Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 932
Cronica Vãii Jiului Luni, 31 August 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Bãtrânã salvatã de paramedicii din Vulcan
O
femeie de 88 de ani din municipiul Vulcan a încercat sã se sinucidã dupã o disputã cu cei care o îngrijeau. Octogenara a ieºit pe un geam al apartamentului ºi a ameninþat cã se aruncã în gol. Bãtrâna locuieºte la etajul nouã al unui bloc din cartierul Dallas din Vulcan ºi era
îngrijitã de o familie cu care a semnat o înþelegere în acest sens. Femeia urma sã lase locuinþa ºi bunurile celor care o îngrijesc, însã în ultima perioadã era supãratã pentru cã nu mai primea atenþia cuvenitã. Vineri, dupã ce s-a încuiat în locuinþã, a ieºit pe unul dintre geamurile apartamentului situat la etajul nouã ºi a început sã ameninþe cã se aruncã în gol. Vecinii au sunat la 112 ºi la faþa locului au ajuns paramedicii SMURD Vulcan, dar ºi un echipaj de pompieri. Octogenara a fost opritã la timp de paramedici, salvatorii reuºind sã intre în casã ºi sã o tragã înãuntru pe bãtrânã dupã ce uºa apartamentului le-a fost descuiatã de cei care o îngrijesc. Potrivit comandantului Detaºamentului de Pompieri Petroºani, Adrian Avram, dat fiind faptul cã în apartament erau deja paramedicii care au reuºit sã ajungã la victimã, n-a mai fost necesarã ºi intervenþia militarilor. Bãtrâna a fost dusã la Spitalul de Urgenþã Petroºani ºi internatã pe secþia de psihiatrie unde este îngrijitã ºi consiliatã de specialiºti. Maximilian GÂNJU
Poluare pe Jiul de Est
D
ezastru ecologic pe Jiul de Est în zona Minei Livezeni din municipiul Petroºani. Produse petroliere au fost deversate pe parcursul zilei de sâmbãtã în albia râului, pata întinzându-se pe mai mulþi kilometri. Incidentul a fost observat sâmbãtã dimineaþa de cãtre mai mulþi localnici aflaþi la pescuit pe Jiul de Est, în zona transportorului de cãrbune al Minei Livezeni din Petroºani. Scãderea debitului Jiului a scos la ivealã o conductã ce pare a fi o reþea de canalizare industrialã care vine din incinta exploatãrii ºi pe care este deversatã
DNA descalecã din nou la CEH?
D
NA la CEH. Complexul Energetic Hunedoara a fost cãpuºat în cei trei ani de funcþionare. Totul s-a întâmplat sub atenta supraveghere a acþionarului majoritar, ºi anume cu ajutorul statului român care a vegheat la subminarea companiei fãrã a interveni în vreun fel. >>> PAGINA A 3-A
apã uzatã, în special cu produse de origine petrolierã (foto). „Pata de ulei, motorinã sau ce substanþã o fi pleacã de la gura canalizãrii care se varsã în Jiu ºi se întinde pe cel puþin doi kilometri, atât am fost noi în aval. Are o lãþime de circa un metru ºi otrãveºte tot pânã când se disipeazã. Dupã cum se vede pe maluri, acolo unde au rãmas bãlþi dupã scãderea Jiului, poluarea asta continuã de mult timp”, a spus unul dintre cei care au descoperit dezastrul ecologic. Într-adevãr, pe malurile râului sunt mai multe zone în care se vãd cu uºurinþã pete de ulei sau combustibil. Oamenii
mai spun cã reþeaua industrialã de canal ce ar aparþine exploatãrii miniere, când Jiul are un debit normal, este acoperitã ºi deversarea se face pe fundul albiei astfel cã produsele petroliere se ridicã dupã mulþi kilometri ºi poluarea este mai greu de sesizat. „Cineva trebuie sã vadã despre ce este vorba ºi sã ia mãsuri. Înainte se polua
cu cãrbune ºi când a apucat un pic fauna sã se refacã, ãºtia fac prãpãd din nou. Toþi peºtii care ajungeau unde era pata, dupã câteva minute pluteau cu burta în sus”, mai spune pescarul. Poluarea ar putea proveni atât de la unitatea minierã cât ºi de la cei care au în apropiere garaje în care fac reparaþii auto. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 August 2015
Ultima sutã de metri pentru cardul de sãnãtate
A
glomeraþie la ghiºeul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate de la Petroºani. Începând cu data de 1 septembrie, cardul naþional de sãnãtate devine obligatori, astfel mai mulþi locuitori ai Vãii Jiului care pânã acum nu ºi-au ridicat acest act au venit sã ºi-l revendice. “Am venit sã vãd dacã am cardul aici cã nu l-am primit prin poºtã”, spune un bãrbat. Oamenii au aºteptat la cozi minute bune, în
speranþa cã au cardul la ghiºeul de la Petroºani. “Dupã ce am stat aproape douã ore la coadã mi-au spus cã eu nu am card emis.
Nu ºtiu ce trebuie sã fac acum”, spune o femeie. În cazul în care o persoanã este asiguratã, dar nu a intrat în posesia documentului
electronic, nu trebuie sã-ºi facã griji deoarece va putea beneficia de toate serviciile medicale ºi fãrã card. La nivelul judeþului Hunedoara,
în momentul de faþã existã aproximativ 10 mii de carduri care nu au fost distribuite hunedorenilor. Începând de marþi, 1 septembrie, documentul electronic va deveni obligatoriu. De la aceastã regulã vor face excepþie asiguraþii din judeþul Hunedoara pentru care cardul încã nu a fost tipãrit. La nivelul judeþului Hunedoara numãrul
Medicii de familie, Aparaturã ultramodernã la SUP de ultimã generaþie pentru avantajaþi de începutul A paraturã Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Unitatea medicalã din Petroºani a primit anului ºcolar
Î
aparaturã medicalã modernã, dupã ani de zile de aºteptãri. Aproape douã milioane de lei a costat aparatura care duce spitalul într-o nouã erã.
Aºa prevede un proiect comun al ministerelor Educaþiei ºi Sãnãtãþii, care stabileºte ce documente medicale sunt necesare la înscriere. O adeverinþã medicalã ºi un aviz epidemiologic de la medicul de familie vor fi suficiente. Aºa se face cã la începutul anului ºcolar medicii de familie vor fi foarte aglomeraþi pentru cã vor trebui sã elibereze adeverinþele pentru elevi ºi nu gratuit, ci contracost. Preþurile diferã în funcþie de cabinetele medicale ale medicilor de familie, însã preþurile variazã între 5 ºi 15 lei pentru adeverinþã. Potrivit proiectului Ministerului Sãnãtãþii ºi Ministerului Educaþiei, documentele medicale necesare la înscrierea / frecventarea fiecãrui an de învãþãmânt / terminarea unui ciclu de învãþãmânt sunt: adeverinþã medicalã ºi aviz epidemiologic. Adeverinþa medicalã cuprinde date privind suferinþe patologice ale copilului care urmeazã sã intre sau sã reintre în colectivitate, printre care astm, otitã, maladii congenitale de cord, probleme de învãþare /dezvoltare, diabet zaharat, leziuni ostoarticulare, convulsii, tulburãri de vorbire, auz vedere, tuberculozã. De asemenea, vor fi trecute în adeverinþã informaþii privind alergii la medicamente, alimente sau altele, pe care le-ar putea avea copilul, ºi ce medicamente sau vaccinuri a efectuat. Totodatã elevul va fi supus unui examen fizic, în care îi vor fi evaluate înãlþimea, greutatea, indicele de masã corporalã ºi presiunea arterialã (pentru copii peste trei ani). Addeverinþele trebuie depune pânã la data de 1 octormbie. Monika BACIU
“În cadrul aparaturii care a venit pentru UPU, microscop pentru neurochirugie, turn pentru chirurgie laparoscopicã, al doilea aparat de anestezie, masã de operaþie care a fost instalatã pe secþia de ginecologie ºi ecograf. În jur de 1,8 milioane de lei este valoarea aparaturii”, a declarat Alin Vasilescu, managerul SUP Petroºani. În tot acest timp au fost demarate ºi lucrãrile de realizare a unui bloc operator modern, iar în funcþie de alocãrile financiare vor continua lucrãrile
nceputul de an ºcolar, manã cereascã pentru medicii de familie. Copiii nu trebuie sã facã analize speciale la începutul anului ºcolar.
