CVJ NR. 926 VINERI 21 AUGUST 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 926

Cronica Vãii Jiului Vineri, 21 August 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Drumul judeþean cãtre monumentul istoric Sarmizegetusa Regia va fi închis circulaþiei

R

eprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara a remis joi un comunicat de presã prin care fac cunoscut faptul cã în perioada 24 august – 21 decembrie 2015 Drumul Judeþean 705A: Costeºti – Sarmizegetusa Regia, între km 19+465 ºi km 37+370, va fi închis circulaþiei Totul, datoritã lucrãrilor de modernizare finanþate prin Programul Operaþional Regional 2007-2013, în cadrul proiectului ”Modernizare drumuri de acces pentru integrarea în circuitul turistic european a cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei”.

Conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara îºi cere scuze pentru disconfortul creat prin închiderea respectivului sector de drum, dar subliniazã cã “modernizarea drumului de acces cãtre cetatea Sarmizegetusa Regia reprezintã o lucrare de

Epidemie de hepatitã la Vulcan

maximã prioritate”.

Pe de altã parte, reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara dau asigurãri cã situl istoric Sarmizegetusa Regia nu se închide. Acesta va putea fi vizitat de cãtre turiºti pe rute de acces ocolitoare.

Informaþii în legãturã cu aceste rute pot fi obþinute la pensiunile turistice din zona Costeºti.

Marius MITRACHE

Z

eci de oameni au ajuns sã fie internaþi la Spitalul de boli contagioase din Vulcan din cauzã cã s-au îmbolnãvit de hepatitã. Cei mai mulþi sunt copii ºi adolescenþi ºi de vinã este cãldura ºi condiþiile de mizerie în care trãiesc. >>> PAGINA A 7-A

Deputatul Cristian Resmeriþã urgenteazã rezolvarea transportului local de la Lupeni ituaþia transportului local S din Lupeni este

aproape de a fi rezolvat, dupã ce cu puþin timp în urmã deputatul Cristian Resmeriþã a promis sprijin pentru reluarea transportului local de cãlãtori.

De precizat cã în municipiul Lupeni transportul local este

întrerupt de aproape trei luni.

“Reluarea transportului local în municipiul Lupeni este o problemã de maximã importanþã pentru cetãþenii de aici. La biroul meu parlamentar s-au prezentat numeroºi cetãþeni, care au solicitat reluarea transportului local, reclamând faptul cã microbuzele care asigurã transportul pe

ruta PetroºaniUricani, sunt aglomerate ºi din aceastã cauzã de multe ori nu opresc în staþii, sau trebuie sã circule cu cetãþenii în picioare. De asemenea mulþi cetãþeni urcã din staþia de la Spitalul Municipal Lupeni ºi sunt oameni bolnavi care nu pot circula în aceste condiþii”, declarã Cristian Resmeriþã, deputat de

Valea Jiului.

Ca urmare a numeroaselor solicitãri primite la biroul parlamentar din partea cetãþenilor, deputatul Cristian Resmeriþã a fãcut toate demersurile necesare cãtre Primãria Lupeni, pentru ca aceasta sã întocmeascã documentaþia ºi sã scoatã la licitaþie în cel mai scurt timp acest serviciu.

“Anunþ cetãþenii ºi pe aceastã cale, cã a fost întocmitã toatã

documentaþia conform legislaþiei în vigoare ºi pe data de 23 septembrie, la ora 10, la sediul Primãriei municipiului Lupeni va avea loc licitaþia pentru concesionarea

serviciului de transport public local de cãlãtori, prin curse regulate în municipiul Lupeni.

Dupã aceastã datã transportul local de cãlãtori se va relua în cel mai scurt timp.

Se va rezolva astfel aceastã solicitare a cetãþenilor ºi se va intra în normalitate în ceea ce priveºte transportul local de cãlãtori pe raza municipiului Lupeni”, a conchis deputatul Cristian Resmeriþã.

Marius MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 August 2015

Episcopia Devei ºi Hunedoarei, profit de 25 de mii de euro

B

iserica e pe plus. Potrivit Ministerului Finanþelor Publice Patriarhia Românã ºi eparhiile sale au declarat anul trecut profituri totale de aproape 7,5 milioane de euro, bani înregistraþi în contabilitate ca excedent, pentru cã structurile Bisericii Ortodoxe Române sunt entitãþi juridice fãrã scop patrimonial.

Episcopia Devei ºi Hunedoarei pe plus În timp ce puþine episcopii sau eparhii din þarã sunt pe pierderi, în ceea ce priveºte Episcopia Devei ºi Hunedoarei aceastãa înregistreazã un excedent bugetar.

113.421 de lei este profitul Episcopiei Devei ºi Hunedorei pe anul 2014, veniturile totale fiind în sumã de 10.780.526, iar cheltuilelile au fost de 10.667.105 Cea mai bãnoasã eparhie a Bisericii Ortodoxe Române este Arhiepiscopia Bucureºtilor, cu un profit pe 2014 de 1,67 milioane euro.

Doar douã sunt eparhiile care au ieºit pe minus anul trecut ºi anume cea de la

Craiova unde s-a raportat o pierdere de peste 2,3 milioane de euro, iar la Episcopia Severinului ºi Strehaiei pierderea a fost de peste 75.000 euro. Nu toate eparhiile BOR ºi-au depus bilanþurile contabile la Ministerul Finanþelor. De asemenea, nu se gãsesc date financiare publice despre entitãþile BOR care desfãºoarã strict activitãþi economice.

Spre exemplu, doar Basilica Travel, agenþia de pelerinaje a BOR, a raportat un profit de aproximativ 115.000 euro pe 2014.

Potrivit Codului Fiscal, veniturile realizate de unitãþile bisericeºti din donaþii ºi din activitãþi economice producerea ºi vânzarea de lumânãri, calendare, carte religioasã, vin cultic ºi alte obiecte bisericeºti sunt

scutite de impozit dacã sunt folosite în scopuri precise. Este vorba de întreþinerea ºi funcþionarea unitãþilor de cult, plata facturilor la curent electric, apã, gaze, de lucrãri de construcþie, de reparaþie ºi de consolidare a locaºurilor de cult ºi a clãdirilor ecleziastice, dacã sunt sunt folosite pentru învãþãmânt, pentru furnizarea, în nume propriu sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiþiile legii, pentru acþiuni specifice ºi alte activitãþi non-profit ale cultelor religioase.

Potrivit site-ului Patriarhiei, în eparhiile Bisericii Ortodoxe Române funcþioneazã în prezent 785 de instituþii ºi servicii sociale, dintre care: 158 cantine sociale ºi brutãrii, 51 instituþii

Hunedoara, judeþ fruntaº la angajãri

M

ai multe persoane angajate, mai multã prosperitate.

Acest lucru ar trebui sã fie adevãrat, cel puþin pe hârtie pentru cã cei de la Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã spun cã în primele ºapte luni ale acestui an au fost angajate peste 220.000 de persoane. Acest lucru înseamnã echivalentul a 63% din totalul estimat de 350.000 persoane încadrate în Programul Naþional de Ocupare.

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Dintre cele 220.162 de persoane ocupate în primele ºapte luni ale acestui an, 42.119 sunt tineri cu vârste sub 25 ani, 52.069 se încadreazã în grupa 25-35 ani, 56.529 au între 35 ºi 45 ani, iar 69.445 sunt persoane cu vârsta peste 45 ani.

Cele mai multe persoane angajate provin din mediul urban, respectiv 121.656.Mai mult decât atât judeþul Timiº se aflã, în continuare, pe primul loc, cu 15.137 persoane angajate în perioada de referinþã. Urmeazã

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

medicale ºi farmacii, 85 centre de zi pentru copii, 63 centre educaþionale, 14 centre de zi pentru vârstnici, 44 centre rezidenþiale pentru vârstnici, 29 centre comunitare, 35 centre de tip familial, 38 grãdiniþe sociale ºi afterschool, 14 locuinþe protejate, 94 centre de informare, consiliere ºi resurse, o instituþie de învãþãmânt pentru adulþi, 21 centre de urgenþã (pentru persoane fãrã adãpost, victime ale violenþei domestice ºi ale traficului de persoane), 21 campusuri de tabãrã ºi alte 117 de instituþii sociale cu specific diferit. De asemenea, la nivelul eparhiilor se aflã în derulare 576 de

proiecte ºi programe sociale, dintre care 430 finanþate din fonduri proprii, 53 cu finanþare publicã, 36 cu finanþare externã ºi 57 cu finanþare mixtã.

