CVJ NR. 912 LUNI 3 AUGUST 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 912

Cronica Vãii Jiului Luni, 3 August 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Autoritãþile sunt în alertã!

Un nou contract colectiv de muncã la CEH

CÂT MUNCESC, ATÂT PRIMESC!

N

u mai puþin de 700 de nuntaºi vor participa astãzi la petrecerea datã de doi miri din municipiul Petroºani, la care sunt aºteptaþi ºi maneliºtii Nicolae Guþã ºi Florin Salam. Autoritãþile sunt pregãtite sã menþinã ordinea dacã situaþia o cere.

Prezenþa celor doi maneliºti la nunta þigãneascã, dar ºi un botez, ar putea bloca o stradã din cartierul în care locuiesc mirii, iar pãrinþii acestora au cerut autoritãþilor locale din municipiul Petroºani sã le permitã sã închidã circulaþia pe respectiva arterã. Aceºtia au vrut sã fie în legalitate ºi sã nu-ºi supere vecinii dat fiind faptul cã vor fi, poate, sute de autoturisme parcate pe toatã strada. „Oamenii au fost de bunã credinþã ºi au solicitat sã le dãm acordul pentru a bloca strada, însã le-am explicat cã nu putem face acest lucru. Sunt anumite condiþii stabilite de lege pentru a putea bloca o stradã, iar în acest caz nu erau îndeplinite. Oamenii au înþeles acest lucru dupã discuþiile cu noi”, a explicat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Chiar dacã nu au primit acordul strada din Colonie va fi cel mai probabil blocatã de petrecãreþi. Atât poliþiºtii locali dar ºi cei de la Poliþia Naþionalã vor fi mobilizaþi pentru a preîntâmpina eventualele incidente.

Maximilian GÂNJU

A

ngajaþii Complexului Energetic Hunedoara au un nou contract colectiv de muncã. Dupã o îndelungatã perioadã în care sindicaliºtii s-au aºezat la masa negocierilor cu administraþia a fost stabilit un nou contract colectiv de muncã pentru angajaþii Complexului Energetic Hunedoara. >>> PAGINA A 3-A

Bani de la ONU pentru trei localitãþi din Valea Jiului

T

rei localitãþi din Valea Jiului într-un proiect al Naþiunilor Unite. Mai multe clãdiri din Petrila, Petroºani ºi Vulcan vor fi reabilitate printr-un proiect finanþat de Naþiunile Unite. Municipiului Vulcan i-a revenit suma de 47.000 de lei.

“Aprobã cele 47.000 lei acordate de Naþiunile Unite în cadrul programului UNDP, în care sunt sprijinite 6 localitãþi: Vulcan, Petrila, Petroºani, Cãlan, Craiova ºi Calafat.

Cele 47.000 lei vor fi utilizate pentru izolarea termicã a 7 obiective din Vulcan Cantina Socialã, cele 4 grãdiniþe, Centrul

ªansa ºi Sala de Sport”, spun reprezentanþii administraþiei locale de la Vulcan.

Prin intermediul programelor ºi fondurilor Naþiunilor Unite, România beneficiazã de un volum important de asistenþã tehnicã ºi financiarã în sectoare de interes pentru þarã: protecþia mediului, demografie, drepturile omului, sãnãtate, agricul-

turã, industrie, consolidarea instituþiilor democratice, etc. Valoarea acestor proiecte este substanþial mai mare decât obligaþiile financiare pe care România le are faþã de instituþiile din Sistemul ONU. Programul Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) ºi-a deschis biroul din România în 1971. Dupã 1989, PNUD ºi-a putut asuma un

rol mult mai dinamic ºi a devenit un partener real al Guvernului României în noile sale programe de dezvoltare. Programul Naþional de Cooperare din perioada 2005-2009 s-a concentrat pe trei arii de acþiune: guvernare democraticã ºi dezvoltare descentralizatã; dezvoltare economicã ºi socialã; crearea unui mediu propice susþinerii dezvoltãrii durabile.

Monika BACIU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 august 2015

Universitatea Petroºani se regãseºte într-un top întocmit de UE

N

u mai puþin de 850 de universitãþi au fost analizate ºi s-a întocmit un clasament în care se regãsesc ºi zece instituþii de învãþãmânt superior din România, iar printre ele se aflã ºi Universitatea Petroºani.

Uniunea Europeanã a evaluat universitãþile pe baza a cinci domenii-cheie cum ar fi: performanþã în cercetare, calitatea procesului de învãþãmânt (predare-învãþare), orientare internaþionalã, succes în transferul de cunoºtinþe (parteneriate cu mediul de afaceri ºi start-up-uri) ºi implicarea regionalã.

Un punct important este dat ºi de studenþi, iar conform evaluãrii UE, Universitatea Petroºani se aflã pe locul 9 în topul celor mai bune zece instituþii de

învãþãmânt superior din þara noastrã.

Cercetarea ºtiinþificã reprezintã principalul proces de cunoaºtere ºi inovare, iar Universitatea din Petroºani (UPET) dispune de un real potenþial de cercetare.

Obiectivele strategice au fost definite având în vedere rezultatele privind clasificarea universitãþii conform OMECTS 4072/2011 ºi obiectivele cercetãrii ºtiinþifice de excelenþã, pe plan naþional ºi internaþional. În Universitatea din Petroºani activitatea de

Municipiul Petroºani intrã în sãrbãtoare rei zile de sãrbãtoare vor T avea loc pe strãzile din Petroºani, cei sãrbãtoriþi fiind minerii de aici.

organizarea Primãriei municipiului Petroºani ºi a consiliului local, va avea loc „Festivalul Berii”. Evenimentul se

va desfãºura în zona Teatrului Dramatic ”I.D Sîrbu, iar în cinstea celebrãrii “Zilei Minerului” pe data de

6 august, minerii care vor prezenta un act care sã le ateste ocupaþia, la cortul organizatorilor, vor

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã a gândit o altfel de manifestare, alta decât cea religioasã ºi depunerea de coroane, ce au loc an de an de Ziua Minerului. “În perioada 6 – 9 august 2015, în

Leii din Anglia au dãruit bucurie

E

nglezi, în vizitã la centrele de plasament.

La sfârºitul lunii trecute, copiii aflaþi cu mãsurã de protecþie în centrele rezidenþiale subordonate Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara au primit vizita a 9 membri ai Organizaþiei de Caritate Lions

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Club din Anglia. ªi anul acesta membrii organizaþiei „Leilor” au venit cu diferite donaþii pentru copii, pornind de la pampers ºi bunuri necesare în alimentaþia copilului mic, pânã la jucãrii ºi alte cadouri.

“Alãturi de aceºtia, 44 de copiii din centrele de plasament Orãºtie ºi Brad, au petrecut o sãptãmânã de neuitat având ocazia sã meargã la cumpãrãturi în oraº, la pizza, la

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

cercetare este în principal derulatã la nivelul grupurilor de cercetare constituite din reprezentanþi ai corpului academic, cercetãtori angajaþi în universitate, doctoranzi, studenþi, precum ºi colaboratori externi, centre de cercetare ºi laboratoare de cercetare specifice.

Pe primul loc al clasamentului se aflã Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca urmatã de Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu iar pe poziþia a treia este Academia Navalã „Mircea cel Bãtrân”.

primi gratuit o bere”, au declarat reprezentanþi ai administraþiei de la Petroºani.

Astfel, joi, 6 august, în parcul central “Carol Schreter” din Petroºani va avea loc ceremonia de depunere de coroane.

