
“D
in întâmplare am avut o viaþã simplã cumpãtatã ºi în conseconþã sunt un momârlan longeviv. Nu am avut liniºte tot timpul, am cãutat ceva nou, nu puteam sta locului”, scrie nonagenarul Ioan Ranþa în cartea “Un momârlan din satul Jieþ, Valea Jiului, pe meridianele miniere ale globului”. Ioan Ranþa ºi-a lansat o nouã carte în care descrie toate etapele vieþii sale. A umblat în toatã lumea, a trãit în toate timpurile, ºi de bine ºi de rãu ºi a ales sã îºi scrie memoriile. Deºi a fost pe toate continentele, Ioan Ranþa se considerã momârlan din
Jieþ ºi toatã lumea sã se învârte în jurul satului natal. “Mi-a fãcut plãcere sã scriu aceastã carte pentru cã am umblat în toatã lumea ºi am crescut dintr-un momârlan simplu de la Jiet. Am ajuns sã fiu ºi diplomat ºi doctor în ºtiinþe în 44 de þãri ale
lumii. Eu am mâncat cu o lingurã nu ca cei de acum cu trei linguri. Dacã acum aº fi peste hotare nu m-aº mai întoarce în þarã ca sã vãd mafia asta care conduce acum România”, a declarat Ioan Ranþa. Ioan Ranþa regretã felul în care a ajuns
Liberalii aºeazã la aceeaºi masã ºi bogaþii dar ºi sãracii
N
edeia Troiþei din Parâng va aduna la aceeaºi masã circa 450 de localnici din Petrila ºi Petroºani, iar liberalii din cele douã localitãþi, spun cã totul se va face pe cheltuiala organizaþiilor din Valea Jiului. Nedeia din Parâng, desfãºuratã în fiecare an pe data de 15 august, a fost reînviatã de un liberal în urmã cu nouã ani, iar la aceastã ediþie membrii PNL din Valea Jiului
vor sã petreacã alãturi de ei peste 400 de localnici. Astfel, va fi organizatã o masã pentru circa 450 de oameni, iar totul va fi pe cheltuiala liberalilor din Petrila ºi Petroºani. „Pe lângã momârlanii din Jieþ ºi Petroºani, cei care participã în mod tradiþional la nedeie, noi vrem sã
Medici pe cale de dispariþie
oarte mulþi dintre doctori sunt în vârstã ºi în F urmãtorii câþiva ani s-ar putea pensiona, iar locul lor rãmâne liber în condiþiile în care sunt doar câþiva medici tineri.
Peste 100 de mii de locuitori din cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului vor fi în pericol din cauzã cã sunt prea puþini medici de familie, iar numãrul lor va
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
aducem ºi mulþi dintre sãrmanii din Valea Jiului, pentru cã masa de la nedeie este o agapã, la fel ca la toate nedeile din Valea Jiului. Ne dorim ca ºi aceºti oameni sã simtã o bucurie în aceastã zi de sãrbãtoare ºi din acest motiv am decis ca masa sã fie pentru 450 de persoane. Totul este
scãdea în urmãtorii ani. Foarte mulþi dintre doctori sunt la un pas de pensie ºi dacã nu aleg sã profeseze ºi dupã „retragere”, cei circa 140 de mii de locuitori ai Vãii Jiului, vor trebui sã se încoloneze la cei câþiva doctori care rãmân în branºã. În ultimii ani prea puþini medici tineri au ales sã-ºi deschidã cabinete în cele ºase localitãþi din regiune. „Din ceea ce ºtiu eu este un singur medic de familie tânãr care are cabinet, parcã la Petroºani. Noi suntem destul de
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
patria sa mamã. În cartea lansatã are ºi un pasaj pe care acum îl contrazice. “Nu am avut nevoie sã rãmân în nicio þarã ca sã transfug, nu am mâncat cu douã linguri, mi-a plãcut þara mea, zona Valea Jiului ºi momârlanii”, scrie nonagenarul în carte. “Aceastã carte este istoria vieþii mele în trei pãrþi. Prima parte o constitue copilãria, a doua parte este activitatea de la studenþie ºi fãcut din contribuþia liberalilor din Valea Jiului, mai ales a organizaþiilor din Petrila ºi Petroºani ºi nu am vrut sã implicãm banul public. Dupã masã vom avea ºi un spectacol folcloric ºi cred cã toþi cei care vor participa, ºi sãrac dar ºi bogat, se vor simþi foarte bine”, declarã Costel Avram, preºedintele PNL Petrila ºi coordonatorul liberalilor din Valea Jiului. Nedeia are loc la cota 1700 m, în faþa troiþei ridicate în masiv, ºi nu vor lipsi bucatele tradiþionale preparate dupã reþete moºtenite de la strãbuni de momârlanii de astãzi.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 August 2015
a treia parte o reprezintã cooperarea de peste hotare în þãrile lumii. Datoritã politicii din trecut înainte de revoluþie când politica României era egalã cu politica din þãrile Uniunii Europene de peste tot. Exportãm ºtiinþa, materiale ºi forþa de muncã ºi aceastã politicã se duce ºi acum în toate þãrile lumii, doar noi dupã revoluþie am vândut tot”, ne mai spune Ioan Ranþa. Lansarea de carte a avut loc la Primãria municipiului Petroºani, eveniment la care a luat parte ºi
edilul Tiberiu Iacob Ridzi. “Noi suntem gazde, domnul Ranþa e un personaj respectabil la dumnealui, la vârsta dumnealui încã poate sã scrie din experienþa sa ºi din activitatea pe care dumnealui a depus-o. A ocupat funcþii importante la nivel naþional ºi experienþa pe care dumnealui o are poate fi de folos în anumite momente ºi faptul cã scrie aceste cãrþi e un lucru bun”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Monika BACIU
Maximilian GÂNJU
aglomeraþi, la nivelul Vãii sunt cam 50 de medici de familie. Cred cã prea puþini faþã de necesar, însã dacã mulþi dintre noi vom ieºi la pensie, pentru cã ne apropiem de ea, va trebui sã ne punem o întrebare”, spune unul dintre medicii de familie din zonã. Autoritãþile din cele ºase localitãþi au încercat prin diferite metode sã atragã medici la unitãþile medicale pe care le gestioneazã, însã cei mai mulþi sunt pe diferite specializãri ºi nu de medicinã generalã. Maximilian GÂNJU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 5 August 2015
Salariile ºefilor din CEH intrã la apã!
