Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 929
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 26 August 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
„MAGNEÞII”
Paranghelie de 1,45 miliarde la Uricani
N
u mai puþin de 145 de mii de lei scoate din bugetul local primarul Buhãescu pentru spectacolul cu maneliºti celebri, pe care îl organizeazã la finele lunii.
Oraºul nu stã bine, singura unitate minierã care mai funcþioneazã e pe cale sã fie închisã ºi vândutã la fier vechi, dar Dãnuþ Buhãescu dã petrecere. ªi spune cã are ºi de ce. „Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la declararea fostei comune Uricani, ca oraº. ªi, într-adevãr, anul acesta mai avem ºi 180 de ani de atestare documentarã, 80 de ani de când s-a înfiinþat Parcul Naþional Retezat ºi o parte importantã din aceastã arie este pe teritoriul nostru administrativ”, a spus Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. ªi atunci, dacã are motive, de ce sã nu fie paranghelie. Cu Florin Salam ºi tot tacâmul, în centrul oraºului, iar finalul va fi apoteotic, cu focuri de
artificii. „În zona blocului 13, la intrarea de lângã pod, vineri va fi muzicã popularã, sâmbãtã rock pop ºi uºoarã ºi rock ºi duminicã, Daniela Gyorfi, în loc de Alex de la Orãºtie, dar Daniela Gyorfi vine cu o echipã de dansatoare, în încheiere va fi Florin Salam ºi, într-un final, jocuri de artificii. Sâmbãtã e Zdob ºi Zdup, avem Pact, o parte din vechiul Compact, care s-a rupt în douã, avem Heaven ºi muzicã popularã cu Ansamblul Transilvania”, a mai spus Buhãescu. Audienþa maximã se sperã cã va fi capul de afiº al spectacolului, nimeni altul decât Florin Salam, cel care s-a ºi postat pe un site de socializare, cu un mesaj în care îºi invitã fanii la Uricani. Una peste alta, dacã e motiv ºi aici sunt vreo 3, atunci de ce sã nu fie ºi petrecere? Cã poate aniversarea de 50 de ani ca oraº va fi printre ultimele ºi apoi primarul va cere, ca la Aninoasa, sã redevinã comunã, dupã închiderea ultimei mine. Diana MITRACHE
roiesc în jurul subunitãþilor CEH
L
ipsa pazei la subunitãþile Complexului Energetic Hunedoara îi încurajeazã pe hoþi. Situaþia chiar dacã este alarmantã nu a ajuns criticã, pentru cã mulþi „magneþi” au încã o sursã foarte bunã de venit din ciupercile care s-au fãcut din abundenþã. >>> PAGINA A 3-A
Asociaþii executate silit pentru apã
7
din 8 asociaþii de proprietari au fost acþionate în instaþã de furnizorul de apã din Valea Jiului. Aproape toate procesele au fost câºtigate, iar acum datornicii sunt executaþi silit. Apa Serv s-a îndreptat împotriva datornicilor care erau asociaþiile de proprietari ºi au constatat cã acestea au cheltuit degeaba banii prin instanþe ºi cã mai bine
se îndreptau împotriva datornicilor. Numai în centrul municipiului Petroºani sunt 3 asociaþii de proprietari ce au fost acþionate în instanþã pentru datoriile uriaºe acumulate. Situaþia este unicã, dupã ce unul dintre cei care conducea douã dintre aceste asociaþii a murit, iar acum Mircea Petroºca, cel care a rãmas ºef, s-a îndreptat ºi el în instanþã împotriva Apa Serv. Doar cã, deºi se pare cã a chel-
tuit cam 10.000 de lei, acum va avea popriri pe conturi. „Au fost promovate acþiuni împotriva a 7 asociaþii de proprietari. În 4 avem hotãrâri definitive, 3 sunt pe rol. Din cele 4 definitive, 3 au fost
puse în executare, urmînd ca ºi ultima sã fie pusã în executare. Mai este doar o acþiune pe care trebuie sã o promovãm, cea împotriva asociaþiei 2 A Hermes, care este pregãtitã pentru instanþã”, a spus Adriana Dãian, ºef Serviciul Juridic Apa Serv Valea Jiului. În aceste condiþii, o parte dintre încasãrile asociaþiilor de proprietari vor intra, prin intermediul executorului judiciar, din conturi, direct în trezoreria Apa Serv. „În prima fazã, s-au trimis
adrese cãtre toate unitãþile bancare, la Trezorerie, de cãtre executor, ca sã fie executate conturile asociaþiilor care au pierdut procesele cu noi. Unele le-am identificat ºi deja s-a înfiinþat porirea. Un al doilea pas este înºtiinþarea celor din asociaþii ca sã ne transmitã listele cu debitorii din cadrul asociaþiei, urmând sã trimitem înºtiinþãri ºi cãtre aceºtia, ca sã ne facã plãþile”, a mai spus ºefa Serviciului Juridic. Miliarde de lei vechi
sunt restanþe la plata termoficãrii, roi a apei potabile în toate asociaþiile care au pierdut procesele. Acum acestea vor plãti sumele restante ºi vor avea popriri pe conturi, pânã la recuperarea debitelor ºi, dacã vor reuºi sã identifice rãu-platncii, aceºtia vor fi executaþi silit, la rândul lor. În total, asociaþiile de proprietari au o datorie la apa potabilã de 2.677.259,17 lei, iar restul, pânã la 10.774.000 sunt datoriile populaþiei. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 August 2015
25 de milioane de platã, în douã luni I-a defriºat pãdurea ouã luni, milioane de lei. Ordonanþele femeie în vârstã de 64 de ani din D de platã împotriva Complexului O comuna Lelese a sesizat poliþia Energetic Hunedoara curg precum apa la din comunã cã în decurs de o lunã i-au robinet. Nu este zi în care vreo societate cu care CEH are contract sã nu depunã pe rolul instanþei cereri de platã, iar multe dintre acestea sunt admise.
Aºa se face cã în decursul a douã luni de zile, Tribunalul Hunedoara a admis zeci de cereri de platã care depãºesc ordinul milioanelor de lei. Astfel, doar în cursul lunilor iunie, iulie ºi august, Complexul Energetic Hunedoara a primit sentinþe nefavorabile în care trebuie sã achite creditorilor nu mai puþin de 25.019.630 de lei. Cea mai mare sumã ce o are de plãtit Complexul Energetic Hunedoara este cãtre Societatea Naþionalã a Huilei, aceasta fiind de 15.044.734,31 lei. “Admite cererea de ordonanþã de platã formulatã de cãtre creditoarea Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului, împotriva debitoarei
dispãrut mai mulþi arbori din pãdurea proprietate personalã, situatã în extravilanul satului Lelese.
Complexul Energetic Hunedoara SA ºi în consecinþã: Ordonã debitoarei sã plãtescã creditoarei suma de 15.044.734,31 lei reprezentând contravaloare facturi fiscale în termen de 30 de zile de la data comunicãrii prezentei ordonanþe. Obligã debitoarea sã plãtescã creditoarei suma de 200 lei cheltuieli de judecatã”, se aratã în soluþia Tribunalului Hunedoara.
grupului Gerom Internaþional care are de recuperat doar de pe urma sentinþelor nu mai puþin de 1,3 milioane de lei. Cererile de platã din partea consorþiului Gerom nu se opresc aici, astfel cã existã toate ºansele ca firma sã îºi mai recupereze din datorii.
S
B
ute de mii de lei la Gerom
Complexul Energetic Hunedoara are de plãtit sume importante de bani ºi cãtre firma controlatã de fostul prefect Aurelian Seraficeanu. Tribunalul Hunedoara a dat câºtig de cauze în mai multe dosare
ani ºi la Coltescu
ªi Marin Coltescu are de recuperat sume importante de bani de la Complexul Energetic Hunedoara. Instanþa i-a dat câºtig de cauzã întrunul din dosare astfel cã societatea controlatã de consilierul judeþean
Ca urmare a sesizãrii poliþiºtii au declanºat o anchetã în urma cãreia au descoperit faptul cã, atât din pãdurea bãtrânei cât ºi din cea are de încasat învecinatã se “servea” 497.891,29 de lei. un bãrbat, administraZeci de firme din tor al unui gater. întrega þarã s-au “În data de îndreptat împotriva 19.08.2015, poliþiºtii Complexului Energetic Secþiei de Poliþie Hunedoara pentru a-ºi Ruralã Hunedoara ºi recupera banii. Sunt cei ai Postului de societãþi care cer ºi Poliþie Lelese, împreinsolvenþa mamutului unã cu un reprezencare se va judeca în tant silvic, au efectuat luna septembrie. un control pe propriMonika BACIU etatea persoanei vãtãmate ºi pe o proprietate învecinatã ºi au stabilit cã de pe proprietatea reclamantei au fost tãiaþi ºi sustraºi, fãrã drept, 12 arbori (din speciile cireº, fag ºi jugastru), iar de pe proprietatea învecinatã, aparþinând unui bãrbat din localitate, au fost tãiaþi,
fãrã drept ºi sustraºi, 12 arbori (din speciile fag ºi jugastru)”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii au întocmit un dosar de cercetare penalã, iar în urma cercetãrilor efectuate au stabilit cã suspect de comiterea faptei este un bãrbat în vârstã de 36 de ani, administrator al unei societãþi comerciale ce are ca obiect tãierea ºi prelucrarea materialului lemnos. Marius MITRACHE
Examenul auto pentru permis, modificat!