Vineri, 7 august, începând cu ora 19:00 pe scena amplasatã în zona Teatrului Dramatic ”I.D Sîrbu” vor urca artiºti de renume din folclorul românesc, precum Lena Miclãuº, Cornel Todea, Septimiu Mariºca, dar ºi Aida

Maximilian GÂNJU Busuioc împreunã cu formaþia.

Sâmbãtã, 8 august, tot de la ora 19:00, artiºti precum Guess Who, Harmony, Cãtãlin Stepa, Florentin Budea, Adi Câmpeanu, Antisocial ºi alþii îi vor încânta pe cei prezenþi la faþa locului.

Ziua de duminicã, 9 august se va încheia cu un spectacol oferit de elevii Casei de Culturã a Studenþilor din Municipiul Petroºani, pregãtiþi de profesorul Eugen Munteanu.

ºtrandurile din localitate, la Aqualand ºi la McDonald’s.

Toate aceste cheltuieli au fost suportate de membrii organizaþiei din Anglia”, spun reprezentanþii DGASPC Hunedoara.

Organizaþia Lions este una din cele mai mari organizaþii caritabile din lume ºi numãrã peste 1,35 milioane de membrii din peste 200 de þãri, voluntari bãrbaþi ºi femei, care lucreazã împreunã pentru a servi nevoilor ºi provocãrilor comunitãþilor locale din toate colþurile lumii.

Colaborarea cu ”Leii” din Anglia dureazã din anul 2001, membrii acestei organizaþii venind de atunci anual, fãrã întrerupere, în vizitã în centrele rezidenþiale din subodinea DGASPC. Monika BACIU z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 august 2015

Un nou contract colectiv de muncã la CEH

Cât muncesc atât primesc!

A ngajaþii Complexului Energetic Hunedoara au un nou contract colectiv de muncã. Dupã o îndelungatã perioadã în care sindicaliºtii s-au aºezat la masa negocierilor cu administraþia a fost stabilit un nou contract colectiv de muncã pentru angajaþii Complexului Energetic Hunedoara.

Negocierile s-au derulat într-o perioadã de crizã financiarã, sub auspicii nu tocmai favorabile. Cea mai importantã prevedere este aceea cã angajaþii vor fi plãtiþi în funcþie de performanþe. Plata în acord înseamnã cã dispare obligativitatea plãþii “K-ului” de 1 dacã acest coefficient nu este îndeplinit.

“Brigãzile care dau producþie în plus

primesc mai mulþi bani. Se eliminã plata în regie ºi se introduce plata în acord”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Liderul Sindicatului Muntele, Petre Nica, susþine cã negocierea noului contract colectiv de muncã a fost una dificilã.

“A fost într-o perioadã agitatã ºi aºteptãm acum apro-

Facturi neachitate din 2001

Firmã în insolvenþã, datorii de milioane de lei cãtre ApaServ

D

atorii neplãtite din anul 2001. Cam aºa se prezintã situaþia în ceea ce priveºte compania de apã din Valea Jiului care are de recuperat de la o societate de termoficare peste 4 milioane de lei, datorii care dateazã de 14 ani.

E

dil Therma Vulcan, facturi neplãtite de 14 ani

Conform datelor furnizate de SC ApaServ Valea Jiului societãþile de termoficare sunt printre cele mai mari datoare cãtre societate.

Niciuna însã nu o întrece pe cea de la Vulcan care are datorii din anul 2001. Adicã de 14 ani cei de aici nu au achitat facturile emise de operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului. Datoriile societãþii sunt cifrate la suma de 4.976.817,96 de lei. Aceastã sumã cuprinde ºi penalitãþile aferente litigiilor care au o valoare de 525.145 lei ºi 34.339 sunt cheltuieli de judecatã. Înregistratã la Registrul Comerþului în anul 1999 ºi având ca obiect de activitate “furnizarea de abur ºi aer condiþionat” S.C. Edil Therma Vulcan a acumulat încã din primul an de activitate pierderi care s-au amplificat pânã la ajungerea în faliment. Dacã pânã în anul 2004 pierderile au fost oarecum suportabile, chiar cu o uºoarã diminuare în 2003 ºi 2004, între 2005-2007 acestea

aproape s-au dublat, ajungând de la 3.472.631 RON în anul 2005 la 6.491.515 RON în 2007.

Societatea a intrat în insolvenþã în anul 2012.

U

niversal Edil, datorii din 2010

O altã societate de termoficare din Valea Jiului care figureazã cu restanþe cãtre operatorul de apã este Universal Edil din Lupeni.

Vechimea soldului dateazã din luna martie a anului 2010, iar acesta are o valoare totalã de 527.812,35 de lei.

Nici societatea de termoficare de la Petroºani nu are o situaþie mai bunã vizavi de ApaServ Valea Jiului. Cei de la Petroºani au datorii din anul 2011, iar acestea sunt cifrate la suma de 23.613 de lei. În total, ApaServ Valea Jiului are de recuperat de la societãþile de termoficare din Valea Jiului nu mai puþin de 5.534.365,56 de lei.

Monika BACIU

barea Consiliului de Administraþie. CCM-ul reuºeºte sã creeze posibilitatea pentru îmbunãtãþirea activitãþii ºi sã îi plãteascã pe cei care muncesc. Au fost condiþionãri de drep-

turi în anumite situaþii”, a mai subliniat sursa citatã.

Nica a mai precizat cã se încearcã creºterea veniturilor la Cmplexul Energetic Hunedoara.

“Încercãm sã îmbinãm activitãþile pentru a creºte veniturile”, a mai subliniat sursa citatã.

Noul contract colectiv de muncã de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara prevede mai puþine bonificaþii pentru angajaþi. Negocierile pentru acest nou act au avut loc într-o perioadã de frãmântãri ºi pe un buget de venituri ºi cheltuieli structurat pe pierderi ºi încã neaprobat de Guvern.

Monika BACIU

Companiile de stat, prãduite cu ajutorul Guvernului

Statul român, acþionarul majoritar, a permis devalizarea companiilor de stat

G

uvernul paseazã pisicã moartã în ograda vecinului în ceea ce priveºte companiile de stat. Sub pãlãria Guvernului funcþioneazã mai multe companii de stat care se aflã în pragul falimentului. Ministrul Energiei, Andrei Gerea aruncã responsabilitatea în ograda celor de la PNL. Acesta afirmã cã vinovaþi de situaþia "dificilã" în care se aflã unele companii de stat sunt "noii parteneri politici care au pus stãpânire pe PNL, cei de la PDL" ºi nu actualul Guvern, aºa cum susþine copreºedintele PNL Alina Gorghiu.

"Nu este corect ca doamna Alina Gorghiu sã dea vina pe acest guvern pentru faptul cã unele companii în care statul este acþionar majoritar se aflã în situaþii dificile. Îi readuc aminte doamnei Gorghiu perioada în care era în USL ºi în care criticam împreunã faptul cã Oltchim, Hidroelectrica, complexurile energetice au ajuns în pragul falimentului din cauza jafului pe care l-au patronat cei care îi sunt, mai nou, amici politici: cei de la PDL", a declarat Gerea.

Ministrul Gerea susþine cã Guvernul Ponta nu a lãsat de izbeliºte companiile de stat, ba mai mult le-a ajutat. Declaraþia sa

este contrazisã de situaþia în care se aflã Complexul Energetic Hunedoara. "Încearcã sã le salveze, pe unele deja a reuºit, iar acolo unde administratorul special sau Consiliul de Supraveghere decid ºi disponibilizãri se iau toate mãsurile, de la salarii compensatorii la programe de reprofesionalizare ºi gãsirea de noi investitori în acele zone, pentru ca oamenii sã

treacã peste aceastã perioadã", a mai spus sursa citatã.