Zilnic, la mãnãstirea Prislop mii de pelerini se calcã în picioare pentru a ajunge la mormântul Sfântului Ardealului. În ultima perioadã, mãnãstirea Prislop a devenit loc de pelerinaj pentru zeci de mii de persoane care vor sã ajungã la mormântul lui Arsenie Boca. Cei care vin zilnic aici lasã aproximativ 18 milioane de euro anual la mãnãstire. Plecând de la datele provenite de

la edituri, librãrii ºi specialiºti în vânzãri, piaþa de carte bisericeascã se cifreazã undeva la 18-20 de milioane de euro anual. Din totalul de titluri vândute, cele care au o legãturã (in)directã cu Arsenie Boca reprezintã aproximativ 20-30% din piaþã. Practic este vorba de 6-7 milioane de euro, doar din titlurile în care apare Arsenie Boca, bani care se adaugã la cei aproximativ 18 milioane de euro din pelerinaje. Raportat la întreaga piaþã de carte bisericeascã, doar 6-7 milioane de euro reprezintã câºtiguri reale, la vedere, diferenþa ajungând în buzunarele celor care speculeazã fenomenul.

De acest lucru au profitat ºi comercianþii care au pus stãpânire pe zonã ºi ºi-au scos tarabele cu iconiþe care spun ei cã sunt sfinþite, mici ºi bere. Pentru a verifica activitatea acestora, cei de la Consiliul Judeþean Hunedoara le-au pus gând rãu ºi vor sã trimitã Protecþia Consumatorului.

Monika BACIU

Suceava, cu 13.511 persoane ºi Bucureºti, cu 11.413 persoane ocupate. Un lucru îmbucurãtor ar trebui sã fie acela cã printre aceste judeþe fruntaºe la numãrul de angajãri fãcute în aceste prime ºapte luni ale anului se afla ºi judeþul Hunedoara cu în numãr de 10.317 persoane care au fost angajate. Multe dintre aceste persoane au ales în continuare sã lucreze în construcþii pânã vremea este bunã iar dupã ce se terminã sezonul constructiilor vor lua drumul muntelui pentru fructe de pãdure ºi ciuperci de pe urma cãrora îºi mai rotunjesc veniturile iar când vine sezonul de iarnã sunt prezenþi la ajutoarele pe care administraþia localã le oferã în fiecare an.

Monika BACIU z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri 21 August 2015

Disponibilizãrile din ’97 au ajuns la majorat ani de la disponibilizãrile masive 18 din 1997. În aceastã lunã se împlinesc 18 ani de când aproape 20 mii de mineri au pãrãsit sistemul minier în Valea Jiului. Decizia disponibilizãrilor masive a fost luatã de guvernul Convenþiei Democrate condus de Victor Ciorbea, din considerente economice, mineritul fiind considerat atunci prea costisitor, ca ºi acum.

Cu bani de la Banca Mondialã, care sã le compenseze pierderea locului de muncã, minerii din Valea Jiului au fost invitati sã se înscrie de bunã voie în programul de disponibilizare, despre care nimeni nu ºtia mai mult decât cã îþi aduce dintr-o datã câteva milioane bune. Aºa au ºi fãcut.

Zeci de mii de mineri s-au înscris pe acele liste ºi au pãrãsit sistemul, unul care pânã atunci le-a adus o stare de siguranþã financiarã, chiar dacã însã siguranþa zilei de mâine era mereu sub semnul întrebãrii. ”În luna august 2015 se împlinesc 18 ani de la masivele disponibilizãri din 1997, când, începând cu lunile august ºi septembrie au fost disponibilizaþi peste 18.500 de mineri ºi alt personal conex din minerit, acest lucru aducând asupra întregi Vãi a Jiului o stare de sãrãcie ºi mar-

ginalizare socialã.

Aceste persoane care au plecat atunci ºi-au vândut forþa de muncã ne mai putând sã se angajeze, nemai beneficind de acele gratuitãþi. Au luat banii din disponibilizãri ºi în acea perioadã statul a aruncat pentru plata acestor disponibilizãri peste 5000 de miliarde.

Aceºtia ºi-au cumpãrat aparaturi electronice, mobile iar ca apoi peste o lunã de zile ne mai având bani pentru a se întreþine sã o vândã pe nimic la colþuri de stradã”, povesteºte Paul David.

Efectele sociale care au urmat acestui val de concedieri au depãºit cu mult previziunile Guvernului, sistemul de asigurãri sociale fiind ºi el luat pe nepregãtite.

Foºtii mineri ºi-au luat banii, i-au cheltuit însã fãrã a se mai angaja.

Dupã 20 de ani în subteranele pãmântului le

A

nul 2015, nici un sfert din salariaþi

ajunsese munca la os. ”În 1997 guvernul de atunci condus de Victor Ciorbea a fãcut aceasta disponibilizare fãrã a crea alte alternative pentru cei disponibilizaþi. Sunt mulþi dintre cei care s-au disponibilizat atunci ºi care nu ºi-au mai gãsit locuri de muncã pânã aproape în prezent”, mai spune David.

Urmeazã noi valuri de disponibilizãri în Valea Jiului. Situaþia este ca acum 18 ani, nu se creeazã alternative pentru ortacii care pânã în anul 2018 vor pãrãsi sistemul. Între timp, oamenii din Valea Jiului s-au împãcat cu gândul disponibilizãrilor, care continuã ºi în prezent ºi au acceptat faptul cã mineritul devine istorie, încet, dar sigur. Din pãcate, lipsesc ºi acum

LCC nu a primit anularea amenzii de poluare. Societatea contestã decizia

C

ompania Cãrbunelui Reºiþa nu a reuºit sã primeascã anularea sancþiunii privind poluarea pe râul Jiul.

Magistraþii de la Petroºani au respins solicitarea celor de la LCC, însã aceºtia au contestat decizia, dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara.

Pânã acum magistraþii de la Hunedoara nu au fixat un termen în acest dosar. Societatea care lucreazã pe iazurile de decantare din zona Preparaþiei Coroieºti a fost amendatã cu 35.000 de lei pentru cã au poluat apele Raului Jiu cu suspensii de cãrbune. Nemulþumiþi de sancþiunea aplicatã,

în sistemul minier din Valea Jiului erau angajaþi 55 de mii de oameni, iar atunci au pãrãsit sistemul 18.312 salariaþi dintre care 82,12% erau bãrbaþi, iar 17,88% femei. 503 dintre aceºtia aveau studii superioare, 2747 erau absolvenþi de liceu, iar 15.062 aveau doar 10 clase.

reprezentanþii firmei au dat în judecatã Administraþia Bazinalã de Apã Jiu Craiova – sucursala bazinalã a Administraþiei Naþionale “Apele Române”.

Societatea LCC Cãrbune Reºita se ocupa cu extragerea ºi valorificarea ºlamului din iazurile

alternativele pentru miile de oameni fãrã un loc de muncã, care s-au sãturat sã mai aºtepte investitorii de cine-ºtie-unde.

Dacã în primii ani de la Revoluþie, în minele Vãii Jiului lucrau peste 45.000 de oameni (în 1977, numãrul lor fusese de aproape 90.000), în prezent au mai rãmas aproape 8000 de mineri.

Aproape 20.000 de mineri au cerut sã fie disponibilizaþi numai între anii 1997 ºi 1999. Au primit salarii compensatorii, iar sumele obtinute erau considerate la acea vreme drept mici averi.