de Administraþie, nu contest legalitatea acestora, ci le consider CCM negociat ºi le Anghel, directorul oul contract colectiv de muncã imorale în situaþia în mulþumesc cã au þinut general al SNÎMVJ ºi prevede ºi diminuarea salariilor care societãþile se concont de solicitãrile mele totodatã cumnatul sãu, celor din structura de conducere a fruntã cu grave problede acum câteva sãpîncaseazã salarii de Complexului Energetic Hunedoara. me financiare, salariile tãmâni când am atras ordinul zecilor de mii Reducerile vor fi resimþite în buzunarele celor ce dau cãrbune atenþia asupra salariilor de lei. ºefilor care pânã acum încasat zeci de mii sunt mult mai mici ºi celor din conducerea ,,Mã arãt surprins de lei. Salariile personalului de conducere Complexului Energetic cã pânã la aceastã datã condiþiile de lucru sunt se vor diminua chiar ºi cu 40 de procente. Hunedoara", a declarat nu s-au luat mãsuri ºi în din ce în ce mai grele”, mai spune deputatul Cristian Resmeriþã, ceea ce priveºte Cristian Resmeriþã Noul CCM negociat 7.782 lei, deci deputat PSD. reducerea veniturilor susþine solicitã diminuaîn data de 03.08.2015 aproximativ 30% în În tot acest timp, încasate de directorii rea salariilor celor din a modificat grila de unele cazuri chiar 40. deputatul se declarã generali ai celor douã conducere, iar banii salarizare pentru ºefi, în ,,Felicit ºi pe aceastã nemulþumit de faptul cã societãþi comerciale, sã fie direcþionaþi spre sensul reducerii nivelucale conducerea CEH în continuare directorii CEH ºi SNIMVJ, prelui maxim de salarizare ºi reprezentanþii sindisocietãþilor de stat, cum ºi a indemnizaþiilor salariaþii direc productivi, în caz contrar va de la 10.600 lei la catelor pentru noul printre care ºi Aurel membrilor Consiliilor retrage sprijinul politic. Fãrã investiþii, la jumãtate care înþelege situaþia “ Fac din nou apel vom fi de acord cu la directorii generali ai orice mãsurã care Complexului Energetic poate sã ducã la achizi- acestor societãþi ºi la Hunedoara, respectiv membrii Consiliilor de þia de utilaje, de comcondiþii mai bune de Administraþie, sã ia bine de înaintare, de duc decât spre nerealitilaje de lucru ºi salarizare transportoare care pot mãsuri pentru ca ºi zarea sarcinii de plan, schimb nu mai pentru cei de la veniturile lor sã fie sã urgenteze aceste iar viitorul în ceea ce existã”. Cam aceste lucrãri. La anul pe Închideri Mine, în caz drastic reduse în cel priveºte capacitãþile de aceastã vreme, dacã tot contrar voi lua mãsuri vorbe se aud zi de zi mai scurt timp, producþie pentru 2016 aºa vom continua, ca acestora sã le fie din gura minerilor. economiile care se vor este unul extrem de putem vorbi de jumãretras sprijinul politic", face sã fie folosite sumbru. Lucrãrile de tate din capacitãþile de Lipsurile în minele a mai subliniat pregãtire, de investiþii, pentru a asigura producþie pe care le din Valea Jiului sunt au fost oprite ceea ce Resmeriþã. condiþii pentru are CEH în cele patru mari ºi cunoscute de va face ca peste un an continuitatea activitãþii Monika BACIU exploatãri miniere. Nu ani de zile. Investiþiile sã vorbim de lipsa vreau sã cred cã vom societãþii a încercat sã au rãmas la stadiul de locurilor de muncã ajunge în acest punct”, facã eforturi financiare intenþie ºi cam atât. direct productive”, a a mai spus sursa citatã. pentru a asigura abataAnul 2016 îi va prinde declarat Petre Nica, Pentru lipsurile din jele cu minimul necesar preºedintele pe nepregãtite pe cei subteran s-au dat ºi pentru a putea realiza de la Complexul Sindicatului Muntele. amenzi în cursul acestui producþia de cãrbune, Energetic Hunedoara Potrivit liderilor de n copilaº în vârstã de trei an. 26 de mii de lei a însã nu a reuºit. care nu au fãcut niciun sindicat existã posibiliani, din Petroºani, a ajuns la plãtit Complexul Lipsurile sunt extrem demers pentru a tatea ca anul viitor pe spital dupã ce a fost lovit de un de evidente atât în ceea vremea acesta numãrul Energetic Hunedoara deschide noi capacitãþi pentru faptul cã nu a ce priveºte materiale ºi ºofer care circula regulamentar. de producþie. capacitãþilor de asigurat condiþii de piese de schimb, dar ºi “Problemele sunt producþie sã ajungã la siguranþã pentru mai grav, în ceea ce cele mai grave în ceea jumãtate. Copilul a fost scãpat din ochi de pãrinþi ºi a lucrãtorii celor patru priveºte resursa umanã. ce priveºte lipsa mate“Ultilaje de schimb þâºnit în drum. ªoferul de 48 de ani a încercat Avem deja trei elerialelor ºi pieselor de nu mai existã. Noi ca ºi unitãþi miniere. sã-l evite, iar manevra sa i-a salvat viaþa mente care nu ne conschimb. Conducerea Monika BACIU sindicat reprezentativ copilaºului.