Guvernul nu a salvat cu absolut nimic Complexul Energetic Hunedoara.

Executivul a aprobat alocarea ajutorului de salvare cu trei luni mai târziu, iar acum complexul pierde peste un million de euro pentru achiziþionarea certificatelor de carbon.

Monika BACIU

4 Actualitate

P

atru români conduc operaþiunile Avon Beauty Products de pe câteva zeci de pieþe de la nivel mondial, printre care India ºi Turcia, douã dintre cele mai populate þãri din lume. Ei au pe mânã o afacere de peste 2 miliarde de dolari anual, conform revistelor de specialitate. nul dintre aceºtia, despre care Bloomberg vorbeºte în termini laudativi, este petroºãneanul Romulus Sîrbu, care la 44 de ani, este director regional de vânzãri al producãtorului american pentru cosmetice Company Overview of Avon Beauty Products pe zona Asia-Pacific. Romi, cum îi spun prietenii, contribuie cu peste 700 de milioane de dolari la businessul total al Companiei Avon.

Alãturi de el, la vârful conducerii Avon se mai alflã aþi trei români.

De la inginer gradul I al INSEMEX Petroºani, la director Avon Asia-Pacific

U

Romulus Sîrbu a locuit în Petroºani, pe strada Aleea Poporului, apoi în zona URUMPului, ºi este fiul prof.univ.dr.ing.

Septimiu I. Sîrbu, cel care a fost ºef al Catedrei de Preparare Cãrbune, actual conducãtor de doctorat specializarea Mine, Petrol, Gaze, de la Universitatea Petroºani.

Educaþia ºi firea lui Romi S. au contribuit substanþial la atitudinea sa echilibratã, încât copil fiind pãrea timid, alþii spun cã era uºor introvertit, dar foarte calculat în a acþiona încã de atunci.

Ca elev de ºcoalã generalã, din clasa a Va, a fãcut parte din prima serie de elevi care a învãþat în noul sediu al ªcolii generale nr. 1 din Petroºani, proaspãt inauguratã în acel an. Profesori ºi

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 august 2015

foºti colegi spun cã repectiva clasã era una a copiilor deºtepþi, invidiatã de restul claselor paralele ºi nu numai. ”Am fost colegi din clasa a V-a pânã în clasa a VIII-a, cu Romi, cum îi spunem noi, cu Gabi Vasilescu, cu Alin Isac, cu Popescu etc., practic o clasã bunã, cum spun profesorii.

Isac ºi Vasilescu erau vârfurile, numai de nota 10, iar Romi Sîrbu era,

cum se spune ”motorul” lor pentru cã le sufla în ceafã, practice era o adevãratã concurenþã.

Romi era ºi un bun sportiv, pe când ceilalþi doi erau ceva mai… greoi la sport. Din clasa noastrã au fost opt olimpici la matematicã,

dar ºi la alte discipline.

Am fost o clasã frumoasã… Din clasa a IX-a ne-am împrãºtiat pe la licee, iar Romi Sîrbu a continuat Liceul Industrial la o clasã care, spuneau profesorii, a fost una de elitã.

Am pãstrat prietenia, legãtura cu el” – povesteste ing.

Septimius Cristian Sîrbu, fost coleg ºi tiz al directorului Avon Asia-Pacific.

Romulus Sîrbu a devenit apoi student al Universitãþii Petroºani ºi

a absolvit ca ºef de promoþie – primul din cei 900 de studenþi -, ca inginer procesare a mineralelor ºi protecþia mediului. Dupã specializare, împreunã cu alþi colegi de acelaºi calibru, a intrat în colectivul specialiºtilor de la INSEMEX Petroºani, singurul institut de gen din þarã, unde s-a ocupat, printre altele, de studii pentru îmbunãtãþirea calitãþii mediului în zonele miniere. Dupã patru ani ºi jumãtate, inginedrul de gradul I al INSEMEX, brusc, a renunþat la tot ce-i putea oferi acest domeniu de cercetare ºi înaltã pregãtire. ”Nu am înþeles niciodatã de ce, aºa deodatã, a renunþat ºi a apucat calea aceasta, care, pe acea vreme, nu pãrea sigurã ºi pentru noi, românii, nici credibilã pentru o asemenea evoluþie. Gestul lui a surprins. Sã o rupi cu cercetarea, ingineria pentru care atâta te-ai pregãtit este surprinzãtor pentru oricine. Dar cum de copil Romi nu acþiona fãrã a trage întâi aer în piept, pânã nu-ºi calcula totul, plus

Mai adaugã la palmares ºi funcþia de director executiv al Life Care. Într-o competiþie durã, sã cucereºti pieþe, iar rezultatele sã fie de sute ºi sute de milioane de dolari, Romulus Sîrbu este considerat un talent rar.

ambiþia ºi firea sa, este explicabil pentru succesul lui” – a precizat fostul coleg Septimius Sîrbu.

Tânãrul director din cadrul Companiei americane Avon Beauty Products a început cu vânzãri directe, dupã care a ajuns sã conducã echipa din judeþul Hunedoara.

A primit toate recunoaºterile posibile în vânzãri pentru acest nivel ºi locul 1 în Clasamentul Managerilor de vânzãri ºi locul 1 în Circle Of Excellence. Apoi a ajuns sã conducã jumãtate din activitatea din România, a creat strate-

gii pentru creºterea vânzãrilor ºi numãrul de personal , s-a ocupat inclusiv de recrutarea ºi pregãtirea personalului.

A ieºit din graniþele româneºti ºi a devenit director vânzãri pentru Moldova, apoi pentru zonele Serbia ºi Muntenegru dezoltând ultetior piaþa Avon în þãrile baltice ºi Finlanda.

E bine de ºtiut pentru rãu voitori cã Valea Jiului nu înseamnã numai mineriade, ci sute de oameni de valoare care au ”cucerit” lumea. Doar de la Universitatea Petroºani sunt peste 500, fãrã sã socotim ºi pe cei din alte specializãri, sau specializaþi de marile companii în care sunt apreciaþi pentru talent ºi inteligenþã.

Ileana FIRÞULESCU

Minerii din Lupeni, faþã în faþã cu Ceauºescu în 1977

M

inerii din cartierul ªtefan au fost cei care în anul 1977 s-au revoltat împotriva condiþiilor de lucru dificile. Greva propriuzisã a început la Mina Lupeni pe 1 august 1977 ºi a fost încheiatã pe 3 august 1977. În primele momente, unii mineri au propus ca o delegaþie de-a lor sã plece la Bucureºti, dar s-a renunþat la aceastã idee, poate ºi datoritã faptului, cã trenurile erau oprite.

Unii ºefi de sectoare au încercat sã împiedice organizarea greviºtilor, dar minerii au reacþionat prompt, câteodatã dur. Greviºtii

au luat legãtura cu alte mine din Valea Jiului

(pe vremea aceea erau 10 mine în Valea Jiului ºi cu populaþia oraºelor pentru a strânge cât mai mulþi simpatizanþi, ºi s-au adunat pânã la urmã în curtea Minei Lupeni, unde þineau discursuri revendicative.

”În toþi anii acestia, mi-am fãcut o viziune asupra succesului. Mi s-a spus cã am carismã ºi pot sã-i fac pe oameni sã mã urmeze” - spune modest Romulus Sîrbu. În 16 ani, timp în care a ars fiecare etapã cãtre succes, Romulus Sârbu ajungând în funcþii de conducere în mai multe þãri din lume, ºi de anul trecut se ocupã, din poziþia de director, ºi de India.

Activitatea sa este recunoscutã ca fiind de top la nivel mondial.

