Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 922
Cronica Vãii Jiului Luni, 17 August 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Femeie ucisã de tren la Petroºani rupul neînsufleþit al unei femei a fost T descoperit vineri dimineaþã de oamenii care au trecut prin zona Dacia, între liniile cãii ferate.
Incidentul a fost raportat dupã miezul nopþii ºi de unul dintre mecanicii ultimului tren care a tranzitat pe timpul nopþii ruta din Petroºani. Cel mai probabil este vorba despre o sinucidere. O femeie de 57 de ani cu probleme psihice a fost cãlcatã vineri la primele ore, de un tren. Oamenii legii au fost sesizaþi de cei care au zãrit cadavrul dimineaþã pe calea feratã. Femeia era cunoscutã celor de la ambulanþã, dupã ce aceºtia au transportat-o de mai multe ori la spital.
„Chiar în urmã cu douã zile ºi noi ºi Ambulanþa am ajuns în zona centralã, pentru cã am fost solicitaþi prin 112 ºi am gãsit-o pe stradã. Îi era rãu ºi ne alertase o femeie de acolo. Am dus-o la spital, dar apoi a plecat pe picioarele ei spre casã”, a spus unul dintre membrii echipajului SMURD, care venise la faþa locului. Ultimul tren a trecut puþin dupã miezul nopþii ºi atunci se pare cã ar fi fost impactul fatal. ªi oamenii legii recunosc cã o cunoºteau pe femeie ºi nu o datã aceasta le-a dat multe bãtãi de cap. Ea locuia pe unde apuca ºi luna trecutã fusese internatã la spitalul de boli mintale de la Zam. „În luna iulie, am fost solicitaþi sã o transportãm la spital la Zam, dar de mai multe ori am fost nevoiþi sã intervenim în scandalurile provocate de ea ºi familia nepotului sãu, pentru cã acolo locuia uneori”, a spus unul dintre poliþiºtii prezenþi la faþa locului în ziua tragediei. Nimeni nu ºtie cum a ajuns sub roþile trenului ºi dacã a fost un act voluntar, ori involuntar. Femeia locuia din când în când la un nepot în Cartierul Aeroport, iar poliþiºtii au intervenit de nenumãrate ori în scandalurile provocate de ea ºi rudele sale. Poliþia a deschis o anchetã ºi nu este exclusã varianta sinuciderii. Diana MITRACHE
Ce meserii au politicienii hunedoreni?
Laurenþiu Nistor s-a angajat abia la 39 de ani. Ca primar…
O
ricine poate ajunge parlamentar. Acest fapt este dovedit chiar de actualii aleºi hunedoreni care din diferite funcþii, unele nu tocmai înalte au ajuns sã facã legi care vizeazã soarta a peste 20 de milioane de locuitori ai þãrii. >>> PAGINA A 3-A
Adolescenþi rãtãciþi pe munþi la Lupeni
T
rei adolescenþi din Lupeni au pus pe jar autoritãþile locale dupã ce au sesizat, la finele sãptãmânii trecute, prin „112”, salvamontiºtii ºi jandarmii. Ei au declarat cã le este fricã sã coboare, ca sã nu se rãtãceascã ºi au aºteptat sã vinã cineva dupã ei. Trei adolescenþi au urcat în munte, în zona stânei din vârful Oboroca, din Munþii Retezat, în apropierea municipiului Lupeni, zonã în care au rãmas pânã
s-a înnoptat ºi apoi s-au temut sã mai coboare. Apelul la 112 a fost efectuat de unul dintre cei trei adolescenþi, care a mai susþinut ºi cã se teme sã nu se acci-
denteze, dar ºi de întuneric. Imediat dupã apel, doi jandarmi din cadrul Postului de Jandarmi Montan Straja au pornit în cãutarea adolescenþilor, iar dupã mai multe ore i-au gãsit. Cei trei adolescenþi le-au povestit jandarmilor montani faptul cã au plecat pe munte în jurul orei 12.00 sã se plimbe ºi sã facã un gratar.
Apoi, dupã ce s-a înnoptat, le-a fost teamã ºi au sunat la 112. Jandarmii i-au
coborât de pe munte, pe cei trei adolescenþi, pânã în municipiul Lupeni, de unde au fost luaþi de cãtre familiile lor.
Cei din munte, le recomandã tuturor celor care se aventureazã pe trasee mai îndepãrtate sã aibã asupra lor toate materialele pe care le considerã a fi necesare sau utile, astfel încât în cazul în care rãmân blocaþi sau se rãtãcesc în zonele montane, sã se reducã pe cât posibil riscul accidentãrii sau, mai grav, sã evite sã se rãtãceascã. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 August 2015
Semnale de la ambasadele strãine pentru Valea Jiului ai mulþi reprezenM tanþi ai ambasadelor din România s-au
întâlnit cu o parte dintre primari, cãrora le-au propus diverse afaceri. Singurul prezent din zona noastrã a fost Gheorghe Ile, care s-a întors cu o serie de idei de afaceri, menite sã înlocuiascã meseria de miner, pentru cã sunt mari ºanse sã fie create noi locuri de muncã.
produse pe care le culegem de pe munþi, ori chiar livezi de nuci. Strãinii sunt dispuºi sã ne acorde tot sprijinul ºi nu a fost uitat nici turismul. „Am avut o discuþie cu ambasadorul Palestinei, care a solicitat din România tãuraºi, viþei. Asta m-a încântat cã aici la noi este o zonã prielnicã sã creºtem aceºti tãuraºi ºi sã îi facem la 400 kg, iar ei ne asigurã vânzarea. Noi sã afcem crescãtoriile ºi
Câteva ambasade din România sunt dispuse sã îºi gãseascã parteneriate în administraþiile de la noi, iar primarul din Vulcan, Gheorghe Ile, care a participat la o întâlnire pe aceastã temã, vine ºi ne spune ce ar putea sã dezvolte la noi. Este vorba despre ferme de animale, fabrici de preluare ºi ambalare a diverselor
V
alea Jiului ºi municipiul Deva sunt în impas ºi în aceastã iarnã sistemul centralizat de termoficare este pus sub semnul întrebãrii. Tocmai de aceea, primarii din Petroºani ºi Deva vor sã sesizeze Guvernul României, pentru a cere sprijin.
Primãria ºi Consiliul Local al Municipiului Petroºani este alãturi de familia prof.univ.dr.ing. Nicolae Iliaº în încercarea grea pricinuitã de disparitia scumpei sale soþii. ILIAª LIVIA Dumnezeu sã o odihneascã cu drepþii Sãi, iar pe cei îndureraþi sã-i mângâie ºi sã-i întãreascã. Sincere condoleanþe! * * * Transmitem sincere condoleanþe ºi suntem alãturi de familia prof.univ.dr.ing. Nicolae Iliaº, la desparþirea neaºteptatã de scumpa sa soþie, ILIAª LIVIA Dumnezeu sã o odihneascã în pace! INSEMEX INCD SA Petroºani * * * Împãrtãºim durerea familiei prof.univ.dr.ing. Nicolae Iliaº la pierderea celei care a fost, ILIAª LIVIA o minunatã mamã ºi soþie Dumnezeu sã o odihneascã în pace!