Mulþi dintre ei ºi-au vândut apartamentele în schimbul unor plãþi derizorii ºi au plecat din Valea Jiului spre locurile natale: satele din Moldova, Oltenia, Dobrogea. Se spune cã

Preparaþiei. Amenda au primit-o dupã ce au fost prinºi de inspectorii de la Administraþia Bazinalã de Apã Jiu Craiova – sucursala bazinalã a Administraþiei Naþionale “Apele Române”, chiar când poluau apele unui pârâu cu suspensii de cãrbune, iar unda de poluare a ajuns pânã în Târgu Jiu. Nu este pentru prima datã când, din cauza activitãþii defectuoase, sunt amendaþi. În 2012 cei de la Garda de Mediu au aplicat o amendã de 100.000 de lei pentru aceeaºi firmã ºi tot pentru poluarea Jiului. ªeful Gãrzii de Mediu Hunedoara de la acea vreme, comisarul Cristian Moldovan, a precizat la momentul respectiv cã agentul care a poluat Râul Jiu a fost amendat deoarece nu a anunþat incidentul, pe de o parte, cât ºi pentru faptul cã nu aveau toate actele complete.

Monika BACIU

în vremea disponibilizãrilor, locuinþele unor foºti mineri care urmau sã plece din Vale erau vândute chiar ºi pe câte o ladã de bere. Alþi ortaci au rãmas fãrã nimic în doar câteva luni de la acceptarea disponibilizãrilor. Puþini au fost cei care au ºtiut sã îºi foloseascã banii astfel încât sã prospere.

Situaþia este gravã ºi fãrã nicio speranþã.

Cel puþin aºa vãd foºtii ortaci situaþia actualã a Vãii Jiului.

“Degeaba au trecut pe aici ºefi ºi preºedinþi de stat, prim-miniºtri, secretari de stat, ºefi de partide sau simpli parlamentari. Aceºtia au venit, au constatat o stare de fapt ºi au plecat, noi rãmânând tot aici, dar mai sãraci, iar situaþia este tot mai gravã ºi fãrã nicio speranþã de mai bine pentru viitor”, mai spune Paul David.

La momentul 1997

Anul 2015 în sistemul minier din Valea Jiului este caracterizat tot de incertitudini ºi viitoare disponbilizãri. Între timp, mineritul s-a divizat, fiind înfiinþatã o societate care închide minele ºi una care se aflã chiar ea în pragul închiderii. Anul acesta de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului vor mai pleca undeva la 250 de persoane, numãrul celor ce pãrãsesc sistemul doar în acest an ajungând la peste 500. Nici situaþia de la Complexul Energetic Hunedoara nu este cu mult mai diferitã. Aici, planul prevede disponibilizarea a 540 de angajaþi din sistemul energetic. În anul 2015, la 18 ani de la disponibilizãrile masive din anii 1997 mai lucreazã în sistem undeva la 6500 de persoane.

Monika BACIU

4 Actualitate

I

Strãinii cautã oazele de liniºte ºi tradiþie ale Vãii Jiului

nteresaþi de istoria ºi de arta tradiþionalã a zonei. Tot mai mulþi turiºti din þarã ºi nu numai, sunt interesaþi sã vinã în Valea Jiului pentru a cunoaºte istoria ºi arta popularã a momârlanilor. Sunt mulþi dintre aceºtia care aflându-se poate doar în trecere prin zona noastrã au rãmas îndrãgostiþi de meleagurile Vãii.

Primii turiºti pe care i-am întâlnit au fost o mare familie de off-roaderi care cutrierã þara de ani de zile în cãutare de senzaþional dar ºi de istoria locurilor unde poposesc. Astfel ei au rãmas câteva zile pe proprietatea unui momârlan tocmai pentru a

cunoaºte mai bine obiceiurile ºi datinile locului. „Am trecut de mai multe ori prin Valea Jiului dar este pentru prima datã când ne oprim pentru câteva zile.

Este foarte frumos aici la acest om în curte. Ne place ca totul este foarte rustic ºi tot ceea ce mâncãm este proaspãt scos din grãdinã. Mai mult decât atât am învãþat sã facem tot felul de obiecte de artizanat care acasã la noi ºi chiar

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 August 2015

în strãinãtate se pot vinde cu sute de euro.

Aceºti momârlani sunt însã foarte modeºti iar tot ceea ce fac ei este doar pentru decor ºi pentru ca oamenii sã vadã ºi sã înveþe arta popularã a zonei.

Suntem foarte impresionaþi de toatã munca

pe care aceºti oameni o depun în fiecare zi pentru ca sã nu le lipseascã nimic de pe mese. Dar poate cel mai interesant lucru pentru noi a fost cã am stat câteva zile la stana cu oile unde nu am avut nici curent ºi nici apã potabilã. Aceºti oameni sunt într-adevãr speciali în ceea ce fac”, ne spune o turistã din Cluj. Pe lângã toate aceste lucruri turiºtii mai sunt interesaþi ºi de muzeele care au fost

create pentru ca turiºtii sã poatã admira tradiþia momârlanilor. Primul astfel de muzeu este localizat în curtea bisericii Sf. Varvara ºi este deschis de anul trecut. Aici, cei de la Descoperã.ro au întâlnit doi momârlani autentici, Petru Ititescu ºi Petru Olaru, de 85 ºi 88 de ani. Erau îmbrãcaþi în portul popular, hainele lor fiind parcã luate din muzeu: cioareci albi, strâmþi, din linã, cãmaºã albã cu linii subþiri colorate, orizontale, brâu lat din piele, opinci din piele, cu vârf ascuþit, sau cizme, în cazul tinerilor.

Cultura momârlãneascã încã pãstreazã tradiþii populare pãgâne precreºtine, precum îngropatul morþilor în curtea casei, nedeile, colindul Piþãrãilor din Ajunul Crãciunului, o serbare care îºi are originile în perioadele dacilor sau spovedirea la brad, când momârlanul se închinã lângã brad, dupã ce a îngenunchiat, îl îmbrãþiºeazã ºi îºi spune pãcatele; dacã nu gãsesc nici un brad în

apropiere, momârlanii pot efectua acest ritual la orice copac, considerându-i sacri. De asemenea, înainte de a tãia un copac, aceºtia se închinã lui ºi îl sãrutã. Cu toate acestea, au fost deschiºi creºtinãrii ºi sunt foarte apropiaþi de bisericã.

Muzeul sau casa momârlãneascã are douã încãperi ºi aduce aminte de arhitectura dacicã, cu o fundaþie din piatrã, pereþi din bârne de lemn, puse orizontal, izolaþie din pãmânt galben, bãlegar de cal ºi paie, pusã peste nuiele ºi acoperiº din ºindrilã. Muzeul-casã este iniþiativa preotului Octavian Pãtraºcu, aceasta fiind adusã de pe dealurile zonei Livezeni direct în curtea bisericii Sfânta Varvara. Aici au venit ºi cei din familia Gãlãþãn (nume des întâlnit printre momârlani) pentru a se ocupa de celãlalt muzeu al momârlanilor. În muzeu sunt expuse un rãzboi de þesut, fuse, lãmpi cu petrol, vase din lut sau o ladã de zestre. O altã caracteristicã a momârlanilor este invitaþia la nuntã: un membru al celor douã familii era trimis sã meargã cãlare prin sat ºi trebuia sã le ofere celor invitaþi „plosca de nuntã”, plinã cu þuicã, din care ei trebuiau sã ia o înghiþiturã

dacã acceptau invitaþia.

O altã parte a muzelui o constituie stâna din lemn de brad nemþesc din perioada regelui Ferdinand, adusã tot de pe munte. Stâna parcã este o adevãratã maºinã a timpului care duce turiºii cu zeci de ani în urmã, când cojocul, untarul ºi cãldarea sunt lucruri obiºnuite. În ceea ce priveºte moartea, momârlanii o privesc într-un fel propriu: din cauzã cã aveau casele departe de cimitire, înmormântãrile se fãceau în curþile caselor. Prin aceastã tradiþie îi lega de casã, refuzând sã o vândã pentru cã rudele lor erau îngropate în cimitirul din curte ºi nu voiau sã le abandoneze ºi sã le vândã unor strãini.