Cifrele provenite din surse diferite referitoare la numãrul participanþilor variazã între 10.000 ºi 40.000 (chiar 90.000).

Cei care susþin cifrele mai scãzute greºesc, întrucât se bazeazã numai pe numãrul de angajaþi, ºi nu iau în considerare membrii de familie ºi

alte persoane din afarã care s-au alãturat greviºtilor (din simpatie sau numai din curiozitate).

La Lupeni, Ceauºescu era aºteptat de o mulþime de mineri. Colonia ªtefan din localitate era ocupatã de oameni, potrivit diferitelor estimãri, în jur de 35.000 de mineri participând la 3 august la întâlnirea cu ºeful statului. Oamenii l-au primit pe Ceauºescu care cu huiduieli, care cu aplauze. Colonia ªtefan este una din cele mai vechi colonii de locuinþe minereºti din Valea Jiului.

Monika BACIU

Bambini - voluntari în vizitã la Pollicino

D

ezvoltare prin jocuri.

Zece voluntari de la Milano s-au aflat timp de douã sãptãmâni la Casa Pollicino unde au prestat diferite activitãþi de animaþie. Fie cã au fost de ordin motric sau static toate acestea au avut rolul de a-i angrena pe copii.

“Anul acesta este un an plin. Vacanþa este plinã de activitãþi de care s-au bucurat copiii pentru prima datã. Am avut plãcerea sã îi avem ca oaspeþi pe BIR România, Bambini în România, este o asociaþie italianã specializatã pe animaþia copiilor. Anul acesta am avut un grup de 10 animatoare care au avut activitãþi premium pentru cã au fost activitãþi pe care copiii le-au primit cu o plãcere deosebitã. Am fost extrem de plãcut surprinºi de comportamentul ºi de respectful acordat de aceºti volun-

tari care au adus cu ei o formã nouã de abordare a voluntariatului prin animaþie, prin organizare de activitãþi libere. Au cuprins de la distracþie de ordin motricã pânã la cea creativã, absolute tot. copiii au învãþat sã construiascã anumite lucruri, au învãþat sã înþeleagã ce înseamnã o echipã ºi susþinerea ei, ce înseamnã activitate de grup, activitate individualã cu rezonata în grup”, a declarat Florentina Presecan, director Casa Pollicino Petroºani Tinerii voluntari ne spun ce activitãþi le-au pregãtit copiilor ºi cum au rãspuns aceºtia.

“Suntem un grup care facem parte din

Maratonul Retezat a fost un real succes

asociaþia BIR România, este o asociaþie axatã pe voluntariatul de animaþie, suntem un grup de 10 voluntari care am venit la Petroºani, la Casa Pollicino, ne-am axat pe activitãþi de ordin motric, de asemenea ºi pe activitãþi de ordin static. Am gãsit copii care aveau multã energie ºi am reuºit împreunã sã avem activitãþi multiple”, spune Margherita Pisoni, voluntar.

“Am gãsit copii extrem de pozitivi ºi cu dorinþã de a participa la activitãþile iniþiate ºi am început cu activitãþi uºoare, stimulative care sã stimuleze ºi sã fim siguri de participarea ºi dezvoltarea copilului, ne-am axat pe activitãþi

u mai puþin de 200 de N concurenþi au luat startul în Maratonul Retezat, un

concurs de alergare pe munte care se desfãºoarã pe trei secþiuni: maraton, semimaraton ºi cros ºi o diferenþã de nivel de 3.000 de metri.

Plecarea s-a fãcut din staþiunea Râuºor, iar sportivii de la proba de maraton au strãbãtut un traseu de 44,2 kilometri ce include vârfurile Retezat ºi Bucura, ªaua Bucurei, vârfurile Peleaga ºi Pãpuºa. Finsh-ul cursei a fost tot la Râuºor iar probele

de ordin motric ºi static. Suntem siguri cã activitãþile noastre au ajutat la dezvoltarea copiilor cu care noi am interacþionat, iar surpriza noastrã a fost mult mai mare cu cât am constatat cã la activitãþile de dupã-masã de tip creativ copiii au fost extrem de implicaþi ºi de participativi”, spune Maddalena Luzidiana, voluntar.

Asociaþia Bambini în România a luat naºtere în urmã cu 16 ani, când preotul Don Gino Rigoldi a pus bazele ei cu scopul de a-i ajuta pe copiii cu probleme.

“Asociaþia noastrã s-a nãscut cu 16 ani în urmã în Italia, este creatã de un preot, iar scopul nostru este acela de a ne deplasa în diverse servicii de ordin social care se ocupã de copii ºi scopul principal este de a aduce prin prezenþa noastrã ºi prin activitãþile pe care le desfãºurãm un pic de bucurie copiilor”, a mai spus Margherita.

Monika BACIU

de semimaraton ºi cros s-au desfãºurat pe distanþe de 21 km, respectiv 14 km. „Traseul este foarte dificil. Concurenþii pleacã de la o altitudine de 1.200 m ºi urcã pânã la 2.500 m. Practic, se aleargã pe o diferenþã de nivel de 3.000 de metri.

Sportivii trebuie sã fie atenþi pe tot parcursul traseului”, a declarat ºeful Serviciului Public Judeþean Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean. Concursul a fost asigurat de o echipã formatã din 22 de salvamontiºti, gata sã intervinã în cazul unor incidente.

Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

P

atru români conduc operaþiunile Avon Beauty Products de pe câteva zeci de pieþe de la nivel mondial, printre care India ºi Turcia, douã dintre cele mai populate þãri din lume. Ei au pe mânã o afacere de peste 2 miliarde de dolari anual, conform revistelor de specialitate. nul dintre aceºtia, despre care Bloomberg vorbeºte în termini laudativi, este petroºãneanul Romulus Sîrbu, care la 44 de ani, este director regional de vânzãri al producãtorului american pentru cosmetice Company Overview of Avon Beauty Products pe zona Asia-Pacific. Romi, cum îi spun prietenii, contribuie cu peste 700 de milioane de dolari la businessul total al Companiei Avon.

Alãturi de el, la vârful conducerii Avon se mai alflã aþi trei români.

De la inginer gradul I al INSEMEX Petroºani, la director Avon Asia-Pacific

U

Romulus Sîrbu a locuit în Petroºani, pe strada Aleea Poporului, apoi în zona URUMPului, ºi este fiul prof.univ.dr.ing.

Septimiu I. Sîrbu, cel care a fost ºef al Catedrei de Preparare Cãrbune, actual conducãtor de doctorat specializarea Mine, Petrol, Gaze, de la Universitatea Petroºani.

Educaþia ºi firea lui Romi S. au contribuit substanþial la atitudinea sa echilibratã, încât copil fiind pãrea timid, alþii spun cã era uºor introvertit, dar foarte calculat în a acþiona încã de atunci.

Ca elev de ºcoalã generalã, din clasa a Va, a fãcut parte din prima serie de elevi care a învãþat în noul sediu al ªcolii generale nr. 1 din Petroºani, proaspãt inauguratã în acel an. Profesori ºi

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 august 2015

foºti colegi spun cã repectiva clasã era una a copiilor deºtepþi, invidiatã de restul claselor paralele ºi nu numai. ”Am fost colegi din clasa a V-a pânã în clasa a VIII-a, cu Romi, cum îi spunem noi, cu Gabi Vasilescu, cu Alin Isac, cu Popescu etc., practic o clasã bunã, cum spun profesorii.

Isac ºi Vasilescu erau vârfurile, numai de nota 10, iar Romi Sîrbu era,

cum se spune ”motorul” lor pentru cã le sufla în ceafã, practice era o adevãratã concurenþã.

