Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 921
Cronica Vãii Jiului Vineri, 14 August 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
CEH scrie manualul de închidere a minelor de trei ani
Probleme la plata cotizaþiilor
P
rimãriile din Valea Jiului, datoare Serviciului Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân. Doar douã primãrii din Valea Jiului ºi-au achitat contribuþia anualã cãtre asociaþia care se ocupã de capturarea maidanezilor de pe strãzi. Este vorba de Primãria Petroºani ºi cea de la Uricani.
“Avem probleme cu plata contribuþiilor. Nu ºi-au plãtit primãriile acea contribuþie de 2,5 lei/cap de locuitor/an pentru funcþionarea corespunzãtoare a serviciului. În Valea Jiului doar cei de la Petroºani ºi Uricani au plãtit. Cei de la Vulcan nu intrã în aceastã categorie pentru cã au propriul lor serviciu de ecarisaj”, a declarat Adrian Cioran, managerul Serviciului Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân. Potrivit reprezentantului serviciului, în aceastã situaþie, cei 52 de angajaþi se aflã în imposibilitatea de a-ºi lua salariile. “Sã vedem ce va decide AGA în acest sens, cum ne vom îndrepta împotriva celor care nu ºi-au achitat contribuþia”, a mai spus sursa citatã. Cotizaþia pentru asociaþia înfiinþatã pentru a rezolva problema câinilor comunitari la nivelul judeþului este de 2,5 lei pe cap de locuitor/an. Monika BACIU
M
anual pentru închiderea minelor. Ministerul Economiei are un manual dupã care trebuie închise unitãþile miniere neperformante, însã nu are un studiu despre menþinerea acestora pe piaþã ºi transformarea lor în afaceri profitabile. Închiderea minelor se realizeazã rapid. 25 de pagini are manualul Ministerului Economiei, în timp ce Complexul Energetic Hunedoara scrie filele închiderii mineritului în trei ani. >>> PAGINILE 4-5
Pensionarii aºteaptã vedictul Comisiei Europene
P
ensionarii din minerit sunt la un pas sã reprimeascã gratuitãþile. Acest lucru ar putea fi posibil din toamnã, totul fiind acum la mâna celor de la Bruxelles, care trebuie sã dea mai multe aprobãri. Gratuitãþile la termoficare ºi energie electricã pentru pensionarii mineri ar putea fi din nou garantate de bugetul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine, care este la un pas de
avizul favorabil. Totul depinde de Comisia Europeanã, care acum are în lucru acest dosar ºi pânã la toamnã se va pronunþa asupra acestuia. „Aceastã documen-
taþie este la Bruxelles în studiu cu Consiliul Concurenþei. A obþinut avizele favorabile de la Ministerul Energiei ºi Consiliul Concurenþei ºi, probabil, ca un calendar al aprobãrii ei, va fi o interpelare la Bruxelles în luna septembrie, urmând ca în luna octombrie sã putem prinde în bugetul rectificativ toate elementele notificate în aceastã
schemã de ajutor de stat”, a precizat Aurel Anghel, director general al SNÎMVJ, societate în bugetul cãreia urmeazã sã fie prinse sumele necesare deconturilor pentru pensionari. Gratuitãþile le-au fost sistate pensionarilor din minerit din ianuarie 2015,
iar ultima lunã când li s-a decontat consumul de enrgie electricã ºi termicã a fost
decembrie 2014. Pensionarii care îndeplinesc condiþiile de ieºire din sistem la 45 de ani, cu 20 de ani vechime în subteran, primeau pânã anul trecut dreptul la decontarea unui consum de 3000 kW anual energie electricã, respectiv 3 raþii de 850 kg de cãrbune (pentru cei cãsãtoriþi) ºi 2 raþii de 850 kg de cãrbune (pentru cei necãsãtoriþi). Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 August 2015
Aburii lui Bachus, incompatibili cu ºofatul
A
burii lui Bachus nu fac casã bunã cu volanul. Pe pielea lor au simþit-o doi locuitori ai Vãii Jiului care s-au urcat beþi la volan. Poliþiºtii le-au venit de hac acestora dupã ce le-au pus fiola. “În data de 12.08.2015, în jurul orei 21:50, poliþiºtii rutieri au depistat un bãrbat în vârstã de 59 de ani, din municipiul Petroºani, care conducea un autoturism pe DN 66, în localitatea Bãniþa. În urma testãrii conducãtorului auto cu aparatul alcooltest, s-a constatat cã prezenta o concentraþie de 1,32 mg/l, alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la Spitalul Orãºenesc Haþeg, unde i s-au recoltat probe biologice în
vederea stabilirii alcoolemiei”, au declarat reprezentanþii IPJ Hunedoara. La Vulcan, poliþiºtii au identificat un bãrbat care se urcase beat la volan. “Tot în data de 12.08.2015, în jurul
orei 18:15, poliþiºtii rutieri au depistat un bãrbat în vârstã de 46 de ani, din municipiul Vulcan, care conducea un autoturism pe DN66A - strada Coroeºti – având o concentraþie de 0,99 mg/l, alcool pur în aerul expirat. onducãtorului auto i-au fost recoltate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei”, mai spun cei de la IPJ Hunedoara. În ambele cauze au fost întocmite dosare de cercetare penalã. Monika BACIU
Samuraiul din Vulcan vrea sub control judiciar
S
amuraiul din Vulcan, vrea sã scape de arestul preventiv. În luna iunie a acestui an trei tineri din Vulcan au fost atacaþi de un bãrbat cu o sabie. În momentul acesta, Adonis Pobirici, zis Cucuruz se aflã încarcerat la penitenciarul Aiud de unde vrea sã scape. “Constatã legalitatea ºi temeinicia mãsurii arestãrii preventive a inculpatului POBIRCI ADONIS CRISTIAN ,aflat in Penitenciarul Aiud, pe care o menþine. Respinge cererea formulatã de inculpat, prin apãrãtor, de înlocuire a mãsurii
arestãrii preventive cu mãsura preventivã a arestului la domiciliu sau a controlului judiciar”, se aratã în soluþia Tribunalului Hunedoara. Nemulþumit de soluþie, Adonis Pobirici a contestat mãsura, aceasta urmând a fi analizatã de magistraþi în cursul lunii septembrie. Adonis Pobirici a fost arestat preventiv de Tribunalul Hunedoara, pentru tentativã de omor, dupã ce a atacat cu o sabie trei tineri, cu vârste cuprinse între 18 ºi 32 de ani. Vulcãneanul de 26 de ani este cercetat pentru tentativã la sãvârºirea infracþiunii de omor, pedepsitã cu închisoare de la 5 la 10
Ureche ar vrea sã se angajeze la Primãrie
Naser vrea sã scape de controlul judiciar
reche vrea sã se angajeze. Viorel Popa, poreclit, Ureche vrea sã se angajeze la Primãria Petroºani. Acesta a fost ieri în audienþe la primarul Tiberiu Iacob Ridzi, cerându-i un loc de muncã în cadrul Serviciului de Administrare a Domeniului Public ºi Privat.
