CVJ nr 913,marti 4august

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 913

Cronica Vãii Jiului Marti, 4 August 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Cimitir invadat de bãlãrii

S

e întâmplã la Lupeni acolo unde cimitirul din Bãrbãteni este invadat de buruieni. Nici aleile nu se prezintã într-o stare mai bunã, acestea fiind într-o stare avansatã de degradare. Locuitorii municipiului Lupeni cer intervenþia autoritãþilor locale.

“În cel mai scurt timp, municipiul Lupeni o sã se confrunte cu o crizã a locurilor de veci.

Cimitirul din Bãrbãteni necesitã o extindere urgentã, altfel n-o sã avem unde sã-i îngropãm pe cei decedaþi.

Aleile de acces ºi scãrile se aflã într-o stare deplorabilã.

Este aproape imposibil pentru un om în vârstã sã urce acele trepte. Trebuie fãcutã curãþenie ºi amenajat acel cimitir”, spune un consilier local de

la Lupeni.

Autoritãþile de la Lupeni susþin cã înlãturarea vegetaþiei cade în sarcina proprietarilor locurilor de veci.

“Cei care au morminte acolo ar trebui sã cureþe vegetaþia”, spun reprezentanþii administraþiei locale. În ceea ce priveºte treptele care duc spre morminte ºi aleile, pentru acestea autoritãþile cautã soluþii pentru a le moderniza.

Monika BACIU

CEH, ÎN BÃTAIA VÂNTULUI

Fãrã administrare specialã, ANAF a început

EXECUTAREA SILITÃ

S

tatul îºi executã o companie... de stat. Cu grijã ºi atenþia statului român Complexul Energetic Hunedoara a fost prãduit, iar acum statul, cel care ar fi trebuit sã VEGHEZE la bunul mers al lucrurilor, îºi executã compania. >>> PAGINA A 3-A

ApaServ cumpãrã energie de pe Bursa Românã de Mãrfuri

S

ocietatea cumpãrã undeva la 2600 de MWH, aceasta fiind cantitatea de energie electricã anualã. Perioada de furnizare a energiei electrice este 01.09.2015 – 31.08.2016.

Cantitãþile de energie electricã consumate lunar sunt cuprinse în intervalul de consum 200,00 MWh/lunã ºi 270,00 MWh/lunã. Beneficiarul va achita numai energie electricã consumatã în tarif monom simplu fãrã taxã de puteri sau penalizãri pentru neîncadrãri în

marje de consum. Oferta va conþine preþul energiei electrice în lei/MWh ºi se vor detaila componentele de la preþul de bazã pânã la preþul final plãtit de achizitor lei/ MWh. Furnizorul va livra o cantitate de energie de 2600,00 MWh pe toatã perioada de derulare a

contractului, adicã un an de zile.

“Oferta finalã se va face la total cantitate energie electricã de 2 600,00 MWh la preþul de bazã ºi total cantitate energie electricã de 2 600,00 MWh la preþul final care va cuprinde toate cheltuielile aferente serviciilor conexe (transport, distribuþie, sistem, taxe bursiere ºi altele dupã caz care se vor explicita) preþul final reprezentând preþul

unitar facturat achizitorului. Preþul final nu va conþine accize, taxã de cogenerare de înaltã eficienþã, certificate verzi ºi TVA.”, se aratã în caietul de sarcini.

Pentru 64 de centre are nevoie ApaServ de energie electricã. Mai exact este vorba de punctele de lucru pe care societatea le are în subordine.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 August 2015

A doua la nivel european,

INSEMEX, singura unitate din þarã care certificã produsele pirotehnice

I

nstitutul Naþional de CercetareDezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã - INSEMEX Petroºani este singurul institut din þarã care certificã produsele pirotehnice.

De altfel, INSEMEX este a doua insituþie de acest gen la nivel european. Organismul de evaluare a conformitãþii produselor INSEMEX-OEC din cadrul INCD INSEMEX Petroºani, notificat la Bruxelles, cu numãrul NB 1809, a fost primul organism notificat de cãtre Comisia Europeanã pentru noua directivã privind armonizarea legislaþiei statelor membre referitoare la punerea la dis-

poziþie pe piaþã a articolelor pirotehnice, Directiva 2013/29/UE. “Potrivit noii directive europene ºi a notificãrii obþinute, INSEMEX-OEC are capabilitatea de evaluare a conformitãþii produselor cu cerinþele esenþiale de securitate ºi sãnãtate în vederea aplicãrii marcajului CE, atât pentru articolele pirotehnice de divertisment care prezintã un risc ºi un nivel de zgo-

mot scãzut ºi pot fi utilizate de cãtre persoanele fizice (steluþe, lumânãri scânteietoare, minisori, minifacle, jerbe cu scântei), cât ºi pentru articolele pirotehnice de scenã sau de divertisment, destinate utilizãrii în

Stradã de municipiu, demnã de Evul Mediu

Autoritãþile promit rezolvarea problemei

C

hiar dacã ne aflãm în secolul XXI, existã în partea sudicã a municipiului Lupeni o stradã „demnã” de Evul Mediu. Este vorba de stradã Pomilor pe care sunt arondate 64 de locuionþe.

Drumul care se întinde ca o salbã de mãrgele, lãsând casele de o parte ºi de alta, este din pãmânt.

Stradã de pãmânt, municipiul Lupeni, secolul XXI. Strada Pomilor din municipiul Lupeni este captivã în secolul trecut. Aici drumul este de pãmânt, iar ambulanþele cu greu pot ajunge aici. Locuitorii sunt nemulþumiþi de faptul cã autoritãþile locale nu fac nimic pentru a aduce condiþiile de trãi în secolul actual. Reprezentanþii municipalitãþii spun cã anul viitor existã posibilitatea ca aceastã uliþã sã fie adusã la stadiul de drum asfaltat.

“Bugetul anului viitor trebuie sã fie axat ºi pe amenajarea acestei strãzi, cã a multor altor strãzi din

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

oraº. Pânã atunci, acest drum, trebuie amenajat ca sã permitã accesul ambulanþei, ºuvoiul de apã creat la fiecare ploaie trebuie controlat, iar în sezonul de iarnã, maºina de deszãpezit nu trebuie sã ocoleascã aceastã zonã”, spun reprezentanþii administraþiei locale de la Lupeni.

Edilii locali promit cã vor identifica fondurile necesare pentru cã aceastã problemã sã fie rezolvatã.

Monika BACIU

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

exterior sau în spaþii restrânse exclusiv de cãtre pirotehnicieni (pocnitori, petarde, rachete, baterii de artificii”, spune

Artur Gãman, director general al INSEMEX Petroºani.

De asemenea, INSEMEX-OEC a fost notificat ºi pentru evaluarea conformitãþii articolelor pirotehnice cu destinaþie tehnicã, cum sunt generatoarele de gaz utilizate la airbag-uri sau la dispozitive de pretensionare pentru centurile de siguranþã.

Beneficiind de notificarea Comisiei Europene înaintea tuturor celorlalte organisme de evaluare a conformitãþii din Statele Membre UE, numãrul de solicitãri de certificare pentru articole pirotehnice în cadrul INSEMEX-OEC a crescut simþitor, fiind demarate acþiuni concrete cu agenþi eco-

Centru de informare turisticã la altitudine

C

entru de informare turisticã în Straja. În staþiunea montanã din Straja existã un centru de informare însã acesta nu este amenajat la standarde corespunzãtoare.

de 383,381.72 lei.