N
Capacitãþile de producþie de la CEH s-ar putea înjumãtãþi
“U
Minor de trei ani lovit de o maºinã
U
Metoda „accidentul”, la pãtrat
D
ouã victime în Hunedoara. Scenariul a fost acelaºi, un membru al familiei a fost implicat într-un accident rutier ºi pentru a scãpa de închisoare ori pentru tratament, rudele trebuie sã dea bani. Escrocii au reuºit sã pãcãleascã douã victime în aceeaºi zi, ambele din municipiul Hunedoara. „ În data de 03.08.2015, în jurul orei 10:30, la sediul Poliþiei Municipiului Hunedoara s-a prezentat un bãrbat în vârstã de 78 de ani, din municipiul Hunedoara, care a sesizat faptul cã, în seara zilei de 02.08.2015, în jurul orei 19:00, a fost apelat pe telefonul fix de cãtre o persoanã necunoscutã, care s-a prezentat ca fiind „avocat” ºi i-a spus cã fiul sãu a fost implicat într-un accident rutier, în municipiul Timiºoara, ºi i-a solicitat „toþi banii din casã”. Apoi, hunedoreanul a vorbit la telefon cu o altã persoanã, a cãrei voce semãna cu cea a fiului sãu, care plângea
ºi îi spunea sã îl ajute sã nu ajungã la închisoare. Dupã câteva minute la uºa locuinþei hunedoreanului s-a prezentat un tânãr, cãruia i-a înmânat 20.000 de lei ºi 500 de dolari”, a precizat Laura Bradu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Omul ºi-a dat seama mai târziu cã a fost înºelat prin metoda „accidentul”. A doua victimã a þeparilor a fost o adolescentã de 14 ani. „La ora 14:17, Poliþia Municipiului Hunedoara a fost sesizatã, prin Serviciului Naþional Apeluri de Urgenþã 112, de cãtre o tânãrã din municipiul Hunedoara, despre faptul cã sora sa, în vârstã de 14 ani, din Hunedoara, fiind singurã la domiciliu, a fost apelatã pe telefonul fix de cãtre o persoanã necunoscutã, care a anunþat-o cã pãrinþii sãi au avut un accident rutier ºi sunt duºi cu elicopterul la Bucureºti ºi i-a solicitat „toþi banii din casã”, pentru intervenþii medicale. Conform indicaþiilor primite, dupã câteva minute minora s-a întâlnit în Parcul Tineretului din Hunedoara cu un tânãr brunet cãruia i-a dat o plasã conþinând 4.850 de lei ºi 100 de euro, bani pe care i-a gãsit în casã”, mai precizeazã sursa citatã. Poliþiºtii hunedoreni încearcã sã dea de urma escrocilor ºi au întocmit dosare penale în ambele cazuri. Maximilian GÂNJU
Acesta a fost atins uºor de autoturism ºi rãnile suferite nu-i pun viaþa în pericol. „Un conducãtor auto în vârstã de 48 de ani, din Petroºani, în timp ce conducea un autoturism pe strada Saturn din Petroºani, a surprins ºi accidentat uºor un minor în vârstã de 3 ani, care, fiind nesupravegheat, s-a angajat în traversarea strãzii prin loc nepermis ºi fãrã sã se asigure”, au precizat poliþiºtii hunedoreni. M. GÂNJU
4 Actualitate
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 August 2015
5-6 august 1929
Greva minerilor de la Lupeni, cu morþi cu tot, a fost confiscatã de comuniºti ”D
caracter de sabotaj.
upã 1948, comuniºtii au încadrat greva (Lupeni, august 1929 –n.n.) la loc de seamã în lupta proletariatului cu "regimul burghezo-moºieresc". În realitate, aportul comuniºtilor în organizarea acesteia a fost insignifiant. Dar regimul avea nevoie sã justifice lupta de clasã, ºi astfel a "confiscat" protestul disperat al minerilor din august 1929” – Ilarion Þiu, istoric, scriitor ºi publicist. Ziua minerilor fusese stabilitã ca o aniversare a eroicei file din istoria clasei muncitoare, amintind de greva de la Lupeni din 1929. Atunci muriserã 23 de muncitori, comemoraþi apoi ca eroi cãzuþi în lupta împotriva "regimului burghezo-moºieresc". În anii '80, despre aceºtia nu se mai amintea decât vag în manualele de istorie. Se fãcuse loc eroilor prezentului, ai Epocii de Aur ºi "primului fiu al þãrii", Nicolae Ceauºescu, "erou între eroi" – scria Ilarion Þiu, istoric ºi publicist, în 4 august 2009, în secþiunea scânteia/special/jurnalul.ro
Dupã primul rãzboi mondial, în România au existat puþine acþiuni colective de protest ale muncitorilor. Principala cauzã a constat în lipsa de organizare sindicalã. Din cauza vecinãtãþii Rusiei Sovietice, guvernele României interbelice au fost vigilente ºi faþã de pericolul comunist. În iulie-august 1919 au avut loc proteste ale muncitorilor ceferiºti din Bucureºti ºi ale celor petroliºti de pe Valea Prahovei. Cu toate cã România a aderat la Organizaþia Internaþionalã a Muncii, creatã în 1919, aplicarea principiilor acesteia a fost sistematic
amânatã. Primele mãsuri legislative s-au luat în 1925, prin adoptarea legii repausului duminical ºi în sãrbãtorile legale. Presiunile internaþionale au silit România sã adopte legi noi în favoarea muncitorilor în 1928. Aceste legi vizau ocrotirea muncii minorilor ºi a femeilor, fixarea duratei zilei de lucru la opt ore.