U
O
Solicitarea lui Ureche nu a putut fi rezolvatã pozitiv ºi asta pentru cã nu existã posturi disponibile. “A venit sã se angajeze la SPADPP. Nu avem cum sã îi
Pe rolul Judecãtoriei Petroºani a fost depusã o cerere de cãtre Nasrollah Shariat Nalkiasnari prin care solicitã revocarea controlului judiciar. Este vorba despre omul de afaceri Nasrollah Shariat Nalkiashari, cunoscut drept Naser, cercetat de procurorii din Petroºani pentru viol. Fapta s-ar fi petrecut în luna iulie, dupã ce fetiþa ar fi fost acostatã într-o zonã centralã din Petroºani. Omul de afaceri iranian ar fi ademenit-o pe fetiþã în aparatamentul sãu, spunându-I cã vrea sã-i dea un lãnþiºor de aur ca sã „o ajute”, dar mai apoi a
oferim loc de muncã acolo pentru cã nu sunt posturi”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Viorel Popa este cunoscut la nivelul
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
municipiului Petroºani pentru escaladãrile dese pe stâlpii de electricitate. Ultima sa ispravã a fost acum câteva sãptãmâni când a aruncat cu þigle în nuntaºii care petreceau în cartierul Colonie din localitate. Ureche a fost dus la Zam, din cauza problemelor sale psihice, însã acesta a revenit în localitatea de domiciliu, iar acum îºi cautã loc de muncã. Monika BACIU
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
mul de afaceri din Petroºani acuzat cã a vilota o tânãrã vrea sã scape de controlul judiciar.
ani ºi interzicerea exercitãrii unor drepturi. În cursul lunii iunie, trei bãrbaþi cu vârste cuprinse între 18 ºi 32 de ani, din Vulcan au ajuns, în spital, cu leziuni provocate de sabie. Victimele au fost atacate de Pobirici într-un bar, în urma unui scandal provocat pe fondul consumului de alcool. Au fost loviþi cu sabia în piept, peste membre ºi chiar la nivelul capului. „Cucuruz” este cunoscut ca un individ de temut în Vulcan, încã din adolescenþã fiind implicat în diferite scandaluri. Astfel, în 2006 el a fost judecat pentru ameninþare, iar în anul 2008, avea sã fie condamnat de Judecãtoria Petroºani, la ºapte ani de închisoare pentru tâlhãrie. Monika BACIU
întreþinut relaþii sexuale împotriva voinþei acesteia. Sunt informaþii conform cãrora minora ar fi fost ºi lovitã cu palma dar ºi cu cureaua, lovituri care i-ar fi provocat mai multe echimoze la nivelul corpului, iar cel care a sesizat poliþia este chiar tatãl fetiþei. Monika BACIU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 14 August 2015
Apã pentru stadionul Jiul
S
-au fãcut economii pe proiectele europene, iar din suma rãmasã sunt executate acum lucrãri de îmbunãtãþire a infrastructurii. Apa Serv face acum un nou sistem de aducþiune a apei ºi la stadionul Jiul, dupã ce luni de zile pierderile de aici au fost imense, iar sportivii au avut apã cu porþia. Vechea reþea a stadionului Jiului era extrem de degradatã ºi spartã ºi, ca sã evite pierderile uriaºe, cei de la stadion foloseau apa cu porþia. Situaþia va fi schimbatã radical, graþie unor lucrãri care au început în aceste zile ºi prin care se reface întreg sistemul de þevi. „Împreunã cu primarul municipiului Petroºani am identificat unele prioritãþi ºi una este de a scãpa de pierderile masive din zona stadionului. Facem investiþia de care va beneficia apoi nu numai stadionul, ci ºi garajele ºi dependinþele ºi casele de acolo. Cred cã la finele lunii septembrie va fi gata”, a spus Costel Avram, director general SC Apa Serv.
Municipiul Petroºani are alocatã suma de 450.000 de euro pentru investiþii realizate de operatorul de apã din zonã, iar una dintre cele care sunt acum prioritare este cea de la stadionul Jiul, recent preluat de administraþia publicã, dupã ce patronul Alin Simota a rãmas fãrã el. „De comun acord cu cei de la Apa Serv, am hotãrât sã schimbãm conducta de alimentare cu apã, inelul principal, pe acest proiect de extindere a alimentãrii cu apã ºi canalizare care este în derulare în acest moment”, a adãugat ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Stadionul Jiul de la Petroºani a fost prleuat
Vinde scump ºi cumpãrã ieftin
A
pa Serv a gãsit soluþia salvatoare ºi face profit cu microhidrocentralele din dotare. Astfel, societatea de distribuþie a apei din Valea Jiului a reuºit sã vândã scump energie la bursã, dar ºi sã cumpere la un preþ-record, enregia pe care o consumã.