C
onform Ordinului publicat în Monitorul Oficial în data de 21 August, care va intra în vigoare în 5 Octombrie, Ministerul Afacerilor Interne va modifica modul în care cursanþii ºcolilor de ºoferi vor putea intra în posesia permisului de conducere.
trebui sã plãteascã, în schimb, taxa de examinare ºi sã prezinte parcurgerea a minim ºase ore suplimentare cu instructorul auto. Cu alte cuvinte, odatã luatã sala, poþi încerca proba de oraº un an de zile - duratã dupã care îþi expirã dosarul de la ºcoala de ºoferi. „În cazul depãºirii termenului de un an de la data absolvirii
Astfel, persoanelor care sunt admise la proba teoreticã, însã sunt respinse la proba practicã nu li se va mai considera anulat concursul, iar ele vor putea sã susþinã de mai multe ori proba practicã fãrã a relua testarea pentru proba teoreticã. Pentru a relua examinarea pentru proba practicã, acestea vor
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
cursului de pregãtire teoreticã ºi practicã, examinarea pentru obþinerea permisului de conducere este condiþionatã de efectuarea unui nou curs de pregãtire”, prevede Ordinul MAI nr. 97/2015. Ca ºi pânã acum, cele douã probe teoreticã ºi practicã - se susþin în zile diferite, iar „probele teoretice pentru mai multe categorii pot fi susþinute în aceeaºi zi, exceptând situaþia în care obþinerea unei categorii este condiþionatã de deþinerea prealabilã a unei alte categorii”.
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 26 August 2015
„Magneþii” roiesc în jurul subunitãþilor CEH L ipsa pazei la subunitãþile Complexului Energetic Hunedoara îi încurajeazã pe hoþi. Situaþia chiar dacã este alarmantã nu a ajuns criticã, pentru cã mulþi „magneþi” au încã o sursã foarte bunã de venit din ciupercile care s-au fãcut din abundenþã. Hoþii roiesc în jurul unitãþilor miniere din localitãþile Vãii Jiului, iar singura barierã în calea lor este cea fãcutã de poliþiºti ºi jandarmi. Oamenii legii recunosc cã sunt nevoiþi în unele situaþii
sã pãzeascã obiectivele, deºi nu au în atribuþii acest lucru. Complexul Energetic Hunedoara a rãmas fãrã pazã specializatã din cauza datoriilor cãtre firma care presta serviciul, iar în locul paznicilor au fost puºi angajaþii CEH-ului, însã aceºtia nu sunt
calificaþi ºi nu pot face faþã hoþilor. În aceste condiþii, oamenii nu pot face altceva decât sã sune la 112 când vãd un intrus în incinta minei, iar sesizãrile curg una dupã alta. „La Livezeni a fost nebunie, ieri, (n.r. luni). Au roit în jurul minei în continuu ºi
Deviz final: 17.000 pagubele de la centrul turistic
17
.000 de lei. Atâta este valoarea pagubelor produse de profesorul universitar Radu Sorin la centrul de informare turisticã din Petroºani.
incendiu, sistem de supraveghere ºi un stâlp de susþinere”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Reparaþiile vor fi fãcute din bugetul municipalitãþii, urmând
Raportul evaluatorului a fost întocmit, iar devizul este unul destul de scump. Incidentul petrecut în data de 6 august este unul destul de costisitor. “A fost întocmit devizul ºi pagubele au fost evaluate la 17.000 de lei. E vorba de uºã, sistem de alarmã, sistem de
Criminal reþinut temporar. Nu i-a ajuns mandatul european de arestare andatul european de arestare emis de M autoritãþile judiciare italie-
ne nu a ajuns la Curtea de Apel Alba Iulia, astfel cã magistraþii au fost nevoiþi sã recurgã la arestarea provizorie a hunedoreanului acuzat de crimã în Italia. Lucian Vâlcelian a reuºit sã evadeze la mijlocul acestei luni dintr-un spital-penitenciar din Italia, a venit în þarã ºi s-a ascuns într-un cãmin de
nefamiliºti din Cãlan. Individul a fost ridicat, luni dupã masã, de mascaþi ºi dus la Curtea de Apel Alba Iulia pentru confirmarea mandatului european de arestare. Numai cã, actul n-a ajuns ieri la instanþã, iar judecãtorii s-au vãzut nevoiþi sã-l aresteze provizoriu pe criminal. „Curtea de Apel Alba Iulia a admis propunerea Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia ºi a dispus arestarea provizorie în vederea predãrii a persoanei solicitate V. Lucian, pe o perioadã de 15 zile, începând cu data de 25 august 2015 ºi pânã la data de 08 septembrie 2015. Cu privire la punerea în executare a mandatului european de arestare emis de autoritãþile judiciare italiene, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus amânarea soluþionãrii cauzei la data de 08 septem-
n-am avut ce face, practic am stat toatã tura prin zonã pentru a-i þine la distanþã pe hoþi. Noi nu avem atribuþii de pazã, avem pe ordine publicã, dar trebuie sã intervenim pentru cã sunt în stare sã fure mina cu totul ºi amãrâþii aia nu au ce face, nu se pot lupta
ca banii sã fie recuperaþi de la firma de asigurãri. “În prima fazã vom face noi lucrãrile, iar apoi firma de asigurãri ne va da banii”, a mai spus sursa citatã. Profesorul universitar Radu Sorin a avut un accident de circulaþie, acesta rãsturnându-se cu autoturismul ºi avariind centrul de informare turisticã a cãrui valoare a fost de 600.000 de lei. Radu Sorin este membru PSD Petroºani, fiind vicepreºedinte al organizaþiei, precum ºi preºedinte al Consiliului de Administraþie al Apa Serv Valea Jiului SA ºi membru în Consiliul de Administraþie al Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA. Monika BACIU brie 2015, pentru când pune în vedere reprezentantului Ministerului Public sã depunã la dosar mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate, precum ºi traducerea acestuia în limba românã”, a declarat, purtãtorul de cuvânt al Curþii de Apel Alba Iulia, Cosmin Muntean. Pe numele hunedoreanului de 29 de ani, a fost emis un mandat european de arestare de cãtre autoritãþile judiciare italiene care îl suspecteazã cã ºi-ar fi omorât soþia în luna februarie a acestui an, în timp ce se afla în Italia. Lucian Vâlcelian a reuºit sã evadeze dintr–un spital de psihiatrie din Italia, unde fusese internat în urma unei expertize medicale care a arãtat cã suferã de grave probleme psihice. Maximilian GÂNJU
cu hoþii”, explicã unul dintre poliþiºti. Mai greu este pentru poliþiºtii din Vulcan, aceºtia având de furcã cu hoþii care roiesc în jurul Uzinei de Preparare a Cãrbunelui Coroieºti. Prefectura Hunedoara s-a implicat ºi în urma discuþiilor dintre conducerea CEH ºi a instituþiilor de ordine publicã, s-a ajuns la un acord privind sporirea numãrului de patrule în jurul obiectivelor companiei de stat. CEH-ul a demarat procedurile pentru o nouã licitaþie pentru serviciile de pazã, iar de la începutul lunii
Actualitate 3 septembrie sperã sã aibã pazã specializatã. Rãmâne de vãzut dacã sunt firme dispuse sã presteze pentru CEH, în condiþiile în care tot mai mulþi furnizori cer în instanþã recuperarea banilor. „Acum este încã bine, sunt mulþi care fac bani frumoºi din ciuperci. Fac ºi câte 200-300 de lei pe zi ºi nu-i intereseazã cãrbunele sau fierul de la minã. Dacã CEH-ul nu-ºi va asigura paza din toamnã, când dã frigul, atunci o sã înceapã problemele. Când va fi ºi cerere de cãrbune se vor înmulþi ºi furturile”, mai spun oamenii legii. Maximilian GÂNJU
Reluare în dosarul exploziei de la Uricani
P
rocesul ºefilor de la Mina Uricani, puºi sub acuzare de cãtre procurori pentru explozia din februarie 2011, când cinci ortaci ºi-au pierdut viaþa, va fi reluat peste câteva zile cu depoziþia directorului tehnic al INCD INSEMEX Petroºani, Emilian Ghicioi. Reprezentantul INSEMEX a luat parte la expertiza efectuatã în subteranul EM Uricani, are calitate de martor în proces ºi va trebui sã explice în faþa judecãtorului o serie de aspecte cuprinse în raportul efectuat de cercetãtorii INSEMEX în cazul tragediei. Nu doar institutului din Petroºani i-a fost cerut un expert de cãtre magistraþi ci ºi Serviciului SSM din ITM Hunedoara, o altã instituþie care a efectuat ancheta tehnicã în privinþa accidentului colectiv de muncã. Patru conducãtori ai minei au fost învinuiþi de procurori de încãlcarea a nu mai puþin de 26 de reguli în subteran ºi implicit de tragicul accident. În data de 5 februarie 2011, cinci electricieni mineri, cu vârste cuprinse între 36 ºi 41 de ani, îºi pierdeau viaþa dupã o explozie la mina Uricani. Echipa efectua o revizie la un transformator de la Orizontul 300. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Vãrul Papei Ioan Paul al II-lea a trãit la Petroºani L
majoritatea polonezilor locuiau în cartierul ªtefan…” – a spus Ioan Velica, scriitorul care a scris despre istoria polonezilor din Vale ºi care este un apropiat al Uniunii Polonezilor din România.