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
vizitã în acele zone”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Tot cu ambasadorii strãini, primarul Gheorghe Ile spune cã a discutat ºi despre oportunitatea de a accesa fonduri de la Uniuniea Eropeanã, ca sã dezvolte zone de la periferia oraºelor. „Am vorbit despre zone cum este Dealul Babii, Câmpul lui Neag, Jieþul – trecerea lor în zonã ruralã prin Hotãrâre de Guvern, în aºa fel încât sã obþinem fonduri pen-
Sesizeazã Guvernul pentru termoficare
< DECESE <
Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului este alãturi de familia prof. univ. dr. ing. Nicolae Iliaº în aceste momente de durere pricinuite de trecerea în nefiinþã a scumpei sale soþii ILIAª LIVIA Dumnezeu sã o odihneascã în pace! Compasiune ºi sincere condoleanþe. * * * Un gând de mângâiere ºi sincere condoleanþe familiei ILIAª, la despãrþirea de cea care a fost ILIAª LIVIA Dumnezeu sã o ierte ºi sã o odihneascã în pace! Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului * * * Profund îndureraþi, suntem alãturi de familia prof.univ.dr.ing. Nicolae Iliaº, în momentele triste prin care trece, la pierderea scumpei lor, ILIAª LIVIA Dumnezeu sã o odihneascã în pace! Universitatea din Petroºani
când ajung la greutatea solicitatã, îi vindem ºi creãm locuri de muncã. Solicitã fructe de pãdure ºi eu am spus cã ar fi mai corect sã facem aici o fãbricuþã de conservare a fructelor, iar ei au fost de acord. A mai venit ºi cel din Mali care a solicitat fructe de pãdure naturale, netratate. Cel din Cehia dorea sã investeascã în turism ºi eu i-am prezentat toate oportunitãþile din toatã Valea Jiului ºi vor veni sã facã aici o
Familia Serafinceanu
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
Cãrbunele scos din minele din Valea Jiului nu ajunge pentru a crea un stoc aºa încât sã poatã funcþiona cele douã termocentrale. Toate acestea sunt generate de lipse investiþiilor în mine, pentru cã nu au mai fost deschise noi fronturi de lucru ºi acum, fãrã importuri de huilã, nu este posibilã realizarea stocului de cãrbune pentru douã termocentrale. În plus, nici investiþiile la grupul IV de la Paroºeni nu au fost finalizate, pentru cã ajutorul de stat care trebuia sã
ajungã aici din aprilie, încã nu a fost alocat. Una peste alta, cei care pierd sunt oamenii branºaþi la sistemul de termoficare din Deva ºi Petroºani, iar Tiberiu Iacob Ridzi s-a gândit sã sesizeze Guvernul României ºi pe premierul acestuia. „În acest moment stãm prost din punct de vedere al aprovizionãrii cu cãrbuni a termocentralei de la Paroºeni. Am avut o discuþie cu directorul Viºan, iar acesta mi-a trimis o prezentare a situaþiei din punct de vedere tehnic, mi-a
tru rural, cã noi, urbanul nu prea putem sã accesãm fonduri pentru aceste zone”, mai spune primarul Ile. Toate demersurile au fost fãcute ºi deja primarul Gheorghe Ile a discutat cu cei interesaþi. Nu lipseºte ideea livezilor de nuci, pentru cã strãinii sunt gata sã cumpere cantitãþi industriale de la noi ºi, dacã va ieºi ºi Hotãrârea de Guvern pentru zonele periurbane, sunt paºi fãcuþi pentru a ieºi din impactul negativ legat de închiderea minelor.
explicat ce înseamnã stocul de cãrbune pentru perioada de iarnã. Urmeazã în zilele viitoare sã am o întâlnire ºi cu primarul din Deva, cu domnul Petre Mãrginean, pentru cã ºi cei din Deva au încãlzire centralizatã ºi împreunã vom face demersuri pentru a sensibiliza Guvernul despre aceastã problemã foarte importantã, care nu poate fi rezolvatã pe plan local”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. CEH are acum o capacitate limitatã de huilã ºi nu poate asigura cantitatea
Diana MITRACHE necesarã pentru iarna care vine. Sunt douã soluþii, însã, dacã despre investiþii în minele de huilã, este mai greu de vorbit în acest moment, pentru cã asta nu s-a mai întâmplat de peste un deceniu, atunci singura soluþie viabilã rãmâne importul de huilã pe care Guvernul ºi premierul Ponta trebuie sã ºi-l asume. În caz contrar, populaþia din Deva ºi Petroºani, ori Vulcan sau Lupeni, trebuie sã renunþe la termoficare ºi sã îºi cumpere centrale termice pe gaz. Diana MITRACHE
S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI
anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: LUNI 17.08.2015 ÎN PETROªANI - între orele 09.00 - 15.00. Zona afectatã: Str. Institutului, Brazilor, C- tin Brâncusi, Ghe. Lazãr, ªtefan cel Mare, Muncii, Plaiului, 16 Februarie ºi blocurile de garsoniere de pe str. Gen. Dragalina Motivul restrictiei: Refacere branºament imobil din zona ªcolii Sportive Petroºani Vã mulþumim pentru înþelegere z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Politic 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 17 August 2015
Ce meserii au politicienii hunedoreni?
Laurenþiu Nistor s-a angajat abia la 39 de ani. Ca primar… deputat. Laurenþiu Nistor pare sã fi avut contact pentru prima datã cu piaþa muncii la vârsta de 39 de ani. Cel puþin aºa reiese din Curriculum-ul Vitae postat pe site-ul Camerei Deputaþilor. Nistor a fost în perioda 1990 – 2008 primar al comunei ªoimuº, iar din 2008 ºi pânã în prezent ocupã funcþia de deputat PSD.
Oricine poate ajunge parlamentar. Acest fapt este dovedit chiar de actualii aleºi hunedoreni care din diferite funcþii, unele nu tocmai înalte au ajuns sã facã legi care vizeazã soarta a peste 20 de milioane de locuitori ai þãrii.
erceolog, M inginer sau electrician Meseriile de bazã ale parlamentarilor hunedoreni sunt dintre cele mai diverse. Mulþi dintre ei au fost muncitori de rând, iar cu perseverenþã ºi împinºi din spate de partid au ajuns în Parlamentul României acolo unde iniþiazã ºi voteazã legi. Spre exemplu, Bogdan Þâmpãu a fost mercolog în perioada 1998 – 2000, apoi la aceeaºi firmã din mediul privat a ajuns director economic pânã în anul 2004. Din anul 2004 a început ascensiunea tânãrului parlamentar. A fost inspector de specialitate în Consiliul Local Deva, apoi în anulº 2007 a ajuns membru în Comitetul Regional de Evaluare Strategicã ºi Corelare Regionalã Vest, iar în perioada 2006 – 2008 a fost director la pentru Dezvoltare Economico-Socialã a judeþului Hunedoara. În perioada 2007 – 2008, Þâmpãu a fost consilier judeþean, iar acum este deputat PNL. Nou intrat în parlamentul României este MIrcia Muntean care a în perioada 1982 1990 a fost electrician la turnatoria - otelaria “ Siderurgica “ S.A., Hunedoara, iar dupã anii “90 a fost ºef de echipã la aceaºi societate. Din anul 1996 pânã în 2012, acesta a condus devenii din
S enatorii, meserii diverse postura de primar, iar acum este deputat. Carmen Hãrãu a lãsat locurile de muncã de la stat pentru cel din mediul privat care îi ºi aduce satisfacþii. Parlamentarul are o vastã experienþã. În perioada 1983-2012 cu excepþia a doi ani a fost profesor (liceu, ºcoalã de maiºtri, facultate), actualmente, conferenþiar universitar la Universitatea Politehnicã Timiºoara Facultatea de Inginerie Hunedoara. Din 1983 pânã în 1985 a fost economist stagiar la CC Giurgiu. Din ’85 pânã în 1991 a activat în acelaºi domeniu de activitate ca economist la CS Hunedoara, iar din 1991 pânî în 1995 a fost funcþionat public la Primãria Hunedoara. Aproape 10 ani, Carmen Hãrãu a condus afacerile familiei, aceasta fiind director general al grupului de firme Micro Mega, care are circa 700 de angajaþi din 1995 pânã în 2012. dupã câºtigarea alegerilor parlamentare, deputatul PNL a renunþat la conducerea societãþii. Un alt deputat care a lucrat în învãþãmânt este Natalia Intotero. Pe piaþa muncii aceasta a intrat în anul 1995 când a ocupat