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
în cadrul proiectului de reparaþii capitale la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. “În funcþie de banii care îi vom primi de la minister vom continua lucrãrile”, a mai spus sursa citatã. În parcul din curtea spitalului va fi construitã o clãdire anexã, asta pentru ca unitatea medicalã sã rãmânã cu acelaºi numãr de paturi 657, întrucât proiectul de reparaþii capitale prevede ºi saloane cu un numãr mai mic de paturi. Dupã renovare, actualul spital va avea doar 480 de\
paturi. La începutul acestui an, unitatea medicalã din Petroºani a mai cumpãrat echipamente pentru secþia
total de carduri returnate de Poºta Românã este de 21.181, din care 7.164 de documente electronice au fost predate asiguraþilor ºi 3.337 medicilor de familie. Monika BACIU ATI. Este vorba de ventilatoare, monitoare ºi un aparat pentru anestezie, iar la blocul operator un aspirator Proiectul de reparaþii capitale a Spitalului de Urgenþã Petroºani are o valoare totalã de 160 milioane de lei. Pânã la aceastã orã, potrivit conducerii unitãþii medicale, au fost alocate undeva la 20 de milioane de lei. Finalizarea investiþiei ar urma sã aibã loc în 2017. Monika BACIU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 31 August 2015
DNA descalecã din nou la CEH? D
NA la CEH. Complexul Energetic Hunedoara a fost cãpuºat în cei trei ani de funcþionare. Totul s-a întâmplat sub atenta supraveghere a acþionarului majoritar, ºi anume cu ajutorul statului român care a vegheat la subminarea companiei fãrã a interveni în vreun fel. Acum, când bat clopotele de înmormântare, reprezen-
tanþii Consiliului de Administraþie spun cã Direcþia Naþionalã
Anticorupþie va face luminã. “Aºteptaþi comuni-
Situaþie fãrã precedent, îngrijorare maximã
S
ituaþie fãrã precedent în judeþul Hunedoara. Sezonul de iarnã care se apropie îi va prinde, cel mai probabil, pe locuitorii din Valea Jiului ºi cei din Deva fãrã cãldurã. Este vorba de abonaþii care încã sunt racordaþi la sistemul centralizat de încãlzire. Problema a fost ridicatã de primarul municipiului Petroºani Tiberiu Iacob Ridzi ºi edilul Devei Petru Mãrginean la dezbaterea publicã ce a avut loc la Petroºani, eveniment la care a luat parte ºi Aurelian Ghimpãu, preºedintele Consiliului de Administraþie al Complexului Enegetic Hunedoara. „Eu nu garantez, nu ºtiu cum aratã sistemul de termoficare. Eu nu pot sã garantez cã Mintia va funcþiona, cã va funcþiona douã sãptãmâni cât va primi cãrbune ºi apoi nu va mai funcþiona. Dacã vom reuºi sã facem rezerva de stat sã avem cãrbune veþi primi cãldurã, dar pe comandã ºi plãtitã. Nu vom accepta niciun fel de întârziere, amânare. Dacã nu, vom vedea care este situaþia pentru cã astãzi nu putem începe demersurile
pentru importul de cãrbune pentru cã nu am banii la buget”, a spus Aurelian Ghimpãu, preºedintele COnsiliului de Administraþie al CEH. Minele din Valea Jiului nu pot sã asigure cãrbunele necesar pentru funcþionarea celor douã termocentrale. 30.000 de oameni din Deva ºi oraºele Vãii Jiului, copiii din ºcoli ºi bolnavii din spitale riscã sã-ºi petreacã iarna în frig, fãrã cãldurã ºi apã caldã. Din analizele efectuate de reprezentanþii S.E. Paroºeni ºi S.E. Deva rezultã un deficit de cãrbune pentru funcþionarea continuã a grupurilor energetice din cadrul S.E. Paroºeni ºi S.E. Deva, precum ºi necesitatea constituirii unei rezerve de stat pentru funcþionarea grupurilor energetice, în vederea asigurãrii energiei termice pentru încãlzire ºi apã caldã menajerã în localitãþile din Valea Jiului (Petroºani, Vulcan, Lupeni) ºi Municipiul Deva. La aceastã datã depozitele de cãrbune de la S.E. Paroºeni ºi S.E. Deva au stocurile zero ºi nu existã altã posibilitate viabilã, pentru iarna 2015-2016, decât asigurarea stocurilor de cãrbune necesare. Monika BACIU
carea de la DNA. Cã va fi pe patru sau ºase dosare, dar va fi”, a declarat Aurelian Ghimpãu, preºedintele CA al CEH. În urmã cu aproape o lunã de zile, procurorii DNA au descãlecat la Complexul Energetic Hunedoara de unde au ridicat cutii întregi cu documente. Procurorii DNA au ridicat documentele aproape de Consiliul de Administraþie ºi AGA în perioada 20112014, referitoare la
CEH vs. Garda de Mediu
G
arda de Mediu versus Complexul Energetic Hunedoara. Reprezentanþii societãþii energetice hunedorene vor anularea, în instanþã, a unui proces verbal de contravenþie emis de Garda de Mediu. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecãtoriei Petroºani, instanþa stabilind termenul pentru data de 28 octombrie. Reprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara cer în instanþã anulare procesului verbal de contravenþie din data de 23.06.2015 prin care s-a dispus sistarea activitãþii la Sucursala Electrocentrale Deva ºi SE Paroºeni. Garda de Mediu a decis suspendarea activitãþii la cele douã termocentrale incluse în CEH din cauzã cã nu s-au conformat normelor de mediu în
improturile de cãrbune energetic, contractele de mandat ale directorilor generali Costel Alic, Daniel Andronache ºi Aurel Niculescu, precum ºi documentele referitoare la atribuþiile acestora. De precizat cã ANAF a precizat recent cã entitatea energeticã a încheiat mai multe contracte de import cãrbune, dar nu întreaga cantitate contractatã ar fi ajuns la Mintia. În plus, existã ºi informaþii conform cãrora huila, achiziþionatã la preþuri superioare celei din Valea Jiului, nu ar fi avut puterea calorifica specificata in contract. Surse apropiate vigoare. Comisarii de mediu au precizat cã, în vederea obþinerii Autorizaþiei Integrate de Mediu, la Mintia este necesarã realizarea investiþiilor ce decurg din respectarea Directivei 2001/80/C pentru cele trei instalaþii mari de ardere (IMA1, IMA2, IMA3), respectiv reabilitare electrofiltre, reabilitare arzãtoare cu NOx redus. De asemenea, pentru Mintia s-a decis aplicarea unei sancþiuni în valoare de 60.000 lei