Apa Serv a reuºit recent performanþa sã cumpere energie electricã la un minim istoric. Este vorba despre preþul plãtit pentru un MegaWatt în luna noiembrie a anuºi asta în condiþiile lui trecut de primãria din în care, acelaºi opelocalitate, iar preluarea rator se laudã cu s-a fãcut de la lichidatorul performanþa de a asociaþiei sportive. În vinde energia prourmã cu 10 ani, între dusã pe firele de Primãria Petroºani ºi apã din trei puncte asociaþia condusã de Alin ale Vãii Jiului, la un Simota a fost încheiat preþ foarte avantaun contract de comodat, jos. Una peste alta, care oricum expira în este vorba despre 2015. Lipsa investiþiilor, economie ºi profit. însã, ºi-a spus cuvântul, „Noi am cumpãrat iar una dintre cele mai acum energie grave probleme a fost electricã la un preþ mereu alimentarea deficitarã cu apã a bazei. minim istoric. Au fost ºi primãrii din Diana MITRACHE
Oferte de afaceri ºi locuri de muncã
Ieri am participat la o suitã de întâlniri cu delegaþii economice reprezentând mai multe þãri în cadrul Târgului de Afaceri - organizat cu suportul Ambasadelor strãine în România, precum ºi al Ambasadei României în Republica Popularã Chinezã. ROMANIAN INVESTMENT ZOOM – a avut ca scop stabilirea de contacte la nivel de contracte de colaborare, oportunitãþi investiþionale ºi de creare de locuri de muncã, cu mediul de afaceri din 12 þãri. Am reprezentat cu bucurie Valea Jiului la acest eveniment unde am avut ocazia sã port discuþii constructive cu reprezentanþii diplomatici ºi ai sferei de afaceri din China, Cehia, Palestina, Congo ºi Mali. Discuþiile avute aduc veºti bune pentru cei ce pot rãspunde ofertelor comerciale ºi de investiþie propuse de partenerii de dialog. Concret vorbim despre urmãtoarele tipuri de afaceri care pot fi valorificate în perioada imediat urmãtoare de agenþii economici sau de asociaþii de profil care pot realiza exporturi, sau care desfãºoarã activitãþile productive respective. 1. În relaþia cu Palestina – pot fi încheiate contracte avantajoase pentru creºterea de bovine – care au asiguratã piaþa de desfacere prin contract cu partenerul palestinian, aceasta generând la nivel local venituri pe termen mediu ºi lung ºi implicit crearea de locuri de muncã. 2. În relaþia cu China – sunt solicitate pentru desfacere pe piaþa chinezã: miere, fructe de pãdure ºi sâmburi de
Valea Jiului, ca ºi alte societãþi alãturi de noi pe bursã. Noi am obþinut cel mai mic preþ de 140 de lei MWatt-ul. Avem un contract pe un an de zile de 2.600 de MWatt-i. Dar vindem energie. Una peste alta, preþul la care vindem, este mai mare decât cel la care cumpãrãm energie ca sã o consumãm. Asta aratã cã suntem, din punct de vedere energetic, independenþi”, a spus Costel Avram, directorul general SC Apa Serv. Apa Serv are mai
multe microhidrocentrale pe diverse cursuri de apã ºi acolo produc energie pe care o vând pe bursã. Managerii acestui sistem reuºesc, însã, sã o vândã la un preþ bun ºi sã cumpere pentru folosinþa proprie, aceeaºi energie la un preþ extrem de avantajos. Apa Serv are 3 microhidrocentrale, ultima fiind inauguratã anul trecut la Brazi, investiþia fiind realizatã din fonduri proprii. Celelalte douã sunt la Valea de Peºti ºi la Polatiºte. Diana MITRACHE
nucã, pe bazã de contract comercial. 3. În relaþia cu Cehia – existã interes pentru investiþii de construcþii în domeniul turismului, ceea ce se armonizeazã cu programele noastre de dezvoltare localã; 4. În relaþie cu Congo ºi Mali – sunt solicitate fructele de pãdure ºi mierea.
4 Actualitate
Zilele Patrimoniului Industrial la Petrila ilele Z Patrimoniului Industrial la Petrila se vor desfãºura între 28 ºi 30 august în zona minei Petrila din Valea Jiului ºi a câtorva obiective industriale din oraº. Organizatorii, grupul de arhitecþi care au cãutat soluþii alternative la demolarea clãdirilor minei, susþin cã evenimentul este un punct de sintezã a întregului demers denumit generic, „Petrila, patrimoniul industrial ca sursã de regenerare urbanã”, un punct de reflecþie privind istoria Petrilei ºi un punct de proiecþie a unui posibil viitor al Petrilei, diferit de cel trasat acum. „Acþiunea este organizatã de Asociaþia PLUSMINUS ºi de Societatea Culturalã Condiþia Românã, condusã de artistul Ion Barbu ºi va reuni arhitecþi români ºi germani. Scopul acþiunii este de a atrage atenþia, de a arãta valoarea ºi de a promova noul statut de monument istoric al întreg ansam-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 August 2015
blului minei Petrila, precum ºi a câtorva clãdiri emblematice. În cadrul evenimentului vor fi realizate o serie de intervenþii de mobilier urban ºi artistice pentru agrementarea unei mici porþiuni din malul râului Jiul de Est, vor fi trasate circuite pietonale ºi de biciclete pentru descoperirea obiectivelor valoroase ale trecutului industrial al Petrilei, a declarat Dragoº Dascãlu, arhitect ºi unul dintre organizatori. Data de 30 august va fi punctul culminant al acþiunii, urmând sã fie dezvelitã plãcuþa de identificare ca monument istoric ºi înmânatã autoritãþilor locale, va fi organizat un tur pe biciclete ca va urma traseul marcat anterior, iar, la final, va fi organizat un eveniment simbolic pe podul ce leagã mina de oraº. Evenimentul se desfãºoarã în cadrul Anului Patrimoniului Tehnic ºi Industrial în Europa (http://www.industrialheritage2015.eu/) „Pânã la data de 1.01.2016, toate