funcþia de institutor pânã în anul 2004 la o ºcoalã din Brad. Mai apoi a lucrat ca profesor ºi în acelaºi timp a fost ºi consilier judeþean pânã în anul 2008. în perioada iunie 2008 – octombrie 2009 a lucrat în cadrul Minissterului Afacerilor Externe, iar din mai 2012 pânã în decembrie 2012 a fost secretar de stat în Departamentul Pentru Românii de Pretutindeni. Din anul 2012 Natalia Intotero a devenit deputat PSD. Petru Sorin Marica a intrat ultimul în Parlamentul României. Acesta l-a înlocuit pe Dan radu Ruºanu. Marica a lucrat în perioada 1988 - 1995 ca subinginer Sucursala Râul Mare Retezat, iar în perioada 1995 2000 - subinginer SC Consmin Petroºani. Marica a dovedit cã poate ajunge primar. Astfel din anul 2000 ºi pânã în 2014 acesta a deþinut funcþia de primar al comunei Sãlaºu de Sus. Deputatul PSD Cristian Resmeriþã a fost profesor în perioada 2002-2008, iar apoi acesta a ales Parlamentul, din 2008 ºi pânã în prezent ocupând funcþia de
ªi senatorii hunedoreni se pot lãuda cu meserii diverse. Spre exemplu, Haralambie Vochiþoiu a fost strungar Umirom Petrosani în perioada 1988 – 1991, apoi din 1991 pânã în 1997 muncitor E.M. Petrila, din 1997 pânã în 2001 acesta a avansat fiind inger la Mina Petrila. Din 2001 - 2004 Vochiþoiu a predat. Acesta fiind cadru didactic asociat Universitatea din Petrosani, Facultatea de Stiinte, Disciplina Politologie. Din mai 2001 - Iunie 2005, senatorul a fost în fruntea AJOFM Hunedoara în funcþia de director Managementul pietei muncii. Dupã trei ani, acesta a revenit la Facultate. În perioada 2006 - 2008 a fost adru didactic asociat Universitatea din Petrosani, Facultatea de Stiinte, Disciplina Politologie. Haralambie Vochiþoiu este din anul 2012 senator PSD. Dorin Pãran ºi-a început activitatea pe piaþa muncii în anul 1984 când timp de opt ani a ocupat funcþia de inginer, apoi 12 ani a fost director
la o societate privatã din Deva, iar din anul 2004 pânã în 2008 a fost vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. În perioada iunie-decembrie 2008 a ocupat funcþia de director general la o firmã privatã din Deva, iar din 2008 acesta este senator. Mariana Câmpeanu este cunoscutã publicului larg ca fost ministru al muncii în diferite mandate. Aceasta ºi-a început cariera în anul 1971 când a fost Economist statistician, Direcþia Judeþeanã de Statisticã Ilfov pânã în 1973. din mai 1973 pânã în iunie 1984 a fost economist la Direcþia Centralã de Statisticã. Aici a avansat, iar Mariana Câmpeanu a devnit ªef Serviciu post pe
Foto: Libertatea
care l-a ocupat pânã în anul 1998. perioada februarie 1998 - februarie 2001 o prinde pe Mariana Câmpeanu ca director General la DMPS Ilfov, iar apoi pânã în aprilie 2007 devine Aprilie 2007, director executiv la Casa Judeþeanã de Pensii Ilfov. Din 2007 ºi pânã în 2008 senatorul a ocupat funþia de preºedinte al Casei Naþionale de Pensii ºi Asigurãri Sociale când pentru trei luni din septembrie pânã în decembrie 2008, Mariana Câmpeanu devine Ministru al Muncii. Doi ani (decembrie 2010 – decembrie 2012) Mariana Câmpeanu pãrãseºte fotoliul de ministru ºi devine deputat. Urmãtoarea legislaturã, Mariana Câmpeanu devine senator ºi ministru al Muncii, fotoliu pe care il ocupã pentru o scurtã perioadã de timp. Cam acestea sunt funþiile pe care le-au deþinut parlamentarii înainte sã ajungã sã aibã soarta românilor în mâinile lor. Aceºtia au demonstrate cã orice muncitor de rând poate sã ajungã sã facã legi, dar condiþia este una singurã ºi extrem de important. Muncitor sã fii, susþinere politicã sã ai! Monika BACIU
4 Actualitate
Strãnepotul fostului prim ministru asasinat de legionari, Armand Cãlinescu, este un tânãr tehnocrat ºi politician din Vulcan
”T
integritatea, demnitatea umanã, toleranþa, perseverenþa etc. Pentru mine nu sunt doar vorbe, eu chiar cred cã doar aºa se poate rãzbate…” – s-a destãinuit Dan Marinescu.
ata este cel care mi-a povestit multe despre unul din strãmoºii mei care a murit pentru dreptate ºi libertate fiind împuºcat de legionari. Este vorba de Armand Cãlinescu, prim ministru pe vremea lui Carol al II-lea, care a fost unchiul ºi naºul de botez al bunicii mele, pe linie paternã. O datã ce am aflat acest lucru, cã sunt strãnepotul unui om care a scris istorie cu preþul vieþii, s-a produs ceva, parcã mi s-a trezit ºi a devenit acut un simþ al datoriei, al ridicãrii stachetei pretenþiilor faþã de mine, de evoluþia mea…” – Dan Marinescu, director proiect SE Paroºeni, preºedinte TNL Vulcan. În urmã cu mai bine de o sãptãmânã, în majoritatea ziarelor locale ºi judeþene a apãrut un materialºablon despre un tânãr de 34 de ani, Dan Marinescu, din Vulcan, care a fost numit în Comisia Naþionalã de Energie a seniorilor PNL , dupã ce în 2013 fusese desemnat preºedinte al Comisiei Naþionale de Specialitate pe Energie, la Congresul tinerilor liberali. Cine este cu adevãrat, cine îl susþine, ce îl recomandã, citirorii nu au aflat... Se ºtie cã este preºedintele TNL Vulcan ºi vicepreºedinte la judeþ ºi cã a colaborat cu mulþi politicieni din teritoriu ºi din plan naþional. Dar în plan profesional CV-ul sãu este impresionat ºi este singurul tânãr din Valea
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 August 2015
Jiului care face parte din Consiliul Naþional Român al Consiliului Mondial al Energiei. Existã membri, din Valea Jiului, ai acestui Consiliu de rang înalt, dar sunt cercetãtori,
profesori universitari, oameni cu vastã experienþã ºi excelenþã în domeniu energetic pe diverse paliere. Dan Marinescu a fost recomandat pentru acest for de coordonatorul ºtiinþific de docto-
rat, academician prof.univ.dr.ing. Nicolae Iliaº, de la Univesritatea Petroºani. Pâinea, cum se spune, ºi-o câºtigã de pe poziþia de director de proiect al investiþiei de desulfurare de la SE Paroºeni, un proiect în valoare totalã de 65.300.000,00 Euro. Experienþã are, pentru cã a lucrat ºi colaborat cu multinaþionale de prin Franþa, Germania, Italia, Portugalia, Marea Britanie, Scoþia, Norvegia etc., pe unde a continuat ºi ºirul de specializãri într-un domeniu atât de vast ca energetica. Dan este unul dintre cei trei copii ai familiei Marinescu, cu bunici din partea mamei momârlani din Paroºeni. Tatãl este energetician cu o vechime de 37 de ani, iar mama laborant chimist. Mai are un frate care este inginer în industria automotive, la Dej, ºi se pregãteºte sã plece, în luna octombrie, în Japonia pentru doi ani, trimis de firma japonezã la care lucreazã. Sora sa activeazã pe o poziþie bunã în domeniul bancar la Timiºoara, la o bancã de renume. Cum au reuºit în viaþã ºi mai ales cum a rãzbãtut Dan M. dincolo de graniþe cucerind lumea?