M
izeria vieþii, lipsa CCM, plus ”agitatorii comuniºti” ºi antepronunþarea unui procuror Muncitorii de la exploatarea minierã Lupeni se organizaserã
încã din cursul anului 1928 într-un sindicat independent. Liderii sãi erau Teodor Munteanu ºi un anume Moldoveanu. Respectivul sindicat nu avea orientare comunistã. Cei doi lideri erau în relaþii cu partidul de guvernãmânt, PNÞ, care dorea strângerea legãturilor cu mediile muncitoreºti. Dupã grevã, presa opoziþiei a afirmat cã relaþiile sindicatului cu PNÞ erau chiar foarte strânse, întrucât membri ai acestuia au participat în mai 1928 la o mare manifestaþie electoralã în oraºul Alba-Iulia. Astfel cã, în primele luni ale conflictului de muncã, sindicatul i-a îndrumat pe muncitori sã aºtepte decizia instanþei. În primãvara anului 1929 în Valea Jiului au activat ºi agita-
tori comuniºti ilegaliºti. Controlul guvernului asupra organizaþiilor muncitoreºti nu diminua potenþialul de revoltã. Minerii trãiau în mizerie, iar ajutoarele sociale ale statului erau neînsemnate faþã de nevoile lor. Amânarea verdictului privind noul contract colectiv a afectat optimismul muncitorilor care nu se simþeau protejaþi de nici o instituþie. Greva era una din puþinele soluþii prin care puteau atrage atenþia guvernului spre condiþiile lor de trai. Greva s-a declanºat în dimineaþa zilei de 5 august 1929. Muncitorii au fost nemulþumiþi de decizia conducerii Societãþii "Lupeni" de a nu permite Sindicatului Independent sã plãteascã fiecãrui angajat o zi de muncã din fonduri proprii. Imediat,
circa douã sute de muncitori s-au întrunit pentru a discuta atitudinea patronatului ºi au decis sã declanºeze protestul. Greviºtii de la minele "Victoria" ºi "Elena" au pornit dupã aceea un marº spre alte douã mine, "Carolina" ºi "ªtefan". Nu toþi minerii au decis sã se alãture protestului, circa douã sute de muncitori intrând în subteran. În scurt timp, situaþia a scãpat de sub controlul liderilor Sindicatului Independent, care au anunþat autoritãþile de la Deva cã nu mai sunt responsabili de evoluþia evenimentelor. Este foarte probabil ca agitatorii comuniºti sã fi avut un rol important în radicalizarea acþiunii muncitorilor, deoarece miºcãrile care au urmat au avut un
Greviºtii au decis sã ocupe Uzina electricã Lupeni, deoarece prin oprirea activitãþii acesteia puteau face presiuni asupra autoritãþilor. Un grup radical a intrat în interiorul uzinei ºi l-a somat pe mecanicul-ºef Radu Nicolau sã opreascã focul. Conºtient de consecinþe, acesta s-a opus, însã a fost înjunghiat ºi mai apoi transportat la spitalul din localitate. Personalul uzinei a fost evacuat prin folosirea forþei, iar jandarmul care asigura paza obiectivului a fost bãtut. Acþiunea greviºtilor a avut o importanþã economicã determinantã, întrucât s-a întrerupt alimentarea cu energie electricã a întregii zone industriale din Valea Jiului. Autoritãþile puteau interveni în orice moment pentru anihilarea protestului. Motivaþia cea mai funcþionalã putea fi aceea cã, prin oprirea curentului electric, sute de mineri rãmãseserã blocaþi în subteran, fiind în pericol de asfixiere. Demnitarii locali nu prea ºtiau cum sã reacþioneze. În prima zi a protestului, autoritãþile din Valea Jiului nu au luat nici o mãsurã. Ulterior s-a aflat cã în
zonã nu erau decât 18 jandarmi. Constatând cã, peste noapte, situaþia nu s-a modificat, principalii funcþionari ai judeþului Hunedoara prefectul, primulprocuror, comandantul corpului de jandarmi, sub-ºeful Siguranþei Petroºani - s-au deplasat la Lupeni în dimineaþa zilei de 6 august. Erau însoþiþi de optzeci de soldaþi din Regimentul 4 grãniceri ºi aproximativ douãzeci de jandarmi. Ajunºi în faþa Uzinei electrice, demnitarii judeþului au fãcut apel la muncitori sã pãrãseascã obiectivul, deoarece exista pericolul asfixierii celor din subteran. Din relatarea primuluiprocuror, Marin Condeescu, rezultã cã greviºtii nu au reacþionat în nici un fel la aceste argumente. Mãrturia lui surprinde faptul cã muncitorii baricadaþi în Uzina electricã erau "înarmaþi cu pari, drugi de fier, mãciuci ºi revolvere ºi aºteptau autoritãþile în atitudini agresive".
S
-au tras 78 de groanþe, 23 de morþi, numãrul rãniþilor necunoscut Dupã tentativa demnitarilor de conciliere, cei aproximativ
O stemã, patru însemne
Simbolurile urbei, subiect neinteresant pentru locuitorii ei
S
tema municipiului Petroºani, necunoscutã de cetãþeni. În anul 1999 a fost aprobatã de cãtre Guvern stema municipiului Petroºani. Fiecare localitate are un însemn distinctiv, simbolic pentru zonã. Locuitorii municipiului Petroºani nu ºtiu sau nu îi intereseazã cum aratã stema localitãþii. Stema municipiului Petroºani se compune dintr-un scut scartelat pieziº.În primul cartier, pe fond roºu, o floarede-colþ (floarea-reginei), de argint. În cartierele
doi ºi trei, pe fond de azur, câte un brad natural.În ultima partiþiune, pe roºu, o carte deschisã, naturalã, pe care broºeazã doua ciocane încruciºate, negre.