anchetei vorbesc ºi despre faptul cã, din acest motiov, procurorii DNA au percheziþionat ºi sediul societãþii comerciale Vitol, cu care CEH are contract pentru cãrbunele din import, precum si locuinþa patronului acesteia Victor Paicu Monika BACIU pentru cã unitatea funcþioneazã fãrã a deþine autorizaþie integratã de mediu. La Paroºeni, în schimb, trebuie finalizatã investiþia privind desulfurarea gazelor de ardere, care este realizatã în proporþie de peste 88 la sutã, respectiv schimbarea tehnologiei de colectare, transport ºi depozitare a zgurii ºi cenuºii, care este realizatã de asemenea în proporþie de aproximativ 55%. Monika BACIU
4 Actualitate
Staþia de sortare, pe ultima sutã Î
Cel mai pur cuarþ din Europa rãmâne neexploatat F
ncã puþin ºi staþia de sortare a deºeurilor va fi inauguratã la Petroºani. Este vorba despre zona din Colonia Petroºani, unde vor ajunge toate deºeurile din Valea Jiului, unde vor fi sortate ºi trimise apoi spre deponeul de la Bârcea. Totul se va întâmpla dupã un astfel de scenariu într-o jumãtate de an. Se fac ultimele retuºuri la staþia de sortare a deºeurilor menajere din Petroºani. Întreg sistemul a fost finalizat ºi inaugurarea va avea loc în maxim douã sãptãmâni. Totul este în grafic ºi asta o sun cei care au asigurat finanþarea acestei staþii în zonã. „Este la 98% finalizatã ºi urmeazã o vizitã preliminarã a comisiei de recepþie ºi în maxim douã sãptãmâni, dacã nu mai repede, dacã nu sunt deficienþe, va fi predatã cãtre CJ H. Acesta va intra în stare de conservare, pânã ce
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 August 2015
va fi gata ºi deponeul de la Bârcea, licitaþiile cãtre operatorii regionali sã fie realizate ºi atribuite, dupã care va fi operaþional”, a
spus Adrian David, preºedintele C J Hunedoara. Odatã finalizatã aceastã staþie de sortare, în Valea Jiului, dar ºi în întreg judeþul Hunedoara, va demara o amplã campanie de infirmare a populaþiei cu privire la modul în care va trebui colectat gunoiul menajer. Asta va mai dura mai puþin de o jumãtate de an. „Cea mai importantã componentã þine de conºtientizarea populaþiei ºi modificarea, la nivel de mentalitate, în ceea ce priveºte colectarea
deºeurilor. Noi estimãm un orizont previzibil în 5 -6 luni de zile ca sistemul sã fie operaþional. Din aceastã toamnã vom demara o campanie de promovare a acestor schimbãri în viaþa noastrã de zi cu zi, prin pliante ºi evenimente, ori emisiuni”, a mai precizat Adrian David, preºedintele C J H. Staþia de sorate de la
Petroºani are o capacitate de 15.980 tone pe an, iar cea de transfer de 42.600 t/an.Investiþia a fost realizatã pe o suprafaþã de mp ºi a costat 70 de milioane de euro, banii fiind obþinuþi printr-un proiect gestionat de Consiliul Judeþean Hunedoara.
Eveniment cu amprentã internaþionalã
Ziua porþilor deschise la Ulpia Traiana Sarmizegetusa
C
onsiliul Judeþean Hunedoara, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva ºi Muzeul Naþional de Istorie a Transilvaniei, în colaborare cu Primãria Comunei Sarmizegetusa, organizeazã Ziua porþilor deschise în cadrul sitului arheologic de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Evenimentul va avea loc miercuri, 2 septembrie 2015, începând cu ora 10.00. Tot cu aceastã ocazie va avea loc ºi o vizitã de documentare a unei delegaþii din Serbia, Croaþia ºi Bulgaria, implicate în derularea proiectului co-finanþat de Uniunea Europeanã, intitulat „Rute culturale în zona inferioarã ºi de mijloc a Dunãrii II – Ruta împãraþilor romani ºi Ruta dunãreanã a vinului pe piaþa turisticã” ºi implementat în
perioada aprilie 2014 – septembrie 2015. Vizita este organizatã de Autoritatea Naþionalã pentru Turism, care participã în calitate de partener în cadrul proiectului menþionat, alãturi de organizaþii din Bulgaria, Croaþia, România ºi Serbia, obiectivul principal fiind creºterea competitivitãþii celor douã produse turistice transnaþionale: „Ruta împãraþilor romani” ºi „Ruta dunãreanã a vinului”. Comuna Sarmizegetusa (judeþul Hunedoara) prin situl roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa este
inclusã în „Ruta împãraþilor romani”, alãturi de alte 18 situri romane din Bulgaria, Croaþia, România ºi Serbia. Una dintre realizãrile prezentului proiect este obþinerea certificãrii „Rutei împãraþilor romani ºi a vinului de-a lungul Dunãrii”, ca ºi rutã culturalã europeanã a Consiliului Europei, eveniment care a avut loc în luna mai a acestui an. În cadrul derulãrii proiectului, pe lângã alte obiective, sunt prevãzute
Diana MITRACHE ºi asemenea vizite de documentare atât pentru reprezentanþii siturilor incluse în rutã, cât ºi pentru jurnaliºti ºi agenþii de turism. Delegaþia care va vizita Ulpia Traiana Sarmizegetusa în data de 2 septembrie va avea ca scop principal întãrirea colaborãrii între instituþiile partenere din cele patru þãri în cadrul „Rutei Împãraþilor Romani”. Membrii delegaþiei vor susþine în aceeaºi zi, conform programului Zilei Porþilor Deschise pe care îl prezentãm mai jos, ºi o conferinþã de presã care va avea loc la ora 17.30 în Sala de Consiliu a Primãriei Comunei Sarmizegetusa.
ãrã extracþie de cuarþ la Uricani. În Monitorul Oficial a fost publicatã decizia preºedintelui ANRE privind încetarea lcienþei de concesiune pentru exploatarea resurselor minerale din zãcãmântul de cuarþ în perimetrul Siglãu – Uricani.