” Am deprins multe din principiile de viaþã ale bunicilor mei, ambii veterani de rãzboi ºi eroi ai neamului românesc care acum nu mai sunt dar pe care eu îi pãstrez vii în amintire... Niºte oameni modeºti, harnici ºi patrioþi, trecuti prin încercãrile vieþii de la care am învãþat numai lucruri bune încã de mic copil. Pãrinþii mei sunt cei de la care am deprins puterea de a merge înainte oricât de greu ar fi ºi sã-mi pãstrez speranþa în orice situaþie pentru cã nici lor nu le-a fost uºor cu trei copii. Tatãl meu este un om cu un caracter puternic care merge pânã în pânzele albe atunci când constatã cã i s-a fãcut o nedreptate ºi cred cã aici l-am moºtenit ºi eu. Ca urmare, în viaþã mã ghidez dupã principii universal valabile cinstea, onestitatea,
În discuþiile purtate, am constatat cã foloseºte foarte des cuvântele patriotism, þarã, neam cu o undã de pioºenie mai rar întâlnitã la tinerii de astãzi. Aceastã atitudine ºi simþire a existat în rândul tinerilor în primii ani de dupã revoluþie, dupã care s-au diluat semnificativ, apoi în mare parte a dispãrut din multe motive. Din vorbã în vorbã, am aflat cã Dan Marinescu este strãnepotul lui Armand Cãlinescu, PNÞ, cel care în 1939, a fost numit de regele Carol al II-lea în funcþia de preºedinte al Consiliului de miniºtri (prim-ministru) al României, dupã ce a fost de mai multe ori ministru în guvernele conduse de VaidaVoievod ºi Octavian Goga. Se pare cã istoria familiei l-a marcat profund pe nepot ºi l-a determinat sã intre ºi în politicã. ” Tata este cel care mi-a povestit multe despre unul din stramoºii mei care a murit pentru dreptate ºi libertate fiind împuºcat de legionari. Este vorba de Armand Cãlinescu,
prim ministru pe vremea lui Carol al II-lea, care a fost unchiul ºi naºul de botez al bunicii mele, pe linie paternã. O datã ce am aflat acest lucru, cã sunt strãnepotul unui om care a scris istorie cu preþul vieþii, s-a produs ceva, parcã mi s-a trezit ºi a devenit acut un simþ al datoriei, al ridicãrii stachetei pretenþiilor faþã de mine, de evoluþia mea… Am decis, mai târziu, sã intru în politicã hotãrât sã schimb cât pot de mult percepþia lumii asupra politicii actuale încercând sã îndrept lucrurile într-o direcþie bunã pentru comunitate ºi pentru România. ªtiu cã sunt tânãr… Însã sã ºtiþi cã sunt mulþi tineri care gândesc ca mine ºi va veni ºi vremea când noi vom schimba în bine soarta României. Cred asta cu tãrie, ºi vreau sã ne pregãtim cât mai bine profesional ºi politic, pentru cã numai noi tinerii mai putem schimba ceva þinând cont de situaþia actualã” – a spus Dan Marinescu, director de proiect ºi fost multiplu manager. I-am cerut sã ne spunã un citat o zicere în care se regãseºte ºi dupã care se ghideazã. ”Mã ghidez ºi mã regãsesc în citatul lui Albert Einstein ºi anume cã "Valoarea unui om rezidã în ceea ce dã el ºi nu în ceea ce este capabil sã primeascã. Ceea ce faci pentru tine dispare odatã cu tine, dar ceea ce faci pentru alþii rãmâne pentru eternitate". Prin urmare, încerc sã fiu un om de valoare ºi nu neapãrat un om de succes, sã mã perfecþionez continu atât pe plan profesional cât ºi spiritual acumuland cât mai multe cunoºtinþe” – a rãspuns tânãrul technocrat ºi politician Dan Marinescu. Ileana FIRÞULESCU
Am pierdut un Zmeu…
z ”Este o mare pierdere pentru Franþa” - Patrice
Gabriel Eyraud, Université de Strasbourg
z ”A fost cu adevãrat un mare om. Un om de calitate ºi onoare” Ayoub EL Idrissi, Ministere De L'éducation Nationale z ”ADIF este trist ºi în doliu” - Idrissa
Badji, Directeur la Adif Asso
Vestea cã Ionel Zmãu, profesorul de francezã ºi fondatorul preºedinte al Asociaþiei Culturale ”Les amis de la France” Petrila, a pãºit în eternitate, a ºocat multã lume… Ionel Zmãu, un rebel, un Om de valoare, care s-a bãtut pentru fiecare realizare, toate de anvergurã naþionalã ºi internaþionalã, riscându-ºi stabilitatea familiei ºi sãnãtatea, a demonstrat cã era cu adevarat bun în tot ce a fãcut în plan cultural, a strãlucit ca profesor de francezã, a adus Europa ºi mai ales Franþa în colþul uitat de lume, Petrila, transformându-l într-un pol al francofoniei în România. Ca preºedinte al Asociaþiei Culturale LES AMIS DE LA FRANCE Petrila a coagulat un colectiv care a uimit Franþa ajungând cunoscut pânã la Bruxelles ºi mai departe. A atras în jurul sãu profesori, doctori, ingineri, finaþiºti, mineri, universitari români ºi europeni, artiºti, scriitori locali, naþionali ºi internaþionali etc., a iubit copiii ºi tinerii, a dus faima talentului lor ºi a promovat tradiþiile dintre Jiuri în lume, încât la Bruxelles, Asociaþia este una dintre cele
mai cunoscute, iar în Franþa – mult apreciatã ºi premiatã. A vrut sã înfrãþescã Petrila cu douã oraºe, care ºi-au oferit frãþia datoritã lui, a membrilor ºi voluntarilor, dar administraþia localã a fost ”surdã ºi mutã”, oameni de afaceri francezi ºi-au oferit sprijinul, iar abasadorul Franþei a aºteptat invitaþia administraþiei de la Petrila, invitaþie care nu a fost trimisã niciodatã… ªi câte uºi a deschis Ionel Zmãu! ªi toate astea cu bolovani legaþi de gât suportând umilinþa la care l-au supus unii edili locali, mai ales din ultima legislaturã, în viziunea cãrora ”dacã bani nu e, nimic nu e”... A poposit in Vale în urma cu vreo 30 de ani, iar bagajul sãu era o geantã de umãr... De atunci l-am cunoscut, ne-am ajutat pentru a lua startul vieþii, apoi fiecare a luat-o pe drumul sãu, dar ne sprijineam pe stâlpul solid al prieteniei... A lucrat la minã ºi cu perseverenþã ºi-a construit propria scarã pentru a construi o alta, cea a culturii într-un stil unic, cu preþul foamei, al sãnãtãþii ºi al vieþii… ªi câte proicte avea! Nu se va gãsi curând cineva care sã se dedice lor total, cum a fãcut-o el.
Plecarea lui bruscã, la 54 de ani, în urma unui cancer hepatic fulminant, depistat în urmã cu doar 2 luni, este ºocantã... Prietenii sunt mult mai sãraci fãrã el, iar Petrila, Valea ºi þara prin cei ce l-au întîlnit, copii, profesori, colaboratori, elevi, liceeni de talent, toþi, par derutaþi. S-a pierdut o busolã... ªi din întreaga lume, cei care l-au cunoscut au trimis sute de mesaje-omagiu, de apreciere ºi regret, au
transmis condoleanþe familiei ºi nouã, românilor, pe reþele de socializare… Patrice Gabriel Eyraud - Université de Strasbourg ºi Charles de Gaulle: Toutes mes condoléances Madalina et à tous ceux qui l'ont bien connu et l'aimaient. C'est une perte énorme pour la
France. Nous nous connaissions depuis de nombreuses années, a l'époque où je militais beaucoup pour la Roumanie, a EST, Opération Villages Roumains. On s'est
même rencontré a Paris dans les années 2000. Je penserai a lui. RIP Idrissa Badji Directeur la Adif Asso: Ionel Zmãu now rests ... I have just been informed of the death of a friend, a partner, a lover of the city of Cognac, a person who has participated in almost all our projects. A lover of French culture and France. A sincere and available guy. ADIF is saddened and in mourning.
Member of the EDI platform. All my condolences to his family, his daughter Mãdãlina Zmãu, the Association Friends of France... Goodbye dear friend, good rest. Ayoub EL Idrissi Ministère De L'éducation Nationale ºi Lycée d'excellence Guelmim: He was really a great man. A man of quality and honor. Rest In Peace. Seddik Nouri Architect/Urban Planner: Mes sinceres condolences a toutes la famille Ionel Zmãu et mes amis de romanie les amis de France, Petrila. Echipa Secþiei franceze a Radio România Internaþional doreºte sã transmitã sincerele sale condoleanþe familiei Domnului Ionel Zmãu. Ne permitem sã alãturãm aici (facebook –n.n.) interviul pe care dumnealui ni l-a acordat exact acum un an, pe 14 august 2014 http://www.rri.ro/fr_fr /petrila_ville_de_mineu rs-21036 Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Strãnepotul fostului prim ministru asasinat de legionari, Armand Cãlinescu, este un tânãr tehnocrat ºi politician din Vulcan
”T
integritatea, demnitatea umanã, toleranþa, perseverenþa etc. Pentru mine nu sunt doar vorbe, eu chiar cred cã doar aºa se poate rãzbate…” – s-a destãinuit Dan Marinescu.
