Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 928
Cronica Vãii Jiului Marti, 25 August 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Staþiunile montane fac cu ochiul constructorilor
Joburi peste hotare
P
este 1.000 de locuri de muncã sunt acum disponibile peste hotare. Cele mai multe le puteþi gãsi pe portalul Eures. Aici, ºomerii ºi cei care vor sã lucreze peste hotare pot alege un job în Spania, Germania, Republica Cehã, Marea Britanie ºi Suedia. În acest moment, numai pentru Spania sunt 801 locuri de muncã, în mesierii ca municitori necalificaþi sau maseur. În Germania sunt cãutaþi aproape 300 de oameni, care sã lucreze ca: asistent medical generalist, ºofer pe camion, lucrãtor în depozit, ori zugravi, vopsitori. Mai sunt 145 de locuri de muncã ºi în Cehia. Aceastã þarã cautã croitori, muncitori în asamblarea aparatelor de aer condiþionat, sau lucrãtori în prelucrarea lemnului. Nu mai puþin de 100 de locuri de muncã sunt disponibile ºi în Marea Britanie. Regatul Unit cautã îngrijitori pentru per-
soane la domiciliu, tractoriºti, supraveghetori de vie, dar ºi asistenþi social, pentru persoane vârstnice. Suedia este ºi ea pe lista þãrilor care cautã sã recruteze forþã de muncã din Uniunea Europeanã ºi aici sunt aºteptaþi tinichigii, mecanici ºi vopsitori auto. Informaþii pe http://eures.anofm.ro/jo bseekers_cor2.php Diana MITRACHE
NU CELE DIN VALEA JIULUI!
C
onstrucþia de domenii schiabile face cu ochii constructorilor, asta deºi în ultimii ani Guvernul nu a mai alocat niciun leu pentru aceste lucrãri de investiþii. Unul dintre constructorii domeniilor schiabile din Valea Jiului ºi-a mai adjudecat un contract. >>> PAGINILE 4-5
Aºteaptã ultima aprobare pentru Sala Sporturilor
D
upã 10 ani de întocmit dosare, planuri ºi sute de drumuri pe la divrese ministere, Sala Sporturilor ce aparþine de Clubul ªcolar Sportiv de la Petroºani ar putea primi finanþarea în aceastã sãptãmânî. Joi are loc ºedinþa în care, dupã un deceniu, banii ar putea sã ajungã în contul ºcolii de la Petroºani, care sã repare sala veche ºi pãrãginitã. Conducerea CSª Petroºani îºi pune toatã speranþa în ºedinþa ce va avea loc joi la Ministerul Educaþiei ºi în care o comisie de specialitate va da ºi ultimul aviz favorabil pentru aprobarea sumelor
necesare începerii lucrãrilor la Sala polivalentã din localitate. Clãdirea este într-o stare avansatã de degradare, pentru cã aici nu s-au putut face niciodatã investiþii de anvergurã, iar înãutru, vara, e mai
frig ca afarã. Elevii care se antreneazã aici au cãutat mereu alte sãli de sport, ca sã scape de igrasie ºi umezealã, dar acum se pare cã a venit ºi rândul reparaþiilor absolut necesare.
Peste 80.000 de lei urmeazã sã intre în contul unitãþii ºcolare ºi apoi vor începe reparaþiile. „Din 2006, de când am început demersurile, tot spun cã sunt optimist ºi cã voi face
aceastã salã. A apãrut ºi devizul general al lucrãrilor ºi ni s-a cerut nouã ºi implicit celor de la Minister, de cãtre Compania Naþionalã de Investiþii, din nou acordul pe o sumã exactã cu care noi trebuie sã contribuim, iar miercurea trecutã am primit ºi acordul ministerului pe aceastã sumã. Nu mai vãd ce se mai poate întâmpla. Joi se va întâlni comisia tehnicã pentru aprobarea dosarului”, a spus Zoltan Toth, directorul Clubului ªcolar Sportiv Petroºani.
Sala polivalentã a fost inauguratã în anii 80, iar de atunci nu s-au fãcut decât mici reparaþii. Acum ar putea sã primeascã 87.424 de lei, iar locaþia pãrãginitã va putea fi reabilitatã complet, aici urmând a se desfãºura pe viitor competiþii de talie internaþionalã. Totul atârnã acum în acel ultim aviz de care este nevoie, iar Zoltan Toth spune cã va participa personal la ºedinþa de joi de la Minister, ca sã nu lipseascã vreo hârtie. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Doi lei pe zi, mâncarea unor pensionari
M
eniu de doi lei pe zi. Cam aºa trebuie sã se descurce unii pensionari din Valea Jiului. Deºi hrana lor ar trebui sã fie una consistentã care sã le aducã aportul necesar de vitamine, unii pensionari trãiesc mai puþin diferit decât un câine. Masa lor zilnicã trebuie sã se încadreze în limita a doi lei pentru a le ajunge pensia de la o lunã la alta. Umilitor. Pensiile din Valea Jiului sunt printre cele mai mari din þarã. Lucru destul de adevãrat având în vedere cã majoritatea pensionarilor au lucrat în sistemul minier. Existã însã ºi excepþii de la regulã. Sunt pensionari care zeci de ani au lucrat în sistemul
minier, iar venitul lor este umilitor. Este ºi cazul lui Iosif Eszler care a lucrat 15 ani în minerit ºi câºtigã nici mãcar 500 de lei. Mai bine de jumãtate din pensie o alocã pentru medicamente, încã aproape jumãtate pe întreþinere, iar din ce îi mai rãmâne îºi cumpãrã mâncare. “Am lucrat 15 ani la minã. 7 ani ºi jumãtate am fost mãsurãtor de gaze ºi încã ºapte
Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 August 2015 ani ºi jumãtate am fost la Paroºeni, dar grupa a II-a. În anul 1993 m-am pensionat pe caz de boalã ºi aºa cã pensia mea este de 489 de lei. Cam 50 de euro, adicã 200 de lei îi dau pe medicamente, restul plãtesc taxe, impozite ºi din ce mai rãmâne trãiesc de pe o zi pe alta”, ne spune Iosif Eszler. Omul spune cã pentru mâncare îi rãmân aproximativ 80 de lei. Acesta ne explicã care este meniul sãu zilnic, având în vedere suma rãmasã. “Cam 80 de lei îmi rãmân pentru mâncare. Ce sã cumpãr? Pâine, margarinã ºi slãninã”, mai spune bãrbatul. În urmã cu câteva sãptãmâni, Guvernul a aprobat majorarea pensiilor garantate de stat de la 400 la 450 de lei pe lunã. Bãrbatul nu se încadreazã în aceastã categorie. Abia când va ajunge la limita de vârstã va beneficia de o mãrire a venitului. Monika BACIU
Klaus Iohannis ºi Noul PNL, pe primul loc în preferinþele românilor Conform unui sondaj efectuat de CSCI în luna august 2015 referitor la încredere în politicieni, vot ºi subiecte de guvernare, Klaus Iohannis continuã sã fie personalitatea politicã în care romanii au cea mai mare încredere (59%, comparativ cu 78% în decembrie 2014), fiind urmat de Sorin Oprescu (40% atât în august 2015, cât ºi în decembrie 2014), Victor Ponta (35%,
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