Un alt obicei este legat de moartea flãcãilor, momârlanii fixând un brad împodobit lângã mormânt. Pe lângã acest muzeu mai exista ºi

Muzeul Momârlanului care este situat în Petroºani pe strada Slatinioara unde soþii Elena Mãlinesc ºi Petru

Gãlãþan sunt momârlani din Livezeni ºi respectiv Dâlja Mare, sate din jur care au fost încorporate în municipiul Petroºani.

Au lucrat la minã pânã la pensie, dar au crescut ºi animale, ca momârlanii. Într-o casã de lemn cu arhitecturã tradiþionalã din curtea casei, au amenajat un muzeu cu obiecte adunate numai din satele de momârlani, multe de o rarã frumuseþe, despre care pot spune cu precizie cum se folosesc, cãci sunt foarte buni cunoscãtori ai culturii locale. Hotãrâþi sã lupte pentru pãstrarea tradiþiilor încã vii, organizeazã nedeia de Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel ºi pleacã cu piþãrãii de Crãciun la urât, prin Asociaþia „Bujor-deMunte” Petroºani 2009 pe care au înfiinþat-o, cãci aceste sãrbãtori îi adunã împreunã pe localnici, ducând obiceiurile vechi în viitor.

Momârlanilor le plac obiceiurile comunitare, cãrora le dau o deosebitã amploare. Înmormântarea, nunta, nedeia sunt sãrbãtori cu sute de

participanþi, mai bine zis, la care participã toþi, cu mic, cu mare. Nu e de mirare cã Elena Mãlinesc a ales sã expunã nunta într-una din cele douã încãperi ale cãsuþei care adãposteºte Muzeul. În interiorul bãtrânesc, în care a pãstrat cu sfinþenie obiectele bãtrânei care le-a lãsat moºtenire casa, a expus costume de sãrbãtoare astfel încât sã reprezinte mârâi, naºii, bãtrânii, chemãtorii. Plosca împodobitã cu care sunt invitaþi la nuntã, instantanee de la diferite nunþi, patul împodobit ºi ladã de zestre plinã de obiecte textile: lepedeie cu ciptã, cãpãtâie, ºterguri, pricoiþe, þeprag, pãtureicã, plocad ºi desagi frumos þesuþi, sugerând zestrea miresei, completeazã expunerea. Pãpuºile îmbrãcate în port, manechine în miniaturã, amintesc de copiii care se amestecã printre nuntaºi. Încãperea a doua este consacratã muncii. Rãzboiul de þesut, furca de tors, cãmaºa de cânepã ºi podiºoarele cu vase de bucãtãrie reprezintã ocupaþiile feminine. O saricã de cioban expusã, original, pe un cuier de lemn, împreunã cu obiecte care se gãsesc la stâna, sugereazã ocupaþia principalã a momârlanilor.

Pe lângã turiºtii romani sunt foarte mulþi turiºti strãini care au început sã vinã ºi sã caute toate aceste lucruri care pentru ei reprezintã o oazã de liniºte ºi de puritate sufleteascã.

Monika BACIU Foto: Alex Beldea

Miner lovit de un bolovan la Uricani

U

n miner care lucra la frontal, miercuri seara, a ajuns în stare gravã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, dupã ce a fost lovit de o rocã ce s-a desprins din tavanul galeriei.

Omul ajuta la montarea unui stâlp, când a fost pus la pâmânt de rocã ºi acum liderii de sindicat spun cã îi vor suporta ei cheltuielile pentru a-ºi achiziona un echipament medical de care are nevoie. Bãrbatul de 40 de ani a ajuns

cu leziuni puternice la spate, dupã ce bucata de material s-a desprins din tavan ºi l-a lovit în plin. A fost scos pe targã de minerii cu care se afla sub pãmânt ºi apoi a fost transportat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, unde a rãmas

pentru investigaþii ºi diagnostic. „Minerul Filimon Ion, în vârstã de 40 de ani, lucra la abataj ºi, dupã ce a fãcut

23 august, concert cu haiduci în peºterã cologiºtii de la Petro Aqua ne invitã sã E trãim un 23 august, cu

haiduci în peºtera Bolii.

Este un eveniment inedit la care sunt aºteptaþi membrii trupei Arhaic, iar, în acustica peºterii, vom avea ocazia sã ascultãm muzicã folk, altfel de cum se întâmpla de obicei într-o astfel de zi, cândva importantã pentru România.

23 august a fost cândva sãrbãtoarea naþionalã a României, dar în ultimii ani, prea puþini au mai þinut cont de ea. Pentru cã a picat într-o zi de duminicã, la Petroºani, în Peºtera Bolii, un grup de ecologiºti s-au gândit sã vinã cu ceva inedit. Concertul ne aºteaptã într-o acusticã de excepþie, iar asta a fost probat de-a lungul timpului, de alte evenimente de acelaºi gen care s-au ºinut acolo, sub munte. „Este cel de al IV-lea eveniment pe care îl organizãm la peºtera Bolii în acest an, dar de data aceasta revin la peºterã, dupã ce au fost anul trecut, membrii trupei Arhaic.

Ei sunt aparte în muzica folk româneascã, fiind denumiþi haiducii folkului românesc, întrucât repertoriul lor este strict inspirat de balade haiduceºti, din folclorul popular ºi ei folosesc ºi instrumente adecvate cum sunt cav-

alul, fluierul, toaca ºi multe altele aparte”, a spus Ovidiu Rizopol, membru Petro Aqua Petroºani, unul dintre organizatorii evenimentului muzical ºi cultural. ªi unde altundeva puteau cânta, dacã nu în peºterã?

Tot acolo, însã, vom avea parte ºi de o lansare de carte. „Are loc ºi o lansare de carte a scriitoarei Ela Nicolau, membrã a Uniunii Scriitorilor din România”, a mai spus Ovidiu Rizopol. Concertul are loc duminicã, de la ora 12, iar astfel de evenimente sunt apropae unice în þara noastrã. Intrarea va fi de 10 lei ºi membrii Asociaþiei Petro Aqua mizeazã pe o participare numeroasã, mai ales cã vremea va fi foarte bunã. În plus, un altfel de 23 august, la Peºtera Bolii, este cea mai potrivitã alegere pentru o zi de duminicã.

Diana MITRACHE

o operaþie de ridicare a unei grinzi, s-a desprins un bloc de cãrbune din front ºi l-a surpins ºi l-a lovit la coloanã. Acum este internat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani ºi a fost diagnosticat cu fisurã la trei inele ale coloanei vertebrale, dar este stabil ºi urmeazã sã i se ia un mulaj ºi sã i se comande un corset cu care va sta o perioadã de timp, pânã la vindecare”, a declarat

Laszlo Domokoº, lider de sindicat.

Minerul va fi ajutat pe toatã perioada internãrii de cãtre colegii sãi de la sindicatul Huila, sindicat din care fac parte minerii de la mina Uricani. De altfel, întreg costul protezei va fi suportat din banii sindicatului. „Are nevoie accidentatul de aproximativ 2.200 de lei, pentru a procura acea ortezã. Îl ajutãm cu banii, pânã la procurarea ortezei, urmând ca mai apoi suma sã fie

recuperatã, pentru cã noi avem în Contractul Colectiv de Muncã prinsã o astfel de decontare în caz de accident de muncã, iar societatea va deconta banii”, a mai precizat Laszlo Domokoº.

Acesta este cel de al doilea accident de muncã în care câte un angajat de la una dintre unitãþile miniere ale Vãii Jiului ajunge în spital, doar în aceastã sãptãmânã. Marþi seara, un alt salvator a ajuns la spital, iar ulterior a fost transportat cu elicopterul la Bucureºti, dupã ce a fost ars pe 40% din suprafaþa corpului, în timp ce stingea un incendiu la Preparaþia Coroieºti.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

I

Strãinii cautã oazele de liniºte ºi tradiþie ale Vãii Jiului

nteresaþi de istoria ºi de arta tradiþionalã a zonei. Tot mai mulþi turiºti din þarã ºi nu numai, sunt interesaþi sã vinã în Valea Jiului pentru a cunoaºte istoria ºi arta popularã a momârlanilor. Sunt mulþi dintre aceºtia care aflându-se poate doar în trecere prin zona noastrã au rãmas îndrãgostiþi de meleagurile Vãii.