Conform anunþului, postat pe site-ul de licitaþii, administraþia localã de la Lupeni a achiziþionat ºi mobilierul cu care urmeazã a fi dotat

nomici din mai multe þãri Europene, cum ar fi Germania sau Polonia.

La ora actualã, în cadrul Uniunii Europene a mai fost notificat un singur organism pentru aceastã directivã, Laboratorul Oficial J. M. Madariaga (LOM) din Spania.

Monika BACIU

centrul de informare turisticã din Straja.

Mobilierul a avut o valoare de 3.808 lei fãrã TVA. Pe lângã mobilier s-au achiziþionat ºi dotãrile specifice, respectiv echipamentul informatic ºi accesorii de birou.

Monika BACIU

Pentru a se alinia standardelor ºi pentru ca promovarea sã fie una de calitate, reprezentanþii municipalitãþii de la Lupeni au demarat procedurile pentru realizarea unui astfel de centru. Acesta va fi amplasat chiar sus în munte. În urmã cu douã sãptãmâni a fost contractat serviciul de realizare a acestui obiectiv, care ar trebui sã fie finalizat pânã la începerea sezonului de iarnã. Centrul de informare ºi promovare turisticã va fi realizat pentru suma

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti 4 August 2015

CEH, în bãtaia vântului

Fãrã administrare specialã, ANAF a început executarea silitã

tatul îºi executã o companie...de stat.

S Cu grijã ºi atenþia sta-

tului român Complexul Energetic Hunedoara a fost prãduit, iar acum statul, cel care ar fi trebuit sã VEGHEZE la bunul mers al lucrurilor, îºi executã compania.

F

ãrã administrare specialã, în executare silitã Datele de la Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã aratã cã la data de 30 iunie datoriile Complexului Energetic Hunedoara cãtre bugetul de stat erau cifrate la suma de 176.437.603 lei, din care 1.124.994 reprezintã TVAul, 3.265.252. impozitul pe profit, 58.564 sunt accizele.

78.858.805 lei reprezintã alte impozite ºi taxe, iar

suma de 93.128.988 sunt dobânzile ºi penalitãþile.

Statul român a fãcut primul pas pentru a-ºi recupera creanþele de la Complexul Energetic Hunedoara. A început executarea silitã. Acest pas a fost posibil imediat de Guvernul a ridicat administrarea specialã de la Complexul Energetic Hunedoara, mãsurã care pânã acum a protejat-o de executarea silitã. Procedura de administrare specialã ºi de supraveghere financiarã la Complexul Energetic

Hunedoara a fost instituitã prin ordinul ministrului Economiei nr. 466/2013, iar prin ordinul ministrului delegat pentru Energie nr.

423/2014 a fost numit administratorul special.

Ambele ordine au fost anulate prin documentul emis în luna mai de ministrul Andrei Gerea.

Guvernul a aprobatîn data de 27 mai o ordonanþã de urgenþã prin care acordã un ajutor de stat individual pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara, a anunþat purtãtorul de cuvânt

al Executivului, Corneliu Calotã.

"Ministerul Finanþelor Publice va putea acorda, la solicitarea societãþii, un împrumut în tranºe în sumã de 167 milioane de lei, pe o perioadã de ºase luni, cu titlul de ajutor de stat individual de salvare. Ajutorul se acordã în scopul asigurãrii necesarului de lichiditãþi pentru acoperirea cheltuielilor curente minime de susþinere a activitãþilor, precum ºi pentru cele necesare achiziþionãrii deficitului de certificate de emisii de gaze cu efect de serã", a spus la acel moment Calotã.

Purtãtorul de cuvânt al Guvernului a precizat cã "ajutorul nu se acordã sectorului cãrbunelui, activitatea minierã a societãþii urmând a se separa legal de celelalte activitãþi".

Acordarea unui ajutor de stat Complexului Energetic Hunedoara fost autorizatã de

Comisia Europeanã în 21 aprilie 2015. Împrumutul de 40 de milioane de lei se acordã în condiþiile pieþei pentru 90 de zile. Dar doar cu cu condiþia constituirii unor garanþii prin instituirea de cãtre ANAF a unor sechestre asiguratorii asupra bunurilor imobile libere de orice sarcini, ale CEH. Valoarea garanþiilor trebuie sã acopere cel puþin 120% din cuantumul împrumutului.Împrumutul ºi dobânda aferentã vor fi rambursate de cãtre Complexul Energetic Hunedoara din surse proprii. Împrumutul se acordã dupã încetarea procedurii de administrare specialã instituitã asupra Societãþii în baza Legii 137/2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Monika BACIU

CCM-ul de la CEH, aprobat de CA

C

ontractul colectiv de muncã al angajaþilor de la Complexul Energetic Hunedoara a fost aprobat de Consiliul de Administraþie. Practic este vorba de vechiul contract de muncã, îsnã care are noi prevederi. În cursul dupã-amiezii de ieri acest act a fost aprobat de Consiliul de Administraþie.

“Am vorbit de finalizarea unui act adiþional care deoparte ºi de cealaltã a fost agreat dupã douã luni de zile de discuþii ºi negocieri. Conform ultimelor modificãri din actul constitutive al societãþii Consiliul de administraþie este cel care aprobã prelungirea contractului colectiv de muncã nu mai este atributul Adunãrii generale a Acþionarilor, fapt pentru care ceea ce s-a negociat între pãrþia fost comunicat membrilor consiliului de administraþie din partea cãrora aºteptãm fie aprobarea a ceea ce noi am negociat pentru salariaþii CEH fie neaprobarea a ceea ce am negociat”, a declarat Petre Nica,

preºedintele Sindicatului Muntele.

Potrivit lui Nica, Consiliul de Administraþie ar fi trebuit sã aprobe actul încã de vineri, 31 iulie, însã acest lucru nu s-a întâmplat.

“Am ajuns sã ne subordonãm unor decizii incoerente care s-au modificat în funcþie de cel care conduce CA, în calitate de preºedinte sau în funcþie de componenþa CA. CA avea obligaþia ca vineri dupã ce a primit materialul cu actul de modificare a articolelor din contractul colectiv de muncã sã se întruneascã ºi în data de 31 sã ia decizia în ceea ce priveºte aprobarea CCM”, a mai spus sursa citatã.

Sindicaliºtii cer piaþã de energie corectã pentru Complexul Energetic Hunedoara, astfel încât acesta sã vândã energie indiferent de condiþiile meteo.

“Modificãrile aduse în CCM sunt unele despre care s-a vorbit pe parcursul anilor trecuþi, a fost reintrodusã salarizarea sub formã de acord direct pentru activitatea minierã ºi s-au creat premisele acordãrii unor venituri venituri salariale mai substanþiale sau mai reduse în funcþie de productivitatea muncii la anumite sectoare care compun activitatea CEH. Au mai fost fãcute câteva modificãri în ceea ce priveºte drepturile ºi facilitãþile salariaþilor însã nu substanþiale ºi foarte departe de ceea ce ni s-a solicitat de administraþia CEH, iar noi în calitate de sindicat o mai spunem cã rentabilizarea Complexului Energetic Hunedoara nu se face prin tãierea drepturilor ºi facilitãþilor salariaþilor, ci printr-un

management sãnãtos, prin acordarea drepturilor ºi facilitãþilor acelora care meritã ºi printr-o piaþã de energfie care sã confere ºi Complexului Energetic Hunedoara posibilitatea de a funcþiona normal, nu sã chemãm CEH sau CEO sã producã energie electricã la capacitate maximã doar pentru cã România este în secetã, doar pentru cã în România bate vântul sau alte fenomene meteo nu ajutã sã stea pe piaþã. În acest context am reuºit sã aducem modificãri ale contractului colectiv de muncã care trimit responsabilitatea în actul managerial, în deciziile guvernamentale care sã ajute CEH ºi Consiliul de Administraþie nu are niciun drept sã nu aprobe acest CCM care este unul extrem de corect faþã de salariaþii CEH”, a mai sub-

liniat sursa citatã.