clãdirile din incinta E.M. Petrila sunt propuse spre a fi demolate, iar suprafaþa va fi acoperitã cu un strat de vegetaþie. Este o soartã la care sunt condamnate toate minele din Valea Jiului, unele mai devreme decât altele. Lipsa de viziune privind viitorul Vãii Jiului ºi a Petrilei din partea autoritãþilor centrale ºi a societãþilor exploatatoare de cãrbune, va duce la ºtergerea istoriei locale, va contribui la sentimentul de deznãdejde, lipsã de putere ºi dezrãdãcinare a locuitorilor din zonã ºi va contribui definitiv la depopularea ºi declinul economic ºi mai accentuat al Vãii”, spun organizatorii acþiunii de la finele acestei luni. Acþiunea Zilele Patrimoniului Industrial la Petrila este organizatã de Asociaþia PLUSMINUS împreunã cu Societatea Culturalã Condiþia Românã, condusã de artistul Ion Barbu. Proiectul este finanþat parþial de Ordinul Arhitecþilor din România ºi de Ambasada Germaniei la Bucureºti. Condiþia Românã, alãturi de
ADERF ºi, mai apoi, de PLUSMINUS, au iniþiat proiectul Petrila – patrimoniul industrial ca sursã de regenerare urbanã în 2011. Pânã astãzi s-au desfãºurat 4 acþiuni majore întreprinse ce au vizat analizarea situaþiei existente, elaborarea unor strategii realiste ºi ambiþioase de dezvoltare a localitãþii pornind de la ansamblul minei Petrila, relevarea clãdirilor valoroase ale minei Petrila ºi conversia realã a unei structuri din incinta minei. Rezultatele proiectului vorbesc de la sine: clasarea ca monument istoric a ansamblului minei Petrila ºi a unor clãdiri precum Puþul Centru, Sala veche a compresoarelor, Atelierele Mecanice,
În weekend distracþia este pe primul loc
C
oncursuri, joc ºi voie bunã. Toate aceste lucruri au început astãzi la cea de-a doua ediþie a „Sãrbãtorii Parosenilor” din localitatea Pãros. Organizatorii anunþa trei zile de distracþie maximã ºi pe lângã programul evenimentului se pot organiza drumeþii în împrejurimi (vizitarea Cetãþii de la Sãlaºu de sus ºi
etc.; elaborarea unui Studiu de Prefezabilitate pentru conversia acestor clãdiri ºi pentru un nou profil economic a localitãþii; reabilitarea
staþiei de pompe ºi transformarea acesteia în Centrul POMPAdou. Diana MITRACHE
La Vulcan se pregãtesc proiectele pentru urmãtorii ºase ani
Þ
intele autoritãþilor locale de la Vulcan pentru atragerea fondurilor europene din perioada 2014-2020. edilii locali din municipiul Vulcan au în vedere atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea comunitãþii. În acest sens au avut loc discuþii cu cei de la Agenþia de Dezvoltare Vest. “Primarul Municipiului Vulcan – Gheorghe Ile secondat de ºeful biroului pentru finanþãri internaþionale al Primãriei - Monica Munteanu a participat zilele trecute la o întâlnire cu Directorul Agenþiei de Dezvoltare Regionalã – Vest – Sorin Maxim, care a avut ca scop discutarea principalelor direcþii de dezvoltare localã care pot fi susþinute în perioada de finanþare 2014 – 2020 cu fonduri europene”, spun reprezentanþii Primãriei municipiului Vulcan. Cele mai importante direcþii de dezvoltare care se pot înscrie în zona de proiectare ºi finanþare, conform rigorilor impuse prin axele de finanþare, sunt investiþii în sãnãtate-
Reabilitarea Ambulatoriului de la spital ºi dotarea acestuia cu echipamente medicale moderne, reabilitarea termicã a clãdirii spitalului. Edilii continuã ºi lucrãrile de modernizare a infratructurii ºcolare, astfel se doreºte reabilitarea grãdiniþelor existente, construirea grãdiniþei lângã ºcoala generalã nr.5. “Învãþãmântul preºcolar nu a fost eligibil pentru perioada de finanþare 2007-2013, ceea ce a impus
demararea tuturor demersurilor necesare pentru cuprinderea acestora în noua perioada de finanþare”, mai subliniazã reprezentanþii Primãriei Vulcan. Totodatã se doresc investiþii în reabilitãri de blocuri, iar pentru acest lucru trebuie îndeplinitã o condiþie esenþialã ºi anume trebuie constituite Asociaþii de proprietari pentru blocuri cu minim 4 etaje ºi cofinanþare de 20% din partea proprietarilor. Pornind de la aceste direcþii de dezvoltare, administraþia publicã localã elaboreazã în aceste zile Strategia de Dezvoltare Localã pentru perioada 2014 2020. Monika BACIU
Malaeºti, Poiana Narciselor, Peºtera din satul Peºtera), concursuri dedicate copiilor, concurs de table ºi alte concursuri, iar toatã ambianþa va fi alimentatã cu... mici,
virºili ºi bere din belºug. Programul dedicat acestei sãrbãtori începe astãzi de la ora 18,0022,00 cu o competiþie de mini -fotbal “Cupa Pãros 2015”-faza grupelor, iar de la orele
22,00 va fi muzica ºi dans în cadrul serii „Disco-Paros – 2015”. Sâmbãta programul începe la ora 09,00 cu competiþia de minifotbal “Cupa Pãros 2015”- faza grupelor. De la 10,00-14,00 – Concursul de biciclete “Parosbike 2015”, iar de la 14,00-18,00 Concursul de ATV-uri “Vârful Hijului- 2015”. proximativ 45 Seara va începe cu muzicã ºi dans în cadrul de elevi din serii „Pa-rock 2015”. judeþul Hunedoara Invitaþi speciali vor fi vor primi sprijin cei de la Trupa Vai financiar din partea º`amar. În ultima zi a
Descoperã Masivul Siriu cu ªtafeta Munþilor
În perioada 21 – 23 august 2015, în Masivul Siriu, se va organiza TROFEUL JNEPENILOR, ediþia a IV-a, eveniment ce cuprinde o gamã variatã de activitãþi tip outdoor – trekking, orientare sportivã, cunoºtinþe turistice, jocuri dinamice, foc de tabãrã, concurs creaþie muzicalã, poezie, folk ºi multe surprize.TROFEUL JNEPENILOR este a VIII-a etapã, TIP MASTER, a Competiþiei ªTAFETA MUNÞILOR, editia a IV-a, 2015. Organizatorii evenimentului împreunã cu prietenii lor vã propun sã descoperiþi tainele Masivului Siriu, sã vã oglindiþi în apele sale ºi sã urcaþi pe vârfuri ce dominã zarea. Legenda spune ca în locul numit Lacul Vulturilor sau Lacul fãrã Fund, vin primavãra vulturii pentru a bea apã ca sa întinereascã ºi tot aici îºi învaþã puii sã zboare. Cine se spalã pe faþã cu apã
Supermarket-ul bate piaþa
P
reþuri mari, clienþi destul de puþini. Lubeniþarii de pe centura municipiului Petroºani se plâng de încasãrile extrem de reduse pe care le au. Preþul lubeniþei de pe centura municipiului Petroºani nu a suferit schimbãri de când a apãrut. “Nu prea avem clienþi.