a sesiunile de comunicãri de la Dom Polski (Casa Polonezã) din Suceava, s-a vorbit despre un polonez din Valea Jiului, respectiv din Petroºani, Kroll Cazmer, care a fost vãr pe linie maternã cu Papa Ioan Paul al II-lea. Refugiat în Vale, Kroll a fost clopotarul Bisericii romano-catolice Sfânta Varvara din Petroºani ºi este înmormântat în Cimitirul Central al municpiului.
Kroll Cazmer este un refugiat polonez în Valea Jiului, nãscut în anul 1885 în Polonia. Venit în România cu al doilea val al emigraþiei, cel economic - primul fiind pe perioada ocupaþiei austriece a Poloniei – Kroll Kazmer s-a stabilit în Petroºani, s-a cãsãtorit cu o localnicã, Ana, iar în 1947-1948, când a avut loc marea repatriere a polonezilor acesta a ales sã rãmânã între cele douã Jiuri. Cei care au cunoscut familia Kroll, spuneau cã a fost vãr de grad secund pe linie maternã cu Papa Ioan Paul al II-lea, iar în susþinerea acestei rudenii polonezul de la Petroºani avea
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 August 2015
dovezi ºi cunoºtea multe amãnunte din viaþa rudei sale devenit mai târziu suveran pontif. Nu s-a lãudat niciodatã cu vãrul sãu, preot ºcolit, dar fiind mulþi ani clopotarul Bisericii romano-catolice ”Sfânta
Varvara” din Petroºani, dupã ce Ioan Paul a devenit Papã în 1978 nãscut Karol Józef
Wojty³a, în mai 1920, la Wadowice, Polonia apropiaþii au vorbit de vãrul lui Kroll, Karol, care înainte de a se prãpãdi, vãrul sãu din
Petroºani povestea cã era preot catolic polonez ce absolvise, la Vatican, Universitatea Papalã Angelicum ºi apoi devenise doctor în teologie. Kroll Cazmer a fost tâmplar ºi este înmormântat la Cimitirul central din Petroºani. A murit în 1966. Autorul volumului ”Pagini din istoria polonezilor din Valea Jiului”, Editura Edyro Press, Petrosani, 2008,
Ioan Velica, a confirmat cã polonezul devenint petroºãnean, Kroll Cazmer, este un vãr pe linie maternã cu fostul Papã Ioan Paul al II-lea, iar Uniunea Polonezilor din România au fost încântaþi când au aflat de rudenia celor doi având în vedere cã polonezii au un adevãrat cult pentru Papa Ioan Paul al II-lea. ”Eu am aflat de la maistrul Borbely, care a lucrat la mina Dâlja. Mama lui a fost apropiatã de familia Kroll, de cei de la Biserica romano-catolicã din Petroºani. El fiind clopotar acolo, ca într-o familie, membrii se ºtiu între ei. Cei de la ”Dom Polski” din Suceava cunosc acest lucru. În Valea Jiului au fost mulþi polonezi, au avut ºcoli, bisericã, a existat ”Dom Polski” la Lupeni, iar
În Valea Jiului prezenþa minoritãþii polone îºi are rãdãcinile în însãºi istoria mineritului de pe aceste meleaguri, fiind semnalatã încã din 1760 pe pârâul Ciort, la începuturile exploatãrii cãrbunelui la suprafaþã, cu roaba ºi trocul. În perioada 1830-40, un grup masiv de polonezi, din care cei mai mulþi proveneau din zone carbonifere (Silezia), s-a stabilit în zona oraºelor Petrila ºi Lupeni, unde
Microbuz ºcolar pentru elevii din Petroºani
U
n nou autobuz ºcolar la Petroºani. Administraþia localã de la Petroºani a primit de la Ministerul Educaþiei încã un autobuz destinat transportului elevilor. Acesta va fi atribuit celor de la Colegiul Naþional de Mihai Eminescu din Petroºani. “Da, am primit un autobuz nou pe care îl
vom preda liceului Teoretic”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Ministerul Dezvoltãrii
s-a conturat o comunitate compactã, bine organizatã. Polonezii ºi-au pãstrat caracterul etnic specific, în anul 1900 existau douã cartiere ale Lupeniului care erau locuite de polonezi: Ileana ºi Victoria (dupã numele minelor). Mai târziu a apãrut ºi cartierul ªtefan. Mulþi polonezi au întemeiat familii mixte cu români, maghiari ºi germani. Au luat parte activã la viaþa cotidianã, au avut reprezentanþi în comerþ ºi primãrie. Pe placa monumentului închinat celor 30 de victime ale grevei din 1929 de la mina Lupeni, figureazã ºi trei nume de polonezi. La finele anului 1928, documentele menþioneazã existenþa a cca. 1000 de familii în Valea Jiului, care dispuneau de o bisericã, de o ºcoalã cu predare exclusiv în limba polonã, de o bibliotecã ºi de o grupare artisticã bine cotatã. În perioada 1929-1933, o parte din polonezi s-a reîntors în Polonia. În 1947-48 a avut loc o repatriere masivã, dar au fost destui care au preferat sã rãmânã… Ileana FIRÞULESCU Regionale ºi Administraþiei Publice a atribuit unui numãr de zece localitãþi din judeþ câte un microbuz pentru transportul elevilor. În urmã cu un an, Executivul a alocat Judeþului Hunedoara 26 de microbuze ºcolare. În prima tranºã, în luna septembrie 2014, au fost distribuite zece autovehicule, în luna mai au mai venit 6 microbuze, iar recent au sosit ºi restul de 10. Oficialii ISJ spun cã necesarul de microbuze ºcolare, destinate transportului elevilor, a fost acoperit, iar din anul ºcolar 2015 – 2016 elevii navetiºti vor putea ajunge fãrã probleme la ºcoalã. Monika BACIU
Cu bicicleta prin Petrila
P
edaleazã ºi descoperã frumuseþile zonei. Este vorba despre o acþiune care va avea loc în acest sfârºit de sãptãmânã la Petrila unde sunt aºteptaþi sã ia parte toþi doritorii care sunt dispuºi sã admire frumuseþile coloniilor din Petrila pe biciclete.