Primii turiºti pe care i-am întâlnit au fost o mare familie de off-roaderi care cutrierã þara de ani de zile în cãutare de senzaþional dar ºi de istoria locurilor unde poposesc. Astfel ei au rãmas câteva zile pe proprietatea unui momârlan tocmai pentru a

cunoaºte mai bine obiceiurile ºi datinile locului. „Am trecut de mai multe ori prin Valea Jiului dar este pentru prima datã când ne oprim pentru câteva zile.

Este foarte frumos aici la acest om în curte. Ne place ca totul este foarte rustic ºi tot ceea ce mâncãm este proaspãt scos din grãdinã. Mai mult decât atât am învãþat sã facem tot felul de obiecte de artizanat care acasã la noi ºi chiar

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 August 2015

în strãinãtate se pot vinde cu sute de euro.

Aceºti momârlani sunt însã foarte modeºti iar tot ceea ce fac ei este doar pentru decor ºi pentru ca oamenii sã vadã ºi sã înveþe arta popularã a zonei.

Suntem foarte impresionaþi de toatã munca

pe care aceºti oameni o depun în fiecare zi pentru ca sã nu le lipseascã nimic de pe mese. Dar poate cel mai interesant lucru pentru noi a fost cã am stat câteva zile la stana cu oile unde nu am avut nici curent ºi nici apã potabilã. Aceºti oameni sunt într-adevãr speciali în ceea ce fac”, ne spune o turistã din Cluj. Pe lângã toate aceste lucruri turiºtii mai sunt interesaþi ºi de muzeele care au fost

create pentru ca turiºtii sã poatã admira tradiþia momârlanilor. Primul astfel de muzeu este localizat în curtea bisericii Sf. Varvara ºi este deschis de anul trecut. Aici, cei de la Descoperã.ro au întâlnit doi momârlani autentici, Petru Ititescu ºi Petru Olaru, de 85 ºi 88 de ani. Erau îmbrãcaþi în portul popular, hainele lor fiind parcã luate din muzeu: cioareci albi, strâmþi, din linã, cãmaºã albã cu linii subþiri colorate, orizontale, brâu lat din piele, opinci din piele, cu vârf ascuþit, sau cizme, în cazul tinerilor.

Cultura momârlãneascã încã pãstreazã tradiþii populare pãgâne precreºtine, precum îngropatul morþilor în curtea casei, nedeile, colindul Piþãrãilor din Ajunul Crãciunului, o serbare care îºi are originile în perioadele dacilor sau spovedirea la brad, când momârlanul se închinã lângã brad, dupã ce a îngenunchiat, îl îmbrãþiºeazã ºi îºi spune pãcatele; dacã nu gãsesc nici un brad în

apropiere, momârlanii pot efectua acest ritual la orice copac, considerându-i sacri. De asemenea, înainte de a tãia un copac, aceºtia se închinã lui ºi îl sãrutã. Cu toate acestea, au fost deschiºi creºtinãrii ºi sunt foarte apropiaþi de bisericã.

Muzeul sau casa momârlãneascã are douã încãperi ºi aduce aminte de arhitectura dacicã, cu o fundaþie din piatrã, pereþi din bârne de lemn, puse orizontal, izolaþie din pãmânt galben, bãlegar de cal ºi paie, pusã peste nuiele ºi acoperiº din ºindrilã. Muzeul-casã este iniþiativa preotului Octavian Pãtraºcu, aceasta fiind adusã de pe dealurile zonei Livezeni direct în curtea bisericii Sfânta Varvara. Aici au venit ºi cei din familia Gãlãþãn (nume des întâlnit printre momârlani) pentru a se ocupa de celãlalt muzeu al momârlanilor. În muzeu sunt expuse un rãzboi de þesut, fuse, lãmpi cu petrol, vase din lut sau o ladã de zestre. O altã caracteristicã a momârlanilor este invitaþia la nuntã: un membru al celor douã familii era trimis sã meargã cãlare prin sat ºi trebuia sã le ofere celor invitaþi „plosca de nuntã”, plinã cu þuicã, din care ei trebuiau sã ia o înghiþiturã

dacã acceptau invitaþia.

O altã parte a muzelui o constituie stâna din lemn de brad nemþesc din perioada regelui Ferdinand, adusã tot de pe munte. Stâna parcã este o adevãratã maºinã a timpului care duce turiºii cu zeci de ani în urmã, când cojocul, untarul ºi cãldarea sunt lucruri obiºnuite. În ceea ce priveºte moartea, momârlanii o privesc într-un fel propriu: din cauzã cã aveau casele departe de cimitire, înmormântãrile se fãceau în curþile caselor. Prin aceastã tradiþie îi lega de casã, refuzând sã o vândã pentru cã rudele lor erau îngropate în cimitirul din curte ºi nu voiau sã le abandoneze ºi sã le vândã unor strãini.

Un alt obicei este legat de moartea flãcãilor, momârlanii fixând un brad împodobit lângã mormânt. Pe lângã acest muzeu mai exista ºi

Muzeul Momârlanului care este situat în Petroºani pe strada Slatinioara unde soþii Elena Mãlinesc ºi Petru

Gãlãþan sunt momârlani din Livezeni ºi respectiv Dâlja Mare, sate din jur care au fost încorporate în municipiul Petroºani.

Au lucrat la minã pânã la pensie, dar au crescut ºi animale, ca momârlanii. Într-o casã de lemn cu arhitecturã tradiþionalã din curtea casei, au amenajat un muzeu cu obiecte adunate numai din satele de momârlani, multe de o rarã frumuseþe, despre care pot spune cu precizie cum se folosesc, cãci sunt foarte buni cunoscãtori ai culturii locale. Hotãrâþi sã lupte pentru pãstrarea tradiþiilor încã vii, organizeazã nedeia de Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel ºi pleacã cu piþãrãii de Crãciun la urât, prin Asociaþia „Bujor-deMunte” Petroºani 2009 pe care au înfiinþat-o, cãci aceste sãrbãtori îi adunã împreunã pe localnici, ducând obiceiurile vechi în viitor.

Momârlanilor le plac obiceiurile comunitare, cãrora le dau o deosebitã amploare. Înmormântarea, nunta, nedeia sunt sãrbãtori cu sute de

participanþi, mai bine zis, la care participã toþi, cu mic, cu mare. Nu e de mirare cã Elena Mãlinesc a ales sã expunã nunta într-una din cele douã încãperi ale cãsuþei care adãposteºte Muzeul. În interiorul bãtrânesc, în care a pãstrat cu sfinþenie obiectele bãtrânei care le-a lãsat moºtenire casa, a expus costume de sãrbãtoare astfel încât sã reprezinte mârâi, naºii, bãtrânii, chemãtorii. Plosca împodobitã cu care sunt invitaþi la nuntã, instantanee de la diferite nunþi, patul împodobit ºi ladã de zestre plinã de obiecte textile: lepedeie cu ciptã, cãpãtâie, ºterguri, pricoiþe, þeprag, pãtureicã, plocad ºi desagi frumos þesuþi, sugerând zestrea miresei, completeazã expunerea. Pãpuºile îmbrãcate în port, manechine în miniaturã, amintesc de copiii care se amestecã printre nuntaºi. Încãperea a doua este consacratã muncii. Rãzboiul de þesut, furca de tors, cãmaºa de cânepã ºi podiºoarele cu vase de bucãtãrie reprezintã ocupaþiile feminine. O saricã de cioban expusã, original, pe un cuier de lemn, împreunã cu obiecte care se gãsesc la stâna, sugereazã ocupaþia principalã a momârlanilor.

Pe lângã turiºtii romani sunt foarte mulþi turiºti strãini care au început sã vinã ºi sã caute toate aceste lucruri care pentru ei reprezintã o oazã de liniºte ºi de puritate sufleteascã.

Monika BACIU Foto: Alex Beldea

Miner lovit de un bolovan la Uricani

U

n miner care lucra la frontal, miercuri seara, a ajuns în stare gravã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, dupã ce a fost lovit de o rocã ce s-a desprins din tavanul galeriei.