serbãrilor vor fi competiþii de mini -fotbal “Cupa Pãros 2015” – faza finalã, de la ora 10,00 Raliul “ParosPestera 2015”, iar seara se va încheia cu programul de muzicã popularã. Invitaþi speciali: Grupul vocal „Haþeganii” condus de Adriana Vintan, Ana
vultureascã, se va înãlþa desupra munþilor, bucurându-se de mãreþia lor! TROFEUL JNEPENILOR se adeseazã atât persoanelor ce doresc sã participe într-o formã organizatã, relaxantã la activitãþi sportiv-cultural-ecologice, participând la diverse categorii, funcþie de vârsta ºi nivelul de pregãtire (JUNIORI, FEMININ, VETERANI, OPEN), pãrinþilor ce doresc sã-ºi educe copiii întrun spirit eco, savurând împreunã emoþiile unei compeþiþii (categoria FAMILY), cât ºi sportivilor temerari care vor lupta cu muntele ºi secundele în cadrul categoriei ELITE. Evenimentul este organizat cu sprijinul Consiliului Judeþean Buzãu, Jandarmeriei Buzãu,
Crucea Roºie Buzãu, Asociaþia Zimbrul Carpatin Piteºti, Asociaþia Drumeþii Montane ºi Pensiunea Valea Neagrã. Premiile sunt oferite de cãtre: ISTA România SRL, Forja Rotech Buzãu, Zizin Ape Minerale, Cofetaria Alice, MCA Comercial Buzãu, Nestle Cerealea Integrale si Shape Art Pilates Bucureºti. Evenimentul cuprinde probe de concurs, organizate conform regulamentului Competitiei Nationale de Turism Sportiv ”ªTAFETA MUNÞILOR” http://www.stafetamuntilor.ro, activitãþi dedicate copiilor ºi multe surprize plãcute. Tabãra de corturi va fi amplasatã la Pensiunea Valea Neagrã, Masivul Siriu.
Eu cred cã la supermarket este mai mic preþul, dar noi aici o putem încerca ºi asta e un avantaj. Oricum nu lãsãm la preþ”, spoune un comerciant de pe centura Petroºaniului. Preþul este tot 1,5 lei iar clienþii nu se prea îngrãmãdesc sã o cumpere. Multã lume prefera supermarket-urile unde preþul pe kilogram al unei lubeniþe este ºi de 0,99 de lei chiar dacã acolo nu o pot încerca sã vadã cît de dulce este. „Prefer sã o cumpãr de la magazin chiar dacã trebuie sã o car pînã acasã. Este mult mai ieftinã
ºi de cele mai multe ori gustul este la fel cu cel al lubeniþei de pe centura. Nu ºtiu dece nu lasa ºi ei la preþ pentru cã ar avea vînzãri mult mai mari. Poate nu vor sã-ºi vîndã marfa”, spune un locuitor din municipiul Petroºani. În tot acest timp cei care vând lubeniþa pe centura Petrosaniului spun cã este de o calitate superioarã faþã de cea din magazine ºi costurile pe care ei le suporta pentru a o produce ºi comercializa sunt mai mari iar din aceastã cauzã preþul este mai mare faþã de cel din supermarket-uri. Monika BACIU
Maria Strugariu , Corina Maria Costinaº ºi Daniela Tarnauceanu prezentaþi de Alexandru Bulacu. Toate aceste lucruri au menirea de ai face pe oameni sã vinã la aceastã sãrbãtoare ºi sã se simtã cât mai bine. Monika BACIU
Calculatoare gratis pentru elevi ºi studenþi
A
statului pentru a-ºi cumpãra un calculator în cadrul programului Euro 200.
Distribuirea bonurilor valorice s-a fãcut în perioada 24 iunie — 30 iulie, iar achiziþionarea propriu-zisã se va face pânã la 31 august. La nivelul judeþului Hunedoara existã 42 de tineri care vor beneficia de acest sprijin financiar pentru a-ºi cumpãra un calculator. Tinerii din judeþ vor primi un bon valoric în valoare de 200 de euro, pentru achiziþionarea unui calculator. Beneficiarii sunt tineri de pânã în 26 de ani, care provin din familii cu venituri brute lunare de pânã la 150 de lei pe membru de familie, au o situaþie bunã la învãþãturã ºi nu au absenþe. În luna mai, Guvernul a aprobat modelul bonului valoric de care vor beneficia elevii ºi studenþii din învãþãmântul de stat sau parti-
cular acreditat, în vârstã de pânã la 26 de ani, care provin din familii cu un venit brut lunar de maximum 150 lei pe membru de familie. Cuantumul bonului valoric reprezintã echivalentul în lei al sumei de 200 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naþionalã a României pentru ultima zi a lunii precedente achiziþiei. Programul “Euro 200” se deruleazã începând cu anul 2004, iar obiectivele sale sunt stimularea achiziþionãrii de computere prin acordarea unor ajutoare financiare stabilite pe criterii sociale, respectiv crearea de competenþe în utilizarea mijloacelor IT& C. Potrivit Guvernului, în cei zece ani de aplicare a "Euro 200" au beneficiat de acest program 281.349 de elevi ºi studenþi. Monika BACIU
4 Actualitate
Zilele Patrimoniului Industrial la Petrila ilele Z Patrimoniului Industrial la Petrila se vor desfãºura între 28 ºi 30 august în zona minei Petrila din Valea Jiului ºi a câtorva obiective industriale din oraº. Organizatorii, grupul de arhitecþi care au cãutat soluþii alternative la demolarea clãdirilor minei, susþin cã evenimentul este un punct de sintezã a întregului demers denumit generic, „Petrila, patrimoniul industrial ca sursã de regenerare urbanã”, un punct de reflecþie privind istoria Petrilei ºi un punct de proiecþie a unui posibil viitor al Petrilei, diferit de cel trasat acum. „Acþiunea este organizatã de Asociaþia PLUSMINUS ºi de Societatea Culturalã Condiþia Românã, condusã de artistul Ion Barbu ºi va reuni arhitecþi români ºi germani. Scopul acþiunii este de a atrage atenþia, de a arãta valoarea ºi de a promova noul statut de monument istoric al întreg ansam-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 August 2015
blului minei Petrila, precum ºi a câtorva clãdiri emblematice. În cadrul evenimentului vor fi realizate o serie de intervenþii de mobilier urban ºi artistice pentru agrementarea unei mici porþiuni din malul râului Jiul de Est, vor fi trasate circuite pietonale ºi de biciclete pentru descoperirea obiectivelor valoroase ale trecutului industrial al Petrilei, a declarat Dragoº Dascãlu, arhitect ºi unul dintre organizatori. Data de 30 august va fi punctul culminant al acþiunii, urmând sã fie dezvelitã plãcuþa de identificare ca monument istoric ºi înmânatã autoritãþilor locale, va fi organizat un tur pe biciclete ca va urma traseul marcat anterior, iar, la final, va fi organizat un eveniment simbolic pe podul ce leagã mina de oraº. Evenimentul se desfãºoarã în cadrul Anului Patrimoniului Tehnic ºi Industrial în Europa (http://www.industrialheritage2015.eu/) „Pânã la data de 1.01.2016, toate