„Traseu de 17 km cu pauze la colonii, dificultate micã-medie cu bicicleta proprie, sau de împrumut (gratuit, în limita numãrului disponibil) de la punctul de start, din partea organizatorilor veþi primi un pliant cu traseul, un tricou ºi o broºurã informativã”, se aratã pe pagina de facebook a Petrila Biking Tour. Plecarea în acest maraton va avea loc duminica la ora 9 de la Casa Memorialã I D Sîrbu iar sosirea va fi la Muzeul Mamei de pe strada Vulturilor nr. 1. Dupã cum spun organizatorii traseul va fi ast-
I
au locul luxului. Este vorba despre preferinþele pe care încep sã le aibã oamenii în ceea ce priveºte petrecera concediului sau a unor vacante scurte. În acest sens o bunã parte dintre cei care doresc sã-ºi facã un concediu se gândesc la locuri în care sã stea relaxaþi sau sã poatã avea parte de anumite tratamente medicale. fel: „START la Casa memorialã I.D. Sîrbu, str I.D. Sîrbu, parte a Coloniei Ferdinand (fosta Colonia Mina Deak), de la 1850 (demolatã în anii 1980) 2. Exploatarea Minierã Petrila, din 1869- (cînd începe exploatarea oficialã a galeriei Deak, prima din Valea Jiului) 3. Colonia Kakasvar, aprox. 1920 4. Colonia Brãtianu, 1860, dupã modelul Oraºului Grãdinã (fosta Wekerle, Colonia „Lonea”, redenumitã Brãtianu în anii 1920) 5. Exploatarea Minierã Lonea 6. Cvartale în Lonea (strada Muncii, str Republicii), prima jumãtate a anilor 1950 7. Cartierul 8 Martie„urbanism liber”, dupã
1965 8. Cartierul 8 Martie- cvartal 19541956. 9. Cvartal str 22 Decembrie, construit între 1952-1956. 10. Casa de Culturã (fostul Club al Sindicatelor) „Ladislau Schmidt”, construitã în 1952, pe locul fostului Cazinou Muncitoresc din Petrila Casa de colonie a artistului Ion Barbu. 11. FINISH! la MUZEUL MAMEI / Mother's Museum, str. Vulturilor nr. 1, ap.4 11:30”, se mai aratã pe site. Toate aceste lucruri sunt fãcute pentru ca toatã lumea sã poatã vedea istoria ºi frumuseþile acestor locuri care din pãcate în scurt timp vor rãmâne doar o amintire. Monika BACIU
Discovering Transylvania Trophy
I
ubitorii de offroad trebuie sã pregãteascã pentru multã adrenalinã. Discovering Transylvania MotorSport, în parteneriat cu Consiliul Judeþean Hunedoara, Primãria municipiului Hunedoara ºi Consiliul Local Hunedoara, îi invitã la o nouã provocare de offroad adevãrat sub numele “Discovering Transylvania Trophy”, competiþie care se desfãºoarã sub egida C.N.O.R. ºi F.R.A.S. ºi la startul cãreia ºi-au anunþat prezenþa peste 90 de echipaje din nouã þãri, inclusiv Romania. Potrivit organizatorilor “Discovering Transylvania Trophy” este cea mai importantã competiþie offroad organizatã în România în
Relaxarea nu þine cont de stele sau margarete
ultimii ani. "Între 28-30 august 2015, concurenþii sunt aºteptaþi pe meleagurile hunedorene pentru a-ºi demonstra talentul ºi îndemânarea în pilotaj pe teren accidentat. În zilele de 28 ºi 29 august, participanþii au de parcurs traseele de offroad din zonele Ciulpaz, Ulm, Cerbãl, Poiana Rãchiþelii. Ziua de 30 august este rezervatã “probei de trial”, probã ce se va desfãºura în incinta Stadionului Michael Klein din municipiul Hunedoara ºi unde publicul prezent poate vedea un spectacol oferit de cei mai buni sportivi din Romania, cât
ºi din strãinãtate", anunþã organizatorii. Traseul competiþiei a fost pregãtit cu atenþie de membrii Discovering Transylvania Trophy 2015, astfel încât acestea sã fie practicabile pentru toate cele trei clase de concurs: Extrem, Standard ºi Hobby.
Românii merg în vacanþã de obicei timp de douã sãptãmâni, peste 36% dintre Respondenþi petrec în medie 14 zile de concediu pe an ºi jumãtate dintre ei alocã pentru cheltuielile de vacanþã pânã la 500 euro. Mai mult decât atât vine vorba de alegerea locului exact pentru petrecerea vacanþei, cel mai important factor continuã sã fie preþul (85%) ºi recomandãrile bune de pe internet (67%). În acelaºi timp, conexiunile Wi-Fi sunt cel mai important factor la selectarea locului de cazare pentru peºte 59% dintre români. Internetul este un instrument important pentru turiºtii români, 38% dintre ei considVor fi douã zile de traseu offroad de aproximativ 170 km, desfãºurat în zona montanã din împrejurimile Hunedoarei ºi Þinutul Pãdurenilor. Într-un peisaj pitoresc, concurenþii îºi vor demonstra talentul ºi abilitãþile în offroad prin parcurgerea unui traseu complex: râuri, dealuri si teren accidentat. Discovering Transylvania Trophy (DT Trophy) este o competiþie sportivã, înscrisã în Calendarul Federaþiei Române de Automobilism Sportiv, organizatã cu scopul de a promova offroad-ul în rândul tinerilor ºi de a-i îndruma spre performanþã într-un cadru organizat. Tabãra de bazã este situata la Pensiunea Casiana, sat Ciulpaz, Hunedoara. Marius MITRACHE
erându-l de importanþã crucialã pentru planificarea vacanþelor, în timp ce 42% îl folosesc ºi pe parcursul cãlãtoriei sau vacanþei. Turiºtii români folosesc internetul atât pentru cãutarea de oferte de vacanþã la cele mai bune preþuri, cât ºi pentru informaþii detaliate referitoare la destinaþia de vacanþã (preþurile medii, care sunt restaurantele recomandate, care sunt atracþiile turistice,
reglementãri vamale ºi date privind vizele). Canalele online sunt mai populare ca sursa de informare decât cele offline ºi numai 18% cautã oferte ºi 20% informaþii detaliate prin intermediul unui consultant în turism sau prin telefon, în timp ce 45% ºi, respectiv, 28% folosesc paginile web ale agenþiilor de turism sau profilurile acestora de pe reþelele de socializare. Multe persoane au declarat cã anul acesta fata de anii trecuþi au preferat sã aleagã staþiuni care poate un au fost de cinci stele dar în care au avut parte de o oazã de liniºte ºi în care au putut sã îºi încarce bateriile pentru încã un an de muncã. Pentru multe astfel de persoane din Valea Jiului destinaþiile acestea au fost Bãile Felix, Gioagiu Bai dar ºi staþiunea Herculane. Chiar dacã în aceste staþiuni nu au parte de condiþii all-inclusiv ca ºi în Turcia turiºtii le prefera pentru cã sunt foarte sãnãtoase pentru organism ºi sunt foarte relaxante dat fiind faptul cã sunt situate în zone foarte pitoreºti. Monika BACIU
4 Actualitate
Vãrul Papei Ioan Paul al II-lea a trãit la Petroºani L
majoritatea polonezilor locuiau în cartierul ªtefan…” – a spus Ioan Velica, scriitorul care a scris despre istoria polonezilor din Vale ºi care este un apropiat al Uniunii Polonezilor din România.
a sesiunile de comunicãri de la Dom Polski (Casa Polonezã) din Suceava, s-a vorbit despre un polonez din Valea Jiului, respectiv din Petroºani, Kroll Cazmer, care a fost vãr pe linie maternã cu Papa Ioan Paul al II-lea. Refugiat în Vale, Kroll a fost clopotarul Bisericii romano-catolice Sfânta Varvara din Petroºani ºi este înmormântat în Cimitirul Central al municpiului.