Contractul colectiv de muncã a fost aprobat pentru încã 12 luni.

“Aºteptãm prelungirea CCM pentru încã 12 luni ºi am acceptat încã 12 luni. CCM aºa cum l-am negociat va fi prelungit fie pe 12 luni, fie deloc. Plata în accord reprezintã o procedurã care s-a practicat în minerit, singura diferenþã între ceea ce a fost înainte ºi ceea ce va fi este cã

acel coefficient de calcul al salariilor nu va putea sã fie mai mic decât 0,95. deci minerii nu vor putea sã fie penalizaþi cu mai mult de 5% dacã nerealizarea producþiei nu se datoreazã acestora”, a mai spus Nica.

Cea mai importantã prevedere din noul contract colectiv de muncã prevede eliminarea plãþii în regie ºi introducerea plãþii în acord.

Monika BACIU

4 Actualitate

Studenþi vietnamezi, drone ºi artã industrialã, la Universitatea Petroºani

D

oi profesori universitari, care au predat ºi francezilor la École nationale supérieure des mines de Nancy, alãturi de preºedintele Senatului Universitãþii din Petroºani, ”forþeazã uºile” instituþiei de învãþãmânt superior din Petroºani sã se dechidã cãtre lume. Cei trei s-au întâlnit sãptãmâna trecutã cu omologi din Franþa ºi Belgia. Împreunã au conturat planul ”de bãtaie” pentru primirea unui lot de studenþi vietnamezi, pe domeniul energetic, practic o reînnodare a tradiþiei UP întreruptã în urmã cu circa 30 de ani. S-au pus la punct ºi paºii pentru adaptarea dronelor industriale la performanþele celor douã universitãþi ºi au sprijinit pe directorul Academiei de Arte Frumoase din Tournai, Belgia, care a revenit în Valea Jiului.

Directorul Departamentului de Inginerie Mecanicã, Industrialã ºi Transporturi (DIMIT) de la Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã, prof. univ. dr. ing. Sorin Mihai Radu, a primit sãptãmîna tre-

cutã vizita a doi omologi universitari din Franþa ºi Belgia. La întâlnire, cu scopul unor colaborãri de deschidere spre modernizare ºi dezvolate a UP, viitoare proiecte cu bãtaie lungã, au participat preºedintele Senatului

Universitãþii - conf. univ. dr. ec. Ilie Rãscolean de la Departamentul de ªtiinþe Economice al Facultãþii de ªtiinþe ºi prof. univ. dr. ing.

Iosif Andraº din cadrul DIMIT. Relaþiile dintre cele douã universitãþi, Universitatea din Petroºani ºi Universitatea din Belfort, lansate în urmã cu patru ani, au fost menþinute în tot acest timp de Jean-Jacques Wagner, profesor universitar la Belfort. ”Mi-a fãcut mare plãcere sã mã reîntâlnesc cu profesorul Jean-Jacques Wagner, profesor universitar la Universitatea din Belfort-Montbéliard, Franþa. De altfel, profesorul Wagner este un vechi prieten al Universitãþii noastre ºi

al universitãþilor din România, dumnealui colaboreazã cu universitãþile româneºti de peste 10 ani, iar cu noi de circa 2 ani, de când a venit aici ºi a adus o serie de personalitãþi din Valea Energiei Belfort, printre care preºedintele Vãii Energiei din zona Belfort - Jean-Luc Habermacher, preºedintele Camerei de Comerþ ºi Industrie din Belfort - Alain Seid, precum ºi personalitãþi din mediul de afaceri al regiunii.

Am stabilit cã probabil vor reveni în aceastã formulã undeva, în perioada 20-22 octombrie” – a precizat directorul DIMIT Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã, prof. univ. dr. ing. Sorin Mihai Radu.

D

emersuri româno-fraceze pentru studenþii vietnamezi, la Petroºani ºi Belfort Ideea valorificãrii potenþialului universitar de la Petroºani este vehiculatã de ani buni, dar s-a bãtut pasul pe loc, deºi au existat cereri de la companii mari ale lumii pentru pregãtirea personalului în domeniul energetic/minier. Absolvenþi ai Universitãþii din

Petroºani pe acest domeniu au confirmat calitatea ºcolii dintre Jiuri ºi ca urmare au curs cererile. Peste 500 de astfel de absolvenþi au activat ºi activeazã în þãri din lume pe acest domeniu de niºã, pre-

cum cele din Uniunea Europenã – Polonia, Germania, apoi în SUA, China, Rusia, Australia, Africa, Asia etc. Pânã acum a fost invocate alte prioritãþi la UP. Dacã se va sparge gheaþa, prin viziune ºi acþiune, lucrurile vor sta altfel pentru Universitatea ”din deal”. ”Cu profesorul Jean-Jacques Wagner am discutat posibilitãþi de colaborare în pregãtirea, împreunã cu cei de la Belfort, a unor studenþi vietnamezi în domeniul energetic. La demersurile de a aduce studenþi vietnamezi la Petroºani ne-am gîndit mai demult. Vom prezenta aceste demer-

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 August 2015 suri atît Ambasadei Vietnamului de la Bucureºt, cît ºi Ambasadei Vietnamului din Paris ºi, în funcþie de ofertele noastre ºi de cerinþele lor, vom discuta detaliile. În principal, ei vor veni sã studieze în cadrul departamentului, ºi vrem sã vedem exact care sînt necesitãþile lor, pentru cã la ei se pune acut problema energeticã. ªi vrem sã profitãm un pic ºi de relaþiile tradiþionale pe care le aveam în urmã cu 30 de ani, prin ºcolarizarea unor studenþi vietnamezi la Institutul de Mine din Petroºani”- a spus prof.univ.dr.ing.

Radu Sorin.

D

rone - se cãutã aplicaþii

”Am discutat ºi despre participarea unor specialiºti la simpozionul Balkanmin ºi

simpozionul Insemex, care va avea loc la Braºov în aceastã toamnã. Întâlnirea cu omologul universitar francez s-a mai axat pe modul în care ei disemineazã rezultatele obþinute la utilizarea dronelor în industrie ºi ne-am gîndit, pe viitor, cu aplicabilitate ºi în domeniile în care noi avem vizibilitate ºi avem performanþe. Profesorul Wagner va þine o conferinþã împreunã cu un alt profesor, undeva între 20-25 septembrie, la Sibiu. Vom participa ºi noi ºi vom cãuta sã vedem alte aplicaþii ale acestui sistem de drone în industria româneascã.

La aceste discuþii am participat împreunã cu

Preºedintele Senatului Universitãþii, domnul conferenþiar universitar Ilie Rãscolean ºi domnul profesor universitar Iosif Andraº din cadrul departamentului DIMIT, prin care de altfel întreþinem aceste relaþii cu Franþa. În aceste zile am fost ºi într-o scurtã vizitã la Primãria Petroºani, pentru a-i prezenta domnului primar perspectivele unor vizite, ale celor mentionaþi anterior, în Valea Jiului” – a declarat directorul Departamentului de Inginerie Mecanicã, Industrialã ºi Transporturi, UP.