ata este cel care mi-a povestit multe despre unul din strãmoºii mei care a murit pentru dreptate ºi libertate fiind împuºcat de legionari. Este vorba de Armand Cãlinescu, prim ministru pe vremea lui Carol al II-lea, care a fost unchiul ºi naºul de botez al bunicii mele, pe linie paternã. O datã ce am aflat acest lucru, cã sunt strãnepotul unui om care a scris istorie cu preþul vieþii, s-a produs ceva, parcã mi s-a trezit ºi a devenit acut un simþ al datoriei, al ridicãrii stachetei pretenþiilor faþã de mine, de evoluþia mea…” – Dan Marinescu, director proiect SE Paroºeni, preºedinte TNL Vulcan. În urmã cu mai bine de o sãptãmânã, în majoritatea ziarelor locale ºi judeþene a apãrut un materialºablon despre un tânãr de 34 de ani, Dan Marinescu, din Vulcan, care a fost numit în Comisia Naþionalã de Energie a seniorilor PNL , dupã ce în 2013 fusese desemnat preºedinte al Comisiei Naþionale de Specialitate pe Energie, la Congresul tinerilor liberali. Cine este cu adevãrat, cine îl susþine, ce îl recomandã, citirorii nu au aflat... Se ºtie cã este preºedintele TNL Vulcan ºi vicepreºedinte la judeþ ºi cã a colaborat cu mulþi politicieni din teritoriu ºi din plan naþional. Dar în plan profesional CV-ul sãu este impresionat ºi este singurul tânãr din Valea
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 August 2015
Jiului care face parte din Consiliul Naþional Român al Consiliului Mondial al Energiei. Existã membri, din Valea Jiului, ai acestui Consiliu de rang înalt, dar sunt cercetãtori,
profesori universitari, oameni cu vastã experienþã ºi excelenþã în domeniu energetic pe diverse paliere. Dan Marinescu a fost recomandat pentru acest for de coordonatorul ºtiinþific de docto-
rat, academician prof.univ.dr.ing. Nicolae Iliaº, de la Univesritatea Petroºani. Pâinea, cum se spune, ºi-o câºtigã de pe poziþia de director de proiect al investiþiei de desulfurare de la SE Paroºeni, un proiect în valoare totalã de 65.300.000,00 Euro. Experienþã are, pentru cã a lucrat ºi colaborat cu multinaþionale de prin Franþa, Germania, Italia, Portugalia, Marea Britanie, Scoþia, Norvegia etc., pe unde a continuat ºi ºirul de specializãri într-un domeniu atât de vast ca energetica. Dan este unul dintre cei trei copii ai familiei Marinescu, cu bunici din partea mamei momârlani din Paroºeni. Tatãl este energetician cu o vechime de 37 de ani, iar mama laborant chimist. Mai are un frate care este inginer în industria automotive, la Dej, ºi se pregãteºte sã plece, în luna octombrie, în Japonia pentru doi ani, trimis de firma japonezã la care lucreazã. Sora sa activeazã pe o poziþie bunã în domeniul bancar la Timiºoara, la o bancã de renume. Cum au reuºit în viaþã ºi mai ales cum a rãzbãtut Dan M. dincolo de graniþe cucerind lumea?
” Am deprins multe din principiile de viaþã ale bunicilor mei, ambii veterani de rãzboi ºi eroi ai neamului românesc care acum nu mai sunt dar pe care eu îi pãstrez vii în amintire... Niºte oameni modeºti, harnici ºi patrioþi, trecuti prin încercãrile vieþii de la care am învãþat numai lucruri bune încã de mic copil. Pãrinþii mei sunt cei de la care am deprins puterea de a merge înainte oricât de greu ar fi ºi sã-mi pãstrez speranþa în orice situaþie pentru cã nici lor nu le-a fost uºor cu trei copii. Tatãl meu este un om cu un caracter puternic care merge pânã în pânzele albe atunci când constatã cã i s-a fãcut o nedreptate ºi cred cã aici l-am moºtenit ºi eu. Ca urmare, în viaþã mã ghidez dupã principii universal valabile cinstea, onestitatea,
În discuþiile purtate, am constatat cã foloseºte foarte des cuvântele patriotism, þarã, neam cu o undã de pioºenie mai rar întâlnitã la tinerii de astãzi. Aceastã atitudine ºi simþire a existat în rândul tinerilor în primii ani de dupã revoluþie, dupã care s-au diluat semnificativ, apoi în mare parte a dispãrut din multe motive. Din vorbã în vorbã, am aflat cã Dan Marinescu este strãnepotul lui Armand Cãlinescu, PNÞ, cel care în 1939, a fost numit de regele Carol al II-lea în funcþia de preºedinte al Consiliului de miniºtri (prim-ministru) al României, dupã ce a fost de mai multe ori ministru în guvernele conduse de VaidaVoievod ºi Octavian Goga. Se pare cã istoria familiei l-a marcat profund pe nepot ºi l-a determinat sã intre ºi în politicã. ” Tata este cel care mi-a povestit multe despre unul din stramoºii mei care a murit pentru dreptate ºi libertate fiind împuºcat de legionari. Este vorba de Armand Cãlinescu,
prim ministru pe vremea lui Carol al II-lea, care a fost unchiul ºi naºul de botez al bunicii mele, pe linie paternã. O datã ce am aflat acest lucru, cã sunt strãnepotul unui om care a scris istorie cu preþul vieþii, s-a produs ceva, parcã mi s-a trezit ºi a devenit acut un simþ al datoriei, al ridicãrii stachetei pretenþiilor faþã de mine, de evoluþia mea… Am decis, mai târziu, sã intru în politicã hotãrât sã schimb cât pot de mult percepþia lumii asupra politicii actuale încercând sã îndrept lucrurile într-o direcþie bunã pentru comunitate ºi pentru România. ªtiu cã sunt tânãr… Însã sã ºtiþi cã sunt mulþi tineri care gândesc ca mine ºi va veni ºi vremea când noi vom schimba în bine soarta României. Cred asta cu tãrie, ºi vreau sã ne pregãtim cât mai bine profesional ºi politic, pentru cã numai noi tinerii mai putem schimba ceva þinând cont de situaþia actualã” – a spus Dan Marinescu, director de proiect ºi fost multiplu manager. I-am cerut sã ne spunã un citat o zicere în care se regãseºte ºi dupã care se ghideazã. ”Mã ghidez ºi mã regãsesc în citatul lui Albert Einstein ºi anume cã "Valoarea unui om rezidã în ceea ce dã el ºi nu în ceea ce este capabil sã primeascã. Ceea ce faci pentru tine dispare odatã cu tine, dar ceea ce faci pentru alþii rãmâne pentru eternitate". Prin urmare, încerc sã fiu un om de valoare ºi nu neapãrat un om de succes, sã mã perfecþionez continu atât pe plan profesional cât ºi spiritual acumuland cât mai multe cunoºtinþe” – a rãspuns tânãrul technocrat ºi politician Dan Marinescu. Ileana FIRÞULESCU
Am pierdut un Zmeu…
z ”Este o mare pierdere pentru Franþa” - Patrice
Gabriel Eyraud, Université de Strasbourg
z ”A fost cu adevãrat un mare om. Un om de calitate ºi onoare” Ayoub EL Idrissi, Ministere De L'éducation Nationale z ”ADIF este trist ºi în doliu” - Idrissa
Badji, Directeur la Adif Asso
Vestea cã Ionel Zmãu, profesorul de francezã ºi fondatorul preºedinte al Asociaþiei Culturale ”Les amis de la France” Petrila, a pãºit în eternitate, a ºocat multã lume… Ionel Zmãu, un rebel, un Om de valoare, care s-a bãtut pentru fiecare realizare, toate de anvergurã naþionalã ºi internaþionalã, riscându-ºi stabilitatea familiei ºi sãnãtatea, a demonstrat cã era cu adevarat bun în tot ce a fãcut în plan cultural, a strãlucit ca profesor de francezã, a adus Europa ºi mai ales Franþa în colþul uitat de lume, Petrila, transformându-l într-un pol al francofoniei în România. Ca preºedinte al Asociaþiei Culturale LES AMIS DE LA FRANCE Petrila a coagulat un colectiv care a uimit Franþa ajungând cunoscut pânã la Bruxelles ºi mai departe. A atras în jurul sãu profesori, doctori, ingineri, finaþiºti, mineri, universitari români ºi europeni, artiºti, scriitori locali, naþionali ºi internaþionali etc., a iubit copiii ºi tinerii, a dus faima talentului lor ºi a promovat tradiþiile dintre Jiuri în lume, încât la Bruxelles, Asociaþia este una dintre cele
mai cunoscute, iar în Franþa – mult apreciatã ºi premiatã. A vrut sã înfrãþescã Petrila cu douã oraºe, care ºi-au oferit frãþia datoritã lui, a membrilor ºi voluntarilor, dar administraþia localã a fost ”surdã ºi mutã”, oameni de afaceri francezi ºi-au oferit sprijinul, iar abasadorul Franþei a aºteptat invitaþia administraþiei de la Petrila, invitaþie care nu a fost trimisã niciodatã… ªi câte uºi a deschis Ionel Zmãu! ªi toate astea cu bolovani legaþi de gât suportând umilinþa la care l-au supus unii edili locali, mai ales din ultima legislaturã, în viziunea cãrora ”dacã bani nu e, nimic nu e”... A poposit in Vale în urma cu vreo 30 de ani, iar bagajul sãu era o geantã de umãr... De atunci l-am cunoscut, ne-am ajutat pentru a lua startul vieþii, apoi fiecare a luat-o pe drumul sãu, dar ne sprijineam pe stâlpul solid al prieteniei... A lucrat la minã ºi cu perseverenþã ºi-a construit propria scarã pentru a construi o alta, cea a culturii într-un stil unic, cu preþul foamei, al sãnãtãþii ºi al vieþii… ªi câte proicte avea! Nu se va gãsi curând cineva care sã se dedice lor total, cum a fãcut-o el.