Kroll Cazmer este un refugiat polonez în Valea Jiului, nãscut în anul 1885 în Polonia. Venit în România cu al doilea val al emigraþiei, cel economic - primul fiind pe perioada ocupaþiei austriece a Poloniei – Kroll Kazmer s-a stabilit în Petroºani, s-a cãsãtorit cu o localnicã, Ana, iar în 1947-1948, când a avut loc marea repatriere a polonezilor acesta a ales sã rãmânã între cele douã Jiuri. Cei care au cunoscut familia Kroll, spuneau cã a fost vãr de grad secund pe linie maternã cu Papa Ioan Paul al II-lea, iar în susþinerea acestei rudenii polonezul de la Petroºani avea
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 August 2015
dovezi ºi cunoºtea multe amãnunte din viaþa rudei sale devenit mai târziu suveran pontif. Nu s-a lãudat niciodatã cu vãrul sãu, preot ºcolit, dar fiind mulþi ani clopotarul Bisericii romano-catolice ”Sfânta
Varvara” din Petroºani, dupã ce Ioan Paul a devenit Papã în 1978 nãscut Karol Józef
Wojty³a, în mai 1920, la Wadowice, Polonia apropiaþii au vorbit de vãrul lui Kroll, Karol, care înainte de a se prãpãdi, vãrul sãu din
Petroºani povestea cã era preot catolic polonez ce absolvise, la Vatican, Universitatea Papalã Angelicum ºi apoi devenise doctor în teologie. Kroll Cazmer a fost tâmplar ºi este înmormântat la Cimitirul central din Petroºani. A murit în 1966. Autorul volumului ”Pagini din istoria polonezilor din Valea Jiului”, Editura Edyro Press, Petrosani, 2008,
Ioan Velica, a confirmat cã polonezul devenint petroºãnean, Kroll Cazmer, este un vãr pe linie maternã cu fostul Papã Ioan Paul al II-lea, iar Uniunea Polonezilor din România au fost încântaþi când au aflat de rudenia celor doi având în vedere cã polonezii au un adevãrat cult pentru Papa Ioan Paul al II-lea. ”Eu am aflat de la maistrul Borbely, care a lucrat la mina Dâlja. Mama lui a fost apropiatã de familia Kroll, de cei de la Biserica romano-catolicã din Petroºani. El fiind clopotar acolo, ca într-o familie, membrii se ºtiu între ei. Cei de la ”Dom Polski” din Suceava cunosc acest lucru. În Valea Jiului au fost mulþi polonezi, au avut ºcoli, bisericã, a existat ”Dom Polski” la Lupeni, iar
În Valea Jiului prezenþa minoritãþii polone îºi are rãdãcinile în însãºi istoria mineritului de pe aceste meleaguri, fiind semnalatã încã din 1760 pe pârâul Ciort, la începuturile exploatãrii cãrbunelui la suprafaþã, cu roaba ºi trocul. În perioada 1830-40, un grup masiv de polonezi, din care cei mai mulþi proveneau din zone carbonifere (Silezia), s-a stabilit în zona oraºelor Petrila ºi Lupeni, unde
Microbuz ºcolar pentru elevii din Petroºani
U
n nou autobuz ºcolar la Petroºani. Administraþia localã de la Petroºani a primit de la Ministerul Educaþiei încã un autobuz destinat transportului elevilor. Acesta va fi atribuit celor de la Colegiul Naþional de Mihai Eminescu din Petroºani. “Da, am primit un autobuz nou pe care îl
vom preda liceului Teoretic”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Ministerul Dezvoltãrii
s-a conturat o comunitate compactã, bine organizatã. Polonezii ºi-au pãstrat caracterul etnic specific, în anul 1900 existau douã cartiere ale Lupeniului care erau locuite de polonezi: Ileana ºi Victoria (dupã numele minelor). Mai târziu a apãrut ºi cartierul ªtefan. Mulþi polonezi au întemeiat familii mixte cu români, maghiari ºi germani. Au luat parte activã la viaþa cotidianã, au avut reprezentanþi în comerþ ºi primãrie. Pe placa monumentului închinat celor 30 de victime ale grevei din 1929 de la mina Lupeni, figureazã ºi trei nume de polonezi. La finele anului 1928, documentele menþioneazã existenþa a cca. 1000 de familii în Valea Jiului, care dispuneau de o bisericã, de o ºcoalã cu predare exclusiv în limba polonã, de o bibliotecã ºi de o grupare artisticã bine cotatã. În perioada 1929-1933, o parte din polonezi s-a reîntors în Polonia. În 1947-48 a avut loc o repatriere masivã, dar au fost destui care au preferat sã rãmânã… Ileana FIRÞULESCU Regionale ºi Administraþiei Publice a atribuit unui numãr de zece localitãþi din judeþ câte un microbuz pentru transportul elevilor. În urmã cu un an, Executivul a alocat Judeþului Hunedoara 26 de microbuze ºcolare. În prima tranºã, în luna septembrie 2014, au fost distribuite zece autovehicule, în luna mai au mai venit 6 microbuze, iar recent au sosit ºi restul de 10. Oficialii ISJ spun cã necesarul de microbuze ºcolare, destinate transportului elevilor, a fost acoperit, iar din anul ºcolar 2015 – 2016 elevii navetiºti vor putea ajunge fãrã probleme la ºcoalã. Monika BACIU
Cu bicicleta prin Petrila
P
edaleazã ºi descoperã frumuseþile zonei. Este vorba despre o acþiune care va avea loc în acest sfârºit de sãptãmânã la Petrila unde sunt aºteptaþi sã ia parte toþi doritorii care sunt dispuºi sã admire frumuseþile coloniilor din Petrila pe biciclete.
„Traseu de 17 km cu pauze la colonii, dificultate micã-medie cu bicicleta proprie, sau de împrumut (gratuit, în limita numãrului disponibil) de la punctul de start, din partea organizatorilor veþi primi un pliant cu traseul, un tricou ºi o broºurã informativã”, se aratã pe pagina de facebook a Petrila Biking Tour. Plecarea în acest maraton va avea loc duminica la ora 9 de la Casa Memorialã I D Sîrbu iar sosirea va fi la Muzeul Mamei de pe strada Vulturilor nr. 1. Dupã cum spun organizatorii traseul va fi ast-
I
au locul luxului. Este vorba despre preferinþele pe care încep sã le aibã oamenii în ceea ce priveºte petrecera concediului sau a unor vacante scurte. În acest sens o bunã parte dintre cei care doresc sã-ºi facã un concediu se gândesc la locuri în care sã stea relaxaþi sau sã poatã avea parte de anumite tratamente medicale. fel: „START la Casa memorialã I.D. Sîrbu, str I.D. Sîrbu, parte a Coloniei Ferdinand (fosta Colonia Mina Deak), de la 1850 (demolatã în anii 1980) 2. Exploatarea Minierã Petrila, din 1869- (cînd începe exploatarea oficialã a galeriei Deak, prima din Valea Jiului) 3. Colonia Kakasvar, aprox. 1920 4. Colonia Brãtianu, 1860, dupã modelul Oraºului Grãdinã (fosta Wekerle, Colonia „Lonea”, redenumitã Brãtianu în anii 1920) 5. Exploatarea Minierã Lonea 6. Cvartale în Lonea (strada Muncii, str Republicii), prima jumãtate a anilor 1950 7. Cartierul 8 Martie„urbanism liber”, dupã
1965 8. Cartierul 8 Martie- cvartal 19541956. 9. Cvartal str 22 Decembrie, construit între 1952-1956. 10. Casa de Culturã (fostul Club al Sindicatelor) „Ladislau Schmidt”, construitã în 1952, pe locul fostului Cazinou Muncitoresc din Petrila Casa de colonie a artistului Ion Barbu. 11. FINISH! la MUZEUL MAMEI / Mother's Museum, str. Vulturilor nr. 1, ap.4 11:30”, se mai aratã pe site. Toate aceste lucruri sunt fãcute pentru ca toatã lumea sã poatã vedea istoria ºi frumuseþile acestor locuri care din pãcate în scurt timp vor rãmâne doar o amintire. Monika BACIU
Discovering Transylvania Trophy
I
ubitorii de offroad trebuie sã pregãteascã pentru multã adrenalinã. Discovering Transylvania MotorSport, în parteneriat cu Consiliul Judeþean Hunedoara, Primãria municipiului Hunedoara ºi Consiliul Local Hunedoara, îi invitã la o nouã provocare de offroad adevãrat sub numele “Discovering Transylvania Trophy”, competiþie care se desfãºoarã sub egida C.N.O.R. ºi F.R.A.S. ºi la startul cãreia ºi-au anunþat prezenþa peste 90 de echipaje din nouã þãri, inclusiv Romania. Potrivit organizatorilor “Discovering Transylvania Trophy” este cea mai importantã competiþie offroad organizatã în România în
Relaxarea nu þine cont de stele sau margarete
ultimii ani. "Între 28-30 august 2015, concurenþii sunt aºteptaþi pe meleagurile hunedorene pentru a-ºi demonstra talentul ºi îndemânarea în pilotaj pe teren accidentat. În zilele de 28 ºi 29 august, participanþii au de parcurs traseele de offroad din zonele Ciulpaz, Ulm, Cerbãl, Poiana Rãchiþelii. Ziua de 30 august este rezervatã “probei de trial”, probã ce se va desfãºura în incinta Stadionului Michael Klein din municipiul Hunedoara ºi unde publicul prezent poate vedea un spectacol oferit de cei mai buni sportivi din Romania, cât
ºi din strãinãtate", anunþã organizatorii. Traseul competiþiei a fost pregãtit cu atenþie de membrii Discovering Transylvania Trophy 2015, astfel încât acestea sã fie practicabile pentru toate cele trei clase de concurs: Extrem, Standard ºi Hobby.