B

ernar Bay: ”În faþa unui miner oricine se simte inferior” Cei trei universitari de la Petroºani au mai avut un oaspete, pe directorul Academiei de Arte Frumoase din Tournai, Belgia, Bernard Bay, cel care a mai fost gãzduit în Valea Jiului de Asociaþia ”Les amis de la France”. Mai precis, profesorului Bay i-a fost gãzduitã, la Petrila, o expoziþie de artã fotograficã - ”Mine, mineri, cãrbune” lucrãri realizate în Belgia, Germania, Italia, Polonia. În viziunea profesorului de arte belgian, Bernard Bay, miner nu este o meserie, ci un statut ºi în acest sens a

citat un scriitor englez care spunea cã ”în faþa unui miner oricine se simte inferior”. Dupã mina Petrila, vizitatã anul trecut, artistul a fost ºi la mina Paroºeni. ”În paralel, am avut un alt oaspete, profesorul universitar Bernard Bay – directorul unei Academii de Arte din Belgia, ºi care a vizitat incinta minei Paroºeni. Este pasionat de fotografia din domeniul mineritului, ºi ca atare, a fãcut o serie de fotografii în incinta minei Paroºeni, la ieºirea minerilor din schimb ºi nu numai, dumnealui fiind preocupat în general de lucrãrile miniere, instalaþiile de extracþie, etc.

A fost pus în legãturã cu alþi artiºti din zona Vãii Jiului, cu care vrea sã colaboreze pe viitor în arta fotograficã ºi, probabil, vom reuºi sã vernisãm o expoziþie de fotografie cu tematicã dedicatã mineritului, la Petroºani” – a mai precizat Radu Sorin.

Parafrazându-l pe Antonie Bloom, se poate spune cu certitudine cã viziunea, dublatã de îndrãznealã ºi iscusinþã, duce la depãºirea echilibrului mort, a placiditãþii ºi deschide calea cãtre bucuria schimbãrii ºi succes.

Ileana FIRÞULESCU

Regi, prinþi ºi oameni simpli, la masa cetãþenilor de onoare

Nu conteazã rangul, conteazã munca depusã pentru dezvoltarea urbei

P

reoþi, scriitori, descendenþi regali, sportivi sau oameni simpli care au contribuit în dezvoltarea comunitãþii, cu toþii stau la masa cetãþenilor de onoare ai municipiului Petroºani.

Cetãþeni de onoare pentru merite deosebite. Municipiul Petroºani are peste 100 de cetãþeni de onoare. Mai exact 124 este numãrul celor care au primit aceastã distincþie de-a lungul anilor de la municipalitatea din Petroºani.

Printre cei care au primit aceste titluri onorifice se numãrã scriitori, sportivi, foºti diplomaþi sau înalþin prelaþi.

Printre diplomaþii care sunt cetãþeni de onoare ai municipiului Petroºani se numãrã BERNARD BOYER, fostul mbasadorul Republicii Franceze.

Acesta a primit tilul de cetãþean de onoare al municipiului Petroºani în anul 1997 ca recunoaºtere a contribuþiilor “deosebite la dezvoltarea relaþiilor franco-romane, în domeniile cultural ºtiinþifice ºi perfecþionarea de specialist în diferite domenii”.

Tot un diplomat este cetãþean de onoare al municipiului Petroºani.

Stylianos Mallicourtis fostul ambasadorul Republicii Grecia în România a primit distincþia în anul 1998 “pentru dezvoltarea relaþiilor culturale, sociale ºi economice cu România ºi pentru sprijinul acordat în realizarea Centrului de

Hemodializa din cadrul Spitalului de Urgenþã Petroºani”

P

reoþi, cetãþeni de onoare

Mai mulþi preoþi au primit titlul de cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. Printre aceºtia se numãrã Preasfinþitului Pãrinte Episcop – Dr.Timotei Seviciu, Prea Fericitului Pãrinte Teoctist Arapasu, Prea Fericitul Pãrinte Dr.Daniel Ciobotea, Episcopul Devei ºi Hunedoarei Prea Sfinþia Sa Gurie Georgiu ºi preotul Octavian Pãtraºcu.

La masa cetãþenilor de onoare stau ºi cei cu sânge albastru.

Autoritãþile de la Petroºani au acordat în anul 2012 titlul de cetãþean de onoare Alteþei Sale Regale, Prinþul Paul al României “pentru întreaga sã activitate dedicatã susþinerii dezvoltãrii societãþii din România, pe toate planurile ºi a pãstrãrii valorilor româneºti, precum ºi pentru promovarea constantã a imaginii pozitive a României peste hotare”. Un alt cetãþean de onoare cu

rãdãcini nobile este Regele Mihai I al României. Acetsa a primit distincþia în anul 2006 ”pentru merite deosebite duse timp de 10 ani pentru integrarea României în Uniunea Europeanã ºi a legãturilor de peste 70 de ani cu oraºul Petroºani”.

Titlul de "Cetãþean de Onoare" este acor-

dat în semn de supremã cinstire unei persoane fizice române sau strãine care are merite deosebite în viaþa politicã, ºtiinþificã, economicã, socialã, culturalã, religioasã, sportivã. Titlul de "Cetãþean de Onoare" nu poate fi acordat persoanelor care au suferit condamnãri civile sau penale. Cetãþenii de Onoare sunt înscriºi în Cartea de Onoare a localitãþii ºi au acces gratuit în instituþiile social-culturale, în locurile publice cu platã ºi la utilizarea mijloacelor de transport în comun aflate în subordinea Consilului local al localitãþii care le-au acordat titlul.

Dacã, dupã ce primeºte titlul de "Cetãþean de Onoare", persoana respectivã este condamnatã sau se descoperã cã a suferit o condamnare înainte de acordarea titlului, acesta îi va fi retras.

Monika BACIU

4 Actualitate

Studenþi vietnamezi, drone ºi artã industrialã, la Universitatea Petroºani

D

oi profesori universitari, care au predat ºi francezilor la École nationale supérieure des mines de Nancy, alãturi de preºedintele Senatului Universitãþii din Petroºani, ”forþeazã uºile” instituþiei de învãþãmânt superior din Petroºani sã se dechidã cãtre lume. Cei trei s-au întâlnit sãptãmâna trecutã cu omologi din Franþa ºi Belgia. Împreunã au conturat planul ”de bãtaie” pentru primirea unui lot de studenþi vietnamezi, pe domeniul energetic, practic o reînnodare a tradiþiei UP întreruptã în urmã cu circa 30 de ani. S-au pus la punct ºi paºii pentru adaptarea dronelor industriale la performanþele celor douã universitãþi ºi au sprijinit pe directorul Academiei de Arte Frumoase din Tournai, Belgia, care a revenit în Valea Jiului.

Directorul Departamentului de Inginerie Mecanicã, Industrialã ºi Transporturi (DIMIT) de la Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã, prof. univ. dr. ing. Sorin Mihai Radu, a primit sãptãmîna tre-

cutã vizita a doi omologi universitari din Franþa ºi Belgia. La întâlnire, cu scopul unor colaborãri de deschidere spre modernizare ºi dezvolate a UP, viitoare proiecte cu bãtaie lungã, au participat preºedintele Senatului

Universitãþii - conf. univ. dr. ec. Ilie Rãscolean de la Departamentul de ªtiinþe Economice al Facultãþii de ªtiinþe ºi prof. univ. dr. ing.