clãdirile din incinta E.M. Petrila sunt propuse spre a fi demolate, iar suprafaþa va fi acoperitã cu un strat de vegetaþie. Este o soartã la care sunt condamnate toate minele din Valea Jiului, unele mai devreme decât altele. Lipsa de viziune privind viitorul Vãii Jiului ºi a Petrilei din partea autoritãþilor centrale ºi a societãþilor exploatatoare de cãrbune, va duce la ºtergerea istoriei locale, va contribui la sentimentul de deznãdejde, lipsã de putere ºi dezrãdãcinare a locuitorilor din zonã ºi va contribui definitiv la depopularea ºi declinul economic ºi mai accentuat al Vãii”, spun organizatorii acþiunii de la finele acestei luni. Acþiunea Zilele Patrimoniului Industrial la Petrila este organizatã de Asociaþia PLUSMINUS împreunã cu Societatea Culturalã Condiþia Românã, condusã de artistul Ion Barbu. Proiectul este finanþat parþial de Ordinul Arhitecþilor din România ºi de Ambasada Germaniei la Bucureºti. Condiþia Românã, alãturi de
ADERF ºi, mai apoi, de PLUSMINUS, au iniþiat proiectul Petrila – patrimoniul industrial ca sursã de regenerare urbanã în 2011. Pânã astãzi s-au desfãºurat 4 acþiuni majore întreprinse ce au vizat analizarea situaþiei existente, elaborarea unor strategii realiste ºi ambiþioase de dezvoltare a localitãþii pornind de la ansamblul minei Petrila, relevarea clãdirilor valoroase ale minei Petrila ºi conversia realã a unei structuri din incinta minei. Rezultatele proiectului vorbesc de la sine: clasarea ca monument istoric a ansamblului minei Petrila ºi a unor clãdiri precum Puþul Centru, Sala veche a compresoarelor, Atelierele Mecanice,
În weekend distracþia este pe primul loc
C
oncursuri, joc ºi voie bunã. Toate aceste lucruri au început astãzi la cea de-a doua ediþie a „Sãrbãtorii Parosenilor” din localitatea Pãros. Organizatorii anunþa trei zile de distracþie maximã ºi pe lângã programul evenimentului se pot organiza drumeþii în împrejurimi (vizitarea Cetãþii de la Sãlaºu de sus ºi
etc.; elaborarea unui Studiu de Prefezabilitate pentru conversia acestor clãdiri ºi pentru un nou profil economic a localitãþii; reabilitarea
staþiei de pompe ºi transformarea acesteia în Centrul POMPAdou. Diana MITRACHE
La Vulcan se pregãtesc proiectele pentru urmãtorii ºase ani
Þ
intele autoritãþilor locale de la Vulcan pentru atragerea fondurilor europene din perioada 2014-2020. edilii locali din municipiul Vulcan au în vedere atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea comunitãþii. În acest sens au avut loc discuþii cu cei de la Agenþia de Dezvoltare Vest. “Primarul Municipiului Vulcan – Gheorghe Ile secondat de ºeful biroului pentru finanþãri internaþionale al Primãriei - Monica Munteanu a participat zilele trecute la o întâlnire cu Directorul Agenþiei de Dezvoltare Regionalã – Vest – Sorin Maxim, care a avut ca scop discutarea principalelor direcþii de dezvoltare localã care pot fi susþinute în perioada de finanþare 2014 – 2020 cu fonduri europene”, spun reprezentanþii Primãriei municipiului Vulcan. Cele mai importante direcþii de dezvoltare care se pot înscrie în zona de proiectare ºi finanþare, conform rigorilor impuse prin axele de finanþare, sunt investiþii în sãnãtate-
Reabilitarea Ambulatoriului de la spital ºi dotarea acestuia cu echipamente medicale moderne, reabilitarea termicã a clãdirii spitalului. Edilii continuã ºi lucrãrile de modernizare a infratructurii ºcolare, astfel se doreºte reabilitarea grãdiniþelor existente, construirea grãdiniþei lângã ºcoala generalã nr.5. “Învãþãmântul preºcolar nu a fost eligibil pentru perioada de finanþare 2007-2013, ceea ce a impus
demararea tuturor demersurilor necesare pentru cuprinderea acestora în noua perioada de finanþare”, mai subliniazã reprezentanþii Primãriei Vulcan. Totodatã se doresc investiþii în reabilitãri de blocuri, iar pentru acest lucru trebuie îndeplinitã o condiþie esenþialã ºi anume trebuie constituite Asociaþii de proprietari pentru blocuri cu minim 4 etaje ºi cofinanþare de 20% din partea proprietarilor. Pornind de la aceste direcþii de dezvoltare, administraþia publicã localã elaboreazã în aceste zile Strategia de Dezvoltare Localã pentru perioada 2014 2020. Monika BACIU
Malaeºti, Poiana Narciselor, Peºtera din satul Peºtera), concursuri dedicate copiilor, concurs de table ºi alte concursuri, iar toatã ambianþa va fi alimentatã cu... mici,
virºili ºi bere din belºug. Programul dedicat acestei sãrbãtori începe astãzi de la ora 18,0022,00 cu o competiþie de mini -fotbal “Cupa Pãros 2015”-faza grupelor, iar de la orele
22,00 va fi muzica ºi dans în cadrul serii „Disco-Paros – 2015”. Sâmbãta programul începe la ora 09,00 cu competiþia de minifotbal “Cupa Pãros 2015”- faza grupelor. De la 10,00-14,00 – Concursul de biciclete “Parosbike 2015”, iar de la 14,00-18,00 Concursul de ATV-uri “Vârful Hijului- 2015”. proximativ 45 Seara va începe cu muzicã ºi dans în cadrul de elevi din serii „Pa-rock 2015”. judeþul Hunedoara Invitaþi speciali vor fi vor primi sprijin cei de la Trupa Vai financiar din partea º`amar. În ultima zi a
Descoperã Masivul Siriu cu ªtafeta Munþilor
În perioada 21 – 23 august 2015, în Masivul Siriu, se va organiza TROFEUL JNEPENILOR, ediþia a IV-a, eveniment ce cuprinde o gamã variatã de activitãþi tip outdoor – trekking, orientare sportivã, cunoºtinþe turistice, jocuri dinamice, foc de tabãrã, concurs creaþie muzicalã, poezie, folk ºi multe surprize.TROFEUL JNEPENILOR este a VIII-a etapã, TIP MASTER, a Competiþiei ªTAFETA MUNÞILOR, editia a IV-a, 2015. Organizatorii evenimentului împreunã cu prietenii lor vã propun sã descoperiþi tainele Masivului Siriu, sã vã oglindiþi în apele sale ºi sã urcaþi pe vârfuri ce dominã zarea. Legenda spune ca în locul numit Lacul Vulturilor sau Lacul fãrã Fund, vin primavãra vulturii pentru a bea apã ca sa întinereascã ºi tot aici îºi învaþã puii sã zboare. Cine se spalã pe faþã cu apã
Supermarket-ul bate piaþa
P
reþuri mari, clienþi destul de puþini. Lubeniþarii de pe centura municipiului Petroºani se plâng de încasãrile extrem de reduse pe care le au. Preþul lubeniþei de pe centura municipiului Petroºani nu a suferit schimbãri de când a apãrut. “Nu prea avem clienþi.