Scutul este timbrat de o coroanã muralã formatã din cinci turnuri
crenelate de argint. Petroºãnenii nu ºtiu ce reprezintã aceste simboluri, iar pentru cele douã ciocane, acestea fiind cele mai reprezentative rãspunsurile duc în era trecutã. “Sunt semne ale comunismului cele douã ciocane”, spune un petroºãnean. “Nu ºtiu ce reprezintã stema ºi nici nu mã intereseazã. Pot sã trãiesc fãrã a cunoaºte
detaliile acestea”, spune un alt petroºãnean. Sunt însã ºi persoane care cunosc ce reprezintã cele douã ciocane. “Ciocãnele de pe stema municipiului Petroºani reprezintã mineritul. Aceasta a fost industria de bazã a zonei. Cartea este institutul de mine”, ne spune Dumitru, un petroºãnean de vârsta a treia.
patruzeci de jandarmi prezenþi au înaintat spre greviºti, cu scopul de a-i intimida. Conform relatãrilor ulterioare, în acel moment, muncitorii ar fi aruncat spre jandarmi cu obiectele avute la dispoziþie, rãnindu-i pe cei din primul rând. Cei opzeci de grãniceri au intervenit când, din rândul greviºtilor, s-a tras un foc de revolver. Militarii au tras în aer salve de avertisment. Deoarece furia greviºtilor nu a scãzut, rafalele s-au îndreptat spre mulþime. Conform anchetei ulterioare, s-a stabilit cã militarii au deschis focul fãrã a avea ordin. În total s-au tras 78 de gloanþe. Urme ale acestora au rãmas pe coºul Uzinei electrice. Din rândul muncitorilor au murit pe loc 13 mineri, iar în urmãtoarele ore, încã ºapte. Pericolul persistã ºi asupra celor 23 de grav rãniþi spitalizaþi. Numãrul celor rãniþi uºor nu a putut fi stabilit, deoarece mulþi s-au retras spre casele lor dupã eveniment ºi doar treizeci au fost înregistraþi. Din rândul militarilor au fost rãniþi 15 jandarmi ºi zece soldaþi. Unul dintre aceºtia era în stare gravã, deoarece a fost tãiat cu cuþitul în zona gâtului. Mecanicul-ºef al Uzinei Potrivit Monitorului Oficial, brazii ºi floareareginei evoca relieful muntos al zonei, cartea deschisã aminteºte existenþa în acest municipiu a unicului institut din þarã care pregãteºte cadre cu studii superioare în domeniul industriei miniere, cele douã ciocane încruciºate - simbolul mineritului - evidenþiazã tradiþia medievalã a acestei activitãþi economice, iar coroana muralã, însemn al centrelor urbane, vorbeºte
electrice a murit la spital în urma rãnilor suferite. Circa patruzeci de muncitori au fost arestaþi pentru a fi anchetaþi în ce mãsurã au contribuit la degenerarea evenimentelor.
M
ormite pãzite, istorie ciuntitã Înmormântarea celor douãzeci de mineri împuºcaþi s-a fãcut cu precauþie maximã. Doar rudele cele mai apropiate ale victimelor au avut voie sã însoþeascã cortegiul funerar. Ulterior, mormintele au fost pãzite o perioadã, pentru a împiedica noi miºcãri de solidarizare. În zilele urmãtoare au mai murit trei mineri dintre cei grav rãniþi, cifra finalã a decedaþilor fiind 23. Familiile minerilor împuºcaþi au primit ajutoare financiare. Dupã 1948, comuniºtii au încadrat greva la loc de seamã în lupta proletariatului cu "regimul burghezomoºieresc". În realitate, aportul comuniºtilor în organizarea acesteia a fost insignifiant. Dar regimul avea nevoie sã justifice lupta de clasã, ºi astfel a "confiscat" protestul disperat al minerilor din august despre unitatea obºtii. Stema reprezintã ansamblul semnelor distinctive ºi simbolice care alcãtuiesc blazonul unei persoane, instituþii, localitãþi, provincii sau unui stat exprimând atributele ºi/sau elementele ce privesc istoria sau originea. Conform ºtiinþei heraldice o stemã se compune din urmãtoarele categorii de elemente: scut, figurile heraldice ºi elementele exterioare ale scutului. Monika BACIU
1929. Astfel, în manualul unic de istorie a românilor, apãrut dupã 1948, coordonat de Mihail Roller, nu se aminteºte nimic despre existenþa Sindicatului Independent. Partidul Comunist ºi-a atribuit rolul de declanºator al grevei. Autoritãþile locale sunt prezentate în postura de asasini. Prefectul judeþului a fost cel care a declanºat represiunea trãgând primul un foc de armã în pieptul unui munci-
tor, scrie Roller. Demnitarii comuniºti au elogiat greva de la Lupeni ca realizare a partidului lor. "Chemarea comuniºtilor din România pãtrundea în rândurile minerilor ºi le arãta drumul de luptã", afirma, în 1948, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ileana FIRÞULESCU Sursa: ”60 de ani de la ‘mãcelul’ din Lupeni”
6 Actualitate
Sute de kilometri de reþele de apã strãbat Valea Jiului
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 August 2015
Mii de intervenii de la începutul anului pentru întreþinerea sistemului
Su
te de kilometri de reºele de apã potabilã. Pe teritoriul Vãii Jiului, ApaServ are în administrare sute de kilometri de reþele de apã, mai exact 594,542 km, din care: conducte de aducþiune - 131,79 km, reþele de distribuþie apã potabilã - 355,41 km cu branºamentele aferente totalizând 107,34 km ºi un sistem centralizat de canalizare cu o lungime totalã de 222,64 km. Reþelele de apã ºi canalizare au o vechime considerabilã, asta în ciuda eforturilor perma-
nente depuse de reprezentanþii societãþii de apã pentru modernizarea acestora.
“SC A.S.V.J. SÃ Petroºani, prin personalul sãu, s-a preocupat permanent pentru creºterea securitãþii serviciului de alimentare cu apã potabilã ºi de canalizare, serviciu care asigurã continuitatea alimentãrii cu apã a tuturor utilizatorilor din oraºele Vãii Jiului ºi în acelaºi timp a preluãrii, transportului ºi epurãrii apelor uzate. Societatea noastrã ca operator unic regional pentru
Valea Jiului presteazã serviciul pentru care deþine licenþa, la nivel calitativ ºi cantitativ, astfel încât sã nu dãuneze sãnãtãþii populaþiei ºi mediului”, au precizat reprezentanþii societãþii de apã din Valea Jiului.