Iosif Andraº din cadrul DIMIT. Relaþiile dintre cele douã universitãþi, Universitatea din Petroºani ºi Universitatea din Belfort, lansate în urmã cu patru ani, au fost menþinute în tot acest timp de Jean-Jacques Wagner, profesor universitar la Belfort. ”Mi-a fãcut mare plãcere sã mã reîntâlnesc cu profesorul Jean-Jacques Wagner, profesor universitar la Universitatea din Belfort-Montbéliard, Franþa. De altfel, profesorul Wagner este un vechi prieten al Universitãþii noastre ºi

al universitãþilor din România, dumnealui colaboreazã cu universitãþile româneºti de peste 10 ani, iar cu noi de circa 2 ani, de când a venit aici ºi a adus o serie de personalitãþi din Valea Energiei Belfort, printre care preºedintele Vãii Energiei din zona Belfort - Jean-Luc Habermacher, preºedintele Camerei de Comerþ ºi Industrie din Belfort - Alain Seid, precum ºi personalitãþi din mediul de afaceri al regiunii.

Am stabilit cã probabil vor reveni în aceastã formulã undeva, în perioada 20-22 octombrie” – a precizat directorul DIMIT Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã, prof. univ. dr. ing. Sorin Mihai Radu.

D

emersuri româno-fraceze pentru studenþii vietnamezi, la Petroºani ºi Belfort Ideea valorificãrii potenþialului universitar de la Petroºani este vehiculatã de ani buni, dar s-a bãtut pasul pe loc, deºi au existat cereri de la companii mari ale lumii pentru pregãtirea personalului în domeniul energetic/minier. Absolvenþi ai Universitãþii din

Petroºani pe acest domeniu au confirmat calitatea ºcolii dintre Jiuri ºi ca urmare au curs cererile. Peste 500 de astfel de absolvenþi au activat ºi activeazã în þãri din lume pe acest domeniu de niºã, pre-

cum cele din Uniunea Europenã – Polonia, Germania, apoi în SUA, China, Rusia, Australia, Africa, Asia etc. Pânã acum a fost invocate alte prioritãþi la UP. Dacã se va sparge gheaþa, prin viziune ºi acþiune, lucrurile vor sta altfel pentru Universitatea ”din deal”. ”Cu profesorul Jean-Jacques Wagner am discutat posibilitãþi de colaborare în pregãtirea, împreunã cu cei de la Belfort, a unor studenþi vietnamezi în domeniul energetic. La demersurile de a aduce studenþi vietnamezi la Petroºani ne-am gîndit mai demult. Vom prezenta aceste demer-

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 August 2015 suri atît Ambasadei Vietnamului de la Bucureºt, cît ºi Ambasadei Vietnamului din Paris ºi, în funcþie de ofertele noastre ºi de cerinþele lor, vom discuta detaliile. În principal, ei vor veni sã studieze în cadrul departamentului, ºi vrem sã vedem exact care sînt necesitãþile lor, pentru cã la ei se pune acut problema energeticã. ªi vrem sã profitãm un pic ºi de relaþiile tradiþionale pe care le aveam în urmã cu 30 de ani, prin ºcolarizarea unor studenþi vietnamezi la Institutul de Mine din Petroºani”- a spus prof.univ.dr.ing.

Radu Sorin.

D

rone - se cãutã aplicaþii

”Am discutat ºi despre participarea unor specialiºti la simpozionul Balkanmin ºi

simpozionul Insemex, care va avea loc la Braºov în aceastã toamnã. Întâlnirea cu omologul universitar francez s-a mai axat pe modul în care ei disemineazã rezultatele obþinute la utilizarea dronelor în industrie ºi ne-am gîndit, pe viitor, cu aplicabilitate ºi în domeniile în care noi avem vizibilitate ºi avem performanþe. Profesorul Wagner va þine o conferinþã împreunã cu un alt profesor, undeva între 20-25 septembrie, la Sibiu. Vom participa ºi noi ºi vom cãuta sã vedem alte aplicaþii ale acestui sistem de drone în industria româneascã.

La aceste discuþii am participat împreunã cu

Preºedintele Senatului Universitãþii, domnul conferenþiar universitar Ilie Rãscolean ºi domnul profesor universitar Iosif Andraº din cadrul departamentului DIMIT, prin care de altfel întreþinem aceste relaþii cu Franþa. În aceste zile am fost ºi într-o scurtã vizitã la Primãria Petroºani, pentru a-i prezenta domnului primar perspectivele unor vizite, ale celor mentionaþi anterior, în Valea Jiului” – a declarat directorul Departamentului de Inginerie Mecanicã, Industrialã ºi Transporturi, UP.

B

ernar Bay: ”În faþa unui miner oricine se simte inferior” Cei trei universitari de la Petroºani au mai avut un oaspete, pe directorul Academiei de Arte Frumoase din Tournai, Belgia, Bernard Bay, cel care a mai fost gãzduit în Valea Jiului de Asociaþia ”Les amis de la France”. Mai precis, profesorului Bay i-a fost gãzduitã, la Petrila, o expoziþie de artã fotograficã - ”Mine, mineri, cãrbune” lucrãri realizate în Belgia, Germania, Italia, Polonia. În viziunea profesorului de arte belgian, Bernard Bay, miner nu este o meserie, ci un statut ºi în acest sens a

citat un scriitor englez care spunea cã ”în faþa unui miner oricine se simte inferior”. Dupã mina Petrila, vizitatã anul trecut, artistul a fost ºi la mina Paroºeni. ”În paralel, am avut un alt oaspete, profesorul universitar Bernard Bay – directorul unei Academii de Arte din Belgia, ºi care a vizitat incinta minei Paroºeni. Este pasionat de fotografia din domeniul mineritului, ºi ca atare, a fãcut o serie de fotografii în incinta minei Paroºeni, la ieºirea minerilor din schimb ºi nu numai, dumnealui fiind preocupat în general de lucrãrile miniere, instalaþiile de extracþie, etc.

A fost pus în legãturã cu alþi artiºti din zona Vãii Jiului, cu care vrea sã colaboreze pe viitor în arta fotograficã ºi, probabil, vom reuºi sã vernisãm o expoziþie de fotografie cu tematicã dedicatã mineritului, la Petroºani” – a mai precizat Radu Sorin.

Parafrazându-l pe Antonie Bloom, se poate spune cu certitudine cã viziunea, dublatã de îndrãznealã ºi iscusinþã, duce la depãºirea echilibrului mort, a placiditãþii ºi deschide calea cãtre bucuria schimbãrii ºi succes.

Ileana FIRÞULESCU

Regi, prinþi ºi oameni simpli, la masa cetãþenilor de onoare

Nu conteazã rangul, conteazã munca depusã pentru dezvoltarea urbei

P

reoþi, scriitori, descendenþi regali, sportivi sau oameni simpli care au contribuit în dezvoltarea comunitãþii, cu toþii stau la masa cetãþenilor de onoare ai municipiului Petroºani.

Cetãþeni de onoare pentru merite deosebite. Municipiul Petroºani are peste 100 de cetãþeni de onoare. Mai exact 124 este numãrul celor care au primit aceastã distincþie de-a lungul anilor de la municipalitatea din Petroºani.

Printre cei care au primit aceste titluri onorifice se numãrã scriitori, sportivi, foºti diplomaþi sau înalþin prelaþi.

Printre diplomaþii care sunt cetãþeni de onoare ai municipiului Petroºani se numãrã BERNARD BOYER, fostul mbasadorul Republicii Franceze.

Acesta a primit tilul de cetãþean de onoare al municipiului Petroºani în anul 1997 ca recunoaºtere a contribuþiilor “deosebite la dezvoltarea relaþiilor franco-romane, în domeniile cultural ºtiinþifice ºi perfecþionarea de specialist în diferite domenii”.

Tot un diplomat este cetãþean de onoare al municipiului Petroºani.