“Sentinþa civilã nr. 2.157/2009, pronunþatã de Curtea de Apel Bucureºþi în Dosarul nr. 5.697/2/2008, prin care s-a dispus anularea Licenþei de concesiune nr. 857/1999 pentru exploatarea resurselor minerale din zãcãmântul de cuarþ în perimetrul SiglãuUricani, judeþul Hunedoara, încheiatã între Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale ºi S.C. "Construct Grup Internaþional" - S.R.L. (schimbatã denumirea în S.C. "Romcuarþ" S.R.L.), aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 314/2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 25 aprilie 2000), transferatã conform Ordinului nr. 15/2009 cãtre S.C. "Novacuarþ" - S.R.L., devenitã irevocabilã conform
Deciziei nr. 286/2010, pronunþatã de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie în Dosarul nr. 5.697/2/2008. Referatul Direcþiei generale gestionare, evaluare ºi concesionare resurse/rezerve minerale, integrare europeanã nr. 300.303 din 17 august 2015 privind situaþia Licenþei de concesiune a activitãþii miniere de exploatare nr. 857/1999 în perimetrul SiglãuUricani. Licenþa de concesiune nr. 857/1999 pentru exploatarea resurselor minerale din zãcãmântul de cuarþ în perimetrul SiglãuUricani, judeþul Hunedoara, încheiatã între Agenþia Naþionalã
catã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 25 aprilie 2000), transferatã conform Ordinului nr. 15/2009 cãtre S.C. "Novacuarþ" - S.R.L., înceteazã la data publicãrii prezenþei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se aratã în
prelucrare a cuarþului, de care s-a ales praful în ultimii ani, dupã ce a fost înstrãinatã de statul român, împreunã cu acordul de concesiune pentru zãcãmântul din ªiglau. Afacerea “cu cântec” a cuarþului din cariera Siglau-Uricani a început în anul 1999, când SC “Construct
pentru Resurse Minerale ºi S.C. "Construct Grup Internaþional" - S.R.L. (schimbatã denumirea în S.C. "Romcuarþ" S.R.L.), aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 314/2000, publi-
Monitorul Oficial. În cariera de la Siglau – Uricani se gãseºte cel mai pur cuarþ din Europa, care înainte de 1989 avea o largã piaþa de desfacere. Aºa cã nu e de mirare cã în Uricani s-a dezvoltat o fabricã de
Grup Internaþional” SRL, reprezentatã de fostul prefect de Hunedoara, Costel Alic, a achiziþionat fabrica de procesare a acestei resurse minerale pentru suma de 250.000 de lei. Doi ani mai târziu, în 20
Transportul de lemn, limitat de cântare
C
a sã nu mai treacã fãrã sã plãteascã pentru drumurile pe care le degradeazã, maºinile încãrcate cu lemn vor fi cântãrite. Procedura de montare a cântarelor ºi în Valea Jiului a fost puþin întîrziatã din cauzã cã au avut loc câteva modificãri ale legislaþiei în domeniu, dar vor fi finalizate în aceastã toamnã.
Cântarele vor fi amplasate pe drumurile de la intrarea în localitãþile aflate la periferia Vãii Jiului, la est ºi vest, tocmai pentru a limita traficul greu. Fiecare maºinã va fi cântãritã ºi dacã depãºeºte tonajul agreat, va plãti pentru asta. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara spune cã totul va fi gata pânã în toamnã, deºi totul a fost pus la cale din primãvarã. „Procedura am
iniþiat-o undeva în luna martie. Între timp, s-a modificat legea ºi avem nevoie de bani pentru a realiza acele ridicãri Topo, dar ºi pentru construcþia parcãrilor în afara carosabilului, pentru a putea cântãri aceste vehicule ce depãºesc tonajul maxim admis pe
drumurile judeþene. Tot acolo vom face ºi acele lucrãri, aºa încât în momentul în care vom avea DN 7A finalizat sã fim siguri cã accesul cu supratonaj va fi practic anihilat”, a spus Adrian David, preºedintele C.J. H. Consiliul Judeþean
Hunedoara urmeazã sã monteze douã astfel de cântare în Valea Jiului, unul pentru maºinile de pe zona de est ºi al doilea pentru cele dinspre Vest. Maºinile care depãºesc 40 t pe osie riscã amenzi de pânã la 25.000 de lei, dar cei de la Consiliul Judeþean vor sã le monteze nu ca sã dea amenzi, ci ca sã limiteze degradarea drumurilor care acum sunt în reabilitare ºi apoi vor fi tranzitate de aceºti mastodonþi. Diana MITRACHE
mai, aceeaºi firmã a primit de la Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale ºi avizul de exploatare pentru cuarþul din cariera de pe ªiglãu. Investitorul a promis o relansare a activitãþii acesteia, mai ales cã în zona respectivã se gãseºte cel mai pur zãcãmânt de cuarþ din Europa ºi al treilea, din punctul de vedere al calitãþii, din lume. În baza studiilor ºi rapoartelor întocmite, firma susþinea cã zãcãmântul de cuarþ existent în carierã ajunge pentru încã 43 de ani, fiind estimat la 40-45 milioane de dolari. Calculele pe hârtie erau profitabile, aºa cã SC “Construct Grup Internaþional” a obþinut nu numai licenþa de exploatare pe 20 de ani, ci ºi un credit de la Banca Românã de Scont, controlatã de Sorin Ovidiu Vantu, pentru cã nu mai existau bani în vederea redeschiderii carierei ºi a fabricii de procesare a cuartului. Printr-un “montaj financiar viabil”, cum îl numea chiar Costel Alic la vremea respectivã, cu “garanþia” con-
stituitã de drepturile obþinute din exploatarea carierei, a fost obþinutã o sumã de cinci milioane de dolari, la care se adaugã un depozit bancar de trei milioane de dolari. Iar în toamna anului 2001 cariera a fost redeschisã oficial cu o primã ºi ultima dinamitare a zãcãmântului. Linia tehnologicã ultraperformantã pentru fabricã din Uricani nu a mai venit, în schimb a dispãrut cu totul vechea fabrica, ce a fost demolatã de investitorii în cuarþ, iar în locul ei nu a mai fost pus nimic. În afacerea cu cuarþ a fost atrasã ºi Societatea de Asigurare – Reasigurare Astra, care, conform datelor vremii, a transferat, în perioada decembrie 2000 – februarie 2001, suma de opt milioane USD – 35% cãtre Banca de Investiþii ºi Dezvoltare (BID) ºi Banca Românã de Scont (BRS), implicate iniþial în afacerea „cuarþul”. Societatea Astra a garantat cu depozitele de la BID ºi BRS creditul luat de firma fostului prefect pentru retehnologizarea Fabricii de Cuarþ. Monika BACIU
4 Actualitate
Staþia de sortare, pe ultima sutã Î
Cel mai pur cuarþ din Europa rãmâne neexploatat F
ncã puþin ºi staþia de sortare a deºeurilor va fi inauguratã la Petroºani. Este vorba despre zona din Colonia Petroºani, unde vor ajunge toate deºeurile din Valea Jiului, unde vor fi sortate ºi trimise apoi spre deponeul de la Bârcea. Totul se va întâmpla dupã un astfel de scenariu într-o jumãtate de an. Se fac ultimele retuºuri la staþia de sortare a deºeurilor menajere din Petroºani. Întreg sistemul a fost finalizat ºi inaugurarea va avea loc în maxim douã sãptãmâni. Totul este în grafic ºi asta o sun cei care au asigurat finanþarea acestei staþii în zonã. „Este la 98% finalizatã ºi urmeazã o vizitã preliminarã a comisiei de recepþie ºi în maxim douã sãptãmâni, dacã nu mai repede, dacã nu sunt deficienþe, va fi predatã cãtre CJ H. Acesta va intra în stare de conservare, pânã ce
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 August 2015
va fi gata ºi deponeul de la Bârcea, licitaþiile cãtre operatorii regionali sã fie realizate ºi atribuite, dupã care va fi operaþional”, a
spus Adrian David, preºedintele C J Hunedoara. Odatã finalizatã aceastã staþie de sortare, în Valea Jiului, dar ºi în întreg judeþul Hunedoara, va demara o amplã campanie de infirmare a populaþiei cu privire la modul în care va trebui colectat gunoiul menajer. Asta va mai dura mai puþin de o jumãtate de an. „Cea mai importantã componentã þine de conºtientizarea populaþiei ºi modificarea, la nivel de mentalitate, în ceea ce priveºte colectarea
deºeurilor. Noi estimãm un orizont previzibil în 5 -6 luni de zile ca sistemul sã fie operaþional. Din aceastã toamnã vom demara o campanie de promovare a acestor schimbãri în viaþa noastrã de zi cu zi, prin pliante ºi evenimente, ori emisiuni”, a mai precizat Adrian David, preºedintele C J H. Staþia de sorate de la
Petroºani are o capacitate de 15.980 tone pe an, iar cea de transfer de 42.600 t/an.Investiþia a fost realizatã pe o suprafaþã de mp ºi a costat 70 de milioane de euro, banii fiind obþinuþi printr-un proiect gestionat de Consiliul Judeþean Hunedoara.