Plecarea lui bruscã, la 54 de ani, în urma unui cancer hepatic fulminant, depistat în urmã cu doar 2 luni, este ºocantã... Prietenii sunt mult mai sãraci fãrã el, iar Petrila, Valea ºi þara prin cei ce l-au întîlnit, copii, profesori, colaboratori, elevi, liceeni de talent, toþi, par derutaþi. S-a pierdut o busolã... ªi din întreaga lume, cei care l-au cunoscut au trimis sute de mesaje-omagiu, de apreciere ºi regret, au
transmis condoleanþe familiei ºi nouã, românilor, pe reþele de socializare… Patrice Gabriel Eyraud - Université de Strasbourg ºi Charles de Gaulle: Toutes mes condoléances Madalina et à tous ceux qui l'ont bien connu et l'aimaient. C'est une perte énorme pour la
France. Nous nous connaissions depuis de nombreuses années, a l'époque où je militais beaucoup pour la Roumanie, a EST, Opération Villages Roumains. On s'est
même rencontré a Paris dans les années 2000. Je penserai a lui. RIP Idrissa Badji Directeur la Adif Asso: Ionel Zmãu now rests ... I have just been informed of the death of a friend, a partner, a lover of the city of Cognac, a person who has participated in almost all our projects. A lover of French culture and France. A sincere and available guy. ADIF is saddened and in mourning.
Member of the EDI platform. All my condolences to his family, his daughter Mãdãlina Zmãu, the Association Friends of France... Goodbye dear friend, good rest. Ayoub EL Idrissi Ministère De L'éducation Nationale ºi Lycée d'excellence Guelmim: He was really a great man. A man of quality and honor. Rest In Peace. Seddik Nouri Architect/Urban Planner: Mes sinceres condolences a toutes la famille Ionel Zmãu et mes amis de romanie les amis de France, Petrila. Echipa Secþiei franceze a Radio România Internaþional doreºte sã transmitã sincerele sale condoleanþe familiei Domnului Ionel Zmãu. Ne permitem sã alãturãm aici (facebook –n.n.) interviul pe care dumnealui ni l-a acordat exact acum un an, pe 14 august 2014 http://www.rri.ro/fr_fr /petrila_ville_de_mineu rs-21036 Ileana FIRÞULESCU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 August 2015
Nedeie în munte de Sfânta Maria
S
ute de oameni au urcat sâmbãtã dimineaþã în Parâng la Nedeia Troiþei. A fost muzicã, joc, voie bunã ºi mâncare tradiþionalã fãcutã de momârlani. Telescaunul a funcþionat gratuit ºi oamenii au fost aºteptaþi sã petreacã pe platoul de la staþia intermediarã a instalaþiei de transport pe cablu. Nedeia Troiþiei a devenit un simbol al sãrbãtorii de Sfânta Maria în Parâng, acolo unde momârlanii ne-au aºteaptat sã petrecm cu ei. Nu mai puþin de 8 oi au fost sacrificate, iar voia bunã a fost asiguratã de cântãreþi de muzicã popularã. Organizarea este exclusiv a liberalilor, iar
coordonatorul acestei formaþiuni în Valea Jiului, Costel Avram s-a declarat mulþumit de reuºitã, mai ales cã participarea a fost masivã. Cozile la telescaun au fost imense ºi, când au observat cã se stã ºi câte o orã la staþia de îmbarcare, autoritãþile locale au pornit ºi cel
de al doilea telescaun. „În anul 2015, PNL a organizat singur Nedeia Troiþei, asta însemnând organizaþiile Petrila ºi Petroºani, iar alãturi de noi a fost ºi preºedintele CJ Hunedoara Adrian David. Am organizat nedeia ca la momârlani. Am fãcut acea
pomanã pentru 450 de persoane ºi vom face tot ceea ce trebuie fãcut aici în Valea Jiului”, a spus Costel Avram, preºedintele PNL Valea Jiului. În munte a avut loc ºi o slujbã religoasã, oficiatã la troiþa ridicatã în memoria celor care au pierit pe munþi de-a lungul timpului,
iar la manifestãri a participat ºi primarul din Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. „Este o tradiþie pe care momârlanii o pãstreazã ºi noi, administraþia localã, am oferit telescaunul gratuit, prin hotãrâre de consiliu. Asta pentru ca toþi cei din oraº, care au vrut sã
urce aici la munte, sã poatã sã participe”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Oamenii au petrecut în munte, au mâncat tocanã de berbec, pãsat ºi au ascultat cântece populare. Diana MITRACHE
Acþiunea “Blocada”
P
oliþia Românã desfãºoarã în aceastã perioadã acþiunea „Blocada” - pentru prevenirea faptelor antisociale ºi asigurarea unui trafic rutier sigur, în special pe drumurile dinspre ºi cãtre punctele de trecere a frontierei, se aratã într-un comunicat de presã al IPJ Hunedoara. La nivelul judeþului Hunedoara, în perioada 06-12 august a.c., la acþiunile desfãºurate au participat, în medie, zilnic, peste 390 de poliþiºti, în special din cadrul structurilor de ordine publicã (205), rutierã (100) ºi investigaþii criminale (71). În urma celor peste 90 de acþiuni punctuale desfãºurate în perioada amintitã poliþiºtii hunedoreni au constatat 30 de infracþiuni, dintre care 8 de naturã judiciarã, 16 la regimul circulaþiei rutiere, una la regimul armelor ºi muniþiilor, restul faptelor vizând alte genuri de infracþiuni. Dintre infracþiunile descoperite, 14 au fost constatate în flagrant delict. De asemenea, au fost aplicate 871 de sancþiuni contravenþionale, în valoare totalã de peste 182.500 de lei,
Vizitã de lucru în Germania a unei delegaþii a Consiliului Judeþean Hunedoara O delegaþie a Consiliului Judeþean Hunedoara condusã de preºedintele Adrian Nicolae David efectueazã în perioada 17-20 august 2015 o vizitã de lucru la Berlin (Republica Federalã Germania) în urma unei invitaþii din partea firmei constructoare (STRABAG AG) a Centrului de Management Integrat al Deºeurilor (CMID) de la Bârcea Mare. Din delegaþia Consiliului Judeþean mai fac parte administratorul public Dan Stoian, coordonator al Unitãþii de