Stylianos Mallicourtis fostul ambasadorul Republicii Grecia în România a primit distincþia în anul 1998 “pentru dezvoltarea relaþiilor culturale, sociale ºi economice cu România ºi pentru sprijinul acordat în realizarea Centrului de

Hemodializa din cadrul Spitalului de Urgenþã Petroºani”

P

reoþi, cetãþeni de onoare

Mai mulþi preoþi au primit titlul de cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. Printre aceºtia se numãrã Preasfinþitului Pãrinte Episcop – Dr.Timotei Seviciu, Prea Fericitului Pãrinte Teoctist Arapasu, Prea Fericitul Pãrinte Dr.Daniel Ciobotea, Episcopul Devei ºi Hunedoarei Prea Sfinþia Sa Gurie Georgiu ºi preotul Octavian Pãtraºcu.

La masa cetãþenilor de onoare stau ºi cei cu sânge albastru.

Autoritãþile de la Petroºani au acordat în anul 2012 titlul de cetãþean de onoare Alteþei Sale Regale, Prinþul Paul al României “pentru întreaga sã activitate dedicatã susþinerii dezvoltãrii societãþii din România, pe toate planurile ºi a pãstrãrii valorilor româneºti, precum ºi pentru promovarea constantã a imaginii pozitive a României peste hotare”. Un alt cetãþean de onoare cu

rãdãcini nobile este Regele Mihai I al României. Acetsa a primit distincþia în anul 2006 ”pentru merite deosebite duse timp de 10 ani pentru integrarea României în Uniunea Europeanã ºi a legãturilor de peste 70 de ani cu oraºul Petroºani”.

Titlul de "Cetãþean de Onoare" este acor-

dat în semn de supremã cinstire unei persoane fizice române sau strãine care are merite deosebite în viaþa politicã, ºtiinþificã, economicã, socialã, culturalã, religioasã, sportivã. Titlul de "Cetãþean de Onoare" nu poate fi acordat persoanelor care au suferit condamnãri civile sau penale. Cetãþenii de Onoare sunt înscriºi în Cartea de Onoare a localitãþii ºi au acces gratuit în instituþiile social-culturale, în locurile publice cu platã ºi la utilizarea mijloacelor de transport în comun aflate în subordinea Consilului local al localitãþii care le-au acordat titlul.

Dacã, dupã ce primeºte titlul de "Cetãþean de Onoare", persoana respectivã este condamnatã sau se descoperã cã a suferit o condamnare înainte de acordarea titlului, acesta îi va fi retras.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 August 2015

PetroAqua, pe firul Mureºului

O

nouã expediþie pe Mureº. Este vorba despre tradiþionala expediþie cu plutele de pe rãul Mureº organizatã de cãtre Asociaþia PetroAqua care a început la sfârºitul sãptãmânii trecute. Aceastã expediþie are loc anual ºi cã în fiecare an a strâns un grup mare de participanþi. „La ora 6 de dimineaþa 13 protagoniºti, membri asociaþiei, ne pregãteam de o nouã aventurã. S-a plecat cu o camionetã în care aveam plutele ºi o parte din echipamente, douã autoturisme plus o remorcã full încãrcatã. Primii am ajuns la Mureº (la podul de la Ilia) noi cei cu plutele. Cei cu autoturismele au mai

întârziat la Deva cu aprovizionarea… „de toamnã”. Pentru cã preºedintele îºi doreºte mult realizarea unui filmuleþ cu Muresul din zona expediþiei, dar ºi cu cele mai importante obiective turistice, subsemnatul ºi domnia sa am pornit la vale cu canoia, sã tragem niºte cadre ºi sã testãm Muresul de nitraþi.

Ceilalþi s-au îndreptat

spre Dobra respectiv Stretea, locul iniþial de campare, unde ne-am repliat cu toþii dupã doar câteva ore.. Asta a fost prima zi care s-a sfârºit cu foc de tabãrã ºi câte ºi mai câte.

Pentru cã la momentul la care vã relatez expediþia a luat sfârºit ce pot sã vã spun este cã pe parcusul zilelor urmãtoare încerc sã vã relatez – povestea!

Zece zile de expediþie, munca depusã pe diversele „fronturi” dar de ce nu ºi distracþia care nu a lipsit de loc”, scriu responsabilii asociaþiei pe pagina oficialã a Asociaþie PetroAqua din Petroºani.

Ani la rând, plutaºii din Valea Jiului au organizat astfel de

Centru de echitaþie, la Petroºani

C

entru de echitaþie ºi la Petroºani. În urmã cu aproximativ un an de zile, la Vulcan s-a deschis un centru de echitaþie destinat copiilor dar ºi persoanelor cu probleme medicale.

Acum, reprezentanþii centrului vor sã înfiinþeze un astfel de punct ºi la Petroºani. Cei de la Parco Cavalli au solicitat Primãriei Petroºani un teren în suprafaþã de 10 mii de metri pãtraþi.

“Aceastã asociaþie este persoanã juridicã de drept privat, fãrã scop patrimonial ºi desfãºoarã activitãþi recreative sau de agrement pentru copiii/persoanele cu dizabilitãþi precum ºi pentru copiii fãrã posibilitãþi materiale. Asociaþia Parco Cavalli mai are ca scop ºi promovarea ºi implementarea zooterapiei ca metodã alternativã de terapie pentru persoanele cu dizabilitãþi fizice, psihice, hipertensive, stresate, pentru persoanele care suferã de autism, psihoze sau depresii, pentru persoanele cu probleme de socializare respectiv pentru persoanele cu probleme de învãþare ºi comportamentale, poate organiza concursuri ºi tabere de echi-

expediþii pe apele din judeþ ºi nu numai, iar de fiecare datã misiunea lor a fost aceea de a conºtientiza comunitãþile riverane cu privire la valoarea eco-turisticã a râului Mureº, dar ºi promovarea turismului ecologic lacustru, prea puþin cunoscut în România. Membrii

Învaþã despre istorie

T

abãrã istoricã. Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara, organizeazã la Centrul de Agrement Costeºti, “Tabãra naþionalã de culturã, tradiþii ºi civilizaþie dacicã ºi romanã”. Pe tot parcursul acestei sãptãmâni vor avea loc acþiuni la tabãra de la Costeºti. taþie ºi poate sã instruiascã cursanþii în vederea participãrii la concursuri de echitaþie”, aratã primarul municipiului Petroºani Tiberiu Iacob Ridzi în nota de fundamentare a proiectului de hotãtâre.

Atribuirea terenului nu înseamnã ºi realizarea imediatã a centrului.

Asociaþia mai are de îndeplinit câþiva paºi pânã la realizarea centrului de echitaþie.

“Intenþionãm demararea procedurilor de întocmire a unui proiect de obþinere de fonduri nerambursabile/aducerea unei investiþii pe proiect european în vederea dezvoltãrii centrului de echitaþie. Ca acest lucru sã fie posibil se impune obþinerea acestui teren, întrucât activitatea asociaþiei se va desfãºura în afara sediului social”, spun reprezentanþii asociaþiei Parco Cavalli.

Hipoterapia îi ajutã pe copiii bolnavi sã interacþioneze cu animalul ºi sã-ºi dezvolte deprinderile personale. Cãlãria este un sport sãnãtos, care poate trata afecþiuni precum scolioza lombarã, retard mintal, depresie,cifoza, sindromul Down ºi multe altele. În momentul de faþã, un astfel de centru deja este funcþional la Vulcan.