Romi era ºi un bun sportiv, pe când ceilalþi doi erau ceva mai… greoi la sport. Din clasa noastrã au fost opt olimpici la matematicã,

dar ºi la alte discipline.

Am fost o clasã frumoasã… Din clasa a IX-a ne-am împrãºtiat pe la licee, iar Romi Sîrbu a continuat Liceul Industrial la o clasã care, spuneau profesorii, a fost una de elitã.

Am pãstrat prietenia, legãtura cu el” – povesteste ing.

Septimius Cristian Sîrbu, fost coleg ºi tiz al directorului Avon Asia-Pacific.

Romulus Sîrbu a devenit apoi student al Universitãþii Petroºani ºi

a absolvit ca ºef de promoþie – primul din cei 900 de studenþi -, ca inginer procesare a mineralelor ºi protecþia mediului. Dupã specializare, împreunã cu alþi colegi de acelaºi calibru, a intrat în colectivul specialiºtilor de la INSEMEX Petroºani, singurul institut de gen din þarã, unde s-a ocupat, printre altele, de studii pentru îmbunãtãþirea calitãþii mediului în zonele miniere. Dupã patru ani ºi jumãtate, inginedrul de gradul I al INSEMEX, brusc, a renunþat la tot ce-i putea oferi acest domeniu de cercetare ºi înaltã pregãtire. ”Nu am înþeles niciodatã de ce, aºa deodatã, a renunþat ºi a apucat calea aceasta, care, pe acea vreme, nu pãrea sigurã ºi pentru noi, românii, nici credibilã pentru o asemenea evoluþie. Gestul lui a surprins. Sã o rupi cu cercetarea, ingineria pentru care atâta te-ai pregãtit este surprinzãtor pentru oricine. Dar cum de copil Romi nu acþiona fãrã a trage întâi aer în piept, pânã nu-ºi calcula totul, plus

Mai adaugã la palmares ºi funcþia de director executiv al Life Care. Într-o competiþie durã, sã cucereºti pieþe, iar rezultatele sã fie de sute ºi sute de milioane de dolari, Romulus Sîrbu este considerat un talent rar.

ambiþia ºi firea sa, este explicabil pentru succesul lui” – a precizat fostul coleg Septimius Sîrbu.

Tânãrul director din cadrul Companiei americane Avon Beauty Products a început cu vânzãri directe, dupã care a ajuns sã conducã echipa din judeþul Hunedoara.

A primit toate recunoaºterile posibile în vânzãri pentru acest nivel ºi locul 1 în Clasamentul Managerilor de vânzãri ºi locul 1 în Circle Of Excellence. Apoi a ajuns sã conducã jumãtate din activitatea din România, a creat strate-

gii pentru creºterea vânzãrilor ºi numãrul de personal , s-a ocupat inclusiv de recrutarea ºi pregãtirea personalului.

A ieºit din graniþele româneºti ºi a devenit director vânzãri pentru Moldova, apoi pentru zonele Serbia ºi Muntenegru dezoltând ultetior piaþa Avon în þãrile baltice ºi Finlanda.

E bine de ºtiut pentru rãu voitori cã Valea Jiului nu înseamnã numai mineriade, ci sute de oameni de valoare care au ”cucerit” lumea. Doar de la Universitatea Petroºani sunt peste 500, fãrã sã socotim ºi pe cei din alte specializãri, sau specializaþi de marile companii în care sunt apreciaþi pentru talent ºi inteligenþã.

Ileana FIRÞULESCU

Minerii din Lupeni, faþã în faþã cu Ceauºescu în 1977

M

inerii din cartierul ªtefan au fost cei care în anul 1977 s-au revoltat împotriva condiþiilor de lucru dificile. Greva propriuzisã a început la Mina Lupeni pe 1 august 1977 ºi a fost încheiatã pe 3 august 1977. În primele momente, unii mineri au propus ca o delegaþie de-a lor sã plece la Bucureºti, dar s-a renunþat la aceastã idee, poate ºi datoritã faptului, cã trenurile erau oprite.

Unii ºefi de sectoare au încercat sã împiedice organizarea greviºtilor, dar minerii au reacþionat prompt, câteodatã dur. Greviºtii

au luat legãtura cu alte mine din Valea Jiului

(pe vremea aceea erau 10 mine în Valea Jiului ºi cu populaþia oraºelor pentru a strânge cât mai mulþi simpatizanþi, ºi s-au adunat pânã la urmã în curtea Minei Lupeni, unde þineau discursuri revendicative.

”În toþi anii acestia, mi-am fãcut o viziune asupra succesului. Mi s-a spus cã am carismã ºi pot sã-i fac pe oameni sã mã urmeze” - spune modest Romulus Sîrbu. În 16 ani, timp în care a ars fiecare etapã cãtre succes, Romulus Sârbu ajungând în funcþii de conducere în mai multe þãri din lume, ºi de anul trecut se ocupã, din poziþia de director, ºi de India.

Activitatea sa este recunoscutã ca fiind de top la nivel mondial.

Cifrele provenite din surse diferite referitoare la numãrul participanþilor variazã între 10.000 ºi 40.000 (chiar 90.000).

Cei care susþin cifrele mai scãzute greºesc, întrucât se bazeazã numai pe numãrul de angajaþi, ºi nu iau în considerare membrii de familie ºi

alte persoane din afarã care s-au alãturat greviºtilor (din simpatie sau numai din curiozitate).

La Lupeni, Ceauºescu era aºteptat de o mulþime de mineri. Colonia ªtefan din localitate era ocupatã de oameni, potrivit diferitelor estimãri, în jur de 35.000 de mineri participând la 3 august la întâlnirea cu ºeful statului. Oamenii l-au primit pe Ceauºescu care cu huiduieli, care cu aplauze. Colonia ªtefan este una din cele mai vechi colonii de locuinþe minereºti din Valea Jiului.

Monika BACIU

Bambini - voluntari în vizitã la Pollicino

D

ezvoltare prin jocuri.

Zece voluntari de la Milano s-au aflat timp de douã sãptãmâni la Casa Pollicino unde au prestat diferite activitãþi de animaþie. Fie cã au fost de ordin motric sau static toate acestea au avut rolul de a-i angrena pe copii.

“Anul acesta este un an plin. Vacanþa este plinã de activitãþi de care s-au bucurat copiii pentru prima datã. Am avut plãcerea sã îi avem ca oaspeþi pe BIR România, Bambini în România, este o asociaþie italianã specializatã pe animaþia copiilor. Anul acesta am avut un grup de 10 animatoare care au avut activitãþi premium pentru cã au fost activitãþi pe care copiii le-au primit cu o plãcere deosebitã. Am fost extrem de plãcut surprinºi de comportamentul ºi de respectful acordat de aceºti volun-

tari care au adus cu ei o formã nouã de abordare a voluntariatului prin animaþie, prin organizare de activitãþi libere. Au cuprins de la distracþie de ordin motricã pânã la cea creativã, absolute tot. copiii au învãþat sã construiascã anumite lucruri, au învãþat sã înþeleagã ce înseamnã o echipã ºi susþinerea ei, ce înseamnã activitate de grup, activitate individualã cu rezonata în grup”, a declarat Florentina Presecan, director Casa Pollicino Petroºani Tinerii voluntari ne spun ce activitãþi le-au pregãtit copiilor ºi cum au rãspuns aceºtia.

“Suntem un grup care facem parte din

Maratonul Retezat a fost un real succes

asociaþia BIR România, este o asociaþie axatã pe voluntariatul de animaþie, suntem un grup de 10 voluntari care am venit la Petroºani, la Casa Pollicino, ne-am axat pe activitãþi de ordin motric, de asemenea ºi pe activitãþi de ordin static. Am gãsit copii care aveau multã energie ºi am reuºit împreunã sã avem activitãþi multiple”, spune Margherita Pisoni, voluntar.