Omul ajuta la montarea unui stâlp, când a fost pus la pâmânt de rocã ºi acum liderii de sindicat spun cã îi vor suporta ei cheltuielile pentru a-ºi achiziona un echipament medical de care are nevoie. Bãrbatul de 40 de ani a ajuns

cu leziuni puternice la spate, dupã ce bucata de material s-a desprins din tavan ºi l-a lovit în plin. A fost scos pe targã de minerii cu care se afla sub pãmânt ºi apoi a fost transportat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, unde a rãmas

pentru investigaþii ºi diagnostic. „Minerul Filimon Ion, în vârstã de 40 de ani, lucra la abataj ºi, dupã ce a fãcut

23 august, concert cu haiduci în peºterã cologiºtii de la Petro Aqua ne invitã sã E trãim un 23 august, cu

haiduci în peºtera Bolii.

Este un eveniment inedit la care sunt aºteptaþi membrii trupei Arhaic, iar, în acustica peºterii, vom avea ocazia sã ascultãm muzicã folk, altfel de cum se întâmpla de obicei într-o astfel de zi, cândva importantã pentru România.

23 august a fost cândva sãrbãtoarea naþionalã a României, dar în ultimii ani, prea puþini au mai þinut cont de ea. Pentru cã a picat într-o zi de duminicã, la Petroºani, în Peºtera Bolii, un grup de ecologiºti s-au gândit sã vinã cu ceva inedit. Concertul ne aºteaptã într-o acusticã de excepþie, iar asta a fost probat de-a lungul timpului, de alte evenimente de acelaºi gen care s-au ºinut acolo, sub munte. „Este cel de al IV-lea eveniment pe care îl organizãm la peºtera Bolii în acest an, dar de data aceasta revin la peºterã, dupã ce au fost anul trecut, membrii trupei Arhaic.

Ei sunt aparte în muzica folk româneascã, fiind denumiþi haiducii folkului românesc, întrucât repertoriul lor este strict inspirat de balade haiduceºti, din folclorul popular ºi ei folosesc ºi instrumente adecvate cum sunt cav-

alul, fluierul, toaca ºi multe altele aparte”, a spus Ovidiu Rizopol, membru Petro Aqua Petroºani, unul dintre organizatorii evenimentului muzical ºi cultural. ªi unde altundeva puteau cânta, dacã nu în peºterã?

Tot acolo, însã, vom avea parte ºi de o lansare de carte. „Are loc ºi o lansare de carte a scriitoarei Ela Nicolau, membrã a Uniunii Scriitorilor din România”, a mai spus Ovidiu Rizopol. Concertul are loc duminicã, de la ora 12, iar astfel de evenimente sunt apropae unice în þara noastrã. Intrarea va fi de 10 lei ºi membrii Asociaþiei Petro Aqua mizeazã pe o participare numeroasã, mai ales cã vremea va fi foarte bunã. În plus, un altfel de 23 august, la Peºtera Bolii, este cea mai potrivitã alegere pentru o zi de duminicã.

Diana MITRACHE

o operaþie de ridicare a unei grinzi, s-a desprins un bloc de cãrbune din front ºi l-a surpins ºi l-a lovit la coloanã. Acum este internat la Spitalul de Urgenþã din Petroºani ºi a fost diagnosticat cu fisurã la trei inele ale coloanei vertebrale, dar este stabil ºi urmeazã sã i se ia un mulaj ºi sã i se comande un corset cu care va sta o perioadã de timp, pânã la vindecare”, a declarat

Laszlo Domokoº, lider de sindicat.

Minerul va fi ajutat pe toatã perioada internãrii de cãtre colegii sãi de la sindicatul Huila, sindicat din care fac parte minerii de la mina Uricani. De altfel, întreg costul protezei va fi suportat din banii sindicatului. „Are nevoie accidentatul de aproximativ 2.200 de lei, pentru a procura acea ortezã. Îl ajutãm cu banii, pânã la procurarea ortezei, urmând ca mai apoi suma sã fie

recuperatã, pentru cã noi avem în Contractul Colectiv de Muncã prinsã o astfel de decontare în caz de accident de muncã, iar societatea va deconta banii”, a mai precizat Laszlo Domokoº.

Acesta este cel de al doilea accident de muncã în care câte un angajat de la una dintre unitãþile miniere ale Vãii Jiului ajunge în spital, doar în aceastã sãptãmânã. Marþi seara, un alt salvator a ajuns la spital, iar ulterior a fost transportat cu elicopterul la Bucureºti, dupã ce a fost ars pe 40% din suprafaþa corpului, în timp ce stingea un incendiu la Preparaþia Coroieºti.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 August 2015

Industria, poluatorul mediului I

ndustria minierã lasã urme adânci în solul judeþului Hunedoara. Zonele industrializate, odinioarã, contamineazã solul. Astfel, Guvernul a gândit o strategie pentru gestionarea siturilor contaminate din România.

H

unedoara, pe locul 1

Judeþul Hunedoara este pe primul loc în ceea ce priveºte siturile contaminate din România. Conform primului inventar realizat la nivelul anilor 2007-2008 de cãtre Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului pe teritoriul României au fost identificate 1.393 de situri contaminate/potenþial contaminate. Acestea reprezintã zone în care s-au desfãºurat în principal activitãþi din industria minierã ºi metalurgicã, unde procesarea ºi depozitarea deºeurilor s-a fãcut fãrã mãsuri preventive, iar impactul cel mai mare asupra mediului provine de la iazurile de decantare ºi de la haldele de steril, precum ºi de la instalaþiile de prelucrare. De asemenea, industria

D

N 67C redeschis traficului rutier.

Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România îi informeazã pe participanþii la trafic asupra factului cã circulaþia rutierã între Rânca ºi Obârºia Lotrului a fost reluatã.

“Circulaþia rutierã a fost redeschisã pe acest sector de drum dupã o inspecþie amãnunþitã efectuatã de

chimicã, prin ansamblul de combinate chimice, petrochimice ºi fabrici de medicamente, abandonate sau desfãºurând încã activitãþi, a constituit un alt sector economic cu impact asupra mediului. Siturile contaminate aferente industriei petroliere variazã de la cele mai mici (câmpuri de extracþie) la cele mari ºi complexe (rafinãrii sau instalaþii mari de depozitare - distribuþie a produselor

electrice pe cãrbune ori activitãþi de transport, au afectat semnificativ mediul.

O mare parte dintre aceste situri sunt complexe industriale privatizate dupã anul 1990, altele sunt complexe operaþionale aflate în proprietatea statului (hale feroviare, unitãþi miniere etc.), dar existã ºi situri orfane/abandonate, fãrã proprietari legali.

Inventarul naþional al Agenþiei Naþionale pentru Protecþia

mai afectate judeþe fiind Hunedoara ºi Caraº-Severin.

Judeþele în care se aflã cele mai puþine zone poluate sunt Iaºi, Tulcea ºi Satu-Mare.

Strategia îºi propune sã stabileascã liniile de acþiune pentru investigarea terenurilor afectate de poluare ºi a zonelor limitrofe, în vederea stabilirii statutului de ”sit contaminat”, precum ºi a modului de implementare a acþiunilor corective ºi, ulterior,

petroliere), iar o altã cauzã a apariþiei acestor situri sunt depozitele vechi de pesticide, care conþin substanþe periculoase. În plus, alte activitãþi industriale la scarã mare ºi la scarã micã, precum industria de prelucrare a metalelor, depozitele de deºeuri menajere neconforme, siturile militare, industria de prelucrare a lemnului, centralele

Mediului a fost actualizat în luna noiembrie 2013, iar pe baza datelor obþinute de la autoritãþile publice locale s-a constatat un total de 1183 de situri potenþial contaminate, judeþele cu cele mai multe astfel de situri fiind Giurgiu (223), Argeº (111) ºi Maramureº (109).

Numãrul de situri contaminate a înregistrat un total de 210, cele

de validare a terenului remediat. Pe termen scurt, pânã la sfârºitul anului 2015, scopul strategiei este de a trasa principiile gestionãrii siturilor contaminate; pe termen mediu, pânã în 2020, strategia îºi propune sã rezolve problema siturilor contaminate ce necesitã acþiune urgentã, iar pe termen lung, pânã în 2050, finalizarea acþiunii.