comparativ cu 36% în decembrie 2014) ºi Calin Popescu Tariceanu (33%, comparativ cu 36% în decembrie 2014). În ceea ce priveºte intenþia românilor de a vota partide politice, dacã duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 41% dintre români ar vota Noul PNL, iar 37% ar vota PSD. UDMR ºi M10 ar fi votate de 5% dintre români, iar ALDE, PMP ºi PRU ar câºtiga, fiecare, câte 3% din voturile romanilor. UNPR ar fi votat de 2% dintre români. De asemenea, sondajul a fãcut ºi o evaluare a economiei României iar rezultatul aratã cã 47% dintre români considera cã în guvernarea Ponta economia României s-a îmbunãtãþit, 31% cred cã economia României a rãmas la
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
În insolvenþã ºi fãrã licenþã de funcþionare
F
irma de pazã controlatã de ginerele lui Vasile Blaga a rãmas fãrã licenþã. Axis Corporate Security cunoscutã pentru numeroasele contracte pe care le-a avut cu companiile de stat a rãmas fãrã licenþã de funcþionare. Mãsura poate fi însã atacatã. “Respinge cererea de suspendare, ca inadmisibilã, cu drept de recurs în termen de cinci zile de la comunicare”, se aratã pe rolul Curþii de Apel Bucureºti. Licenþa de funcþionare a firmei Axis Corporate Security a fost retrasã din 26 iunie 2015. Societatea se confruntã ºi cu probleme financiare, drept pentru care se cere insolvenþa. Pe 24 iulie 2015, AXIS CORPORATE SECURITY SRL se cere în insolvenþã, motivând cererea depusã la Tribunalul Hunedoara prin faptul cã “înregistreazã datorii cãtre bugetul de stat în sumã de 7.319.753 lei“. Cererea de insolvenþã a fost acceptatã de instanþã pe data de 28 iulie 2015, în calitate de administrator judiciar provizoriu fiind numit practicianul EXPERT INSOLVENÞÃ SPRL. Firma de pazã ºi-a adjudecat nenumãrate contracte doar în Valea
Jiului, la douã companii de strat. Paza obiectivelor miniere neviabile costã peste douã milioane de lei. Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului plãteºte undeva la aproape trei milioane de lei pentru ca activele sã îi fie pãzite de specialiºti. La începutul acestui an, societatea a atribuit un contract privind “Paza obiectivelor, bunurilor ºi valorilor de la sucursalele Mina Petrila, Mina Paroºeni ºi Mina Uricani” firmei SC AXIS CORPORATE SECURITY SRL DEVA. Valoarea acestui contract este de 2.836.400,40 de lei ºi se deruleazã în perioada 11.01.2015 – 11.01.2016. Axis Corporate Security, societatea hunedoreanã care a câºtigat licitaþia la SNÎMVJ a subcontractat serviciile la firma gorjeanã Team TG Guard. Axis Corporate Security este o firmã înfiinþatã în 2009. În doar patru ani societatea a ajuns de la afaceri de 27.394 de lei(2009) la 19 milioane de lei(2013). În 2014 societatea ºi-a adjudecat licitaþii cu statul de 63% din valoarea cifrei de afaceri pe anul trecut. Monika BACIU
acelaºi nivel ca înaintea guvernãrii Ponta, iar 20% dintre români cred cã economia României s-a înrãutãþit în timpul actualei guvernãri. În altã ordine de idei, conform datelor sondajului CSCI, pe primul loc al încrederii românilor în liderii lumii se aflã preºedintele american, Barack Obama, ocupa prima poziþia în topul încrederii romanilor în liderii lumii, cu 59% încredere ºi un procent de 96% notorietate. Cancelarul german Angela Merkel ocupã urmãtoarea poziþie, cu 55% încredere, în timp ce Vladimir Putin se poziþioneazã la coada clasamentului, cu doar 16% încredere. Sursa sondajului este site-ul infopolitic.ro Marius MITRACHE z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti 25 August 2015
Fiecare cu þeava lui S
e cautã soluþii ºi tehnice ºi financiare pentru situaþia din centrul municipiului Petroºani. Este vorba despre cei care locuiesc în apropierea campusului universitar de la Petroºani, pe strada Brazilor, acolo unde luni dimineaþã, o comisie de la Apa Serv a verificat în teren situaþia existentã. Asta pânã ce strada nu va fi asfaltatã.
Autoritãþile de la Petroºani au început demersurile pentru asfaltarea pe strada aflatã la un pas de centrul oraºului, aºa cum era ºi normal, însã, oamenii care nu au canalizare s-au trezit sã riposteze. Echipa de la Apa Serv a
venit în teren ºi aºa am aflat cã fiecare are acolo o þeavã, mai veche sau mai nouã ºi cã fiecare s-a descurcat cum a putut, doar cã acum mai vin ºi alþii care nu au canalizare. Nici nu se mai pot racorda la conductele vecinilor ºi de aici un adevãrat calvar pentru
locatarul de la numãrul 2. „Nu aþi vrut sã vã branºaþi la conducta vecinilor, atunci când aceºtia v-au rugat”, au ripostat cei de la tehnic, în timp ce proprietarul nemulþumit a spus cã nu i s-a pãrut normal sã o facã în condiþiile în care, la vremea respectivã, totul se realiza haotic, fãrã un plan bine determinat. Aºa se explicã faptul cã locatarul de la nr 2. are trasã o scurgere doar pe proprietatea lui, iar de la limita proprietãþii, nu a mai reuºit sã se branºeze. A vãzut acum cã începe asfaltarea ºi se teme cã va rãmâne cu latrina în curte, ultimul de pe strada lui. „Eu ce mã fac
acum? Tot sap gãuri în curte ºi tot aºa pânã când? Cã locuiesc în centrul oraºului, în campusul universitar”, a spus bãtrânul. Specialiºtii au venit ºi au verificat situaþia în teren, iar acum urmeazã sã gãseascã soluþia tehnicã,
Vechea Poºtã, neatractivã pentru afaceri lãdirea fostei poºte din Petroºani încã îºi aºteaptã chiriaºii. Proprietarul fostei poºte din Petroºani încã mai cautã C chiriaºi pentru spaþiul de mii de metri pãtraþi. Dupã ce au dat afarã din clãdire Poºta Petroºani, pe motiv cã imobilul este foarte instabil în cazul unui seism, noul propritar al clãdirii, Telekom, cautã chiriaº pentru spaþiul de peste 1000 mp. Potrivit anunþului, spaþiul este disponibil imediat, acesta fiind pretabil unor birouri. Preþurile de închiriere a birourilor pot fi aflate doar la cerere. “Imobilul este localizat in centrul oraºului Petroºani în apropierea Primãriei. Are un regim de înãlþime de: S+P+4E, o suprafaþã totalã de 1963 mp ºi dispune de urmãtoarele facilitãþi: energie electricã, apã, canalizare, sistem de încalzire”, se aratã în anunþul postat pe site-urile de specialitate. Propritarul clãdirii, respectiv Telekom cautã chiriaºi pentru clãdirea pe care a moºtenit-o. “Moºtenitorii”, respectiv cei de la Telekom, cunosc faptul cã imobilul este
încadrat în gradul de risc seismic, iar aceºtia spun cã viitorii chiriaºi trebuie sã consolideze clãdirea. “Clãdirea e încadratã în grad seismic doi. Se poate închiria cu condiþia sã fie consolidatã. Acest lucru implicã costuri mai mari.