“Am gãsit copii extrem de pozitivi ºi cu dorinþã de a participa la activitãþile iniþiate ºi am început cu activitãþi uºoare, stimulative care sã stimuleze ºi sã fim siguri de participarea ºi dezvoltarea copilului, ne-am axat pe activitãþi

u mai puþin de 200 de N concurenþi au luat startul în Maratonul Retezat, un

concurs de alergare pe munte care se desfãºoarã pe trei secþiuni: maraton, semimaraton ºi cros ºi o diferenþã de nivel de 3.000 de metri.

Plecarea s-a fãcut din staþiunea Râuºor, iar sportivii de la proba de maraton au strãbãtut un traseu de 44,2 kilometri ce include vârfurile Retezat ºi Bucura, ªaua Bucurei, vârfurile Peleaga ºi Pãpuºa. Finsh-ul cursei a fost tot la Râuºor iar probele

de ordin motric ºi static. Suntem siguri cã activitãþile noastre au ajutat la dezvoltarea copiilor cu care noi am interacþionat, iar surpriza noastrã a fost mult mai mare cu cât am constatat cã la activitãþile de dupã-masã de tip creativ copiii au fost extrem de implicaþi ºi de participativi”, spune Maddalena Luzidiana, voluntar.

Asociaþia Bambini în România a luat naºtere în urmã cu 16 ani, când preotul Don Gino Rigoldi a pus bazele ei cu scopul de a-i ajuta pe copiii cu probleme.

“Asociaþia noastrã s-a nãscut cu 16 ani în urmã în Italia, este creatã de un preot, iar scopul nostru este acela de a ne deplasa în diverse servicii de ordin social care se ocupã de copii ºi scopul principal este de a aduce prin prezenþa noastrã ºi prin activitãþile pe care le desfãºurãm un pic de bucurie copiilor”, a mai spus Margherita.

Monika BACIU

de semimaraton ºi cros s-au desfãºurat pe distanþe de 21 km, respectiv 14 km. „Traseul este foarte dificil. Concurenþii pleacã de la o altitudine de 1.200 m ºi urcã pânã la 2.500 m. Practic, se aleargã pe o diferenþã de nivel de 3.000 de metri.

Sportivii trebuie sã fie atenþi pe tot parcursul traseului”, a declarat ºeful Serviciului Public Judeþean Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean. Concursul a fost asigurat de o echipã formatã din 22 de salvamontiºti, gata sã intervinã în cazul unor incidente.

Maximilian GÂNJU

6 Administratie

Lupenenii sãrbãtoresc Ziua Minerului

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 august 2015

C

oroane de flori de ziua Minerului. În data de ºase august, Valea Jiului se aflã în sãrbãtoare. În aceastã zi se sãrbãtoreºte ziua minerului, zi care peste câþiva ani va reprezenta o comemorare având în vedere situaþia mineritului. Autoritãþile locale din Valea Jiului vor marca aceastã zi. Astfel, la Lupeni s-a alocat suma de 1000 de lei.

“Am votat pentru alocarea sumei de 1000 lei cu ocazia Zilei Minerului , 6 august. Depuneri de coroane de flori la EM Lupeni- Uzinã ºi Monument”, spun reprezentanþii administraþiei locale

de la Lupeni.

Banii alocaþi vor fi utilizaþi pentru a achiziþiona coroane de flori ce vor di depuse la cimitirele din localitate.

“Având în vedere intenþia de a organiza ziua minerului în municipiul Lupeni pentru omagierea ºi comemorarea a 86 de ani de la greva

Rectificare bugetarã pe minus

Arieratele Primãriei Lupeni au scãzut cu peste un milion de lei

minerilor din 5-6 august 1929 de la minele din Lupeni precum ºi a 38 de ani de la greva din 1977 propun consiliului local al municipiului Lupeni alocarea a 1000 de lei din bugetul local.

Propunerea de omagiere ºi comemorare presupune depunerea de coroane de flori în memoria minerilor cãzuþi în timpul celor douã greve. Suma alocatã presupune acoperirea cheltuielilor cu coroane de flori”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre al consiliului local Lupeni.

Greva minerilor din Valea Jiului care a avut loc între 1 ºi 3 august 1977, a fost una dintre miºcãrile de

B

ugetul local al municipiului Lupeni a fost rectificat. Bugetul local al administraþiei locale de la Lupeni pare a nu intra pe un trend ascendent.

Consilierii locali au aprobat rectificarea bugetarã, care este însã una negativã. În urma rectificãrii bugetul local anual va fi în sumã de 49.288,35 mii lei la venituri ºi 50.649,14 mii lei la cheltuieli.

“Având în vedere necesitatea validãrii dispoziþiei viceprimarului municipiului Lupeni privind rectificarea bugetului local pe anul 2015 ca urmare a încasãrii în contul de venituri “prefinanþare” a sumei de 30,75 mii lei pentru proiectul cu finanþare externã stop abandonului ºcolar în conformitate cu prevederile articolului 82 din Legea 2732006 privind finanþele publice locale în care se specificã “cu sumele aprobate prin hotãrârea Guvernul din fondurile de rezervã bugetarã ºi de intervenþie la dispoziþia Guvernului precum ºi cu alte sume alocate de la bugetul de stat

sau retrase prin acte normative se majoreazã respectiv se diminueazã bugetele locale prin dispoziþia autoritãþii executive potrivit legii urmând ca la prima ºedinþã a autoritãþilor deliberative sã se valifeze modificãrile respective. Þinând cont de prevederile legii 273/2006 privind finanþele publice locale cu modificãrile ºi completãrile ulterioare care stipuleazã cã pe parcursul exerciþiului bugetar autoritãþile deliberative pot aproba rectificarea bugetelor locale ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite, supun aprobãrii consiliului local al municipiului Lupeni rectificãrile bugetare dispuse ºi adoptarea proiectului de hotãrâre în forma prezentatã”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre.

Conform datelor Ministeurlui de Finanþe, arieratele municipiului Lupeni au scãzut. Unitatea administrative teritorialã de la Lupeni figureazã la data de 30 iunie cu arierate în valoare de 7,74 de milioane de lei.

Monika BACIU

protest cele mai ample din perioada comunistã.

Valea Jiului este o zonã minierã importantã a României, cu un numãr mare de muncitori. Greva cea mai mare care a precedat-o pe cea din 1977 a fost Greva minerilor din Lupeni din 1929. Minerii din Valea Jiului lucrau întotdeauna în condiþii foarte grele. Chiar ºi cu folosirea tehnologiei celei mai moderne ceea ce nu era cazul în minele României socialiste din anii 1970 - lucrul în minele de cãrbune era greu ºi periculos.

Accidentele de minã

Se cautã transportator la Lupeni

T

ransport local pentru lupeneni. În cadrul ºedinþei de consiliu local din aceastã lunã, consilierii locali au aprobat concesionarea transportului public local. În urma ºedinþei s-a decis ca pentru un bilet cãlãtorii sã plãteascã suma de 1,5 lei.

“S-a aprobat concesionarea transportului public local. S-a hotãrât tariful de 1,5 lei/persoanã .

Orele de transport 7-22, cu plecare de la ora 7.00, din zona Tusu ºi Peco (intrarea în Lupeni dinspre Vulcan). Staþiile sunt: Lupeni Centru, Spital, Zona Lidl, Piaþa

erau destul de dese.

De exemplu, pe 2 noiembrie 1972, în urma unei explozii au murit 43 de oameni la Mina Uricani.