P

oluatorul plãteºte

Conform Guvernului, operatorii economici care încalcã normele de mediu vor fi amendaþi. Principiile aflate la baza strategiei includ principiul ”poluatorul plãteºte”, care prevede necesitatea cadrului legislativ ºi economic conform cãruia daunele aferente trebuie suportate de cei care au cauzat poluarea, ºi principiul subsidiaritãþii, care impune rezolvarea problemelor la nivelul care deþine cele mai multe cunoºtinþe despre domeniul în cauzã.

Costurile estimative pentru evaluarea riscurilor ºi remedierea celor 1.183 de situri potenþial contaminate se ridicã la 7,145 de miliarde de euro, iar în cazul celor 210 situri contaminate, la un total de 1,264 miliarde de euro, fonduri ce vor fi asigurate prin acce-

Circulaþie reluatã pe Obârºia Lotrului

toþi factorii de decizie abilitaþi care la final au încheiat un proces verbal cu urmãtoarele constatãri: - Semnalizarea verticalã (marcaj axial, marcaj delimitare parte carosbilã) a fost finalizatã pe întreg tronsonul de drum Semnalizarea verticalã (indicatoare rutiere) a fost finalizatã corespunzãtor în toate punctele ce impuneau aceastã mãsurã, pe întreg tronsonul de drum - Parapetul de

reþeaua de drumuri naþionale pentru asigurarea confortului ºi siguranþei circulaþiei”, se aratã într-un comunicat al CNADNR. Circulaþia pe acest sector de drum va fi permisã în intervalul

protecþie a fost montat pe tot sectorul de drum aflat în urgenþã 1 De asemenea, au mai fost efectuate lucrãri de aducere la nivel a acostamentelor

prin umpluturi cu piatrã concasatã.

Menþionãm cã acest tip de lucrãri sunt executate în mod frecvent de CNADNR SA în regie proprie pe toatã

sarea de fonduri structurale UE, prin finanþare de stat, dar ºi prin finanþãri externe ºi investiþii din sectorul privat.

Acest program a fost elaborat în conformitate cu angajamentul României privind condiþionalitatea impusã de Comisia Europeanã pentru pregãtirea ºi selectarea proiectelor ce vor fi co-finanþate din fondurile structurale UE pentru exerciþiul financiar 2014-2020, aºa cum sunt obiectivele specifice menþionate în Programul Operaþional Infrastructurã Mare 2014-2020. Astfel, în urmãtorii ani, Strategia Naþionalã ºi Planul Naþional pentru Gestionarea Situilor Contaminate va finanþa proiectele de remediere a siturilor contaminate strict prin intermediul acestui program, fãrã a aduce modificãri ale cheltuielilor bugetare.

Monika BACIU orar 7.00 – 19.00 pentru categoriile de autovehicule cu masã totalã ² 3,5 tone. Pe timpul nopþii circulaþia este interzisã din cauza traseului dificil ºi pentru evitarea oricãror pericole.

Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 August 2015

Epidemie de hepatitã la Vulcan

Z

eci de oameni au ajuns sã fie internaþi la Spitalul de boli contagioase din Vulcan din cauzã cã s-au îmbolnãvit de hepatitã. Cei mai mulþi sunt copii ºi adolescenþi ºi de vinã este cãldura ºi condiþiile de mizerie în care trãiesc.

Acesta este cel de al doilea val de îmbolnãviri în masã, dupã cel de la începutul verii, când peste 30 de oameni au ajuns la spital, dupã ce au mâncat la un fast food în Lupeni. Trãiesc în mizerie, în blocuri insalubre, cu instalaþii de alimentare cu apã defecte, ori chiar inexistente, printre muºte ºi ºobolani, ori câini vagabonzi ºi asta a generat o adevãratã epidemie de hepatitã în cartierul Dallas din Vulcan. În spitalul de boli infecþioase au ajuns zeci de oameni bolnavi ºi, din pãcate,

cei mai mulþi sunt copii. „Noi am avut un numãr de 32 de pacienþi, din care, în momentul de faþã, pe secþia de boli infecþioase, sunt internate 10 persoane, din care 9 cu vârsta pânã în 15 ani. Sunt, întradevãr, mulþi”, a spus dr. Cãtãlin Popa, director medical la Spitalul din Vulcan.

De vinã sunt condiþiile în care trãiesc ºi autoritãþile medicale spun cã vor sesiza autoritãþile ca sã ia mãsuri în blocurile din acest cartier, unde þevile de apã ori nu existã, ori sunt înfun-

J

andarmii recomandã credincioºilor care viziteazã mãnãstirea Prislop sau alte lãcaºe de cult sã nu ofere sume de bani cerºetorilor ºi nici sã nu achiziþioneze bunuri de la persoane neautorizate.

date de dejecþiile altor locatari. În plus, multe familii nu au deloc apã curentã, iar mizeriile sunt peste tot. „S-au fãcut deja anchetele epidemiologice. Colegii noºtri de la serviciul de epidemiologie au fost, au analizat problema.

Putem sã presupunem, ca ºi incriminatorii, condiþiile de igienã precarã de acolo, pentru cã discutãm de hepatita A. Serviciul de epidemiologie, în urma controalelor ºi analizei lor, au stabilit mãsurile ce se impun a fi luate în

zona respectivã ”, a mai adãugat medicul Cãtãlin Popa.

Peste 35 de oameni au ajuns la aceeaºi secþie în luna iunie, dupã ce au consumat produse de tip fast food de la un magazin din Lupeni. Acum este un al doilea val de îmbolnãviri, însã, de aceastã datã, vorbim de oameni care au fãcut hepatitã din cauza mizeriei în care trãiesc. ªi, mai grav, este cã cei mai mulþi sunt copii.

Diana MITRACHE

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

Pensia a XIII-a, cu noroc pentru foºtii ortaci

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC

P

ensionarii mineri din Valea Jiului sunt de acord cu a treisprezecea pensie. Un proiect de lege, care ar urma sã fie depus la începutul sesiunii de toamnã, le-ar putea aduce pensionarilor a 13-a pensie.

Pensionarii din Valea Jiului se declarã mulþumiþi de aceastã iniþiativã legislativã.

“Bine cã s-au gândit ºi la noi care avem pensii mici. Nu toþi pensionari mineri câºtigã peste 1500 de lei aºa cã a 13-a pensie ar fi binevenitã”, spune

NU DAÞI BANI cerºetorilor!

Paul David, secretar executiv al Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri Valea Jiului.

Proiectul de lege vizeazã doar pensionarii care au o pensie ce nu depãºeºte 1.500 de lei lunar. În proiect nu este stabilit foarte clar când s-ar putea vira ce-a de-a 13-a pensie. Ar fi douã variante posibile, ori înainte de sãrbãtorile de iarnã, ori înainte de sãrbãtorile pascale.

Monika BACIU

- Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

“Tuturor celor care ajung la mãnãstirea Prislop, ori în zona celorlalte lãcaºe de cult din judeþ, precum ºi la manifestãrile culturalartistice sau sportive ce se desfãºoarã în judeþul Hunedoara, pe perioada acestui sfârºit de sãptãmânã, jandarmii hunedoreni le recomandã: sã nu ofere sume de bani sau bunuri celor care apeleazã în mod repetat la mila publicului, sã nu achiziþioneze bunuri de la persoane care nu deþin autorizaþie în acest sens, sã respecte recomandãrile fãcute de organizatori sau de forþele de ordine, sã acorde o atenþie sporitã modului de pãstrare ºi asigurare a bunurilor ºi obiectelor personale (genþi, poºete, bagaje, etc.) sau a celor de valoare, sã evite conflictele cu alte persoane, respectiv sã respecte normele de convieþuire socialã”, spun reprezentanþii Jandarmeriei Hunedoara.