Copiii cu deficienþe ºi handicap pot face hipoterapie gratis, iar adulþii vor plãti 20 de lei pentru o ºedinþã de echitaþie sau 150 de lei pentru un abonament cu 12 ºedinþe. Totodatã, cei interesaþi de plimbãrile în afara parcului plãtesc pentru acest lucru aproximativ 100 de lei. Parcul de cãlãrie de la Vulcan este deschis zilnic de la ora 10.00 la 20.00 ºi se aflã situat pe terenul vechiului stadion al minei Paroºeni.

Monika BACIU

Tabãra face parte din Programul de Tabare Naþionale organizat ºi finanþat de Ministerul Tineretului ºi Sportului. În cadrul acestui program, Direcþiile Judeþene pentru Sport ºi Tineret din 22 de judeþe organizeazã 32 de tabere cu diverse teme. “În acest an, la cea de a VII-a ediþie a Tabarei naþionale de culturã, tradiþii ºi civilizaþie dacicã ºi romanã,Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara îºi propune dezvoltarea ºi diversificarea acþiunilor de timp liber, vacanþã, sport ºi turism pentru tineri.

Dintre cei 95 de tineri care au

asociaþiei s-au remarcat de-a lungul timpului prin expediþiile de pe rãul Mureº, dar ºi pentru cã au avut iniþiativa de a realiza cãrþi poºtale ecologice, pe care le-au trimis autoritãþilor locale ºi în care au surprins imagini alarmante cu poluarea anumitor zone din diferite locuri din Valea Jiului.

Asociaþia PetroAqua Petroºani s-a format pe 19 decembrie 1998 cu scopul de a promova ºi apãra principiilor ecologice, prin acþiuni practice ºi activitãþi educaþionale.

Monika BACIU

dorit sã participe în tabãrã, comisia de selecþia din cadrul DJST Hunedoara, pe baza criteriilor stabilite, a ales 60 de persoane, din mai multe judeþe, pentru care Ministerul Tineretului ºi Sportului va suporta costul cazãrii, mesei, a serviciilor de animare ºi a materialelor consumabile”, spun reprezentanþii DJST Hunedoara.

Pe parcursul celor 5 zile de tabãrã tinerii îºi vor îmbogãþii cunoºtinþele legate de istoria, culturã, tradiþiile ºi civilizaþia dacicã ºi romanã prin participarea la cursuri tematice cât ºi prin vizite la cetãþile dacice din zonã.

Pentru cã procesul de învãþare sã fie cât mai activ, tinerii vor fi împãrþiþi în grupuri reprezentând dacii ºi romanii, fiecare grup fiind reunit sub steagul propriu. În fiecare dintre grupuri vor fi organizate jocuri de teambuilding legate de aspecte din viaþa dacilor ºi a românilor dar ºi din tehnica de luptã a acestora. Competiþia dintre cele douã grupuri va fi permanentã, ele concurând atât pe plan intelectual cât ºi fizic.

Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 August 2015

Pentru Guþã ºi Salam

Au blocat strada cu o masã ulmea indolenþei. Au blocat strada cu o masã. Este vorba C de petrecãreþii din cartierul petroºãnean Colonie care dacã nu au primit un aviz favorabil din partea autoritãþilor pentru a restricþiona circulaþia au instaurat propriile reguli.

Aceºtia au blocat un drum cu o masã, cel puþin asta reiese din

fotografiile trimise de cititorii cotidianului Cronica Vãii Jiului.

Neatenþia la volan a mai fãcut o victimã

O

femeie de 48 de ani, din municipiul Vulcan, a ajuns la spital dupã ce a fost lovitã de un ºofer de 20 de ani, care a dat cu spatele fãrã sã se asigure.

Accidentul a avut loc ieri searã, iar tânãrul este cercetat pentru vãtãmare corporalã. “În data de 02.08.2015, în jurul orei

Îl paºte puºcãria! n bãrbat din Orãºtie, U condamnat la doi ani de închisoare pentru furt.

A scãpat de penitenciar dupã ce magistraþii i-au suspendat pedeapsa ºi l-au obligat ca timp de cinci ani de zile sã nu calce strâmb. Individul n-a luat în serios avertismentul ºi acum riscã sã ajungã în spatele gratiilor.

Judecãtorii de la Tribunalul Hunedoara au ultimul cuvânt ºi trebuie sã hotãrascã, pe data de

“Nu pot crede cã în acest mileniu, se poate întâmpla aºa ceva.

Deºi nu au primit autorizaþie, o familie de romi a blocat strada Plopilor, între intersecþiile cu str.

Gheorghe Doja ºi Ecaterina Teodoroiu.

Cu comandantul Poliþiei Petroºani nu am putut lua legãtura.

Deºi sunt o mulþime de spaþii destinate acestor ocazii în Petroºani,

22:00, un tânãr de 20 ani, din municipiul Vulcan, care conducea un autoturism pe strada Romanã, din municipiul Vulcan, a efectuat manevra de mers înapoi, nu s-a asigurat corespunzãtor, ºi a acroºat o femeie de 48 de ani, din municipiul Vulcan, care se afla pe marginea pãrþii carosabile. În urma accidentului rutier a rezultat rãnirea uºoarã a femeii”, aratã IPJ Hunedoara.

M. GÂNJU 1 septembrie a.c., dacã revocã suspendarea executãrii pedepsei pentru tânãrul care a dat mai multe spargeri în urmã cu circa patru ani. Deja magistraþii Judecãtoriei Orãºtie au decis, la propunerea Parchetului, cã Andrei Vasile Rusnacu trebuie sã ajungã în penitenciar, însã individul a contestat decizia. Andrei Vasile Rusnacu a dat patru lovituri la societãþi comerciale, douã în Orãºtie, una în Deva ºi alta în Cugir. A avut ºi un complice ºi împreunã au creat societãþilor din Orãºtie prejudicii de 3179 lei, respectiv 1500. Firma din Deva s-a ales cu o pagubã de peste 3900 de lei iar cea din Cugir de 3824 de lei. Cei doi au primit o pedeapsã finalã de câte doi ani, dar le-a fost suspendatã ºi au fost puºi sub supraveghere pe o perioadã de 5 ani ce constituia termen de încercare, dar Rusnacu n-a respectat obligaþiile spun anchetatorii, deºi ºtia cã riscã închisoarea.

Maximilian GÂNJU

aceastã familie reuºeºte sã blocheze o stradã, pentru plãceri personale ºi sfidarea comunitãþii. Dacã se tolereazã abuzurile unor familii în comunitate, încrederea în instituþiile statului se degradeazã tot mai mult. Cetãþeanul de rând rãmâne neajutorat. Atitudunea civicã

ºi implicarea sunt domenii necunoscute în Cartierul Colonie din Petroºani”, a un locuitor al zonei.

Reprezentanþii Inspectoratului Judeþean de Poliþie Hunedoara susþin cã nuntaºii nu au blocat strada.

“Colegii de la

Bãtrân de 93 de ani - spulberat de o maºinã

U

n bãtrân în vârstã de 93 de ani a murit dupã ce a fost lovit de un autoturism pe DN 7, în localitatea hunedoreanã Gothatea.

Omul încercase sã traverseze artera intens circulatã fãrã sã se asigure cã nu vine nici o maºinã. „În data de 02.08.2015, în jurul orei 02:00, un bãrbat de 38

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Petroºani mi-au transmis cã nu a fost blocatã nicio stradã. În cazul în care se va constata cã existã abateri acestea vor fi sancþionate conform legii. Noul cod de procedurã penalã prevede închisoare de la 3 luni la un an ºi amendã.

Deocamdatã nu au fost probleme, sunt nuntaºii care petrec”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Petrecãreþii au avut un dublu eveniment, nuntã ºi botez, la care au participat lãutari cu nume sonore, Nicolae Guta ºi Florin Salam.