Consolidarea trebuie fãcutã de cãtre chiriaºi urmând apoi sã se acorde diferite compensãri”, a spus agentul care se ocupã de închirierea birourilor din clãdirea care aparþine acum firmei Telekom. Preþurile de închiriere a birourilor
variazã de la 2 la 3 euro, în funcþie de amplasamentul biroului. Cei de la Telekom spun cã în momentul de faþã clãdirea nu este de vânzare, însã aceastã posibilitate poate fi luatã în calcul dacã existã vreun cumpãrãtor. “Preþurile sunt de 3,5 euro/mp/lunã pentru birourile de la parter ºi de 2 euro/mp/lunã pentru cele de la etaj”, a mai spus sursa citatã Povestea bulinei a început în 2011, când un raport de expertizã întocmit de un profesor din Bucureºti a indicat faptul cã impunãtoarea clãdire s-ar prãbuºi ca o construcþie din beþe de chibrituri în cazul unui cutremur. Practic, conform raportului de expertizã, clãdirea Poºtei & Romtelecom s-ar fi încadrat în gradul I de risc seismic, asta deºi Valea Jiului nu este nicide-
dar ºi pe cea financiarã. „O sã mergem la firmã, o sã ne trimitem topografii în teren, o sã facem o analizã ºi din punctul de vedere a ceea ce înseamnã sã facem o reþea pentru toatã lumea, sã nu fie fiecare cu reþeaua lui, pentru cã fãcându-ºi fiecare, reþelele sunt subdimensionate. Este o problemã ºi cu asfaltarea, pentru cã primãria vrea sã asfalteze strada ºi sã nu avem problema ulterior. Deci, vom avea un calcul al nostru ºi o soluþie tehnicã, dupã care ne vom întâlni ºi cu primãria pentru a stabili un plan”, a declarat Monica Tarcea, ºef Departament Dezvoltare Apa Serv. Deocamdatã singurul locatar care se plânge de lipsa canalizãrii este cel de la nr 2. Restul ºi-au fãcut cum au putut scurgerile, iar pentru cã pe stradã urmeazã sã fie turnat asfaltul, Apa Serv este aºteptatã sã vinã urgent cu o soluþie, dacã aceasta va exista. Diana MITRACHE
cum o zonã seismicã ºi nici nu a fost vreodatã, iar clãdirea nu prezenta indicii conform cãreia ar avea structura de rezistenþã grav afectatã. Proprietarii imobilului au montat urgent o bulinã roºie de risc seismic ridicat ºi au evacuat chiriaºii, adicã Poºta Românã. La scurt timp dupã evacuarea pe motiv de risc seismic a chiriaºilor, de pe clãdirea Romtelecom a dispãrut ºi bulina roºie. Reprezentanþii Inspectoratului de Stat în Construcþii Petroºani au precizat cã s-a fãcut o contraexpertizã ºi, de la risc
I, a cãzut la risc de gradul II, aºa cã bulinas roºie nu se mai impunea. Imobilul este localizat în centrul oraºului Petroºani în apropierea Primãriei. Are un regim de înãlþime de: S+P+4E, o suprafaþa totala de 1963 mp ºi dispune de urmãtoarele facilitãþi: energie electricã, apã, canalizare, sistem de încalzire. Monika BACIU
4 Actualitate
Promisiuni pentru preºcolarii din Aninoasa
Z
eci de copii din Aninoasa învaþã în spaþii care nu au primit autorizaþii de funcþionare de la Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara, dat fiind faptul cã nu îndeplinesc condiþiile. Astfel, în localitatea din estul Vãii Jiului, cele douã grãdiniþe funcþioneazã în apartamente ale unor blocuri de locuinþe, fãrã a bene-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 August 2015
ficia de spaþiul corespunzãtor, de un loc de joacã pentru copii ºi, ceea ce este ºi mai grav, fãrã
avizele de funcþionare necesare. Grãdiniþa cu program normal Nr. 1 a fost amenajatã într-un
apartament la parterul blocului iar a doua într-o clãdire veche, cu o singurã salã de clasa foarte micã, în care se lucreazã pe douã schimburi. Circa 80 de preºcolari sunt cuprinºi în grupele celor douã grãdiniþe, iar edilii spun cã nu au avut încotro dat fiind faptul cã pânã anul trecut erau în insolvenþã ºi nu aveau banii necesari pentru a construi o clãdire pentru preºcolari. Totodatã,
edilii din Aninoasa spun cã micuþii nu vor mai trebui sã îndure sãrãcia, pentru cã le-a fost aprobat proiectul pentru o nouã grãdiniþã. Potrivit primarului Nicolae Dunca, aceasta va fi ridicatã în Iscroni, va avea douã sãli pentru grupele de grãdiniþã,
Ziua copilãriei în Straja ece copii de la Centrul Z de Plasament din Lupeni cu vârsta cuprinsã între 10 ºi 15 ani au petrecut sâmbãtã, 22 august, o zi întreagã în Programul VIAÞA al Fundaþiei Noi Orizonturi (FNO), în staþiunea montanã Straja. Vizita lor a fost facilitatã de grupul Alumnilor FNO - foºti lideri ºi membri/particianþi în programul VIAÞA sau IMPACT, majoritatea tineri care au crescut în Valea Jiului. Alumnii FNO s-au întâlnit în primãvara anului 2015 la Bucuresti ºi au pus bazele unor acþiuni de strângere de fonduri. Prima dintre ele, Cina la mine (mese organizate de alumni pentru prietenii lor) a fost organizatã cu scopul de a aduna bani pentru organizarea unui picnic în
aer liber, Cina fãrã tainã, la care au participat peste 50 de persoane. Prin intermediul acestui eveniment s-au adunat 1.600 de lei care au fost direcþionaþi cãtre opt cluburi impact din Valea Jiului. A doua acþiune a aluminilor s-a petrecut în 2 iunie, cu prilejul Zilei Internaþionale a Copilului, la Grãdiniþa ºi ªcoala Montessori din Bucureºti, unde 99 de copii preºcolari ºi ºcolari - plus 18 cadre didactice au experimentat educaþia prin aventurã. În urma acestei acþiuni s-au adunat banii necesari invitãrii celor 10 copii din Valea Jiului în tabãra VIAÞA de la Straja. Pentru cã a fost vreme ploioasã, întâlnirea de sâmbãtã a început în cabana FNO, unde alumnii ºi copiii au fãcut câteva jocuri împreunã, cum este de exemplu „Eu, niciodatã...”, care are menirea de a-i face pe partici-
panþi sã se cunoascã mai bine unul pe celãlalt, prin intermediul lucrurilor pe care nu le-au fãcut. Majoritatea au mãrturisit cã nu au zburat cu avionul ºi cã nu s-au aventurat în corzi. Puþin mai târziu a fost organizat un atelier prin care copiii au fost invitaþi sã-ºi construiascã, din corzi, o casã aºa cum ºi-o imagineazã ei. Dacã iniþial au vrut sã-ºi facã fiecare o casã a lui, copiii au sfârºit prin a construi o casã pentru toatã lumea, cu garaj, salã de mese, bibliotecã, camere comune, bucãtãrie. Ieºiþi afarã în tabãrã, copiii au avut ocazia sã ºteargã de pe
lista cu niciodatã o poziþie, pentru cã au învãþat „sã zboare” cu ajutorul corzilor ºi sub atenta supravegere a instructorilor VIAÞA. Seara s-a încheiat înapoi în cabanã, la o petrecere cu pizza pentru toatã lumea. „A fost o zi frumoasã, în care le-am adus
Muncã, nu platã
M
ai bine muncesc decât sã plãteascã. Este vorba de mai mulþi locuitori ai Vãii Jiului care zilnic cer instanþei ca amenda sã le fie transformatã în muncã în folosul comunitãþii. Doar într-o singurã zi, pe rolul Judecãtoriei Petroºani sunt înregistrate undeva la 15 astfel de cereri. Spre exemplu, în doar douã luni, instanþa admite undeva la aproape 20 de cereri de transformare a amenzii în muncã în folosul comunitãþii. Sunt persoane care au de
patru grupuri sanitare (inclusiv pentru persoane cu handicap locomotor), în total aproape 300 de metri pãtraþi. Proiectul se ridicã la 1.127.137 lei , iar în octombrie 2016 va trebui sã fie finalizat. Maximilian GÂNJU
puþinã fericire. Din pãcate cred cã a fost doar o picãturã într-un pahar cu apã. Nu putem sã schimbãm foarte multe într-o singurã zi, cred cã doar le-am insuflat ideea cã existã bine în lume. Cu ideea asta cred cã au plecat de aici azi”, a mãrturisit unul dintre alumni, Daria Câmpean. Alumni FNO sunt determinaþi sã continue cu acþiunile de binefacere, iniþiativa lor fiind sprijinitã de Fundaþia Noi Orizonturi, organizaþia unde au învãþat cã niciun gest nu este prea mic sau prea neînsemnat ca sã producã o schimbare. Andrada SUCIU prestat undeva la 200 de ore în folosul comunitãþii. Procesele dintre autoritãþi ºi cei sancþionaþi aduc beneficii de ambele pãrþi. Municipalitatea beneficiazã de serviciile acestor persoane, iar acestea la rândul lor nu plãtesc amenzile. Prestarea muncii silnice aduce un plus Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat care are un numãr redus de angajaþi, iar astfel acoperã o arie mai largã. Cei care opteazã pentru a-ºi achita datoriile prin muncã în folosul comunitãþii, potrivit unei Hotãrâri a Consiliului Local Petroºani, sunt repartizaþi la întreþinerea drumurilor, parcurilor ºi zonelor verzi sau la pãstrarea curãþeniei localitãþii. Monika BACIU
Staþiunile montane fac cu ochiul constructorilor
Nu cele din Valea Jiului! onstrucþia de domenii C schiabile face cu ochii contrustorilor, asta deºi în ultimii ani Guvernul nu a mai alocat niciun leu pentru aceste lucrãri de investiþii. Unul dintre constructorii domeniilor schiabile din Valea Jiului ºi-a mai adjudecat un contract.