Eveniment cu amprentã internaþionalã
Ziua porþilor deschise la Ulpia Traiana Sarmizegetusa
C
onsiliul Judeþean Hunedoara, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva ºi Muzeul Naþional de Istorie a Transilvaniei, în colaborare cu Primãria Comunei Sarmizegetusa, organizeazã Ziua porþilor deschise în cadrul sitului arheologic de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Evenimentul va avea loc miercuri, 2 septembrie 2015, începând cu ora 10.00. Tot cu aceastã ocazie va avea loc ºi o vizitã de documentare a unei delegaþii din Serbia, Croaþia ºi Bulgaria, implicate în derularea proiectului co-finanþat de Uniunea Europeanã, intitulat „Rute culturale în zona inferioarã ºi de mijloc a Dunãrii II – Ruta împãraþilor romani ºi Ruta dunãreanã a vinului pe piaþa turisticã” ºi implementat în
perioada aprilie 2014 – septembrie 2015. Vizita este organizatã de Autoritatea Naþionalã pentru Turism, care participã în calitate de partener în cadrul proiectului menþionat, alãturi de organizaþii din Bulgaria, Croaþia, România ºi Serbia, obiectivul principal fiind creºterea competitivitãþii celor douã produse turistice transnaþionale: „Ruta împãraþilor romani” ºi „Ruta dunãreanã a vinului”. Comuna Sarmizegetusa (judeþul Hunedoara) prin situl roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa este
inclusã în „Ruta împãraþilor romani”, alãturi de alte 18 situri romane din Bulgaria, Croaþia, România ºi Serbia. Una dintre realizãrile prezentului proiect este obþinerea certificãrii „Rutei împãraþilor romani ºi a vinului de-a lungul Dunãrii”, ca ºi rutã culturalã europeanã a Consiliului Europei, eveniment care a avut loc în luna mai a acestui an. În cadrul derulãrii proiectului, pe lângã alte obiective, sunt prevãzute
Diana MITRACHE ºi asemenea vizite de documentare atât pentru reprezentanþii siturilor incluse în rutã, cât ºi pentru jurnaliºti ºi agenþii de turism. Delegaþia care va vizita Ulpia Traiana Sarmizegetusa în data de 2 septembrie va avea ca scop principal întãrirea colaborãrii între instituþiile partenere din cele patru þãri în cadrul „Rutei Împãraþilor Romani”. Membrii delegaþiei vor susþine în aceeaºi zi, conform programului Zilei Porþilor Deschise pe care îl prezentãm mai jos, ºi o conferinþã de presã care va avea loc la ora 17.30 în Sala de Consiliu a Primãriei Comunei Sarmizegetusa.
ãrã extracþie de cuarþ la Uricani. În Monitorul Oficial a fost publicatã decizia preºedintelui ANRE privind încetarea lcienþei de concesiune pentru exploatarea resurselor minerale din zãcãmântul de cuarþ în perimetrul Siglãu – Uricani.
“Sentinþa civilã nr. 2.157/2009, pronunþatã de Curtea de Apel Bucureºþi în Dosarul nr. 5.697/2/2008, prin care s-a dispus anularea Licenþei de concesiune nr. 857/1999 pentru exploatarea resurselor minerale din zãcãmântul de cuarþ în perimetrul SiglãuUricani, judeþul Hunedoara, încheiatã între Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale ºi S.C. "Construct Grup Internaþional" - S.R.L. (schimbatã denumirea în S.C. "Romcuarþ" S.R.L.), aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 314/2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 25 aprilie 2000), transferatã conform Ordinului nr. 15/2009 cãtre S.C. "Novacuarþ" - S.R.L., devenitã irevocabilã conform
Deciziei nr. 286/2010, pronunþatã de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie în Dosarul nr. 5.697/2/2008. Referatul Direcþiei generale gestionare, evaluare ºi concesionare resurse/rezerve minerale, integrare europeanã nr. 300.303 din 17 august 2015 privind situaþia Licenþei de concesiune a activitãþii miniere de exploatare nr. 857/1999 în perimetrul SiglãuUricani. Licenþa de concesiune nr. 857/1999 pentru exploatarea resurselor minerale din zãcãmântul de cuarþ în perimetrul SiglãuUricani, judeþul Hunedoara, încheiatã între Agenþia Naþionalã
catã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 25 aprilie 2000), transferatã conform Ordinului nr. 15/2009 cãtre S.C. "Novacuarþ" - S.R.L., înceteazã la data publicãrii prezenþei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se aratã în
prelucrare a cuarþului, de care s-a ales praful în ultimii ani, dupã ce a fost înstrãinatã de statul român, împreunã cu acordul de concesiune pentru zãcãmântul din ªiglau. Afacerea “cu cântec” a cuarþului din cariera Siglau-Uricani a început în anul 1999, când SC “Construct
pentru Resurse Minerale ºi S.C. "Construct Grup Internaþional" - S.R.L. (schimbatã denumirea în S.C. "Romcuarþ" S.R.L.), aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 314/2000, publi-
Monitorul Oficial. În cariera de la Siglau – Uricani se gãseºte cel mai pur cuarþ din Europa, care înainte de 1989 avea o largã piaþa de desfacere. Aºa cã nu e de mirare cã în Uricani s-a dezvoltat o fabricã de
Grup Internaþional” SRL, reprezentatã de fostul prefect de Hunedoara, Costel Alic, a achiziþionat fabrica de procesare a acestei resurse minerale pentru suma de 250.000 de lei. Doi ani mai târziu, în 20
Transportul de lemn, limitat de cântare
C
a sã nu mai treacã fãrã sã plãteascã pentru drumurile pe care le degradeazã, maºinile încãrcate cu lemn vor fi cântãrite. Procedura de montare a cântarelor ºi în Valea Jiului a fost puþin întîrziatã din cauzã cã au avut loc câteva modificãri ale legislaþiei în domeniu, dar vor fi finalizate în aceastã toamnã.