dintre care 86 pentru nerespectarea normelor privind ordinea ºi liniºtea publicã, prevãzute de Legea 61/1991, a ordinii ºi liniºtii publice ºi 14 amenzi la Legea 12/1990, privind protejarea populaþiei împotriva unor activitãþi comerciale ilicite. În urma activitãþilor desfãºurate în trafic, poliþiºtii rutieri hunedoreni au aplicat 724 de sancþiuni contravenþionale prevãzute de O.U.G. 195/2002, privind circulaþia pe drumurile publice, dintre care 6 pentru consum de alcool, 363 pentru vitezã neregulamentarã ºi 15 amenzi pentru nerespectarea normelor legale privind depãºirea. Tot în aceastã perioadã, poliþiºtii rutieri, în urma controalelor efectuate în trafic, au constatat diferite abateri ale unor conducãtori auto, motiv pentru care au reþinut 38 de permise de conducere în vederea suspendãrii dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice (dintre care 5 pentru consum de alcool, 8 pentru vitezã ºi 25 pentru alte abateri) ºi au retras 19 certificate de înmatriculare. Implementare a Proiectului ”Sistem de Management Integrat al Deºeurilor în judeþul Hunedoara” (SMID) ºi managerul proiectului Eugen Mitriþã. Aceºtia vor vizita aplicaþii similare ºi echipamente din zona Berlin pentru Centrele de Management al Deºeurilor construite de firma STRABAG. Vor fi vizate în special echipamente ºi instalaþii ale staþiilor de sortare ºi ale staþiilor de tratare mecano-biologicã similare cu cele de la viitorul Centru de Management Integrat al Deºeurilor de la Bârcea Mare. Aceastã vizitã de inspecþie se desfãºoarã în conformitate cu condiþiile de contract pentru echipamente ºi construcþii din cadrul implementãrii proiectului SMID în judeþul Hunedoara.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 August 2015
Începe bacul de toamnã
A
stãzi începe cea de-a doua sesiune a examenului de bacalaureat. Absolvenþii de liceu care nu au reuºit sã promoveze examenul maturitãþii în prima etapã au posibilitatea de a face acest lucru în aceastã sesiune. Astãzi debuteazã cea de-a doua etapã a examenului de bacalaureat cu susþinerea probelor orale la limba ºi literatura românã. Peste 1000 de candidaþi sunt
aºteptaþi sã susþinã examenul maturitãþii. Aceºtia vor susþine probele în cinci centre de examen, iar lucrãrile vor fi corectate într-un singur centru de evaluare organizat la nivelul judeþului Hunedoara. Probele scrise sunt programate pentru intervalul 24-28 august. Rezultatele vor fi afiºate în data de 31 august, ºi tot atunci se vor depune ºi contestaþiile, iar rezultatele finale vor fi
publicate în trei septembrie. La fel ca în varã, în sãlile de examen, candidaþii nu au voie sã aibã asupra lor manuale, cãrþi, culegeri, notiþe, rezumate, telefoane mobile, cãºti audio, mijloace electronice de calcul sau comunicare. Cei care încalcã aceastã regulã sunt eliminaþi din examen ºi îºi pierd dreptul de a participa la urmãtoarele douã sesiuni de Bacalaureat. Monika BACIU
Peste 500 de experþi în judeþ
Î
ncã o serie de experþi. Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar al Judeþului Hunedoara îi informeazã pe profesorii interesaþi cã va avea loc o nouã etapã pentru constituirea corpului naþional de experþi în management educaþional. “Conform Calendarului menþionat, în perioada 21 septembrie 2015 - 5 octombrie 2015 candidaþii vor completa formularul de selecþie
online, în aplicaþia informaticã, iar în perioada 5-6 octombrie 2015 vor depune, la inspectoratul ºcolar, portofoliul cu documentele prevãzute de OMECTS nr. 5549/2011, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare”, se aratã într-un comunicat al ISJ Hunedoara.
Cadrele didactice sunt invitate la Cluj, la cel mai larg forum educaþional din 2015
C
el mai amplu forum al oamenilor ºcolii din 2015 se va desfãºura în 18-22 august în Cluj-Napoca, în sala Auditorium Maximum a UBB. Sute de dascãli din toate judeþele þãrii ºi peste 250 de cadre didactice de etnie românã din R.Moldova, Ucraina ºi Serbia vin sã se întâlneascã cu colegii lor din Cluj. Toate educatoarele, învãþãtorii ºi profesorii clujeni care îºi doresc întâlnirea cu oaspeþii Clujului sunt aºteptaþi, fãrã vreo convocare administrativã, la o primã întrunire în 18 august de la ora 20 ºi apoi în 19 august de la ora 9 la deschiderea festivã a acestui congres la care va participa ºi ministrul educaþiei, domnul Sorin Mihai Cîmpeanu, care patroneazã onorific evenimentul. Oaspeþii aºteaptã întâlnirea cu ei cu emoþie. La acþiune s-a putut ºi se poate înscrie oricare cadru didactic doritor. ªapte hoteluri clujene ºi-au închiriat pe cheltuiala lor aceºti oaspeþi ai Clujului ,,bogaþi în lipsuri, în îndatoriri ºi în iubiri de moºie’’- cum erau întâmpinaþi la un fost congres. Chemarea lor cãtre colegii clujeni reia apelul din perioada interbelicã: ,,Apropiaþi-vã de sufletele noastre, ridicaþi-le pânã unde
poate vrednicia ºi conºtiinþa voastrã treazã. Aºa Vã vrem!’’ Este al XXXVII-lea congres al dascãlilor. La niciun congres de pânã acum nu a lipsit ministrul în funcþie al educaþiei. De la primul congres din 1898 de la Ploieºti ºi pânã la mai recentele Congrese Naþionale (XXVIIIXXXVI) de la Arad, Bucureºti (Palatul Parlamentului ºi Universitatea Politehnica), Constanþa, Slobozia, Buºteni, Chiºinãu, Slatina, Suceava ºi Cernãuþi, congresele au intrat deja în tradiþia învãþãmântului românesc. La aceste evenimente cel mai mic numãr a fost de 750 delegaþi, iar cel mai mare de 1500 delegaþi din absolut toate judeþele þãrii. Au fost prezenþi deseori ºi miniºtri ai educaþiei din alte þãri, preºedintele României, preºedintele ºi vicepreºedintele
Academiei Române, parlamentari, europarlamentari, reprezentanþi ai autoritãþilor locale, personalitãþi ale vieþii publice ºi din domeniul culturii. Au conferenþiat, ºi vor conferenþia ºi acum, nume de cel mai mare prestigiu din domeniul ºtiinþelor educaþiei. Clujul a mai fost gazdã a acestor congrese în 1-3 august 1920, 23 ianuarie 1921, 6 -7 august 1921, 6 -8 august 1922, 27 -28 decembrie 1928 ºi 8 -10 septembrie 1933. Iatã un îndemn al ministrului educaþiei din Anglia cãtre învãþãtori, apãrut în august 1926 în revista ,,Învãþãtorul” din Cluj- organ al Asociaþiei Învãþãtorilor Români din Ardeal, Banat, Criºana ºi Maramureº. Aceste cuvinte pot fi socotite ca adevãte „table ale legii” ºi pentru orice cadru didactic de azi: „Fiþi plini de iubire, drepþi, rãbdãtori ºi perseverenþi. Sã aveþi o idee modestã despre voi, dar o idee înaltã despre funcþia voastrã. Sã nu treacã nici o zi, fãrã sã învãþaþi ceva, fie de la elevii voºtri, fie din cãrþi, fie de la lumea în care trãiþi. Hrãniþi-vã sufletul citind
zilnic din cãrþile umane, din poeþi, din istorici, din biografi: ei încãlzesc inima ºi întãresc voinþa. În politicã fiþi alãturi de optimiºtii, cari cred cã lumea poate fi ridicatã prin instituþiile bune ºi voi sunteþi una din bunele instituþii ale lumii”. Tot atunci, Traian ªuteu, preºedintele asociaþiei clujene, scria în aceeaºi revistã “Învãþãtorul”: ,,Noi numai sã fim oameni, oameni mari ºi tari la suflet. Sã lepãdãm ambiþiile deºarte ºi micile orgolii.