Românii merg în vacanþã de obicei timp de douã sãptãmâni, peste 36% dintre Respondenþi petrec în medie 14 zile de concediu pe an ºi jumãtate dintre ei alocã pentru cheltuielile de vacanþã pânã la 500 euro. Mai mult decât atât vine vorba de alegerea locului exact pentru petrecerea vacanþei, cel mai important factor continuã sã fie preþul (85%) ºi recomandãrile bune de pe internet (67%). În acelaºi timp, conexiunile Wi-Fi sunt cel mai important factor la selectarea locului de cazare pentru peºte 59% dintre români. Internetul este un instrument important pentru turiºtii români, 38% dintre ei considVor fi douã zile de traseu offroad de aproximativ 170 km, desfãºurat în zona montanã din împrejurimile Hunedoarei ºi Þinutul Pãdurenilor. Într-un peisaj pitoresc, concurenþii îºi vor demonstra talentul ºi abilitãþile în offroad prin parcurgerea unui traseu complex: râuri, dealuri si teren accidentat. Discovering Transylvania Trophy (DT Trophy) este o competiþie sportivã, înscrisã în Calendarul Federaþiei Române de Automobilism Sportiv, organizatã cu scopul de a promova offroad-ul în rândul tinerilor ºi de a-i îndruma spre performanþã într-un cadru organizat. Tabãra de bazã este situata la Pensiunea Casiana, sat Ciulpaz, Hunedoara. Marius MITRACHE
erându-l de importanþã crucialã pentru planificarea vacanþelor, în timp ce 42% îl folosesc ºi pe parcursul cãlãtoriei sau vacanþei. Turiºtii români folosesc internetul atât pentru cãutarea de oferte de vacanþã la cele mai bune preþuri, cât ºi pentru informaþii detaliate referitoare la destinaþia de vacanþã (preþurile medii, care sunt restaurantele recomandate, care sunt atracþiile turistice,
reglementãri vamale ºi date privind vizele). Canalele online sunt mai populare ca sursa de informare decât cele offline ºi numai 18% cautã oferte ºi 20% informaþii detaliate prin intermediul unui consultant în turism sau prin telefon, în timp ce 45% ºi, respectiv, 28% folosesc paginile web ale agenþiilor de turism sau profilurile acestora de pe reþelele de socializare. Multe persoane au declarat cã anul acesta fata de anii trecuþi au preferat sã aleagã staþiuni care poate un au fost de cinci stele dar în care au avut parte de o oazã de liniºte ºi în care au putut sã îºi încarce bateriile pentru încã un an de muncã. Pentru multe astfel de persoane din Valea Jiului destinaþiile acestea au fost Bãile Felix, Gioagiu Bai dar ºi staþiunea Herculane. Chiar dacã în aceste staþiuni nu au parte de condiþii all-inclusiv ca ºi în Turcia turiºtii le prefera pentru cã sunt foarte sãnãtoase pentru organism ºi sunt foarte relaxante dat fiind faptul cã sunt situate în zone foarte pitoreºti. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 August 2015
PREªEDINÞIA ROMÂNIEI, Domnului Klaus IOHANNIS – PREªEDINTELE ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI – Domnului Victor PONTA – PRIM MINISTRU Stimate Domnule PREªEDINTE, Stimate Domnule PRIM MINISTRU, Vã supunem atenþiei situaþia îngrijorãtoare care s-a creat în localitãþile din Valea Jiului ºi în Municipiul Deva din Judeþul Hunedoara, privind asigurarea resurselor de cãrbune necesare încãlzirii locuinþelor, unitãþilor de învãþãmânt, spitalelor ºi a altor spaþii edilitare pentru perioada de iarnã 2015-2016. Mai mult de 30.000 de oameni din Deva ºi oraºele Vãii Jiului, copiii din ºcoli ºi bolnavii din spitale riscã sã-ºi petreacã iarna în frig, fãrã cãldurã ºi apã caldã. Politicile guvernelor din ultimii ani nu au þinut cont de cel mai important lucru: factorul uman.
Din analizele efectuate de reprezentanþii S.E. Paroºeni ºi S.E. Deva rezultã un deficit de cãrbune pentru funcþionarea continuã a grupurilor energetice din cadrul S.E. Paroºeni ºi S.E. Deva, precum ºi necesitatea constituirii unei rezerve de stat pentru funcþionarea grupurilor energetice, în vederea asigurãrii energiei termice pentru încãlzire ºi apã caldã menajerã în localitãþile din Valea Jiului (Petroºani, Vulcan, Lupeni) ºi Municipiul Deva. Considerãm cã nu este lipsit de interes faptul cã de sistemul de termoficare, funcþional încã în zona noastrã, beneficiazã peste 12.000 de persoane în Valea Jiului ºi peste 15.000 în Municipiul Deva, la care se adaugã unitãþi de învãþãmânt, instituþii de sãnãtate, agenþi economici, alte spaþii edilitare. Valea Jiului este o zonã geograficã aflatã la altitudine ºi din aceastã cauzã perioada de timp friguros este mai îndelungatã (5-6 luni pe an), iar temperaturile sunt frecvent deosebit de scãzute faþã de temperatura medie care poate fi consideratã sub -10 grade Celsius. La aceastã datã depozitele
de cãrbune de la S.E. Paroºeni ºi S.E. Deva au stocurile zero ºi nu existã altã posibilitate viabilã, pentru iarna 2015-2016, decât asigurarea stocurilor de cãrbune necesare. Schimbãrile intervenite dupã decembrie 1989 au fãcut ca una din cele mai industrializate zone din România sã devinã o zonã în care numãrul de ºomeri sã fie într-o continuã creºtere, ca urmare a programelor de închidere a minelor, a reducerii activitãþii minelor rãmase în funcþiune ºi a restrângerii drastice a activitãþii uzinelor ºi fabricilor de echipamente miniere. Aceastã situaþie creeazã condiþiile ca Valea Jiului sã devinã o zonã subdezvoltatã la început de mileniu III când tehnologiile ºi standardele europene sunt în plinã dezvoltare ºi creºtere. Din cauza condiþiilor de muncã ºi de viaþã dificile, specifice, zona este puternic afectatã de diferiþi indicatori sociali nefavorabili, cu impact asupra generaþiilor viitoare care pot degenera în situaþii ºi mai dramatice. Situaþia în acest moment este una deosebit de dificilã, deoarece populaþia - ºi aºa
sãracã, aflatã sub semnul incertitudinii permanente ºi a deziluziei - riscã sã devinã disperatã din cauza lipsei de perspectivã în ceea ce priveºte asigurarea utilitãþilor de bazã pentru încãlzire ºi apã caldã menajerã. La rândul sãu, Municipiul Deva va avea de suferit din pricina lipsei de cãrbune. O componentã importantã a populaþiei are ca singurã sursã de încãlzire agentul termic livrat de Termocentrala Mintia. Apoi mai intervine factorul social. Mulþi deveni sunt angajaþi ai Termocentralei, de locul lor de muncã depind familii întregi. O restrângere a activitãþii Termocentralei Mintia, concedierea sau trimiterea în ºomaj tehnic a multor angajaþi va crea o presiune extraordinarã în oraº. Scãderea drasticã a veniturilor acestora va avea impact negativ asupra nivelului de trai din Municipiul Deva, va genera tensiuni ºi miºcãri sociale. Sunt aspecte pe care dorim sã le preîntâmpinãm înainte de a fi prea târziu. Valea Jiului ºi Municipiul Deva sunt printre puþinele zone din þarã unde autoritãþile locale au fãcut eforturi susþinute pentru menþinerea sistemului centralizat de termoficare, dar ºi pentru rebranºarea populaþiei la acest sistem. Este cunoscut faptul cã acesta prezintã un randa-
Doctorul Raed Arafat premiat de hunedoreni
D
octorul Raed Arafat va fi premiat de hunedoreni la sfârºitul acestei sãptãmâni în cadrul campaniei “ Premianþii fãrã premii”. Ajunsã la ediþia cu numãrul 75, campania „Premianþii fãrã premii” se reia la finele acestei sãptãmâni. “Ne bucurãm, dragi prieteni, sã anunþãm reluarea campaniei prin intermediul cãreia încercãm sã redescoperim spaþiul public ca liant în jurul valorilor româneºti. „Premianþii fãrã premii” este modul nostru simplu de a mulþumi acelor oameni remarcabili care reprezintã modele pentru societatea româneascã. Încercãm prin aceastã manifestare sã arãtãm lumii ºi nouã cã putem sã ne
strângem laolaltã pentru a ne respecta, pentru a întinde mâinile în semn de preþuire cãtre oameni, felicitându-i pentru ceea ce reprezintã ei pentru noi. Pentru sâmbãta aceasta a acceptat sã vinã sã se întâlneascã la Deva cu noi un om care a scris istorie în serviciile medicale de urgenþã, e vorba despre doctorul Raed Arafat”, anunþã iniþiatorii campaniei. Unor oameni le este dat sã scrie istorii. Aceasta este opinia noastrã ºi în ceea ce-l priveºte pe medicul Raed Arafat, a scris istorie, o istorie modernã ºi contemporanã a serviciilor medicale de urgenþã. Anvergura profesionalã a acestui om este de departe foarte grãitoare ºi notorie, cee ace face ca orice încercare de a-l recomanda pe acest om
sã fie redundantã. Serviciul Medical de Urgenþã, Reanimare ºi Descarcerare – SMURD – este o prezenþã obiºnuitã acum pe teritoriul þãrii ºi este asimilat, alãturi de ceilalþi colaboratori din sistemul care gestioneazã situaþiile de urgenþã, cu speranþa, cu salvarea de vieþi, cu devotamentul oamenilor care sunt gata sã sarã în ajutorul semenilor lor. Înainte de asta, de aceastã realitate, SMURD a fost doar un vis, visul unui student palestinian care a studiat medicina în þara noastrã ºi care a ales sã rãmânã aici. A dovedit prin activitatea sa cã este dedicat nu numai meseriei de medic, de salvator de vieþi, ci ºi þãrii sale adoptive. În momentul de faþã, datoritã profesionalismului, devotamentului sãu ºi tenacitãþii în munca