Cântarele vor fi amplasate pe drumurile de la intrarea în localitãþile aflate la periferia Vãii Jiului, la est ºi vest, tocmai pentru a limita traficul greu. Fiecare maºinã va fi cântãritã ºi dacã depãºeºte tonajul agreat, va plãti pentru asta. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara spune cã totul va fi gata pânã în toamnã, deºi totul a fost pus la cale din primãvarã. „Procedura am
iniþiat-o undeva în luna martie. Între timp, s-a modificat legea ºi avem nevoie de bani pentru a realiza acele ridicãri Topo, dar ºi pentru construcþia parcãrilor în afara carosabilului, pentru a putea cântãri aceste vehicule ce depãºesc tonajul maxim admis pe
drumurile judeþene. Tot acolo vom face ºi acele lucrãri, aºa încât în momentul în care vom avea DN 7A finalizat sã fim siguri cã accesul cu supratonaj va fi practic anihilat”, a spus Adrian David, preºedintele C.J. H. Consiliul Judeþean
Hunedoara urmeazã sã monteze douã astfel de cântare în Valea Jiului, unul pentru maºinile de pe zona de est ºi al doilea pentru cele dinspre Vest. Maºinile care depãºesc 40 t pe osie riscã amenzi de pânã la 25.000 de lei, dar cei de la Consiliul Judeþean vor sã le monteze nu ca sã dea amenzi, ci ca sã limiteze degradarea drumurilor care acum sunt în reabilitare ºi apoi vor fi tranzitate de aceºti mastodonþi. Diana MITRACHE
mai, aceeaºi firmã a primit de la Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale ºi avizul de exploatare pentru cuarþul din cariera de pe ªiglãu. Investitorul a promis o relansare a activitãþii acesteia, mai ales cã în zona respectivã se gãseºte cel mai pur zãcãmânt de cuarþ din Europa ºi al treilea, din punctul de vedere al calitãþii, din lume. În baza studiilor ºi rapoartelor întocmite, firma susþinea cã zãcãmântul de cuarþ existent în carierã ajunge pentru încã 43 de ani, fiind estimat la 40-45 milioane de dolari. Calculele pe hârtie erau profitabile, aºa cã SC “Construct Grup Internaþional” a obþinut nu numai licenþa de exploatare pe 20 de ani, ci ºi un credit de la Banca Românã de Scont, controlatã de Sorin Ovidiu Vantu, pentru cã nu mai existau bani în vederea redeschiderii carierei ºi a fabricii de procesare a cuartului. Printr-un “montaj financiar viabil”, cum îl numea chiar Costel Alic la vremea respectivã, cu “garanþia” con-
stituitã de drepturile obþinute din exploatarea carierei, a fost obþinutã o sumã de cinci milioane de dolari, la care se adaugã un depozit bancar de trei milioane de dolari. Iar în toamna anului 2001 cariera a fost redeschisã oficial cu o primã ºi ultima dinamitare a zãcãmântului. Linia tehnologicã ultraperformantã pentru fabricã din Uricani nu a mai venit, în schimb a dispãrut cu totul vechea fabrica, ce a fost demolatã de investitorii în cuarþ, iar în locul ei nu a mai fost pus nimic. În afacerea cu cuarþ a fost atrasã ºi Societatea de Asigurare – Reasigurare Astra, care, conform datelor vremii, a transferat, în perioada decembrie 2000 – februarie 2001, suma de opt milioane USD – 35% cãtre Banca de Investiþii ºi Dezvoltare (BID) ºi Banca Românã de Scont (BRS), implicate iniþial în afacerea „cuarþul”. Societatea Astra a garantat cu depozitele de la BID ºi BRS creditul luat de firma fostului prefect pentru retehnologizarea Fabricii de Cuarþ. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 August 2015
Oficiul Prefectural se redeschide la Petroºani
P
refectura va avea un birou ºi la Petroºani. Aici, în scurt timp, va fi reînfiinþat un cabinet la care oamenii sã i se poatã adresa insituþiei Prefectului judeþului Hunedoara. Acesta a mai funcþionat aici, dar cu pauze, fiind desfiinþat ºi apoi reînfiinþat din an în an. Un birou în care se pot adresa cereri instituþiei prefectului va fiinþa la Petroºani în vechea locaþie în care a funcþionat ºi ultima datã. Cererea a fost depusã la primãrie, iar Tiberiu Iacob Ridzi spune cã a ºi gãsit unde sã funcþioneze.
Asta, pentru a-i scuti pe locuitorii din sudul judeþului Hunedoara de un drum pânã la Deva. „Am primit o solicitare din partea lor pentru un spaþiu, pe care îl vom pune la dispoziþie ºi urmeazã ca cei din Prefecturã sã hotãrascã ziua în
care vor deschide. Cabinetul va fi în fosta clãdire a Comisariatului”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.
Au trecut încã un hop, iar acum aºteaptã rezultatele
Un numãr de 29.589 de candidaþi (80,59% din totalul celor 36.717 absolvenþi de clasa a XII-a înscriºi) au participat vineri la ultima probã scrisã din cadrul examenului naþional de Bacalaureat, sesiunea augustseptembrie, probã la alegere a profilului ºi specializãrii E) d), 37 de elevi fiind eliminaþi din cauza
unor tentative de fraudã, se aratã într-un un comunicat al Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice (MECª) remis AGERPRES. Ministerul precizeazã cã 7.128 de candidaþi nu s-au prezentat la aceastã probã. Disciplinele pentru care elevii au putut opta sunt biologie, chimie, economie, filosofie, fizicã, geografie, informaticã, logicã ºi argumentare, psihologie ºi sociologie. Prima afiºare a rezultatelor este programatã marþi, 1 septembrie (pânã la ora 16,00). Contestaþiile pot fi depuse în aceeaºi zi, în intervalul orar 16,00 — 20,00. Soluþionarea contestaþiilor se va efectua în zilele de 2 ºi 3 septembrie, în timp ce rezultatele finale vor fi fãcute publice vineri, 4 septembrie, menþioneazã MECª.
Guþã luat la puricat de ANAF
A
verile unor maneliºti celebri sunt verificate de fisc. Este vorba de cântãreþul de manele Nicolae Guþã ºi de managerul Dan Bursuc. Aceastã acþiune face parte dintr-un process mai amplu de verificare a averilor maneliºtilor, care a fost întreprinsã de noua divizie din cadrul ANAF (Agenþia Naþionalã de Administre Fiscalã n.r), respectiv Persoane Fizice cu Risc Fiscal, informeazã adevarul.ro. Fiscul va compara declaraþiile oficiale de avere ale maneliºtilor, iar în cazul în care vor gãsi diferenþe,
vor aplica un impozit de 16% ºi se poate ajunge ºi la deschiderea unui dosar penal. Sunt vizate persoanele fizice care au o avere afiºatã semnificativã, constând în autoturisme de lux, imobile ºi alte bunuri de valoare, depuneri semnificative în conturi bancare din strãinãtate sau din România. "Cu toþii vor trebui, mai devreme sau mai târziu, sã facã dovada fiscalizãrii veniturilor cu care ºi-au construit averile“, a declarat preºedintele ANAF, Gelu ªtefan Diaconu.