Anul 1977 a fost un an greu pentru economia României.

Urmãrile crizei energetice mondiale începutã în 1973-74 încã erau resimþite pe deplin, iar cutremurul din 4 martie 1977 a îngreunat ºi mai mult situaþia. În pofida acestor greutãþi, Ceauºescu nu a acceptat reducerea cifrelor de plan ºi insista ca toþi indicatorii stabiliþi anterior sã fie îndepliniþi.

Monika BACIU

Cina, Vâscoza, Bãrbãteni 1, Bãrbãteni 2 ºi retur. Frecvenþa în traseu 5 minute între orele 7.0015.00 ºi 10 minute între orele 15.00-22.00”, spun reprezentanþii administraþiei locale de la Lupeni.

Transportatorilor li se va percepe ºi o redevenþã anualã pe care trebuie sã o plãteascã pentru fiecare autovehicul. Astfel, taxa solicitatã de municipalitate este de 50 de euro pe an, bani care vor intra în conturile administraþiei locale.

Gestiunea serviciului de transport public local de cãlãtori în municipiul Lupeni va fi delegatã unui operator autorizat ºi selectat ca urmare a procedurii de delegare prin licitaþie publicã deschisã.

Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 august 2015

Deputatul Cristian Resmeriþã promite investiþii în Cartierul ªtefan

T

rãiesc în secolul XXI, dar în condiþii de lumea a treia. Este vorba de majoritatea locuitorilor din Cartierul ªtefan din municipiul Lupeni care îºi duc veacul de pe o zi pe alta.

Aici, ca în majoritatea zonelor din Valea Jiului, fiecare se descurcã cum poate. Tinerii sunt cei mai afectaþi. Aceºtia nu au nici locuri de muncã, dar nici viitor.

“Cartierul ªtefan este unul din cele mai vechi din municipiul Lupeni, cetãþenii de aici se confruntã cu o serie de probleme legate de reþeaua de apã ºi canalizare, dar ºi de infrastructurã drumului care duce în cartier. La biroul meu parlamentar am

primit numeroase solicitãri din partea cetãþenilor din Cartierul ªtefan, prin care am fost sesizat cu privire la problemele cu care se confruntã legate în principal de reþeaua de apã ºi canalizare, dar ºi de drumul care duce în cartier, drum care are o singurã bandã de mers, circulaþia aici derulându-se cu mare dificultate. Astfel cã mã voi implica personal în

soluþionarea acestor probleme, folosindu-mã de toate pârghiile legale de care dispun”, a declarat Cristian Resmeriþã, deputat PSD. Investiþii pentru locuitorii din cartierul ªtefan al municipiului Lupeni. Cartierul ªtefan din municipiul Lupeni pare a fi captive într-o altã erã. Locuitorii de aici se confruntã cu nenumãrate probleme, cele mai stringente fiind cele de ordin social.

Drumul este foarte greu circulabil atât pentru pietoni cât ºi pentru maºini. Promisiuni existã, iar deputatul Cristian Resmeriþã spune cã a fãcut demersurile la municipalitate pentru a reabilita calea de acces ºi a discutat cu cei de la ApaServ Valea Jiului pentru introducerea canalizãrii.

“Am discutat cu domnul director de la APA SERV SÃ, societate cu care avem o bunã colaborare la nivelul biroului meu parlamentar, ºi care deruleazã în prezent un amplu program de reabilitare ºi modernizare a reþelelor de apã ºi canalizare. I-am adus din nou în atenþie situaþia deosebitã cu care se vã oferã zilnic, prin magazinul confruntã cetãþenii de aici datoritã lipsei canalizãrii, iar alimentar Nr 16, Piaþa Centralã acesta m-a asigurat cã introCELE MAI IEFTINE ducerea canalizãrii ºi reabili-

Un million de lei pentru Contoare inteligente pentru modernizarea unui drum, la Vulcan energia electricã

S

F

“O hotãrâre permite urgentarea procedurilor în vederea finanþãrii cu 1.000.000 lei de la Consiliul Judeþean Hunedoara, pentru obiectivul de investiþie „Reabilitare strada Cãprioara – municipiul Vulcan”. Este vorba despre strada care asigurã accesul la groapa de gunoi al cãrei grad de utilizare va creºte în perioada imediat urmãtoare, prin creºterea numãrului de maºini care vor aduce deºeurile în aceastã groapã, care aºa cum s-a precizat ºi anterior, rãmâne deocamdatã singu-

Astfel, aceºtia au început montarea unor contoare de citire a consumului de la distanþã. În Valea Jiului deja au fost montate o serie de contoare inteligente de cãtre operatorul de apã ºi canal, iar în acest fel intervenþia neautorizatã la reþea a consumatorului este imediat depistatã. În plus, angajaþii Apa Serv Valea Jiului nu mai sunt nevoiþi sã intre pe proprietatea consumatorului pentru a vedea consumul.

Contoare inteligente pentru citirea consumului vor fi instalate ºi la Deva, în acest caz pentru energia electricã.

Furnizorul de energie electricã a anunþat cã 2.800 de noi contoare sunt programate a fi înlocuite în Deva, iar consumatorii scapã de regulizare ºi de consumul estimat.

Aceste aparate permit Enel sã gestioneze de la distanþã operaþiuni precum conectarea sau reconectarea la reþea a consumatorilor iar principalul beneficiu este cã, la fiecare client, consumul de energie va fi facturat la zi. „Instalarea la scarã largã a contorului digital este programatã sã înceapã în 2016, în funcþie de aprobarea proiectului de cãtre ANRE, ºi va acoperi, treptat, în urmãtorii ani, întreaga bazã de 2,7 milioane de clienþi ai Enel Distribuþie din România”, potrivit furnizorului intalian.

Maximilian GÂNJU

trada Cãprioara din municipiul Vulcan va fi reabilitatã. O sumã importantã de bani a fost alocatã pentru aceastã investiþie. Un milion de lei a alocat Consiliul Judeþean Hunedoara pentru acest drum.

ra groapã de gunoi zonalã”, spun reprezentanþii administraþiei locale de la Vulcan.

Aceastã lucrare este finanþatã de Consiliul Judeþean în perioada imediat urmãtoare ca prioritate, în condiþiile în care groapa de gunoi din Vulcan rãmâne singura utilizabilã la nivel zonal, pânã la finalizarea gropii ecologice de la Simeria. “Pentru bugetul local aceastã perioadã este beneficã prin faptul cã mai multe localitãþi care utilizeazã groapa de gunoi a Vulcanului, vor plãti serviciile aferente cãtre comunitatea locala”, spun reprezentanþii administraþiei locale de la Vulcan.

Mai mult decat atat Primãria Vulcan a reuºit sã obþinã toate documentele privind regimul juridic al terenului, astfel cã anul viitor poate fi depus proiectul de finanþare pentru deponeul de la Vulcan, cu fonduri europene.

Monika BACIU

tarea reþelei de apã în Cartierul ªtefan va fi o prioritate.

De asemenea, împreunã cu autoritãþile locale vom face toate demersurile pentru ca în cel mai scurt timp sã lãrgim drumul de acces la douã benzi de circulaþie ºi sã consolidãm zidul de sprijin de pe marginea acestuia. ªi nu fac o promisiune, dar vom face tot ce ne stã în putinþã ca anul viitor, dupã ce vor fi finalizate lucrãrile la reþeaua de apã ºi canalizare, sã trecem la asfaltarea drumului, pentru cã nu ar fi normal sã asfaltãm ºi apoi sã facem sãpãturi pentru introducerea canalizãrii”, spune Cristian Resmeriþã, deputat PSD.

urnizorii de utilitãþi cautã sã reducã furturile ºi pierderile dar ºi sã-i scuteascã pe consumatori de facturi încãrcate prin regularizare.