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Sã nu subordonãm intereselor personale pe cele generale. Sã ne supunem disciplinei profesionale ºi sã ne angajãm toate forþele în lupta socialã pentru a scoate victorios stindardul dãscãlesc. Sã dovedim mai multã demnitate în vorbã ºi purtare pentru a ne ridica importanþa înaintea lumei conducãtoare. Sã
La nivelul judeþului Hunedoara sunt înregistraþi, conform ultimei actualizãri din luna martie a acestui an, peste 500 de experþi. Mai exact numãrul cadrelor didactice care fac parte din corpul naþional al experþilor în management educaþional este de 538. Monika BACIU ne dãm sama de forþele noastre intelectuale ºi sã nu alergãm dupã cãpãtueli neiertate. Sã pretindem însã recunoºtinþa muncii cinstite ºi curate. Oamenii netrebnici sã-i reducem la adevãrata lor valoare, fãcându-i sã-ºi recunoascã pãcatele lor. Pe cei harnici sã-i dãm de îndemn pentru a þine treazã voia de muncã, ambiþia nobilã, ºi voinþa hotãrâtã. Sã nu ne umilim ºi dejosim bãtând prea des la uºile, care nu se deschid prea bucuros! Viorel Dolha, Preºedintele Asociaþiei Generale a Învãþãtorilor din România
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 17 August 2015
Henþ cu mâna
Alo, ªtiinþa mai existã? Eforturi zadarnice, de zile întregi, de a mai putea intra în contact cu cineva care rãspunde de echipa de rugby ªtiinþa Petroºani. Nimeni, absolut
nimeni nu mai rãspunde la vreun telefon, la vreun salut (sic!) ori la vreo... lavacake, celebra prãjiturã acum la modã. Ultimele semnale, ca la planorul pierdut
printre carpaþii mioritici, de mai-mai cã Raed Arafat oferã recompensã gãsitorului! Cicã peste douã zile începe – de fapt, continuã – campionatul Diviziei „B” la rugby (ãla de-i zice D.N.S. – Divizia Naþionalã Seniori), unde este înmatriculatã ºi echipa
ºtiinþa Petroºani. Nume de legendã, echipa „Florii de colþ”, înfiinþatã în `48, odatã cu aducerea Institutului de Mine la Petroºani. O echipã „inventatã” atunci de antrenorul Dumitru Moþica, de jucãtorii Ciupercã, Bozdog, Ciubuc, Nicu Oprea, Tibi Bindea,
fraþii Gavriliu ºi alþii. O echipã pusã acum pe butuci de nepãsarea ºi nepriceperea unora care-ºi zic „politicienii zilei”, care cred cã „buturi” înseamnã ceva ce produce vinul, iar „pilier”, ceva legat de pile ºi relaþii. C-aºa-i la noi. Adicã la ei.
IN TE RV IU
„A fost „logodit” cu Farul, „cãsãtorit” cu ªtiinþa”
Nãscut pe 27 decembrie 1952, în comuna Dunãrea (jud. Constanþa), Petre Dobre a jucat, vreme de 22 de ani rugby numai la douã echipe, farul Constanþa ºi ªtiinþa Petroºani. L-am abordat în aceste zile într-o discuþie despre... cele douã iubiri, Farul ºi ªtiinþa Petroºani. Reporter: Petre Dobre, prietenii îþi spun Didi. Cum au fost începuturile? Petre Dobre: La Farul Constanþa, încã de la juniori. Apoi, la echipa mare, am avut coechipieri excepþionali, precum Celea, Bucos, Dãrãban, Motrescu, Ianusevici, Ioniþã, dar ºi antrenori destoinici, Cuchi Carnabel, Titi Ionescu, Traian Doiciu, Mihai Naca. A fost o perioadã frumoasã, de 9 ani, între 19691978... Rep.: ...dupã care a urmat una ºi mai lungã, la Petroºani P.D.: Aºa este, dar n-aº vrea sã trec peste cele trei titluri naþionale ºi douã Cupe ale României câºtigate cu Farul Constanþa. Am venit în 1978 la ªtiinþa Petroºani, care era o echipã respectatã la ora aceea. Eu veneam de pe poziþia unei... eterne rezerve la Naþionalã, într-o echipã petroºeneanã cu nume grele la ora aceea, Ortelecan, Bucan, Budicã, Enciu Stoica. Am ocupat locul 4 în primul meu sezon
povesteºte fostul mare rugbyst al ªtiinþei Petroºani
la Petroºani, 1978-1979, menþionate locurile 4 ºi 3 în apoi pânã în 1982 tot pe ediþiile 1983-84 ºi 1984locul 6. Ce jucãtori aveam! 85. Sau bucuria câºtigãrii Tudose, Milicã, Nedelcu, Cupei României în anul Ion Aurel, Meszaros, Ion 1983, primul trofeu adus în Florentin, Octav. Stoica, „Dealul Institutului”, cu Drumea, Bonea, Gh. Dinu, Ortelecan, Suºinschi, A. Sandu, Dragu. Apoi Drumea, Ion Florentin, venea „garda tânãrã”, cu Viorel Dobre, Catanã, Medragoniu, Luca, Ghiþã, Viciu, Sandu ºi... Suºinschi, V. Dobre, Petre Dobre! Nu au jucat Chiriac, Viciu, Ghiþã ºi atunci excepþionalii Bucan internaþionalul ªtefan ºi ªtefan Constantin, Constantin. convocaþi atunci la meciul României cu U.R.S.S. A Rep.: ªi antrenorii? P.D.: Adevãraþi pedagofost o imensã bucurie! gi! Titi Ionescu – pe care lRep. Pe ce post aþi am avut ºi la Farul –, Gicã jucat? P.D.: De-a lungul Bãltãreþu, Constantin carierei au fost mai multe Budicã, Ion Lomotã, jos pãlãria pentru ei! Totdeauna ªtiinþa Petroºani ºi Cupa - anul 1983 i-am avut ca reper pe rugbyºtii din anii 1970-75, o echipã ªtiinþa ce se bãtea mereu la primele trei locuri. ªi eu zic cã am reuºit în mare parte. În afarã de poziþiile expuse la începutul discuþiei noastre, trebuie
Ce-i aia?! Pe vremea mea nici nu ºtiam cã existã aºa ceva! Ce sã mai zic? ªtiu cã prietenul meu Emil Drumea face eforturi de a menþine echipa pe linie de plutire, dar ºi aici soarta este la fel ca ºi la fotbal. Totul se duce de râpã în Valea Jiului, pe nimeni nu mai intereseazã sportul, asta nu aduce nici bani, nici voturi... E pãcat cã o echipã ca ªtiinþa Petroºani, care a dat caractere ºi personalitãþi, este lãsatã de izbeliºte. Mie sincer, îmi pare rãu, dar asta nu ajutã la nimic. Poate, cine ºtie, s-o gãsi în ceasul al 12-lea un suflet nobil sã ajute acest club de legendã în rugbyul românesc, care în urmã cu 3-4 decenii þinea la respect orice echipã din elita rugbyului românesc.
variante, dar la acel moment de vârf din 1983, la câºtigarea Cupei României –, sã nu uitãm, în semifinale am eliminat Steaua cu 25-12, în finalã învingând Politehnica Iaºi cu 6-3 – jucam pilier, linia I. Cãpitanul echipei era Mircea Ortelecan, iar antrenor, Constantin Budicã. Rep.: Atmosfera dintre voi? P.D.: Absolut fantasticã! Eram fermi, hotãrâþi, prieteni. Dacã unul pãþea ceva în afara terenului de joc, sãream cu toþii sã-i venim de hac „duºmanului”. Paginã realizatã de Rep.: Campionatul de Genu TUÞU rugby, divizia secundã, se reia peste câteva zile. ªtiinþa Petroºani este în posturã deloc de invidiat, atât ca ºi situaþie de clasament cât ºi ca ºi componenþã de lot. Cum comentezi aceastã stare de lucruri? cu o largã paletã de subiecte P.D.: Auzi, divizia secundã! z Cronici, clasamente ºi comentarii la fotbal (Ligile IV ºi V), rugby, handbal,popice etc. z Poveºtile sportului z Special z Inedit z Interviuri z Memoria fotografiei z Cronica de altãdatã z Remember z Dezvãluiri z Din presa vremii
Începând de miercuri, 1 septembrie 2015
DOUÃ PAGINI DE SPORT
ARENA
LA MIJLOC DE SÃPTÃMÂNÃ, LA MIJLOC DE ZIAR DOUÃ PAGINI DE SPORT
ARENA
cu Genu Tuþu