depusã pentru salvarea de vieþi, este ºeful Departamentului pentru Situaþii de Urgenþã din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. A rãmas în afara politicilor de partid, preferând sã dedice permanent activitãþilor care presupune intervenþia pentru salvarea de vieþi ºi bunuri ale populaþiei. Pentru primele 6 luni ale anului 2015 statisticile aratã cã, la nivel naþional,
ment mai mare în comparaþie cu alte sisteme ºi un grad de poluare mai scãzut. În plus, infrastructura sistemului formatã din puncte ºi reþele termice este funcþionalã ºi susþinerea acestui sistem reprezintã alternativa la oricare alt sistem de încãlzire. În prezent ne confruntãm cu o situaþie nemaiîntâlnitã, cu consecinþe deosebit de grave pentru populaþie, cu precãdere pentru copii ºi persoane vârstnice ºi considerãm cã este strict necesarã o intervenþie fermã pentru rezolvarea acesteia. Având în vedere cele prezentate vã solicitãm, Domnule PREªEDINTE ºi Domnule PRIM MINISTRU, sã ne acordaþi sprijinul dvs. astfel încât beneficiarii acestui sistem de încãlzire din Valea Jiului ºi Municipiul Deva sã aibã garanþii certe cã în iarna care urmeazã va fi asigurat agentul termic necesar pentru încãlzirea locuinþelor, ºcolilor, spitalelor, instituþiilor publice, altor spaþii edilitare. Cu deosebitã consideraþie, MUNICIPIUL PETROªANI PRIMAR Florin Tiberiu IACOB RIDZI - - - - MUNICIPIUL DEVA PRIMAR Petru MÃRGINEAN
au fost înregistrate 193.169 de situaþii de urgenþã - în medie 1.067 pe zi -, în creºtere cu 15% faþã de perioada similarã a anului trecut, în special ca urmare a creºterii solicitãrilor de rãspuns pentru primajutor calificat. Din total, 187.076 au fost gestionate de serviciile profesioniste pentru situaþii de urgenþã, 87% dintre acestea reprezintã intervenþiile serviciilor mobile de urgenþã, reanimare ºi descarcerare – SMURD -, care au asistat 155.500 de adulþi ºi 16.500 de copii, acþionând în medie, la 930 de cazuri pe zi, cu un timp mediu de rãspuns de 11 minute. În judeþul Hunedoara, pentru prima jumãtate a anului s-au înregistrat 8.813 cazuri în care a fost nevoie de intervenþia structurilor competente sã gestioneze situaþii de urgenþã, iar echipajele SMURD au
intervenit de 6673 de ori, cu o medie zilnicã de 38 de cazuri, înregistrându-se, în medie 1,6 intervenþii pe orã, cu un timp mediu de rãspuns de aproape 10 minute. Pentru exemplul puternic oferit, de dãruire în activitatea de salvare de vieþi, vã propunem sã ne întâlnim cu acest om extraordinar, cu dr. Raed Arafat, ºi sã-i spunem asta, cã e minunat, cã suntem mândri de el ºi cã îl susþinem, fie chiar ºi moral, în demersul sãu. Sâmbãtã, 29 august 2015, ora 11.00, domnul dr. Raed Arafat vine sã îl cunoaºtem. Aveþi ocazia sã îl priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbã caldã ºi sã fiþi parte dintre cei care îi vor mulþumi oficial printr-o diplomã ºi un buchet de flori venind în faþa statuii lui Decebal din centrul Devei. Iniþiatorii campaniei “ Premianþii fãrã premii”
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 August 2015
Primar executat silit de primar
P
rimarul din Aninoasa, executat silit la Petroºani. Primarul oraºului Aninoasa, Nicolae Dunca, nu ºi-a plãtit impoziul aferent unei construcþii pe care o deþine în municipiul Petroºani, astfel cã acesta va fi executat silit. Dunca are pe strada Maleia o vilã pentru care nu ºi-a achitat impozitul, iar pentru a-ºi recupera banii, municipalitatea din Petroºani îi va pune poprire pe conturi. Astfel, pe numele lui Dunca a fost emis documentul de “înºtiinþare poprire 0589/14.07.2015”. Impozitul pe care ar trebui sã îl plãteascã Dunca este de aproximativ 3500 de lei pentru casa pe care o deþine. Primarul nu ºi-a achitat dãrile cãtre Serviciul de Taxe ºi Impozite Locale al municipiului Petroºani din anul 2012. Potrivit declaraþiei de avere din 2012, Nicolae Dunca deþine o casã de locuit pe Maleia, cumpãratã în anul 2010. Aceasta are o suprafaþã de 560 de metri pãtraþi. Monika BACIU
Caravana Culturalã din nou la Petroºani
aravana Culturalã este un proiect de C anvergura naþionalã, orga-
nizat în peste 20 de oraºe, iar anul acesta va sosi în Petroºani joi, 27 august 2015, în zona Piaþa Victoriei din Centrul Civic .
Parcãri de închiriat, la Petrila
M
ai multe locuri de parcare din Petrila urmeazã a fi concesionate de reprezentanþii administraþiei locale. Licitaþia pentru concesionarea acestora va avea loc în data de 2 septembrie începând cu ora 9. Cei interesaþi trebuie sã plãteascã o taxã de participare la licitaþie în valoare de 15 lei ºi 30 de lei garanþia de participare la procedurã. “Preþul de pornire a licitaþiei este de 10 lei/lunã/parcare”, se aratã în informarea Primãriei Petrila. Locurile de parcare sunt în cartierul 8 Martie, Tudor Vladimirescu, 22 Decembrie ºi Strada Republicii. Peste tot în Valea Jiului numãrul locurilor de parcare este insuficient având în vedere numãrul mare al autoturismelor. (M.B.)
Rata ºomajului este în creºtere în judeþul Hunedoara
A
genþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara a anunþat o creºtere a ratei ºomajului la finele lunii iulie cu 0,55 la sutã faþã de luna iunie 2014, adicã de 5,88 la sutã. Astfel, potrivit conducerii AJOFM Hunedoara, în cursul lunii IULIE 2015, în evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara au fost înregistraþi 2.673 de ºomeri, dintre care 210 provin din disponibilizãri curente de personal. La finele lunii IULIE 2015, numãrul total al ºomerilor din judeþul Hunedoara era de 11.402, din care 3.130 ºomeri indemnizaþi ºi 8.272 ºomeri
Sesiunile de informare vor avea loc începând cu ora 18.30, iar dupã ora 20.00 va fi proiectat, în aer liber, filmul românesc „Selfie”. Dacã îþi face plãcere sã te uiþi cu prietenii la un film, sau sã citeºti o carte, în aer liber, vino joi, 27 august, în zona Centrului Civic. Vor fi: proiecþie de film, mini-bibliotecã cu numeroase volume ºi tombole pentru participanþi. Eveniment gratuit, organizat de Caravana Culturalã, cu sprijinul Consiliului ºi Primãriei municipiului Petroºani, dedicat promovãrii culturii.
neindemnizaþi. Din totalul ºomerilor hunedoreni, la sfârºitul lunii IULIE 2015, femeile sunt în numãr de 5.697. În acelaºi timp, în decursul lunii IULIE 2015, din evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã au ieºit un numãr de 2.659 de persoane. În cursul lunii IULIE 2015, un numãr de 1.347 de persoane au reuºit sã se încadreze în muncã, din care 350 persoane pe duratã determinatã, iar 997 persoane pe duratã nedeterminatã. Pe primul loc în ce priveºte numãrul de ºomeri înregistraþi se aflã municipiul Brad, cu 1625 ºomeri, urmat de Petroºani, 1424 de ºomeri ºi Orãºtie cu 1357 de ºomeri. La polul opus cei mai puþini ºomeri sunt la Ilia, 348 de ºomeri, Simeria, 355 de ºomeri ºi Lupeni, 573 de ºomeri.
- VÂNZÃRI -
z Vând Dacia Logan an fabricaþie 2011 cu autorizaþie valabilã pânã în 2025 (10 ani). Taxi Alpin Petroºani. Relaþii la telefon: 0724157808
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN - ANUNÞ Primãria municipiului Vulcan ANUNÞÃ cã pe site-ul primãriei www.e-vulcan.ro , secþiunea „Planul de Dezvoltare”, a fost afiºatã Strategia de Dezvoltare a municipiului Vulcan 2014-2020. Observaþiile, propunerile ºi/sau comentariile locuitorilor se primesc pe adresa de e-mail: primvulcan@yahoo.com sau la tel. 0254 570.340; fax: 0254 571.910 (în atenþia ing. Rodica Mihu – Birou Proiecte – Dezvoltare localã.) Dezbaterea publicã cu privire la acest document va avea loc Marþi, 8.09.2015, ora 11:00, la sediul Primãriei, în Sala de ºedinþe – cam. 17. PRIMAR, Ing. GHEORGHE ILE
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428 vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 August 2015
Henþ cu mâna
Prin cenuºa fotbalului 2015 înseamnã un haos absolut în fotbalul românesc. Priviþi traseul de... îngheþatã (!) în cupele europene. Marea Steaua Bucureºti este
umilitã de (totuºi...) o oarecare Rosenborg Trondheim venitã din gheþurile vikingilor, în timp ce ªumudicã, chiar crede în minutea lui cã poate sã-i elimi-
ne pe olandezii de la Alkmaar. În Liga a II-a, care începe peste trei zile, haosul a atins culmi nebãnuite. Majoritatea grupãrilor din aceastã divizie au mari probleme financiare, iar F.C.M. Dorohoi are un singur jucãtor în lot, pe Dante
Mihalache,... fiul patronului!? Rapid a rãmas fãrã antrenor, acesta parcând, se pare, la ACS (Recaº) Poli. Timiºoara, în locul demisionarului Dan Alexia. La Ceahlãul Piatra Neamþ, angajaþii vor s-o punã de-o grevã generalã din cauza
unor restanþe salariale, finanþatorul Massone fiind de negãsit, „U” Cluj are numai jucãtori sub 21 de ani. Iatã cam care e starea eºalonului doi înaintea startului de sâmbãtã, 29 august. Aferim!