Kranz Eurocenter din Piteºti a mai pus mâna pe un contract de dezvoltare a unei staþiuni montane din þarã. Este vorba de un contract de 5,5 milioane de euro pentru realizarea lucrãrilor de la pârtia de schi de pe Dealul Cocoºului din Bistriþa, care face parte dintr-un proiect mai amplu de creare a unui complex turistic ºi de agrement, denumit Wonderland.
L
ucrãrile din Valea Jiului, în impas În Valea Jiului au fost începute lucrãri de dezvoltare a domeniilor schiabile în trei staþiuni montane, mai exact Parâng, Pasul Vâlcan ºi Straja. Lucrãrile stagneazã de ceva timp pentru cã Executivul nu a mai alocat fonduri pentru aceste investiþii care se doresc a fi prioritare în Valea Jiului. La începutul acestui an,
corpul de control al primului ministru Victor Ponta a efectuat mai multe verificãri la modul de dezvoltare a domeniilor schiabile. Corpul de control a “vizitat” Consiliul Judeþean Cluj, Consiliul Judeþean Maramureº, Consiliul Local al Municipiului Vulcan, Consiliul Local al Municipiului Petroºani, Consiliul Local al Municipiului
n.red.) pentru executarea unor noi obiective în proiectul “Modernizarea zonei turistice Pasul Vulcan”. Primãria din Vulcan nu a îndeplinit însã condiþiile referitoare la circumstanþele imprevizibile intervenite pentru îndeplinirea contractului cu privire la organizarea ºi desfãºurarea procedurii de negociere fãrã publicarea prealabilã a
Cavnic, Consiliul Local al Municipiului Borºa, Consiliul Local al Municipiului Predeal, Consiliul Local al Municipiului Borsec ºi Consiliul Local al Municipiului Azuga. Potrivit Autoritãþii Naþionale pentru Turism, autoritãþile publice locale au utilizat, între 2009 ºi 2013, suma de 143.471.000 de lei de la bugetul de stat ºi 12.317.000 de lei din bugetele locale. În 2010, reprezentanþii Primãriei Vulcan au încheiat douã acte adiþionale în valoare de 5.988.026 de lei ºi respectiv 2.191.973 de lei (ambele fãrã TVA –
unui anunþ de participare. Astfel, reprezentanþii Primãriei Vulcan au atribuit prin achiziþie directã lucrãri în valoare de 8.190.000 de lei (fãrã TVA) cãtre societatea Acomin S.A. Cluj-Napoca, încãlcând dispoziþiile legale. Autoritãþile locale au continuat lucrãrile de dezvoltare a domeniilor schiabile însã nu le-au fost decontate din cauza reducerilor bugetare. La Lupeni proiectul de modernizarea a staþiunii montane Straja a început în anul 2011, iar atunci s-a alocat suma de 35 de milioane de lei. În 2012 munici-
Târg de animale în zi de sãrbãtoare
T
ârg de animale la Petrila. Aºa cum e tradiþia, edilii locali de la Petrila organizeazã la sfârºitul acestei luni târgul de animale. Mai exact, în data de 29 august va avea loc târgul în zona
Jieþ unde sunt aºteptaþi crescãtori de animale din Valea Jiului ºi nu numai. “Anul trecut la 1 septembrie, cetãþenii din zona Jieþ mi-au cerut sã modificãm prin HCL daat de organizare a târgului de animale. Am propus ca data sã fie de 29 august când este sãrbãtoare ortodoxã ºi atunci se retrag crescãtorii de animale cu animalele de pe munþi”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Timp de ºase ani, la 23 aprilie (de Sfântul
palitatea a primir 1.497.000 de lei. Din anul 2012 ºi pânã în prezent Consiliul Local nu a mai primit niciun leu pentru aceste lucrãri, ba din contrã are de achitat cãtre constructori peste 52 de milioane de lei. “Contribuþia Consiliul Local Lupeni la contractul de lucrãri a fost de 5.907.515 lei. Consiliul Local Lupeni a depus la
MDRT, facturi pentru lucrãrile executate în baza contractului încheiat între Consiliul Local Lupeni ºi prestator (constructor), în valoare de 52.105.658 lei care nu au fost decontate din cauza reducerilor bugetare din anul 2012”, se aratã în documentele Autoritãþii Naþionale pentru Turism.
V
âlcanul unit cu Straja doar pe hârtie Staþiunea montanã Pasul Vâlcan ar fi trebuit sã fie unitã cu Straja, realizându-se astfel cea
Gheorghe) ºi la 1 septembrie au fost organizate aceste târguri. Impactul a fost discutabil, absenteismul crescãtorilor de vite fiind evident. Monika BACIU
mai mare staþiune montanã din sud-estul Europei. Nici acest proiect nu s-a realizat tot din cauza alocãrilor financiare inexistente dupã anul 2011. Consiliul Local Vulcan în implementarea proiectului „Schi în România, oraºul Vulcan” începând cu anul 2009. Pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Vulcan, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul M.D.R.T. ºi C.L. Vulcan, suma de 48.051.000 lei La Vulcan, ultima alocare financiarã dateazã din anul 2011 atunci când ministerul a alocat suma de 19.180.000 de lei. În anul 2009 ºi 2010 s-au alocat 10.700.000 lei, respectiv 18.171.000 lei. Contribuþia Consiliul Local Vulcan la contractul de lucrãri a fost de 600.000 lei.
L
a Petroºani, doar 25 de milioane Autoritãþile locale de la Petroºani au început lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009.
timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. “Consiliul Local Petroºani în implementarea proiectului „Schi în România, Municipiul Petroºani” începând cu anul 2009. Pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Petroºani, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul M.D.R.T. ºi C.L. Petroºani, suma de 25.889.000 lei”, se aratã în documente. Astfel, în anul 2009, municipalitatea de la Petroºani a primit suma de 1.725.000 lei, în anul 2010 suma de 1.000.000 lei, în anul 2011 suma de 15.000.000 lei, iar anul 2012 suma de 8.164.000 lei. Contribuþia Consiliul Local Petroºani la contractul de lucrãri a fost de 6.109.798 lei. Pentru a continua lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng, autoritãþile locale au contractat un împrumut de 13 milioane de lei. Din aceºti bani s-a realizat telescaunul TS3 din staþiunea montanã. Monika BACIU
4 Actualitate
Pomisiuni pentru preºcolarii din Aninoasa
Z
eci de copii din Aninoasa învaþã în spaþii care nu au primit autorizaþii de funcþionare de la Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara, dat fiind faptul cã nu îndeplinesc condiþiile. Astfel, în localitatea din estul Vãii Jiului, cele douã grãdiniþe funcþioneazã în apartamente ale unor blocuri de locuinþe, fãrã a bene-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 August 2015
ficia de spaþiul corespunzãtor, de un loc de joacã pentru copii ºi, ceea ce este ºi mai grav, fãrã
avizele de funcþionare necesare. Grãdiniþa cu program normal Nr. 1 a fost amenajatã într-un
apartament la parterul blocului iar a doua într-o clãdire veche, cu o singurã salã de clasa foarte micã, în care se lucreazã pe douã schimburi. Circa 80 de preºcolari sunt cuprinºi în grupele celor douã grãdiniþe, iar edilii spun cã nu au avut încotro dat fiind faptul cã pânã anul trecut erau în insolvenþã ºi nu aveau banii necesari pentru a construi o clãdire pentru preºcolari. Totodatã,
edilii din Aninoasa spun cã micuþii nu vor mai trebui sã îndure sãrãcia, pentru cã le-a fost aprobat proiectul pentru o nouã grãdiniþã. Potrivit primarului Nicolae Dunca, aceasta va fi ridicatã în Iscroni, va avea douã sãli pentru grupele de grãdiniþã,
Ziua copilãriei în Straja ece copii de la Centrul Z de Plasament din Lupeni cu vârsta cuprinsã între 10 ºi 15 ani au petrecut sâmbãtã, 22 august, o zi întreagã în Programul VIAÞA al Fundaþiei Noi Orizonturi (FNO), în staþiunea montanã Straja. Vizita lor a fost facilitatã de grupul Alumnilor FNO - foºti lideri ºi membri/particianþi în programul VIAÞA sau IMPACT, majoritatea tineri care au crescut în Valea Jiului. Alumnii FNO s-au întâlnit în primãvara anului 2015 la Bucuresti ºi au pus bazele unor acþiuni de strângere de fonduri. Prima dintre ele, Cina la mine (mese organizate de alumni pentru prietenii lor) a fost organizatã cu scopul de a aduna bani pentru organizarea unui picnic în
aer liber, Cina fãrã tainã, la care au participat peste 50 de persoane. Prin intermediul acestui eveniment s-au adunat 1.600 de lei care au fost direcþionaþi cãtre opt cluburi impact din Valea Jiului. A doua acþiune a aluminilor s-a petrecut în 2 iunie, cu prilejul Zilei Internaþionale a Copilului, la Grãdiniþa ºi ªcoala Montessori din Bucureºti, unde 99 de copii preºcolari ºi ºcolari - plus 18 cadre didactice au experimentat educaþia prin aventurã. În urma acestei acþiuni s-au adunat banii necesari invitãrii celor 10 copii din Valea Jiului în tabãra VIAÞA de la Straja. Pentru cã a fost vreme ploioasã, întâlnirea de sâmbãtã a început în cabana FNO, unde alumnii ºi copiii au fãcut câteva jocuri împreunã, cum este de exemplu „Eu, niciodatã...”, care are menirea de a-i face pe partici-
panþi sã se cunoascã mai bine unul pe celãlalt, prin intermediul lucrurilor pe care nu le-au fãcut. Majoritatea au mãrturisit cã nu au zburat cu avionul ºi cã nu s-au aventurat în corzi. Puþin mai târziu a fost organizat un atelier prin care copiii au fost invitaþi sã-ºi construiascã, din corzi, o casã aºa cum ºi-o imagineazã ei. Dacã iniþial au vrut sã-ºi facã fiecare o casã a lui, copiii au sfârºit prin a construi o casã pentru toatã lumea, cu garaj, salã de mese, bibliotecã, camere comune, bucãtãrie. Ieºiþi afarã în tabãrã, copiii au avut ocazia sã ºteargã de pe
lista cu niciodatã o poziþie, pentru cã au învãþat „sã zboare” cu ajutorul corzilor ºi sub atenta supravegere a instructorilor VIAÞA. Seara s-a încheiat înapoi în cabanã, la o petrecere cu pizza pentru toatã lumea. „A fost o zi frumoasã, în care le-am adus
Muncã, nu platã
M
ai bine muncesc decât sã plãteascã. Este vorba de mai mulþi locuitori ai Vãii Jiului care zilnic cer instanþei ca amenda sã le fie transformatã în muncã în folosul comunitãþii. Doar într-o singurã zi, pe rolul Judecãtoriei Petroºani sunt înregistrate undeva la 15 astfel de cereri. Spre exemplu, în doar douã luni, instanþa admite undeva la aproape 20 de cereri de transformare a amenzii în muncã în folosul comunitãþii. Sunt persoane care au de
patru grupuri sanitare (inclusiv pentru persoane cu handicap locomotor), în total aproape 300 de metri pãtraþi. Proiectul se ridicã la 1.127.137 lei , iar în octombrie 2016 va trebui sã fie finalizat. Maximilian GÂNJU
puþinã fericire. Din pãcate cred cã a fost doar o picãturã într-un pahar cu apã. Nu putem sã schimbãm foarte multe într-o singurã zi, cred cã doar le-am insuflat ideea cã existã bine în lume. Cu ideea asta cred cã au plecat de aici azi”, a mãrturisit unul dintre alumni, Daria Câmpean. Alumni FNO sunt determinaþi sã continue cu acþiunile de binefacere, iniþiativa lor fiind sprijinitã de Fundaþia Noi Orizonturi, organizaþia unde au învãþat cã niciun gest nu este prea mic sau prea neînsemnat ca sã producã o schimbare. Andrada SUCIU prestat undeva la 200 de ore în folosul comunitãþii. Procesele dintre autoritãþi ºi cei sancþionaþi aduc beneficii de ambele pãrþi. Municipalitatea beneficiazã de serviciile acestor persoane, iar acestea la rândul lor nu plãtesc amenzile. Prestarea muncii silnice aduce un plus Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat care are un numãr redus de angajaþi, iar astfel acoperã o arie mai largã. Cei care opteazã pentru a-ºi achita datoriile prin muncã în folosul comunitãþii, potrivit unei Hotãrâri a Consiliului Local Petroºani, sunt repartizaþi la întreþinerea drumurilor, parcurilor ºi zonelor verzi sau la pãstrarea curãþeniei localitãþii. Monika BACIU
Staþiunile montane fac cu ochiul constructorilor
Nu cele din Valea Jiului! onstrucþia de domenii C schiabile face cu ochii contrustorilor, asta deºi în ultimii ani Guvernul nu a mai alocat niciun leu pentru aceste lucrãri de investiþii. Unul dintre constructorii domeniilor schiabile din Valea Jiului ºi-a mai adjudecat un contract.
Kranz Eurocenter din Piteºti a mai pus mâna pe un contract de dezvoltare a unei staþiuni montane din þarã. Este vorba de un contract de 5,5 milioane de euro pentru realizarea lucrãrilor de la pârtia de schi de pe Dealul Cocoºului din Bistriþa, care face parte dintr-un proiect mai amplu de creare a unui complex turistic ºi de agrement, denumit Wonderland.
L
ucrãrile din Valea Jiului, în impas În Valea Jiului au fost începute lucrãri de dezvoltare a domeniilor schiabile în trei staþiuni montane, mai exact Parâng, Pasul Vâlcan ºi Straja. Lucrãrile stagneazã de ceva timp pentru cã Executivul nu a mai alocat fonduri pentru aceste investiþii care se doresc a fi prioritare în Valea Jiului. La începutul acestui an,
corpul de control al primului ministru Victor Ponta a efectuat mai multe verificãri la modul de dezvoltare a domeniilor schiabile. Corpul de control a “vizitat” Consiliul Judeþean Cluj, Consiliul Judeþean Maramureº, Consiliul Local al Municipiului Vulcan, Consiliul Local al Municipiului Petroºani, Consiliul Local al Municipiului
n.red.) pentru executarea unor noi obiective în proiectul “Modernizarea zonei turistice Pasul Vulcan”. Primãria din Vulcan nu a îndeplinit însã condiþiile referitoare la circumstanþele imprevizibile intervenite pentru îndeplinirea contractului cu privire la organizarea ºi desfãºurarea procedurii de negociere fãrã publicarea prealabilã a
Cavnic, Consiliul Local al Municipiului Borºa, Consiliul Local al Municipiului Predeal, Consiliul Local al Municipiului Borsec ºi Consiliul Local al Municipiului Azuga. Potrivit Autoritãþii Naþionale pentru Turism, autoritãþile publice locale au utilizat, între 2009 ºi 2013, suma de 143.471.000 de lei de la bugetul de stat ºi 12.317.000 de lei din bugetele locale. În 2010, reprezentanþii Primãriei Vulcan au încheiat douã acte adiþionale în valoare de 5.988.026 de lei ºi respectiv 2.191.973 de lei (ambele fãrã TVA –
unui anunþ de participare. Astfel, reprezentanþii Primãriei Vulcan au atribuit prin achiziþie directã lucrãri în valoare de 8.190.000 de lei (fãrã TVA) cãtre societatea Acomin S.A. Cluj-Napoca, încãlcând dispoziþiile legale. Autoritãþile locale au continuat lucrãrile de dezvoltare a domeniilor schiabile însã nu le-au fost decontate din cauza reducerilor bugetare. La Lupeni proiectul de modernizarea a staþiunii montane Straja a început în anul 2011, iar atunci s-a alocat suma de 35 de milioane de lei. În 2012 munici-
Târg de animale în zi de sãrbãtoare
T
ârg de animale la Petrila. Aºa cum e tradiþia, edilii locali de la Petrila organizeazã la sfârºitul acestei luni târgul de animale. Mai exact, în data de 29 august va avea loc târgul în zona
Jieþ unde sunt aºteptaþi crescãtori de animale din Valea Jiului ºi nu numai. “Anul trecut la 1 septembrie, cetãþenii din zona Jieþ mi-au cerut sã modificãm prin HCL daat de organizare a târgului de animale. Am propus ca data sã fie de 29 august când este sãrbãtoare ortodoxã ºi atunci se retrag crescãtorii de animale cu animalele de pe munþi”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Timp de ºase ani, la 23 aprilie (de Sfântul
palitatea a primir 1.497.000 de lei. Din anul 2012 ºi pânã în prezent Consiliul Local nu a mai primit niciun leu pentru aceste lucrãri, ba din contrã are de achitat cãtre constructori peste 52 de milioane de lei. “Contribuþia Consiliul Local Lupeni la contractul de lucrãri a fost de 5.907.515 lei. Consiliul Local Lupeni a depus la
MDRT, facturi pentru lucrãrile executate în baza contractului încheiat între Consiliul Local Lupeni ºi prestator (constructor), în valoare de 52.105.658 lei care nu au fost decontate din cauza reducerilor bugetare din anul 2012”, se aratã în documentele Autoritãþii Naþionale pentru Turism.