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

SORTIMENTE DE CARNE DE PORC

- Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 august 2015

Henþ cu mâna

Privind înapoi cu mândrie Am ales pentru ziarul de azi un subiect cu oarecari conotaþii nostalgice ºi anume, acela legat de echipa Naþionalã a României.

O echipã care, evident,

uneºte orgolii ºi pasiuni risipite uneori aiurea pe la nevoiaºe echipe de club. Acum, dupã ce am aflat cu cine ne vom lupta pentru un loc la turneul final

mondial din Rusia, peste trei ani, ne vin în minte tot felul de momente legate de cele peste nouã decenii ale traseului echipei Naþionale.

O echipã în care de-a lungul vremii, au jucat ºi fotbaliºti de la Jiul Petroºani, epopeea

lor începând în 1926 cu Aurel Guga ºi încheindu-se cu Horaþiu Lasconi în 1988.

Aºadar, o poveste în care sunt cuprinºi zece jucãtori care au adunat 37 partide în tricoul tricolor, o poveste, din pãcate, opritã în urmã cu 27 de ani...

Guga, Costicã Marinescu, Crâsnic, Paraschiva, Libardi, Mulþescu ºi ceilalþi au fãcut parte din generaþii care au fãcut cinste numelui Jiul Petroºani.

Motiv pentru care chiar privim înapoi cu mândrie.

Fotbal. Echipa Naþionalã.

Cu cine ne vom lupta pentru primul loc!

N

-am cãzut în cea mai fericitã grupã pentru preliminariile Campionatului Mondial din Rusia 2018. Ne aºteaptã zece meciuri grele, începând cu toamna lui 2016, unde vreme de un an (septembrie 2016-octombrie 2017) ne vom lupta pentru primul loc, care duce direct la turneul final. Sau, în cel mai nefericit caz, un joc de baraj de pe locul 2... Analizaþi tabelul alãturat ºi cântãriþi ºansele. Sunt ele oare?

DE LA JIUL, LA NAÞIONALÃ Într-un interval de 95 de ani, Jiul Petroºani a dat jucãtori la toate nivelele echipei Naþionale – seniori, tineret, juniori – începând cu anul 1926.

Trebuie precizat cã, chiar dacã au existat unii jucãtori reprezentativi pentru Jiul, care au jucat la Naþionalã, ei au fãcut-o la momentul când nu erau componenþi ai echipei din Petroºani. E cazul jucãtorilor I. Kiss, Kilianovitz (jucau sub numele Jiul Lupeni), Farkas I, T. Bone, Dumitriu II, Pavlovici, I. Varga, Beppi, Szabados, Onuþan, M. Popa, ªumulanschi, Sedecaru, Dumitrache, Cavai, Pintilii ºi alþii.

Unii dintre ei au fost internaþionali ºi sub tricoul Jiului, dar ºi ai altor echipe, fiindu-le socotite în palmares doar meciurile sub steagul Jiului: Costicã Marinescu, Guga, Martinovici,Gigi Mulþescu, Ionel Augustin, D. Timofte, D. Militaru etc.

De aceea, analiza acestui capitol o vom face raportat numai la contribuþia acestor jucãtori ca ºi componenþi ai echipei Jiul Petroºani.

GUGA, DESCHIZÃTOR DE DRUM Aurel Guga avea 7 prezenþe la Naþionala României, când a venit la Jiul (C.A.M.P.) în 1926.

Jucase pânã atunci la Universitatea Cluj, debutând

PARASCHIVA, OLIMPICUL

la 8 iulie 1922, la primul meci din istorie al României, 2-1 la Belgrad cu Iugoslavia, el marcând golul victoriei din min. 61, fiind ºi cãpitanul reprezentativei!

Ultimul meci al lui Guga în Naþionala României a fost la Arad, în 1928, 4-2 cu Turcia, Guga reprezentând atunci Jiul Lupeni.

Tudor Paraschiva a debutat la Naþionalã ca jucãtor al Jiului (Flacãra) Petroºani, la meciul România-Cehoslovacia 4-1, pe 11 mai 1952, în faþa a 45.000 spectatori pe stadionul „Republicii”, debut cu gol în minutul 6! A participat cu echipa României la Jocurile Olimpice din Finlanda (1952), jucând în meciul Ungaria-România 2-1, în faþa unei super-celebre, cu Grosics, Bozsik, Hidegkuti, Ferenc Puskas sau Czibor. În semn de preþuire pentru talentul sãu, organizatorii din Finlanda au emis un timbru cu chipul sãu.

COSTICÃ MARINESCU, LONGEVIVUL Mijlocaºul Costicã Marinescu a venit la Jiul Petroºani de la Carmen Bucureºti când avea 24 de ani, în 1947. Jucase doar o partidã la Naþionala României în iunie 1947, într-un România-Iugoslavia 1-3. Dar adevãrata sa carierã de internaþional va fi la Jiul Petroºani, îmbrãcând tricoul Naþionalei de zece ori, încheindu-ºi cariera într-un joc AlbaniaRomânia 1-4 (23 oct. 1949).

A strãlucit în meciul România-Cehoslovacia 2-1 în septembrie 1948, fiind cu cele 10 meciuri la echipa Naþionalã, jucãtorul care a adunat cele mai multe partide sub tricoul Jiului.

GIGI MULÞESCU, ULTIMUL JOC, CU 80.000 SPECTATORI! Gigi Mulþescu juca la Jiul de trei ani, dar avea o experienþã de 14 jocuri la Naþionala de tineret, când a debutat în prima reprezentativã, la 25 sept. 1974 la Sofia, Bulgaria-România 0-0 într-o epocã în care Iordãnescu, Cornel Dinu, Balaci, Radu Nunweiller, Liþã Dumitru, Dobrin, Boloni sau Hajnal erau greii liniei mediane, e important cã un jiulist a prins ºase selecþii la Naþionalã. Ultima în 2 iulie 1976 la Teheran, în faþa a 80.000 spectatori, Iran România 2-2.

LASCONI, „ULTIMUL MOHICAN”

LIBARDI, DOUÃ GOLURI Petre Libardi a reuºit sã joace în echipa Naþionalã într-o perioadã în care era greu de ajuns acolo, printre vedetele de la Steaua sau Dinamo. A debutat în ianuarie 1967 la Montevideo, Uruguay-România 1-1 ºi a mai „prins” un egal, 0-0 în octombrie 1967 la Cracovia cu echipa Poloniei. Atunci a fost înlocuit în minutul 63 cu Dobrin.

Ultima apariþie a unui jucãtor de la Jiul a fost în anul 1988. Atunci, Horaþiu Lasconi a prins trei partide la rând, toate în deplasare: Polonia-România 2-2, Irlanda-România 2-0, R.D. Germanã-România 3-3, antrenor fiind Emeric Jenei.

A fost ultima participare a

unui jiulist într-un tablou înºirat pe 66 de ani (19261988), povestea pornind de la Guga ºi oprindu-se la Horaþiu Lasconi. Au mai fost prezenþele lui Damian Militaru în Naþionala „B” din 1993, apoi o serie de prezenþe la echipele de tineret (remarcabili Bãlãu, Scarlatache, Scutaru, Bicfalvi) ºi juniori (cu Henzel, Marincãu ºi Lasconi capi de listã).

Lista tuturor internaþionalilor jiuliºti – seniori, olimpici „B” – se încheie în anul 2009, cu prezenþa lui Vãdrariu într-un joc.

Paginã realizatã de Genu TUÞU