serbãrilor vor fi competiþii de mini -fotbal “Cupa Pãros 2015” – faza finalã, de la ora 10,00 Raliul “ParosPestera 2015”, iar seara se va încheia cu programul de muzicã popularã. Invitaþi speciali: Grupul vocal „Haþeganii” condus de Adriana Vintan, Ana
vultureascã, se va înãlþa desupra munþilor, bucurându-se de mãreþia lor! TROFEUL JNEPENILOR se adeseazã atât persoanelor ce doresc sã participe într-o formã organizatã, relaxantã la activitãþi sportiv-cultural-ecologice, participând la diverse categorii, funcþie de vârsta ºi nivelul de pregãtire (JUNIORI, FEMININ, VETERANI, OPEN), pãrinþilor ce doresc sã-ºi educe copiii întrun spirit eco, savurând împreunã emoþiile unei compeþiþii (categoria FAMILY), cât ºi sportivilor temerari care vor lupta cu muntele ºi secundele în cadrul categoriei ELITE. Evenimentul este organizat cu sprijinul Consiliului Judeþean Buzãu, Jandarmeriei Buzãu,
Crucea Roºie Buzãu, Asociaþia Zimbrul Carpatin Piteºti, Asociaþia Drumeþii Montane ºi Pensiunea Valea Neagrã. Premiile sunt oferite de cãtre: ISTA România SRL, Forja Rotech Buzãu, Zizin Ape Minerale, Cofetaria Alice, MCA Comercial Buzãu, Nestle Cerealea Integrale si Shape Art Pilates Bucureºti. Evenimentul cuprinde probe de concurs, organizate conform regulamentului Competitiei Nationale de Turism Sportiv ”ªTAFETA MUNÞILOR” http://www.stafetamuntilor.ro, activitãþi dedicate copiilor ºi multe surprize plãcute. Tabãra de corturi va fi amplasatã la Pensiunea Valea Neagrã, Masivul Siriu.
Eu cred cã la supermarket este mai mic preþul, dar noi aici o putem încerca ºi asta e un avantaj. Oricum nu lãsãm la preþ”, spoune un comerciant de pe centura Petroºaniului. Preþul este tot 1,5 lei iar clienþii nu se prea îngrãmãdesc sã o cumpere. Multã lume prefera supermarket-urile unde preþul pe kilogram al unei lubeniþe este ºi de 0,99 de lei chiar dacã acolo nu o pot încerca sã vadã cît de dulce este. „Prefer sã o cumpãr de la magazin chiar dacã trebuie sã o car pînã acasã. Este mult mai ieftinã
ºi de cele mai multe ori gustul este la fel cu cel al lubeniþei de pe centura. Nu ºtiu dece nu lasa ºi ei la preþ pentru cã ar avea vînzãri mult mai mari. Poate nu vor sã-ºi vîndã marfa”, spune un locuitor din municipiul Petroºani. În tot acest timp cei care vând lubeniþa pe centura Petrosaniului spun cã este de o calitate superioarã faþã de cea din magazine ºi costurile pe care ei le suporta pentru a o produce ºi comercializa sunt mai mari iar din aceastã cauzã preþul este mai mare faþã de cel din supermarket-uri. Monika BACIU
Maria Strugariu , Corina Maria Costinaº ºi Daniela Tarnauceanu prezentaþi de Alexandru Bulacu. Toate aceste lucruri au menirea de ai face pe oameni sã vinã la aceastã sãrbãtoare ºi sã se simtã cât mai bine. Monika BACIU
Calculatoare gratis pentru elevi ºi studenþi
A
statului pentru a-ºi cumpãra un calculator în cadrul programului Euro 200.
Distribuirea bonurilor valorice s-a fãcut în perioada 24 iunie — 30 iulie, iar achiziþionarea propriu-zisã se va face pânã la 31 august. La nivelul judeþului Hunedoara existã 42 de tineri care vor beneficia de acest sprijin financiar pentru a-ºi cumpãra un calculator. Tinerii din judeþ vor primi un bon valoric în valoare de 200 de euro, pentru achiziþionarea unui calculator. Beneficiarii sunt tineri de pânã în 26 de ani, care provin din familii cu venituri brute lunare de pânã la 150 de lei pe membru de familie, au o situaþie bunã la învãþãturã ºi nu au absenþe. În luna mai, Guvernul a aprobat modelul bonului valoric de care vor beneficia elevii ºi studenþii din învãþãmântul de stat sau parti-
cular acreditat, în vârstã de pânã la 26 de ani, care provin din familii cu un venit brut lunar de maximum 150 lei pe membru de familie. Cuantumul bonului valoric reprezintã echivalentul în lei al sumei de 200 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naþionalã a României pentru ultima zi a lunii precedente achiziþiei. Programul “Euro 200” se deruleazã începând cu anul 2004, iar obiectivele sale sunt stimularea achiziþionãrii de computere prin acordarea unor ajutoare financiare stabilite pe criterii sociale, respectiv crearea de competenþe în utilizarea mijloacelor IT& C. Potrivit Guvernului, în cei zece ani de aplicare a "Euro 200" au beneficiat de acest program 281.349 de elevi ºi studenþi. Monika BACIU
6 Actualitate
CEH scrie manualul de închidere a minelor de trei ani M
anual pentru închiderea minelor. Ministerul Economiei are un manual dupã care trebuie închise unitãþile miniere neperformante, însã nu are un studiu despre menþinerea acestora pe piaþã ºi transformarea lor în afaceri profitabile. Închiderea minelor se realizeazã rapid. 25 de pagini are manualul Ministerului Economiei, în timp ce Complexul Energetic Hunedoara scrie filele închiderii mineritului în trei ani. Ministerul Economiei ar trebui sã facã o recenzie la Complexul Energetic Hunedoara care s-a abãtut de la normele bine definite în manual ºi prin managementul defectuos menþinut în funcþie ani de zile a dus entitatea spre faliment, adicã spre închidere fãrã drept de apel. Majoritatea membrilor Consiliului de Administraþie a Complexului Energetic Hunedoara au teancuri de diplome care le atestã pregãtirea profesionalã atât pe sectorul industrial cât ºi pe cel economic însã pânã acum niciun nu a gãsit nicio soluþie viabilã pentru salvarea de la moarte a mamutului care are peste 6000 de angajaþi. Cu CV-uri stufoase, membrii CA