M
ii de avarii
Având în vedere vechimea conductelor este inevitabil ca sã nu existe avarii la reþelele de apã potabilã. De la
INSEMEX, un nou proiect internaþional
L
a sfârºitul lunii trecute, o delegaþie din partea INCD INSEMEX Petroºani s-a deplasat în Polonia, la Cracovia, în vederea participãrii la o întâlnire de lucru ce a avut drept scop principal stabilirea consorþiului ce urmeazã sã dezvolte un proiect de cercetare ce va fi depus în competiþia din acest an a Fondului de Cercetare pentru Cãrbune ºi Oþel (FCCO) al Comisiei Europene.
Întâlnirea a fost gãzduitã de Institutul pentru Mecanica Rocilor – PAN, aflat în coordonarea directã a Academiei de ªtiinþe din Polonia, iar pe lângã reprezentanþii INSEMEX Petroºani, la discuþii au participat reprezentanþi ai Colegiului Imperial din Londra, ai Institutului Central Minier – GIG Katowice din Polonia, ai Companiei Miniere JSW Polonia, reprezentanþi din partea Minei Velenje din Slovenia, precum ºi specialiºti cooptaþi din cadrul Universitãþii de ªtiinþe ºi Tehnologii – AGH Cracovia, colaboratori extensivi ai Academiei de ªtiinþe din Polonia. S-a stabilit cã noul proiect de cercetare va fi coordonat de cãtre Institutul pentru Mecanica Rocilor – PAN, iar INCD INSEMEX a fost considerat un partener viabil ºi accep-
tat în consorþiul de dezvoltare a acestuia. “Una dintre prioritãþile de finanþare a proiectelor FCCO în acest an este reprezentatã de “Creºterea eficienþei producþiei miniere prin utilizarea tehnologiei informaþiilor ºi a comunicaþiilor (ICT) pentru optimizarea proceselor”, în acest sens discuþiile ºi dezbaterile tehnice focalizându-se pe încadrarea temei de cercetare în aceastã prioritate, astfel crescând ºansa de acceptare de cãtre comisia de evaluare a propunerii de proiect. Tema principalã în jurul cãreia au fost purtate discuþiile a fost reprezentatã de posibilitãþile de identificare a unor metode, tehnici ºi sisteme care sã conducã la creºterea producþiei de cãrbune, în condiþiile îmbunatãþirii nivelului de securitate ºi sãnãtate a lucrãtorilor. Detaliile referitoare la tehnicile identificate, respectiv ;a modul de implementare a etapelor proiectului vor fi finalizate o datã cu finalizarea propunerii de proiect. S-a pus în discuþie ºi analiza proiectelor precedente desfãºurate de cãtre parteneri sau de cãtre alte consorþii de cercetare în cadrul FCCO, astfel încât soluþiile propuse sã fie inovative ºi eventual sã vinã în completarea activitãþilor desfãºurate de parteneri în proiectele anterioare. S-a analizat inclusiv proiectul cu acronimul AVENTO – Instrumente Avansate pentru Controlul
începutul anului ºi pânã în luna iunie, cei de la ApaServ au avut mii de intervenþii. “Întreþinerea ºi repararea reþelelor aflate în administrarea societãþii au implicat în perioada ianuarie – iunie 2015, un numãr de 1.447 intervenþii din care 680 lucrãri de întreþinere ºi reparaþii curente în sistemul de alimentare cu apã potabilã ºi 767 lucrãri în sistemul de canalizare”, spun reprezentanþii SC
ApaServ Valea Jiului Au existat cauzuri în care avariile au fost sub blocuri. Conductele vechi s-au spart, iar pierderile au fost importante. În acest caz, proprietarii sunt cei care trebuie sã îºi remedieze problemele. “În acest caz e problema locatarilor pentru cã þeava e sub bloc ºi noi nu putem interveni. Ce trece de scarã e proprietatea locatarilor. Aceasta este limita de competenþã a proprietãþii”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Pentru reducererea pierderilor cei de la societatea de apã au reabilitat reþelele de apã ºi au implementat mai multe sisteme. Monika BACIU
275 de locuri bugetate disponibile la UPET
D
upã prima etapã de repartizare a candidaþilor, la Universitatea din Petroºani au mai rãmas disponibile 275 de locuri bugetate, 266 la studiile universitare de licenþã ºi 9 la studiile universitare de masterat. Ventilaþiei ºi a Emisiilor de Metan, desfãºurat în perioada 2012 – 2015, în care INSEMEX Petroºani a desfãºurat doua actiuvitati de cercetare privind dezvoltarea unui sistem de închidere rapidã pentru lucrãrile miniere subterane, respectiv elaborarea unui sistem de suport a deciziilor pentru managementul post-incident”, spune Artur Gãman, director general al INSEMEX Petroºani. Pânã în data de 15 septembrie se pot depune propunerile de proiecte în cadrul Fondului de Cercetare pentru Cãrbune ºi Oþel – FCCO. În perioada imediat urmãtoare partenerii angrenaþi în consorþiul de cercetare vor elabora atât documentaþiile tehnice, cât ºi cele administrative ce se impun a fi transmise spre evaluare, iar în cazul unei evaluãri favorabile, data de începere a acestui proiect va fi 1 Iulie 2016, activitãþile desfãºurându-se pe o perioadã de trei ani de zile. Monika BACIU
Cele mai multe locuri disponibile la studiile universitare de licenþã sunt la Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã, specializarea inginerie electricã ºi energeticã. În ceea ce priveºte Facultatea de Mine cele mai multe locuri disponibile sunt la specilizarea Mine, Petrol ºi gaze – inginerie minierã. 37 de locuri bugetate mai sunt disponibile la aceastã specializare.