Directorul Cancelariei Prefectului de Hunedoara, Dan Terteci a þinut sã facã unele precizãri, mai ales cã oamenii sunt extrem de interesaþi de
un astfel de birou în Capitala Vãii Jiului. „În momentul de faþã, la nivelul instituþiei Prefectului din judeþul Hunedoara a fãcut demersuri pentru înfiinþarea unui Oficiu Prefectural în Valea Jiului. S-a avut în vedere distanþa foarte mare pe care o au de parcurs locuitorii de acolo, pentru a se adresa instituþiei noastre ºi astfel, cã o interfaþã cu cetãþenii de acolo ar fi utilã ambelor pãrþi”, a precizat ºi Dan Terteci, directorul Cancelariei Prefectului de Hunedoara. Instituþia Prefectului
de Hunedoara a trimis o cerere cãtre Ministerul Administraþiei ºi Internelor ca sã analizeze oportunitatea extinerii organigramei, aºa încât acest birou sã fie reînfiinþat în zonã. Imediat ce vor primi avizul favorabil, cei din Prefecturã vor veni la Petroºani ºi vor primi în audienþã fiecare cetãþean interesat. Oficiul Prefectural a mai funcþionat aici încã din anii 90, dar a fost restructurat odatã cu restructurarea organigramei Prefecturii. Diana MITRACHE
Bani pentru dascãlii petroºãneni
B
ani pentru profesori. Bugetul municipiului Petroºani a fost rectificat, iar profesorii vor primi mai mulþi bani. Este vorba de plata unor despãgubiri salariale acordate dascãlilor în baza sentinþelor judecãtoreºti definitive. Suma cu care s-a rectificst bugetul local este de 1,161 mii de lei din cotele defalcate de TVA repartizate de AFP Hunedoara . La rectificarea bugetului de stat, sumele defalcate din taxa pe valoarea adãugatã cãtre bugetele locale se vor suplimenta cu suma de 501,2 milioane lei
pentru plata titlurilor executorii, aºa cum reiese ºi din prezentarea ataºatã. Este o sumã importantã, având în vedere cã, înainte de demersurile noastre, Guvernul intenþiona sã acorde doar 300 de milioane de lei. Aceste fonduri vor acoperi circa 80% din suma necesarã pentru transa a III-a, fãrã a mai lua în calcul restanþele din tranºele anterioare. Restul fondurilor necesare vor fi acordate la a doua rectificare de buget, care, cel mai probabil, va avea loc în luna noiembrie. Monika BACIU
ADMINISTRAÞIA NAÞIONALÃ APELE ROMÂNE Administraþia Bazinalã de Ape Jiu – SHI Petroºani acumulãrii, pentru a se putea - ANUNÞ efectua lucrãrile de reparaþii
Având în vedere începerea lucrãrilor de reparaþii la echipamentul hidromecanic de la golirea de fund de la barajul Valea de Peºti, prin prezenta aducem la cunoºtinþã publicã, urmãtoarele: Administraþia Bazinalã de Apã Jiu, pin Sistemul Hidrotehnic Independent Petroºani, vã anunþã cã începând de luni, 31 august 2015, va deschide vanele de la golirea de fund a barajului Valea de Peºti, în vederea golirii
sus-menþionate. Evacuarea apei din acumulare se va face în regim controlat, fiind creºteri de nivel pe râul Jiul de Vest de aproximativ 30-40 cm faþã de nivelul existent. În perioada de execuþie a lucrãrilor, alimentarea cu apã a Uzinei de Apã Valea de Peºti se va face din aducþiunea Buta – Lazãrul. Vã mulþumim pentru înþelegere!
Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 August 2015
O sãptãmânã pânã la sentinþa pentru Mariana Mateescu
F
ostul manager al Spitalului municipal Lupeni va afla dacã Curtea de Apel îi menþine sau nu pedeapsa abia sãptãmâna viitoare. Fostul manager al Spitalului municipal Lupeni, Mariana Mateescu, va fi chematã la barã sãptãmâna viitoare. Dupã ce a fost condamnatã la un an de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, Mariana Mateescu a fãcut contestaþie la decizia judecãtorilor de la Petroºani. La începutul acestui an, judecãtorii de la
Petroºani au dat verdictul în dosarul Marianei Mateescu. Dupã un rechizitoriu refãcut, recuzarea preºedintelui de ºedinþã ori solicitarea unor contraexpertize în cauzã, Mariana Mateescu a fost gãsitã vinovatã de magistratul
care a avut spre judecare dosarul fostului director al spitalului din Lupeni. Judecãtorul a apreciat cã Mariana Mateescu se face vinovatã de
infracþiunile imputate de procurori ºi au condamnat-o la un an închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu contra intereselor
Rãnit grav d u p ã c e i - a rãmas maºina fãrã frâne
U
n tânãr din municipiul Lupeni, poliþist de meserie, a fost la un pas de moarte dupã ce microbuzul pe care-l conducea a rãmas fãrã frâne în timp ce cobora din Pasul Vâlcan.
Accidentul a avut loc într-o zonã abruptã ºi plinã de serpentine, iar ºoferul a simþit la coborâre cã are probleme la sistemul de frânare ºi autoturismul nu mai poate fi controlat. A ajuns într-o zonã cu serpentine care este mãrginitã de o râpã, iar poliþistul ºi-a dat
seama cã din cauza vitezei va trece peste parapeþii de protecþie de pe marginea drumului ºi a decis sã sarã din maºina aflatã în mers. Numai cã autovehiculul greu de câteva tone a trecut peste el ºi l-a rãnit foarte grav. Acesta a fost gãsit inconºtient de cãtre paramedicii SMURD, avea multiple fracturi ºi se suspecta ºi un traumatism cranian. Din cauza stãrii grave, tânãrul ar putea fi direcþionat cãtre Timiºoara sau altã clinicã
din þarã. Pentru moment victima a rãmas sub atenþia medicilor de la Petroºani, fiind internat pe secþia ATI. Starea sa rãmâne în continuare gravã a explicat directorul Spitalului de Urgenþã Petroºani, dr. Alin Vasilescu. Tânãrul este poliþist în localitatea Sarmis din Þara Haþegului Maximilian GÂNJU
publice. Totodatã, magistratul a mai condamnat-o pe Mateescu ºi la trei luni de închisoare, pentru cã nu a recuperat prejudiciul indicat de Curtea de Conturi. Pedepsele au fost contopite, dar ºi suspendate condiþionat pe o perioadã de trei ani, termen de încercare stabilit de magistrat. Conform sentinþei Judecãtoriei Petroºani, Mariana Mateescu este obligatã sã achite Spitalului Municipal Lupeni suma de 45.987,65 lei cu titlu de despãgubiri civile. Dosarul managerului Spitalului Municipal Lupeni a ajuns la judecatã în anul 2013, iar medicul a fost acuzat cã a folosit bani publici în interes personal. Practic, managerul Mariana Mateescu aproba sumele de bani pentru servicii de avo-
Actualitate 7
caturã ºi, în unele cazuri, chiar ea era cea care ridica banii. Mai mult, deºi unitatea medicalã nu avea bani pentru medicamente, managerul nu þinea cont de acest lucru ºi dãdea directive clare sã se facã urgent plãþi cãtre avocat. Pentru contractele de asistenþã juridicã nu au existat documente care sã stea la baza deconturilor, iar de multe ori, sumele cerute de avocat (onorariu, plus diurnã, cazare ºi transport) pentru un proces la Alba Iulia, erau mai mari decât cele pentru un proces la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. În perioada 2005-2009, Spitalul Municipal Lupeni a fãcut plãþi pentru servicii de avocaturã în valoare de peste 200.000 de lei. Monika BACIU
VÂNZÃRI Vând Dacia Logan an fabricaþie 2011 cu autorizaþie valabilã pânã în 2025 (10 ani). Taxi Alpin Petroºani. Relaþii la telefon: 0724157808
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428 vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
Urgenþa Lupeni primeºte bani
S
erviciile de ambulanþã ºi unitãþile de primiri urgenþe din spitale au obþinut peste 85 de milioane de lei în plus printr-o rectificare a bugetului pentru Sistemul naþional de asistenþã medicalã de urgenþã ºi de prim ajutor calificat, anunþã Ministerul Sãnãtãþii. În ceea ce priveºte finanþarea structurilor spitaliceºti de primiri urgenþe, rectificarea bugetarã a permis alocarea sumei de aproximativ
patru milioane lei pentru preluarea în finanþarea bugetului de stat, începând cu luna octombrie, a unui numãr de 10 compartimente de primiri urgenþe, suplimentar faþã de cele deja finanþate, printre acestea fiind ºi Spitalul Municipal Lupeni. Cele 10 compartimente de primiri urgenþe au fost selectate în urma unei analize fãcute de Departamentul pentru Situaþii de Urgenþã din cadrul MAI în colaborare cu Ministerul Sãnãtãþii, care a relevat faptul cã pentru aceste structuri existã posibilitatea asigurãrii permanenþei la nivelul asistenþei medicale de urgenþã. M. GÂNJU
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 31 August 2015
Henþ cu mâna ÎNCEPUT DE TOAMNÃ. ACUM ZECE ANI... Rãsfoind preþioasele-mi arhive, am „dat” paginile înspre sfârºitul lui august 2005. Am constatat cu bucurie, cã, sportul rãsufla bine în Valea Jiului, com-
parativ cu jalea de acum. La fotbal, aveam echipe în Divizia „A” (Jiul Petroºani), Divizia „B” (Minerul Lupeni) ºi Divizia „C” (Inter
Petrila, C.S. Vulcan, Minerul Uricani), doar Minerul Aninoasa ºi Universitatea Petroºani fiind la nivelul campionatului judeþean. Rugby-ul stãtea ºi el bine, cu ªtiinþa Petroºani în Divizia Naþionalã ºi cu Minerul Lupeni în liga
a doua. La popice, petrilenii erau lideri dupã patru etape, ºahista Daria Viºãnescu ocupa un loc onorabil la „Europenele” din Serbia, la alpinism, Alexandru Solomon ºi Claudiu Mocanu din Lupeni deveneau campioni naþionali la escaladã,
la Petroºani avea loc un campionat naþional de gimnasticã aerobicã iar arcaºii de la Aninoasa câºtigau Cupa Federaþiei! Iatã, suficiente argumente cã, acum zece ani, mai puteam vorbi de o toamnã bogatã a sportului în Valea Jiului.