Monika BACIU

de ani, din judeþul Vrancea, care conducea un autoturism pe DN 7, pe raza localitãþii Gothatea, dinspre Arad spre Deva, a acroºat un bãrbat de 93 de ani, din comuna Gurasada, care s-a angajat în traversarea drumului prin loc nepermis ºi fãrã sã se asigure corespunzãtor. În urma accidentului rutier a rezultat decesul bãrbatului în vârstã de 93 de ani, iar în cauzã s-a întocmit dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de ucidere din culpã”, declarã poliþiºtii hunedoreni.

M. GÂNJU

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 August 2015

Henþ cu mâna

NU S-AU PREDAT! Deºi previziunile erau dintre cele mai pesimiste legat de înscrierea în Liga a IV-a fotbalisticã hunedoreanã a echipelor Jiul Petroºani ºi Universitatea

Petroºani, pânã la urmã, în ceasul al 12lea, cele douã grupãri reprezentative din Valea Jiului ºi-au depus actele necesare pentru a activa în continuare la acest nivel. Cu inima strânsã,

cu capul plin de griji, reprezentanþii Jiului la Adunarea Generalã de la A.J.F. Hunedoara (Militaru, Tudorache, Ititesc, Ghiþan) ºi cel ai Universitãþii Petroºani (Gabi Niþu) au dus la capãt o misiune ce pãrea imposibilã.

Desigur, acum mai trebuie „amenajat” ºi

grupul de jucãtori ce va face parte din loturile celor douã echipe.

Timp nu prea mai e, campionatul Ligii a IV-a va începe pe 29 august a.c. Pânã atunci, va fi ceva de lucru la nivelul celor douã echipe din Petroºani care important este cã nu s-au predat. E o performanþã

La Deva a avut loc Adunarea generalã anualã a A.J.F. Hunedoara Î

ntr-un elegant restaurant din Deva, vineri, 31 iulie 2015, s-au întrunit responsabilii fotbalului hunedorean împreunã cu reprezentanþii echipelor din Ligile a IV-a ºi a V-a Hunedoara ºi cei ai echipelor de juniori.

Evenimentul a început... ...cu un moment de reculegere în memoria lui Neluþu Pantilimon, vicepreºedintele A.J.F. Hunedoara, decedat în februarie a.c.

Pe ordinea de zi au

desfãºurat într-un timp bine stabilit, cu cei 38 de reprezentanþi ai fotbalului judeþean (dintr-un numãr total de 43), ceea ce a îndeplinit aspectul statular.

Gigore Macavei (preºedinte Comisie arbitri AJF), prof. Mircea Sârbu (preºedinte AJF Hunedoara) ºi Damian Diniº (vicepreºedinte AJF Hunedoara), conducând Adunarea Generalã a AJF Hunedoara fost înscrise mai multe puncte, printre care afilierea/ dezafilierea unor echipe, prezentarea în sintezã a raportului Comisiei de ceznori, prezentarea bugetului de venituri ºi cheltuieli, alegerea vicepreºedintelui A.J.F. Hunedoara

cu responsabilitãþi pentru Valea Jiului (n.n. a fost ales în unanimitate Vasile Scurtu, preºedintele Minerului Uricani), premierea unor echipe ºi jucãtori ai ediþiei 2014-2015, precum ºi a unor conducãtori. ªedinþa s-a

„Masa Vãii Jiului”, cu Nelu Haþegan (Hercules Lupeni), Vasile Scurtu (Minerul Uricani) ºi jiuliºtii Sorin Ghiþan, Damian Militaru ºi Marin Tudorache

Unii pleacã, alþii vin...

Secretarul A.J.F. Hunedoara a prezentat situaþia unor echipe care s-au afiliat sau dezafiliat, pentru noul sezon 2015-2016.

Astfel, din sezonul urmãtor nu vor mai activa la nivelul celor douã ligi, Sargeþia Bretea Românã, Minerul Teliuc, Real Sport Deva, Dacia Boºorod, Key System Ribiþia, Dacia Orãºtie ºi echipa de juniori Minerul Lupeni.

Trezorierul Cristian Petrean a prezentat ºi el o situaþie legatã de aspectul financiar al A.J.F. Hunedoara, iar secretarul general Sorin Ciotlãuº cea a Comisiei de cenzori.

S-a votat bugetul de venituri ºi cheltuieli, dupã care a urmat

FOTBAL. AMICAL.

Hercules Lupeni îºi încearcã forþele cu o divizionarã „C”

S

âmbãtã 1 august, Hercules Lupeni a întâlnit pe teren propriu divizionara de Liga a III-a A.C.S.O. Filiaº, scor 1-1 (0-0). Dupã ce oaspeþii au deschis scorul în minutul 58, lupenenii au egalat prin Andrei Harangozo II în min. 73.

Returul va avea loc joi, 6 august, la Filiaºi.

Antrenorul Dan Voicu a folosit echipa: A. Farcaº D. Savu, V. Dumitrescu, Al.

Harangozo I, Bursuc (min.

46 Ciorâia) – An. Harangozo II, Ciocârlan,

Konicika, C. Popa – M. Filip, R. Moldovan.

Au pãrãsit echipa, faþã de ediþia trecutã, Soare, A. Criºan ºi D. Ursachi „Avem un lot redus numeric, trebuie sã mai completãm cu ceva. Îl avem în vizor pe portarul Kiorean (Univ. Petroºani), va fi un

cât de cât, þinând cont cã Dacia Orãºtie a dispãrut ºi ea, fiind o echipã cu vechi state de serviciu pe harta fotbalului românesc ºi hunedorean.

Sã fie într-un ceas bun ºi sã aºteptãm startul de campionat care va fi în ultimul week-end a ultimei luni de varã.

LIGA A IV-A ETAPA 1, 29 AUGUST 2015 z Metalul Criºcior – Gloria Geoagiu z Jiul Petroºani – Aurul Certej z ªoimul Bãiþa – Cetate II Deva z Inter Petrila – Minerul Uricani z Retezatul Haþeg – C.S. Vulcan z Universitatea Petroºani – Victoria Cãlan z Hercules Lupeni – Aurul Brad „pachetul” de premieri toþi cei prezenþi la Adunarea Generalã au pentru golgeteri, fost în unanimitate de antrenori, conducãtori acord. ºi chiar presã (n.n. „Vor fi douã campisubsemnatului i s-a onate puternice, au acordat premiul rãmas practic cei mai pentru cea mai activã buni”, a precizat secreprezenþã în presa sportivã hunedoreanã). tarul A.J.F., Adrian

Moment de la festivitatea de premiere de la Deva

Douã Ligi pornesc la drum În Liga a IV-a Hunedoara vor lua startul 14 echipe, iar în Liga a V-a, doar o singurã serie, cu 15 echipe, aspect cu care

campionat foarte greu.

Multã lume ne dã ca favoritã la titlu, dar nu e aºa uºor... Facem antrenamente zilnic, de luni pânã vineri, joi vom juca un amical la Filiaºi, iar sâmbãtã, 8 august (ora 11:00), la Petroºani, cu Jiul. Sper la o ra startului 29 august cu Aurul Brad, sã fim în cea mai bunã formã” a precizat Dan Voicu.

Radu.

Campionatul Ligii a IV-a va începe pe 29 august ºi se va juca sâmbãta (cu câteva excepþii), iar cel al Ligii a 5-a, duminica.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Andrei Harangozo (II) a deschis seria de goluri în amicalele echipei Hercules Lupeni