La polul opus, cele mai puþine locuri disponibile sunt la Facultatea de ªtiinþe. Aici, la mai multe domenii de studii toate locurile bugetate au fost ocupate încã din prima sesiune de admitere. La Facultatea de ªtiinþe cele mai multe locuri vacante sunt la specializarea matematicã – informaticã. În ceea ce priveºte studiile universitare de masterat, cele nouã locuri disponibile sunt la Facultatea de ªtiinþe la domeniul de studii matematicã didacticã. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 August 2015
Primãria Lupeni a pierdut un proces cu Curtea de Conturi
A
dministraþia localã de la Lupeni a pierdut un proces cu cei de la Curtea de Conturi. Dupã mai bine de doi ani în care au avut loc zeci de termene de judecatã, magistraþii de la Tribunalul Hunedoara s-au pronunþat în problema ajutoarelor de urgenþã acordate de municipalitate în anii 2010-2012. “Respinge acþiunea reclamanþilor PRIMARUL MUNICIPIULUI LUPENI, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI, pentru lipsa calitãþii procesuale active. Respinge acþiunea în contencios
administrativ formulatã de reclamanþii PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI, MUNICIPIUL LUPENI, prin primar, în contradictoriu cu pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI pentru
anularea deciziei nr. 40/10.12.2012, emise de Camera de Conturi Hunedoara, a încheierii nr. 48/07.05.2013, emise de Curtea de Conturi a României, a mãsurilor stabilite prin raportul de audit financiar ºi prin procesulverbal de constatare. Fãrã cheltuieli de judecatã”, se aratã în soluþia Tribunalului Hunedoara. Cei de la Lupeni au avut la dispoziþie 15 zile pentru a face recurs, însã potrivit
Centru de informare modern, drum modernizat
A
utoritãþile locale de la Petroºani au demarat lucrãrile de asfaltare la centrul de informare turisticã. Lucrãri de modernizare a unor drumuri au loc în aceste zile pe raza municipiului Petroºani. Acum se lucreazã intens în zona centrului de informare turisticã, urmând ca apoi lucrãrile sã continue ºi pe alte strãzi. “Am început amenajarea exterioarã, zilele acestea vom finaliza asfaltarea parcãrii ºi a aleilor de acces cãtre centrul de informare turisticã. La fel continuãm cu drumurile pe care le avem în lucru, se asfalteazã Gelu, urmeazã sã asfaltãm pe Brazilor ºi Brâncoveanu ºi dupã aceea pe Bazinului, 6 August ºi apoi sã mergem spre partea de sud a municipiului”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În câteva luni centrul turistic de la Petroºani va fi inaugurat de autoritãþile locale. În acest sens s-au fãcut deja ºi angajãrile. “În aceastã toamnã vom inaugura centrul, angajãrile deja au fost fãcute, urmeazã sã fie instalatã toatã aparatura electronicã ºi
informaþiilor de pe instanþele de judecatã, aceºtia nu au declarat recurs.
cheltuirea sumelor respective în scopul pentru care au fost acordate.
În acest proces este vorba de un control al inspectorilor financiari care a avut loc în anul 2012 la Primãria Lupeni, control în urma cãruia s-a constatat cã municipalitatea a acordat ajutoare de urgenþã pentru situaþii medicale tratamente ºi investigaþii în clinici de specialitate fãrã documente care sã justifice
Potrivit raportului, Curtea de Conturi a stabilt cã municipalitatea a acordat, ilegal, între 2010 – iunie 2012, ajutoare de urgenþã pentru situaþii medicale. În raport se aratã faptul cã 4.375 de persoane au beneficiat ajutoare de urgenþã acordate pentru situaþii medicale,
toate cele necesare pentru a funcþiona acest centru”, a mai subliniat sursa citatã. Imediat dupã declararea municipiului Petroºani drept staþiune turisticã de interes naþional, autoritãþile locale de la Petroºani au cãutat soluþii pentru realizarea unui centru de informare turisticã, astfel cã anul trecut au fost demarate lucrãrile la centrul de informare turisticã. În acest sens, au fost analizate mai multe posibilitãþi în vederea realizãrii acestui obiectiv, cea mai bunã soluþie fiind identificatã prin aderarea la un program naþional iniþiat ºi derulat de ministerul de resort, prin care urmeau sã fie realizate mai multe centre de informare vã oferã zilnic, prin magazinul turisticã în staþiunile din alimentar Nr 16, Piaþa Centralã România, prin utilizarea banilor CELE MAI IEFTINE europeni accesaþi de minister. Noul centru de informare turisSORTIMENTE ticã al municipiului Petroºani DE CARNE DE PORC este construit pe strada Mihai Viteazu, în zonã aflatã în imedi- - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei ata vecinãtate a Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei Monika BACIU - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
pentru tratamente ºi investigaþii în clinici de specialitate fãrã documente care sã justifice cheltuirea sumelor respective în scopul în care au fost acordate. Inspectorii de la Curtea de Conturi susþin cã banii au fost acordaþi „în baza unor bilete de trimitere nepuse în circuit de cãtre Casele de sãnãtate, ºi cu motivul trimiterii – la cererea pacientului, fãrã ca solicitanþii sã prezinte documente care sã dovedeascã „prejudiciul suferit”, aºa cum cere formularul privind ancheta socialã efectuatã ºi normele financiar contabile”. Deconturile realizate de municipalitate pentru aceste ajutoare se ridicã la suma de aceste plãþi 1.852 mii lei Monika BACIU
RESTRICÞII LA APÃ! S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Miercuri 05.08.2015 în oraºul: - PETROSANI ÎNTRE ORELE 9.00 - 14.00 Zona afectata: Cartier Aeroport. Motivul restrictiei: Executare branºament grup garaje str. Pãcii zona bl. 6.