POVEªTILE SPORTULUI
DIVIZIA „C”, ETAPA 1
în tribunele stadionului „Minerul”, în frunte cu primarul Dãnuþ Buhãescu. Gazdele ºi-au intrat mai greu în ritm, punctând în min. 55 pentru 1-0, gol Elisei, pentru ca numai dupã douã minute sã fie 2-0 (min. 57), când Iºfan a speculat o greºealã a apãrãrii Vulcanului. Sub comanda antrenorului ioan Dosan, Uricaniul a jucat cu echipa: Ivonic – Acs, Gergely, A. Popescu, Meriºan (min. 50 S. Bejan) – Iºfan (min. 60 S. Toader), A. Voica, I. Radu, Kiss – C. Stancu, Elisei (min. 70 Ducu).
Minerul Uricani – C.S. Vulcan 2-0
Paginã realizatã de Genu TUÞU
2 septembrie 2005. Uricaniul revine în eºalonul trei, jucând pe teren propriu cu vecina de Vale, C.S. Vulcan. Atmosferã de sãrbãtoare, 1.500 de spectatori
Începând de miercuri, 2 SEPTEMBRIE 2015
Starturi în trei divizii, acum un deceniu V
ara anului 2005 a fost ultima în care fotbalul din Valea Jiului s-a umplut de glorie. Trei echipe promovau simultan în trei divizii: Jiul Petroºani în Divizia „A”, Minerul Lupeni în Divizia „B”, Minerul Uricani în Divizia „C”. Acum s-a ales praful ºi pulberea de ele (Minerul Lupeni desfiinþeazã, Jiul ºi Uricaniul la „reanimare” în campionatul judeþean...), dar iatã momentul startului lor în urmã cu zece ani – august 2005 – în diviziile unde reveneau la momentul respectiv.
DIVIZIA „A”, ETAPA 1 Jiul Petroºani – Gloria Bistriþa 0-2 Jiul acuzã ºocul primului joc la revenirea în primul eºalon – dupã 7 ani de absenþã – cedând fãrã drept de apel în primul meci, în faþa a 7.000 de spectatori (arbitru Alexandru Tudor – bucureºti), în faþa bistriþenilor antrenaþi de ioan Ovidiu Sabãu, cu Pâgliºan, Pãdureþu, Ar. Karamyan, Antrenorul Ionuþ Chirilã, debut cu înfrângere la Jiul în 2005
Antrenorul Adrian Matei debut cu o victorie la Minerul Lupeni în 2005 Aºtilean sau D. Sânmãrtean în formaþie. Debut nefast pentru noul antrenor al Jiului, Ionuþ Chirilã, a cãrui echipã a încasat douã goluri ridicole: min. 42, minge deviatã în propriapoartã de Perenyi, la ºutul lui Pãdureþu, min. 60, gol cu cãlcâiul semnat de Costin... Un meci slab al Jiului, cu formula de echipã: Hotoboc – Bãdoiu, Mihart, Cipr. Dinu, Perenyi – I. Voicu, Ilin, Drida, Cipr. Petre (min. 65 Dedu) – M. Ionicã (min. 80 M. Gheorghe), Dulcea (min. 80 D. Movilã).
absenþã. Încã din minutul 10, 3.000 de spectatori se bucurã la golul lui Itu, pentru ca în minutul 83 Deaconescu sã consfinþeascã scorul final de 2-0, cu un ºut din interiorul careului, sub barã! Antrenorul lupenenilor Adrian Matei a jucat în acest prim meci cu echipa:
Ardelean – Bãlãu, Adi Câmpean, Boubãtrân, Panaitescu – Corneanu, Boroncoi (min. 65 Moga), I. Neagu, M. Niculescu (min. 80 Deaconescu) – Itu, N. Iorga (min. 89 Noaþã). A fost un start bun al echipei Minerul Lupeni, care a rezistat patru sezoane în Divizia „B”.
DOUÃ PAGINI DE SPORT
ARENA
DIVIZIA „B”, ETAPA 1 Minerul Lupeni – Liberty Salonta 2-0 Start excelent al lupenenilor al revenirea în Divizia „B” dupã 25 de ani de
cu o largã paletã de subiecte
Minerul Uricani, dupã victoria din prima etapã a ediþiei 2005-2006, cu CS Vulcan
Ce fãceau celelalte echipe din Vale acum 10 ani? Luau startul în Divizia „D” (actuala Liga a IV-a) a campionatului judeþean Hunedoara. La Aninoasa, un derby local de Vale, Minerul Aninoasa – Universitatea Petroºani 1-1 (goluri Bleojiu respectiv Miºca). Inter Petrila, pregãtitã de Florin Stoica, lua un start slab, 1-1 cu Lotul Brezoi pe teren propriu, fiind acceptatã a treia oarã la rând în Divizia „C”, deºi era retrogradatã de drept! O echipã în care jucau, printre alþii, Adi Dolha (portar), Bozsoki, Agapi, Gicã Constantin, Spânoche sau ªeulean.
z Cronici, clasamente ºi comentarii la fotbal (Ligile IV ºi V), rugby, handbal, popice etc. z Poveºtile sportului z Special z Inedit z Interviuri z Memoria fotografiei z Cronica de altãdatã z Remember z Dezvãluiri z Din presa vremii
LA MIJLOC DE SÃPTÃMÂNÃ, LA MIJLOC DE ZIAR DOUÃ PAGINI DE SPORT
ARENA
cu Genu Tuþu