De asemenea, jandarmii montani sfãtuiesc persoanele care aleg sã-ºi petreacã acest sfârºit de sãptãmânã în staþiunile montane din judeþul Hunedoara, sã nu se aventureze pe traseele turistice fãrã echipament adecvat ºi sã se informeze temeinic asupra itinerariului propus ºi gradului de dificultate, sã foloseascã numai traseele marcate ºi sã urmãreascã marcajele de pe traseu, precum ºi sã studieze prognoza meteo pentru perioada în care doresc sã se aventureze în zonele montane.

Marius MITRACHE

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 August 2015

Henþ cu mâna

Din Pojorâta la Clinceni, din Pâncota la Târlungeni!

O hartã coloratã a diviziei secunde a fotbalului românesc, ne poartã dintr-un capãt în altul al hãrþii.

Dacã au dispãrut

echipele de tradiþie ale acestei ligi, în schimb au proliferat unele de te miri de unde mai scot bani.

Localitãþi precum

Clinceni, Berceni, Baloteºti, Pojorâta, se vor lua la trântã cu Rapid, Oþelul Galaþi, Farul, Bacãu, Ceahlãul Piatra Neamþ sau Gloria Buzãu! În Seria a 2-a, valorile par mai adunate, acolo chiar ºi Mioveniul a mai trecut prin „A”, iar dacã

U.T.A. BD, Metalul Reºiþa ºi C.S.M. Rm. Vâlcea sunt asimilate fostelor U.T.A., C.S.M. Reºiþa sau Chimia Rm. Vâlcea, putem spune cã, doar cu excepþia celor de la F.C. Caransebeº ºi ªoimii Pâncota ºi Unirea Târlungeni, cam toate cunosc

LIGA A II-A

„B”-ul începe. Fãrã noi...

aerul Diviziei „A”.

Dar cine ºtie, poate cã farmecul acestor echipe mici sã dea un curs interesant competiþiei de Liga a II-a, cã vorba aia, nu ºti de unde sare iepurele.

Sã fie într-un ceas bun.

Dintre cele patru foste divizionare „B”, trei nici nu mai existã: Minerul Lupeni, F.C. Paroºeni Vulcan ºi Minerul Aninoasa s-au desfiinþat...

U

ltimul derby de Vale în „B”

21 octombrie 2009 a fost ultima oarã când au jucat în „B”, Jiul contra Minerului Lupeni. A învins Jiul cu 2-0 (0-0), marcând A. Antohi (min. 67) ºi M. Gheorghe (min. 81).

Fazã la poarta lupeneanã a lui Ciucã, în partida Jiul Petroºani - Minerul Lupeni 2-0, în octombrie 2009

D

e cinci ani încoace, Divizia „B” (Liga a II-a) începe fãrã vreo echipã din Valea Jiului! Niciodatã în istoria fotbalului românesc nu a existat un interval atât de

lung fãrã vreo echipã din aceastã zonã a þãrii.

Au fost patru echipe – vezi tabelul alãturat – care au adunat 62 de sezoane în Divizia „A”, „cap de serie” fiind Minerul Lupeni, ea

Cum se va juca?

Î

n noul sezon care va începe pe 29 august a.c., vor lua startul 28 echipe, împãrþite în douã serii a câte 14 echipe.

Va fi un sezon regulat tur-retur, cu un total de 26 etape, urmând a se juca turnee play-off ºi play-out. În turneul play-off vor juca primele ºase echipe din clasament, iar locurile 7-12 se vor duela în play-out.

Echipele de pe locurile 13-14 din fiecare serie vor retrograda direct, iar la finalul play-out-ului, ultimele trei clasate (echivalentul locurilor 9-12) vor retrograda direct. În plus, ocupantele locurilor 3 în play-out-ul celor douã serii (echivalentul locului 9), vor disputa un meci de baraj, în urma cãruia învinsa va retrograda în Liga a III-a.

fiind echipa care a spus ultima adio Diviziei „B”, în primãvara anului 2010.

A fost momentul când a început... momentul degringoladei în tot fotbalul Vãii Jiului, ajuns la ora actualã doar cu echipe de Liga a IV-a judeþeanã.

Aºadar, vor retrograda în Liga a III-a un numãr de 11 echipe.

Au jucat echipele: Jiul (antrenor Toni Sedecaru): Hotoboc – I. ªerban, Nogo, Pintilii, Scãrlãtescu – Rãduþoiu, M. Gheorghe, Parfenie (min. 46 Cruceru), A. Antohi (min. 88 Val. Stancu) – G. Apetrei, M. Ilie (min. 46 Ciochinã). Minerul Lupeni (antr. Petre Gigiu): Ciucã – Cl. Ban, Paºca, Adi Câmpean, Iºfan – G. Luca, Omoduemuke, N. Popescu (min. 71 Gideon), R. Daj (min. 61 R. Cristian) – Catanã (min. 76 Mihalcea), Deaconescu.

Vor promova câºtigãtoarele turneelor play-off, iar locul 2 din fiecare serie va disputa un joc de baraj în douã manºe (tur-retur), învingãtoarea urmând a se duela cu ocupanta locului 12 din Liga I,pentru stabilirea ultimei echipe care va juca SERIA I: Rapid Bucureºti, FC Oþelul, FC Ceahlãul, Academica Clinceni, Gloria Buzãu, ASC Bacãu, Rapid CFR Suceava, Dacia Unirea Brãila, FCM Dorohoi, CS Baloteºti, ACS Berceni, Farul Constanþa, Bucovina Pojorâta, Dunãrea Cãlãraºi;

în primul eºalon în ediþia 2016-2017.

O noutate de ultimã orã este faptul cã toate echipele ce vor juca în play-out ºi play-off vor continua doar cu jumãtate din punctele obþinute în cele 26 etape ale sezonului regulat. În meciurile disputate cu echipele clasate pe locurile 1-12.

Campionatul Ligii a II-a va începe pe 29 august a.c.

SERIA A II-A: Gaz Metan Mediaº, FC Braºov, Universitatea Cluj, CS Mioveni, Metalul Reºiþa, Unirea Tãrlungeni, Olimpia Satu Mare, CSM Râmnicu Vâlcea, FC Caransebeº, ªoimii Pâncota, FC Bihor Oradea, Chindia Târgoviºte, UTA Bãtrâna Doamnã, FCM Baia Mare

Seria I, Etapa 1 Bucovina Pojorâta - Gloria Buzãu Dacia U. Brãila - Rapid CFR Suceava Dunãrea Cãlãraºi - SC Bacãu Academica Clinceni - Oþelul Galaþi FCM Dorohoi - ACS Berceni Rapid Bucureºti - CS Baloteºti Ceahlãul P. Neamþ - Farul Constanþa

Seria a II-a, Etapa 1 Unirea Tãrlungeni - ªoimii Pâncota UTA B. D. - Gaz Metan Mediaº Chindia Târgoviºte - Univ. Cluj FC Bihor - CS Mioveni Metalul Reºiþa - Olimpia Satu Mare FC Caransebeº - CSM Rm. Vâlcea FCM Baia Mare - FC Braºov

E

chipele din Valea Jiului în Divizia „B” Minerul Lupeni – 30 ediþii – 1938-41, 194759, 1963-67, 1976-78, 1980-81, 1984-86, 20052010 Jiul Petroºani – 28 ediþii – 1934-37, 19381941, 1960-1961, 19621966, 1985-1986, 19871989, 1991-1996, 19982001, 2003-2005, 20072010 F.C. Paroºeni Vulcan – 3 ediþii – 1986-1989 Minerul Aninoasa – 1 ediþie – 1947-1948

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Începând de miercuri, 1 SEPTEMBRIE 2015

DOUÃ PAGINI DE SPORT

ARENA

cu o largã paletã de subiecte

z Cronici, clasamente ºi comentarii la fotbal (Ligile IV ºi V), rugby, handbal, popice etc. z Poveºtile sportului z Special z Inedit z Interviuri z Memoria fotografiei z Cronica de altãdatã z Remember z Dezvãluiri z Din presa vremii

LA MIJLOC DE SÃPTÃMÂNÃ, LA MIJLOC DE ZIAR DOUÃ PAGINI DE SPORT

ARENA

cu Genu Tuþu