V
âlcanul unit cu Straja doar pe hârtie Staþiunea montanã Pasul Vâlcan ar fi trebuit sã fie unitã cu Straja, realizându-se astfel cea
Gheorghe) ºi la 1 septembrie au fost organizate aceste târguri. Impactul a fost discutabil, absenteismul crescãtorilor de vite fiind evident. Monika BACIU
mai mare staþiune montanã din sud-estul Europei. Nici acest proiect nu s-a realizat tot din cauza alocãrilor financiare inexistente dupã anul 2011. Consiliul Local Vulcan în implementarea proiectului „Schi în România, oraºul Vulcan” începând cu anul 2009. Pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Vulcan, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul M.D.R.T. ºi C.L. Vulcan, suma de 48.051.000 lei La Vulcan, ultima alocare financiarã dateazã din anul 2011 atunci când ministerul a alocat suma de 19.180.000 de lei. În anul 2009 ºi 2010 s-au alocat 10.700.000 lei, respectiv 18.171.000 lei. Contribuþia Consiliul Local Vulcan la contractul de lucrãri a fost de 600.000 lei.
L
a Petroºani, doar 25 de milioane Autoritãþile locale de la Petroºani au început lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil în anul 2009.
timp de trei ani de zile, ministerul de resort a alocat aproape 26 de milioane de lei. “Consiliul Local Petroºani în implementarea proiectului „Schi în România, Municipiul Petroºani” începând cu anul 2009. Pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Petroºani, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul M.D.R.T. ºi C.L. Petroºani, suma de 25.889.000 lei”, se aratã în documente. Astfel, în anul 2009, municipalitatea de la Petroºani a primit suma de 1.725.000 lei, în anul 2010 suma de 1.000.000 lei, în anul 2011 suma de 15.000.000 lei, iar anul 2012 suma de 8.164.000 lei. Contribuþia Consiliul Local Petroºani la contractul de lucrãri a fost de 6.109.798 lei. Pentru a continua lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng, autoritãþile locale au contractat un împrumut de 13 milioane de lei. Din aceºti bani s-a realizat telescaunul TS3 din staþiunea montanã. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 August 2015
Au trecut ofertele, vin ofertele ici bine nu s-au terminat N ofertele pentru sezonul de varã cã au ºi apãrut deja ofertele pentru anotimpul de iarnã atunci cînd toatã lumea se gîndeºte la Crãciun, schi, vin fiert ºi multã distracþie la munte. În acest sens hotelierii dar ºi proprietarii de pensiuni din toate colþurile þãrii au început sã-ºi expunã ofertele care sunt pe an ce trece din ce în ce mai atractive. Pe lîngã toate staþiunile montane din þarã ºi cele din Valea Jiului
au început deja pregãtirile pentru sezonul de iarnã ºi vin cu tot felul de oferte pentru turiºti care sã îi facã sã se simtã foarte bine la pensiunile lor. Toate aceste lucruri sînt fãcute pentru a atrage cît mai mulþi turiºti care mulþi dintre ei sunt clienþi fideli dar ºi mulþi care se aflã pentru prima datã în Valea Jiului. Dintre aceste oferte putem observa cã multe se afla în staþiunea montanã Straja unde ofertele sînt care mai de cîte mai diverse. O astfel de oferta sunã în felul urmãtor: „Vila vã oferã la preþuri promoþionale. Toate
Spectacol în memoria Tatianei Stepa
C
ântecul nemuritoarei Tatiana Stepa va fi pe buzele tuturor, la finele lunii august, când fiul sãu, Cãtãlin va organiza cea de a IV-a ediþie a festivalului dedicat celei care a fost un nume în muzica folk româneascã. Intrarea costã doar 10 lei, iar biletele pot fi procurate de la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani, locaþia în care va avea loc ºi spectacolul. „Cântec pentru prieteni”, este modul de a ne aduce aminte despre Tatiana Stepa, plecatã prea devreme dintre noi. Fiul sãu, Cãtãlin organizeazã cea de a IV-a ediþie a festivalului pe care i-l dedicã mamei, iar pe scena de la teatru vor urca nume cunoscute ale muzicii folk. Toþi o vor face cu gândul la „testamentul” lãsat nouã de cea care a plecat din Valea Jiului ºi s-a fãcut remarcatã, de-a lungul vieþii, prin vocea cu care a încântat sutele de spectatori, veniþi cândva la Cenaclul flacãra. Va fi ca ºi la celelalte ediþii, un mod de aducere aminte. „Noi vrem comemorarea, întrun mod plãcut a Tatianei Stepa, cetãþean de onoare a municipiului Petroºani, printre aletele ºi, zic eu, o personalitate a Vãii Jiului. Va fi o întâlnire între prieteni, prin care îi cinstim memoria ºi facem cunos-
camerele ºi apartamentele au balcon, baie proprie cu apã caldã ºi rece non-stop, televizor HD, internet wi-fi gratuit. În plus vã aºteptam cu parcare proprie de 30 locuri cu paza ºi acces uºor, garaj de 6 locuri, bar ºi restaurant 80 locuri care vã oferã o diversitate de mîncãruri gãtite ºi sala de conferinþã 20 locuri”, se aratã pe site-ul unei pensiuni din Straja. Nici cei din staþiunea Parîng nu se lãsã mai prejos ºi pe lîngã pîrtiile foarte bune care existã ºi noul telescaun care este pus la dispoziþia turiºtilor vin ºi cu
oferte de cazare foarte tentante. „Cabana este situatã la micã distanþã de vîrful Parîngul Mic la 50m de staþia de telescaun sosire în mijlocul pîrtiilor de schi. Accesul se poate face vara cu maºina sau cu telescaunul iar iarna cu telescaunul sau cu jeep 4x4. Cabana dispune de 10 camere cu pat matrimonial sau
duble. În camere fumatul este strict interzis. Camerele cu pat matrimonial au ºi un pat simplu(pentru copii). Toate camerele au baie proprie Tv ºi satelit. Restaurantul are 40 de locuri meniul fiind variat. Turiºtii au la cabanã propriul centru de închirieri echipament schi, monitori autorizaþi, ghizi varã, posi-
Mai optimiºti, dar încurcaþi de voluntariat
A