FOTBAL, LIGA I
Valea Jiului a avut de-a lungul vremii douã echipe în Liga I (Divizia „A”), Jiul Petroºani ºi Minerul Lupeni. În ediþiile noastre de miercuri sau joi, vã prezentãm un remember cu un meci al uneia dintre cele douã echipe, raportat la etapa la zi a Ligii I actuale.
Ediþia 1947-1948, etapa a 8-a
Jiul Petroºani – Gaz Metan Mediaº 1-0
Turul fãrã înfrângere La ora... etapei a 8-a din acel sezon, Mihai era încã regele României! Iar Jiul primea pe teren pro-
priu pe Gaz Metan Mediaº. Echipa din Petroºani venea dupã o serie excelentã de cinci victorii consecutive, urmând a ºasea la rându, în partida cu medieºenii, scor 1-0 prin golul marcat de Mircea Popescu. Jiul (antrenor Rudolf Jenny) a jucat în acel meci cu echipa: M. Nemeº Balogh, Diþi Marinescu, Szillagyi – Bone, C. Marinescu – M. Popescu, Nicºa, Paraschiva, Ov. Câmpeanu, Pop IV. A fost un tur excelent pentru Jiul, care pânã la final nu va mai pierde
Steaua licãreºte...
Nicºa, unul dintre atacanþii de bazã ai Jiului niciun meci! Jiul Petroºani a încheiat acel sezon pe locul 10 în Divizia „A”.
FOTBAL, LIGA A II-A, SERIA 1 – ED. 2015-2016 – TUR
Etapa 1, 29 aug. 2015 Bucovina Pojorâta - Gloria Buzãu Dacia Un. Brãila - Rapid CFR Suceava Dunãrea Cãlãraºi - SC Bacãu Academica Clinceni - Oþelul Galaþi FCM Dorohoi - ACS Berceni Rapid Bucureºti - CS Baloteºti Ceahlãul Piatra Neamþ - Farul Constanþa
Etapa a 6-a, 3 oct. 2015 Oþelul Galaþi - SC Bacãu ACS Berceni - Rapid CFR Suceava CS Baloteºti - Bucovina Pojorâta Farul Constanþa - Dacia Unirea Brãila Ceahlãul P. Neamþ - Dunãrea Cãlãraºi Rapid Bucureºti - Academica Clinceni Gloria Buzãu - FCM Dorohoi
Etapa a 11-a, 31 oct. 2015 Gloria Buzãu - CS Baloteºti ACS Berceni - Farul Constanþa Oþelul Galaþi - Ceahlãul Piatra Neamþ SC Bacãu - Rapid Bucureºti Rapid CFR Suceava - FCM Dorohoi Bucovina Pojorâta - Academica Clinceni Dacia Unirea Brãila - Dunãrea Cãlãraºi
Etapa a 2-a, 5 sept. 2015 Rapid CFR Suceava - Bucovina Pojorâta SC Bacãu - Dacia Unirea Brãila Oþelul Galaþi - Dunãrea Cãlãraºi ACS Berceni - Academica Clinceni CS Baloteºti - FCM Dorohoi Farul Constanþa - Rapid Bucureºti Gloria Buzãu - Ceahlãul Piatra Neamþ
Etapa a 7-a, 7 oct. 2015 Gloria Buzãu - Oþelul Galaþi SC Bacãu - ACS Berceni Rapid CFR Suceava - CS Baloteºti Bucovina Pojorâta - Farul Constanþa Dacia Un. Brãila - Ceahlãul P. Neamþ Dunãrea Cãlãraºi - Rapid Bucureºti Academica Clinceni - FCM Dorohoi
Etapa a 12-a, 7 nov. 2015 Farul Constanþa - CS Baloteºti Ceahlãul Piatra Neamþ - ACS Berceni Rapid Bucureºti - Oþelul Galaþi FCM Dorohoi - SC Bacãu Academ. Clinceni - Rapid CFR Suceava Dunãrea Cãlãraºi - Bucovina Pojorâta Dacia Unirea Brãila - Gloria Buzãu
Etapa a 3-a, 12 sept. 2015 Rapid CFR Suceava - Gloria Buzãu Bucovina Pojorâta - SC Bacãu Dacia Unirea Brãila - Oþelul Galaþi Dunãrea Cãlãraºi - ACS Berceni Academica Clinceni - CS Baloteºti FCM Dorohoi - Farul Constanþa Rapid Bucureºti - Ceahlãul Piatra Neamþ
Etapa a 8-a, 10 oct. 2015 ACS Berceni - Oþelul Galaþi CS Baloteºti - SC Bacãu Farul Constanþa - Rapid CFR Suceava Ceahlãul P. Neamþ - Bucovina Pojorâta Rapid Bucureºti - Dacia Unirea Brãila FCM Dorohoi - Dunãrea Cãlãraºi Academica Clinceni - Gloria Buzãu
Etapa a 13-a, 11 nov. 2015 Gloria Buzãu - Farul Constanþa CS Baloteºti - Ceahlãul Piatra Neamþ ACS Berceni - Rapid Bucureºti Oþelul Galaþi - FCM Dorohoi SC Bacãu - Academica Clinceni Rapid CFR Suceava - Dunãrea Cãlãraºi Bucovina Pojorâta - Dacia Unirea Brãila
Etapa a 4-a, 19 sept. 2015 SC Bacãu - Rapid CFR Suceava Oþelul Galaþi - Bucovina Pojorâta ACS Berceni - Dacia Unirea Brãila CS Baloteºti - Dunãrea Cãlãraºi Farul Constanþa - Academica Clinceni Ceahlãul Piatra Neamþ - FCM Dorohoi Gloria Buzãu - Rapid Bucureºti
Etapa a 9-a, 17 oct. 2015 Gloria Buzãu - ACS Berceni Oþelul Galaþi - CS Baloteºti SC Bacãu - Farul Constanþa Rapid CFR Suceava - Ceahlãul P Neamþ Bucovina Pojorâta - Rapid Bucureºti Dacia Unirea Brãila - FCM Dorohoi Dunãrea Cãlãraºi - Academica Clinceni
Etapa a 5-a, 26 sept. 2015 SC Bacãu - Gloria Buzãu Rapid CFR Suceava - Oþelul Galaþi Bucovina Pojorâta - ACS Berceni Dacia Unirea Brãila - CS Baloteºti Dunãrea Cãlãraºi - Farul Constanþa Academica Clinceni - Ceahlãul P Neamþ FCM Dorohoi - Rapid Bucureºti
Etapa a 10-a, 24 oct. 2015 CS Baloteºti - ACS Berceni Farul Constanþa - Oþelul Galaþi Ceahlãul Piatra Neamþ - SC Bacãu Rapid Bucureºti - Rapid CFR Suceava FCM Dorohoi - Bucovina Pojorâta Academ. Clinceni - Dacia Unirea Brãila Dunãrea Cãlãraºi - Gloria Buzãu
Paginã realizatã de Genu TUÞU
z Campioana României, Steaua Bucureºti, a tranºat meciul de la Craiova în favoarea sa, 2-1, Tade reuºind golul victoriei dintr-un penalty reuºit în min. 86. z Astra Giurgiu s-a instalat ca lider autoritar al Ligii I, dupã o victorie la scor, 4-1 cu CSMS Iaºi. z Dinamo Bucureºti este în revenire de formã, dupã sezonul slab de anul trecut, fiind în continuare fãrã înfrângere, dupã 2-0 cu Petrolul Ploieºti. z Viitorul Constanþa este revelaþia actualului sezon, 4-0 cu ACS (Recaº) Poli Timiºoara însemnând scorul etapei. z Surprizã (oarecum) la Botoºani, unde Pandurii Tg. Jiu au învins fãrã drept de apel cu 2-0. z ASA Tg. Mureº a învins cu emoþii, cu 2-1, pe FC Voluntari, dupã ce oaspeþii au deschis scorul prin Pancu în minutul 4.