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 August 2015
Henþ cu mâna
AI NOªTRI CA BRAZII!? Ca brazii ãia tãiaþi prin pãdurile covasno-harghitene! Falnica Steaua Bucureºti – care juca pe vremuri cu Jiul ºi Mânerul Lupeni prin
Divizia A! – a ajuns o biatã pisicuþã ce se mai gudurã la mila unui impostor de Pipera, care a declarat cã-l doare-n... plex de fotbal, lui sã-i aducã
Steaua bani. Vine acum examenul cu Partizan Belgrad ºi miroase a umilinþã de la o poºtã. Le tremurã la toþi chiloþii legat de acest meci, unde o eventualã înfrângere ar fi sinonimã cu prãbuºirea definitivã a legendarei echipe ce-ºi
avea cândva fieful prin Ghencea. Echipa lui Mirel Rãdoi este într-o evidentã pierdere de turaþie ºi bãieþii în roºualbastru aºteaptã marea minune de la Belgrad. Unde, credeþi-mã, nu se va întâmpla nimic bun. Nici n-are cum... În altã ordine de idei
ne bucurãm cã peste câteva sãptãmâni se dã „dezlegare” la fotbalul de judeþ. Ligile noastre dragi, a IV-a ºi a V-a, sã le þinem ºi pe astea cât mai aproape. Cu atât am mai rãmas. Decât nimic, e bine ºi cu atât...
FOTBAL RURAL
Vedeta competiþiei „Masa Verde”!? E
xtrem de multã patimã (ºi) în etapa a 3-a a competiþiei de la Pui. Dacã în primul meci ªerelul a zdrobit cu 7-0 pe cei de la Galaþi, în al doilea meci au apãrut scântei, partida PuiFederi încheindu-se în minutul 31!
Arbitrul Ionel Cârstea a „stat” de douã ori cu jucãtorii la „Masa Verde”
La acel moment, arbitrul Ionel Cârstea (53 ani) – secondat de mai tinerii Mihai Kadar (15 ani) ºi Denisa Matei (19 ani) – a acordat un penalty, la un henþ, în favoarea celor de la Pui ºi de aici s-a terminat totul. Federenii au protestat, dupã care au pãrãsit terenul de joc spre stupoarea generalã, fapt
ETAPA A 3-A, 2 AUGUST 2015 Gr. A: Galaþi - ªerel 0-7 Gr. B: Pui – Federi 3-0 M.V.)
CLASAMENT GRUPA A
repetat dupã ce cu o sãptãmânã în urmã la fel au procedat cei de la ªerel! Ca urmare, meciul a fost omologat la „masã verde” cu scorul de 3-0 pentru cei de la Pui! „Regret aceste atitudini, noi venim la aceste competiþii sã asigurãm bunã desfãºurare a partidelor, dar nu înþeleg de ce unii jucãtori au senzaþia cã noi avem vreun motiv sã-i nedreptãþim” a spus arbitrul Ionel Cârstea.
Ponor 2 2 0 ªerel 2 1 0 Galaþi 2 0 0
0 8-0 6p. 1 7-3 3p. 2 0-12 0p.
CLASAMENT GRUPA B Pui 2 2 Fizeºti 2 1 Ohaba Ponor 1 0 Federi 2 0
0 0
0 10-1 6p. 0 4-0 3p.
0 0
1 2
1-7 0p. 0-7 0p.
ETAPA A 4-A, 9 AUGUST 2015 Federi – Ohaba Ponor (Gr. A) Pui – Fizeºti (Gr. B) Meciurile au loc la orele 16:00 ºi 18:00
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Valea Jiului a avut de-a lungul vremii douã echipe în Liga I (Divizia „A”), Jiul Petroºani ºi Minerul Lupeni. În ediþiile noastre de miercuri sau joi, vã prezentãm un remember cu un meci al uneia dintre cele douã echipe, raportat la etapa la zi a Ligii I actuale.
Ediþia 1957-1958, etapa a 4-a U.T.A. –Jiul 2-3
Târnoveanu, Vasiu, Panait – Cosmoc, I. Deleanu – Ciurdãrescu, Ghibea, V. Gabor, Al. Florea, Nertea, presteazã un joc excelent, reuºind una din victoriile care vor contribui la poziþia finalã
locul 5, la numai un punct de cea care va fi campioanã, Petrolul Ploieºti! Golurile victoriei jiuliste au fost marcate de Robert Cosmoc, Alex Florea ºi Victor Gabor.
Campionatul de locul 5! Jiul (Minerul) Petroºani a avut un start foarte bun în acel sezon, cu doar 12 echipe în primul eºalon: 1-0 cu Rapid Bucureºti, 2-3 la Progresul Bucureºti, 1-0 cu Petrolul Ploieºti, urmând etapa a 4-a, când întâlnea U.T.A., la Arad. Jiul, antrenat de Vasile Lazãr, cu formula de echipã Crâsnic –
V. Gabor ºi Robert Cosmoc, doi dintre autorii golurilor în meciul de la Arad, 2-3 cu UTA
FOTBAL, LIGA I
Gazde blânde
z În etapa a 4-a, echipele gazdã au avut destule emoþii cu partenerii de întrecere. z C.F.R. Cluj, 2-0 cu F.C. Voluntari, a fost una din echipele gazdã care a tranºat rapid partida în favoarea sa. z Pandurii Tg. Jiu, 3-0 cu CSMS Iaºi, au avut o evoluþie excelentã, cu un Mihai Roman magistral, reuºind scorul etapei. z Cu „rebelul” Gabi Iancu la risc, cu o echipã super improvizatã, Steaua a învins la Botoºani într-un meci cu efect de tonic, înaintea derby-ului cu Dinamo ºi a partidei decisive de la Belgrad, în turul III al UCL. z Petrolul Ploieºti (2-2 la Chiajna) nu gãseºte drumul spre victorie în acest campionat, ocupând ultimul loc. z Viitorul Constanþa a scos un 2-2 la Astra Giurgiu, Florin Cernat marcând golul egalizator în minutul 90+2.