u mai încercat o datã, dar nu sunt siguri nici acum de ei. Sunt elevii care au trecut prin prima probã a Bacalaureatului de toamnã. Ar fi trebuit sã scrie despre voluntariat, un eseu, dar nu a fost uºor, mai ales cã nu prea ºtiu cu ce „se mânãncã” aºa ceva. ªi când i-am întrebat, au dat-o din colþ în colþ, cu speranþa cã vor reuºi acum. Prima probã a Bacalaureatului de toamnã a avut loc luni de dimineaþã de la ora 9,00. A fost mai uºor ca în varã, cred cei care poate cutã munca ei”, a spus Cãtãlin cã au mai ºi citit câte ceva. Absolvenþii care au Stepa, organiztorul festivalului. venit acum, fie au rãmas Festivalul „Cântec pentru pricorigenþi, fie nu au luat eteni” are loc pe scenã la Teatrul minim 6 la toate materiile Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani, în varã ºi acum sperã sã duminicã, 30 august. Atunci vom fi fãcut mai bine. Mai ales putea merge sã îi ascultãm pe cei care vor veni. „Anul acesta avem cã, cred ei, a fost ceva mai uºor. „ Pentru mine Orizont 77, prietenii noºtri din nu a fost greu. Am scris. Baia Mare, Vali Moldovan ºi Am avut de fãcut caracGhiþã Danciu. Îl avem pe Vasile terizarea unui personaj Mardare de la Timiºoara, Felicia Pop, care a mai fost aici ºi talente dintr-o nuvelã studiatã, iar locale, ca sã zic aºa, subsemnatul, eu l-am ales pe Ghiþã din Moara cu Noroc”, ne-a Florentin Budea, Adi Câmpeanu ºi spus o tânãrã absolventã o fetiþã talentatã de aici din de liceu din Petroºani. Petroºani, Luminiþa Donisã. ªi nu „A fost destul de uºor, în ultimul rând, un invitat special sincer. Chiar ok, zic eu. este Mircea Rusu”, a mai adãugat Chiar mai uºor ca la Cãtãlin Stepa. simulãrile pe care le-am Duminicã, 30 august, este ziua dat. Am rãmas corigent ºi în care suntem aºteptaþi sã îi nu am dat Bacalaureatul ascultãm pe scena teatrului din în varã, dar acum îl iau, Petroºani, iar preþul de intrare la sper cã da”, ne-a spus un acest spectacol este de 10 lei. alt absolvent. Diana MITRACHE Alþii, au încercat sã ne
explice cum vãd ei munca de voluntariat ºi cam cât de des s-au confruntat cu ea în viaþa de zi cu zi. Asta aºa, ca sã aibã ce scrie pe foaie la Bacalaureat la eseul ce a avut ca temã ideea de voluntar. „Trebuia sã scriem despre tot ce ne ce... ne înconjoarã ºi ce putem face în aceastã privinþã, ca sã ajutãm lumea. Nu am fãcut niciodatã voluntariat. Un exemplu, cel mai bun, ar fi ºcoala, ca sã aduni gunoaiele de pe jos, sau sã plantezi anumite chestii. Nu prea am scris la eseu, dar cred cã
bilitatea de a merge la rafting, off road pe traseele din zona sau de a face o tiroliana”, se aratã în prezentarea unei frumoase pensiuni din Masivul Parîng. Ca în fiecare an ºi agenþiile de turism locale vin cu tot felul de oferte mai ales cã sunt multe persoane ºi de la noi din Valea Jiului care prefera ca de Crãciun sau în noaptea dintre ani sã se relaxeze la piscinele cu apã termalã din þara sau de la vecinii din Ungaria sau pentru cei cu dare de mînã sînt pregãtite excursii în þara lui Moº Crãciun sau chiar în locurile cele mai exotice de pe planetã. Monika BACIU mãcar 6 iau”, ne-a mãrturisit, vizibil încurcat, un alt absolvent, în timp ce un altul l-a completat, vrând sã ne explice el cum stã treaba cu voluntariatul. „Foarte uºor. Subiectele au fost mai uºoare ca la simulãri ºi totul a fost ok. La eseu nici nu era greu. Trebuia sã speculãm. Eu am scris despre activitãþile umanitare, lucruri cu care tinerii din ziua de azi nu se confruntã. Prea puþin se întâmplã ca un tânãr sã aibã activitãþi de gen”, a mãrturisit acesta, convins fiind cã a pus punctul pe i în aceastã problemã delicatã ºi un SF pentru un absolvent din Petroºani. Luni a fost proba la Limba ºi literatura românã, scris, iar marþi va fi la limba maternã. Va urma apoi proba obligatorie a profilului, miercuri ºi proba la alegere va fi în 28 august. Sãptãmâna viitoare luni va fi afiºatã lista cu notele ºi tot atunci se vor depune ºi eventualele contestaþii. Diana MITRACHE
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 August 2015
Criminal cãutat de poliþiºti în tot judeþul
Pãgubiþii nu mai au speranþe la a-ºi recupera bunurile furate
U
ei doi comercianþi din C sectorul industrial al
n tânãr de 29 de ani, condamnat pentru crimã de autoritãþile judiciare italiene dupã ce ºi-a cãsãpit soþia, a reuºit sã scape dintr-un spital penitenciar în care era încarcerat de la începutul anului. Bãrbatul suferã de afecþiuni psihice ºi este extrem de periculos, iar poliþiºtii italieni sunt în alertã ºi-l cautã asiduu pe criminal. Lucian Vâlcelian este din Þara Haþegului ºi a plecat în urmã cu circa trei ani împreunã cu soþia sa în Italia. La începutul anului, în urma unei crize de gelozie ºi pe fondul afecþiunilor psihice, individul ºi-a ucis soþia chiar în faþa celor patru copilaºi. A fost judecat ºi închis într-un spital-închisoare din localitatea Castiglione delle Stiviere, în Provincia Mantova, de unde a evadat pe 15 august, ºi din acel moment, forþele de ordine din Italia sunt în alertã. Carabinierii au luat legãtura ºi cu
colegii din România, unde individul ar fi putut ajunge între timp. „Putem confirma cã poliþiºtii de la investigaþii criminale coopereazã în baza cooperãrii judiciare internaþionale cu colegii lor în vederea gãsirii persoanei urmãritã în Italia”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Lucian Vâlcelian este cunoscut de autoritãþile judiciare hunedorene, el fiind condamnat ºi închis la Penitenciarul Bârcea pentru cã a condus fãrã permis. Individul
A vrut sã-ºi omoare fosta soþie ºi i-a dat foc
U
n bãrbat din Orãºtie este autorul unei crunte rãzbunãri, faptã care a ºocat întreaga comunitate. Individul era extrem de supãrat cã soþia sa a avut curajul sã-l pãrãseascã ºi chiar dacã trecuse un an de zile de la divorþ, cãuta cu orice preþ sã se rãzbune pe ea.
ºi-a motivat crima în faþa procurorilor italieni spunându-le cã a fãcut o crizã de gelozie. Italienii spun cã este foarte posibil ca Lucian Vâlcelian sã fi pãrãsit Italia, fugind acasã, în România dar nu exclud ºi varianta cã acesta s-ar putea ascunde încã în zonã. De altfel, dupã ce ºi-a ucis consoarta cu mai multe lovituri, criminalul a încercat sã scape, fugind de la faþa locului ºi ascunzându-se printre românii fãrã adãpost. Italienii îl considerã pe haþegan drept un criminal deosebit de periculos. Maximilian GÂNJU
Duminicã dimineaþã, individul ºi-a urmãrit fosta soþie ºi pe o alee din localitate a stropit-o cu benzinã ºi i-a dat foc. „Poliþia Municipiului Orãºtie a fost sesizatã prin Serviciul Naþional Apeluri de Urgenþã 112 de cãtre o persoanã din municipiul Orãºtie, despre faptul cã, pe o alee pietonalã din apropierea strãzii Unirii, din Orãºtie, o persoanã solicitã ajutor, având hainele cuprinse de flãcãri. La faþa locului s-a deplasat o echipã de cercetare, care a stabilit cã victima, o femeie în vârstã de 42 de ani, plecatã la muncã temporarã în Germania, a fost incendiatã de fostul soþ, un bãrbat în vârstã de 46 ani, plecat ºi el în Germania, la muncã, pe fondul unor neînþelegeri mai vechi ºi a divorþului înregistrat în urmã cu un an, ambele persoane venind temporar acasã, în Orãºtie, pentru a-ºi petrecere concediul de odihnã”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Femeia a fost dusã la Spitalul Judeþean Deva, pentru
Pieþei Centrale Petroºani, a cãror tarabe au fost sparte de doi indivizi ce cãutau pe lângã bunuri ce pot fi uºor vândute ºi aurolac, au rãmas cu paguba. Poliþiºtii din Petroºani au reuºit sã dea de urma celor doi indivizi care au dat mai multe spargeri în Piaþa Centralã, chiar dacã ºtiau cã obiectivul este pãzit ºi monitorizat video, dar nu au reuºit sã recupereze decât o micã parte din pagubã. Doar 40 de lei mai exact din prejudiciul de peste 600 de lei pe care l-au creat unuia dintre comercianþi. „Mãcar stau mai liniºtit acum, ºtiu cã au fost prinºi ºi nu mai pot pãgubi ºi pe alþii. Nu am reuºit sã
cã a suferit mai multe arsuri iar individul a fost reþinut de poliþiºti ºi este cercetat pentru tentativã de omor. Maximilian GÂNJU
mai recuperez decât 40 de lei, restul pagubei ar trebui sã o acopere dupã judecatã, dupã cum stabileºte judecãtorul. Cum nu au din ce sã plãteascã, bãnuiesc cã rãmân cu paguba”, spune unul dintre pãgubiþi. Cel de-al doilea comerciant atacat de indivizi a rãmas fãrã mai multe articole de îmbrãcãminte. Indivizii au fost prinºi de poliþiºti ºi pe baza imaginilor surprinse de camerele de
supraveghere ºi din comportamentul lor, pãgubitul a ajuns la concluzia cã vroiau prenadez ºi aurolac pentru a se droga, mai ales cã unul dintre hoþi ºi-a uitat telefonul mobil la locul faptei. În urma anchetei, poliþiºtii au stabilit cã hoþii, unul de 19 ani ºi celãlalt de 29 de ani, sunt din Petrila ºi mai sunt suspecþi ºi de alte spargeri. Maximilian GÂNJU
- VÂNZÃRI -
z Vând Dacia Logan an fabricaþie 2011 cu autorizaþie valabilã pânã în 2025 (10 ani). Taxi Alpin Petroºani. Relaþii la telefon: 0724157808
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428 vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 25 August 2015
Henþ cu mâna
Argint pentru copii Antrenorii cu cei mai mici fotbaliºti sunt conectaþi cam toatã vara. ªi rezultatele se vãd. Iatã cã, în weekend-ul trecut, la Simeria a avut loc o
interesantã competiþie de fotbal pentru copii, la juniori D (grupele nãscute în anii 20032004), la care au participat opt echipe, din judeþele Hunedoara,
Alba ºi Arad. Din Valea Jiului a fost o reprezentantã, echipa Universitatea Petroºani, antrenatã de Gabi Niþu, care a fãcut o figurã frumoasã, în Grupa B, unde a fost reprtizatã. A reuºit o victorie, în primul meci, 5-1 cu
Junior Alba Iulia, calificându-se în jocul pentru locurile 3-4. În acest joc, Universitatea Petroºani a învins cu 2-0 pe cei de la Viitorul Abrud, echipa petroºeneanã având ºi premiul pentru cel mai tânãr jucãtor al com-
petiþiei. Una peste alta, o competiþie reuºitã, sprijinitã de Clubul Sportiv C.F.R. Simeria ºi Consiliul Local ºi Primãria Simeria. Un exemplu demn de luat în seamã.
Rugby, D.N.S. (liga a doua)
ªtiinþa în stand-by
Mirel Popescu, unul din jucãtorii de bazã ai ªtiinþei
28 de oameni (pe bune ºi pe numãrate...) ºi-au manifestat „interesul” pentru jocul de rugby din „Dealul Institutului”, acolo unde echipa localã a întâlnit pe cei de la R.C. Bârlad. O echipã condusã în primele secvenþe ale jocului, dar care în final a întors rezultatul, câºtigând cu 22-13. Astfel, ªtiinþa Petroºani rãmâne în zona de subsol a clasamentului, singura noutate ºi surprizã fiind revenirea în teren a lui Alexandru „Dandu” Lupu, (proba-
bil) ºi în calitate de antrenor. De altfel, întrebat fiind un jucãtor al ªtiinþei Petroºani despre cine este antrenor, acesta a rãspuns nedumirit: „Nu ºtiu, cred cã Daniel Ivan... Sau poate Dandu, ori Emil Drumea. Sincer, nu ºtiu exact...”. No comment.
ETAPA A 13-A, 22 AUG. 2015
CSM Bucovina Suceava – RC Stejarul Buzãu CSUAV Arad – CSM U 23 Bucureºti ªtiinþa Petroºani – RC Bârlad CS Nãvodari – Polit. Iaºi RCM Galaþi – CSA Steaua U 23 1. CSM U 23 Bucureºti 2. CS Nãvodari 3. Polit. Iaºi 4. RC Bârlad 5. RCM Galaþi 6. CSA Steaua U 23 7. CSM Bucovina Sv. 8. ªtiinþa Petroºani 9. Stejarul Buzãu 10. CSUAV Arad
CLASAMENT 12 13 11 12 11 9 13 11 13 13
12 9 7 7 6 6 4 3 3 1
0 0 479-120 1 3 331-223 0 4 234-127 1 4 321-232 0 5 230-217 0 3 253-143 0 9 231-378 0 8 184-291 0 10 172-450 0 12 151-405
19-20 8-43 13-22 13-31 32-22
9p.b. 6p.b. 8p.b. 6p.b. 6p.b. 4p.b. 6p.b. 4p.b. 0p.b. 2p.b.
57p. 44p. 36p. 36p. 30p. 28p. 22p. 16p. 12p. 4p.
ETAPA A 14-A, 29 AUG. 2015
Alexandru Lupu alãturi de Andrei Barbu, împreunã pentru ªtiinþa
Polit. Iaºi - ªtiinþa Petroºani RC Bârlad - CSUAV Arad CSM U 23 Bucureºti - CSM Bucovina Sv. Stejarul Buzãu - RCM Galaþi CSA Steaua U 23 - CS Nãvodari
FOTBAL. PREGÃTIRI.
Vulcanul, gata de... erupþie!
A
u mai rãmas patru zile pânã la startul Ligilor a IV-a ºi a V-a în judeþul Hunedoara, echipele definitivându-ºi loturile pe ultima sutã. C.S. Vulcan pare în mare formã, marcând 12 goluri în douã meciuri: 5-1 la Jiul Petroºani (autori Graur respectiv Sg. Maier 2, Roºca, Ad. Roºian, G. Rãdulescu) ºi la Minerul
Uricani (pentru vulcãneni marcând Sg. Maier 2, G. Rãdulescu, Roºca, Ad. Roºian, I. Roºian, Fl. Andone ºi Miclãuº).
Inter Petrila a învins ºi ea pe Jiul Petroºani, scor 4-0 (Kalai, Horvath, Diaconu, D. Alexandru), o echipã, Jiul, care va juca în
viitoarea ediþie de campionat doar cu tineri sub 18 ani! La Lupeni, echipa localã Hercules a trecut cu 3-1 de Univ. Petroºani (autori R. Moldovan, M. Filip, Harangozo II), echipa lupeneanã pierzând mai mulþi jucãtori pentru viitorul campionat, Adi Farcaº, Al. Cojocaru, Brânduºa (plecaþi în strãinãtate) ºi D. Ursachi (la F.C. Hunedoara). „Avem mari probleme de lot, în special pe postul de portar, dar sper ca pânã la startul de campionat sã rezolvãm ºi aceastã problemã” a spus Dan Voicu, antrenorul Lupeniului.
Fazã din meciul ªtiinta Petroºani RC Bârlad 13-22
Începând de miercuri, 1 SEPTEMBRIE 2015
DOUÃ PAGINI DE SPORT
ARENA
cu o largã paletã de subiecte
z Cronici, clasamente ºi comentarii la fotbal (Ligile IV ºi V), rugby, handbal, popice etc. z Poveºtile sportului z Special z Inedit z Interviuri z Memoria fotografiei z Cronica de altãdatã z Remember z Dezvãluiri z Din presa vremii
LA MIJLOC DE SÃPTÃMÂNÃ, LA MIJLOC DE ZIAR DOUÃ PAGINI DE SPORT
ARENA
cu Genu Tuþu Paginã realizatã de Genu TUÞU