sau cei din structura de conducere a societãþii pot sã îºi gãseascã de lucru oricând, însã angajaþii de rând vor forma cozi interminabile la agenþiile pentru ocuparea forþei de muncã pentru a obþine ºomaj. Planul de închidere a minelor se dovedeºte a fi unul complex, fiind mai mult decât simpla elaborare ºi punerea în practicã a proiectului. Orizontul de planificare în ceea ce priveºte închiderile minelor cuprinde câteva decenii, fiind necesari diverºi parametri elaboraþi ºi interconectaþi la nivel social, economic ºi la nivelul mediului, parametri care se pot modifica în timp. Închiderea minelor are repercusiuni majore asupra
comunitãþilor rurale, pentru cã adesea mina este un jucãtor marcant la nivel economic, fiind un furnizor important de venituri ºi servicii sociale pentru comunitatea localã. În acelaºi timp, închiderea minelor reprezintã un risc major în ceea ce priveºte managementul mediului, ºomajul ºi continuarea furnizãrii
unor servicii cum sunt apa curentã, energia electricã ºi asigurarea serviciilor de sãnãtate. La momentul când s-a lansat proiectul, sectorul minier din România avea nevoie de subvenþii majore, reprezentând un procent foarte mare din resursele guvernamentale, iar închiderea minelor reprezenta o dificultate de ordin
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 August 2015 social pentru mineri, familiile lor ºi comunitate. Principala provocare a proiectului a fost sã adapteze închiderea efectivã a minelor într-un mod acceptabil din punctul de vedere al mediului ºi sã faciliteze diminuarea impactului social asupra forþei de muncã ºi a comunitãþii, lãsând în urma sa o moºtenire pozitivã de duratã în regiunea minierã, precum ºi în comunitãþile respective. Aproape 950 de milioane de lei a cheltuit statul român în nouã ani pentru lucrãrile de închidere, conservare ºi ecologizare a perimetrelor miniere, iar pentru acest an s-au mai alocat 42 de milioane de lei pentru punerea lacãtului pe minele din þarã. Ministerul Economiei a alocat pentru închiderea, conservarea ºi ecologizarea minelor 41.989.910 lei doart în acest an. CONVERSMIN este societatea care aflatã în subordinea Ministerului Economiei a beneficiat
Elicopter pentru lichidarea unui incendiu
A
rde Retezatul. Zeci de pompieri ºi lucrãtori silvici încearcã sã lichideze un incendiu care se manifestã pe o suprafaþã de aproximativ un hectar de litierã de pãdure ºi coronament din masivul Retezat, de pe raza comunei Pui.
În ajutorul acestora a fost trimis ºi un elicopter al Unitãþii Speciale de Aviaþie Cluj. Suprafaþa arsã este de aproximativ 6 hectare de pãdure. “În acþiunea de stingere sunt implicaþi 40 de pompieri, 4 jandarmi ºi 15 lucrãtori silvici care au fãcut eforturi deosebite pentru limitarea
propagãrii arderii, în cursul zilei de ieri ºi al nopþii trecute. Echipele de intervenþie acþioneazã în condiþii dificile: teren accidentat ºi în pantã, vânt puternic care îºi schimbã constant direcþia ºi lipsa surselor de apã”, spun reprezentanþii ISU Hunedoara. Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã Iancu de Hunedoara a cerut sprijinul unui elicopter adaptat pentru operaþiuni de stingere a incendiilor, deoarece în zona afectatã de ardere existã o suprafaþã mare de fond forestier de rãºinoase, care este pusã în pericol. Unitatea Specialã de Aviaþie Cluj a trimis în sprijinul pompierilor hunedoreni un elicopter MI-17, deservit de
de aceste sume de bani. În anul 2014 s-au conservat 60 de obiective miniere ºi s-au închis ºi ecologizat 37 de obiective miniere, din care 9 obiective miniere au avut alocate fonduri pentru execuþia unor lucrãri de remediere, intervenþii sau calamitãþi. De asemenea, potrivit datelor transmise de Conversmin, în anul 2013 au intrat în conservare 64 de obiective miniere ºi s-au închis ºi ecologizat 33 obiective miniere, din care 9 obiective miniere au avut alocate fonduri pentru execuþia unor lucrãri de remediere, intervenþii sau calamitãþi. În perioada 2005 – 2014, valoarea fondurilor financiare alocate pentru activitatea de conservare ºi pentru lucrãrile de închidere ºi reconstrucþie ecologicã a fost de 918.562.357 lei. În aceastã perioadã, au intrat în conservare 640 de obiective miniere ºi au fost închise ºi ecologizate 502 mine. Monika BACIU
doi piloþi ºi un tehnic de bord, dotat cu douã motoare care dezvoltã fiecare 2400 cai putere ºi zboarã cu o vitezã maximã de 250 km/h la un plafon maxim de 5500 metri. Aeronava este utilizatã atât pentru misiuni de cãutare-salvare, evacuare, cât ºi pentru stingerea incendiilor, în acest caz elicopterul fiind echipat cu dispozitivul acroºat Bambi-Bucket, care poate dispersa un volum de 3.000 litri de apã. Alimentarea cu apã s-a realizat dintr-un lac situat la aproximativ 19 km distanþa faþã de incendiu. În plus, pe fondul condiþiilor meteorologice de secetã ºi lipsa precipitaþiilor, existã riscul extinderii incendiului pânã la arealul Parcului Naþional Retezat. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 August 2015
Tradiþii, superstiþii ºi obiceiuri de Adormirea Maicii Domnului
C
redincioºii o sãrbãtoresc mâine pe Sfânta Maria. Popular, Adormirea Maicii Domnului este consideratã ziua care desparte lunile cãlduroase de cele reci. Tot în aceastã zi este sãrbãtoritã Ziua Marinei, Maica Domnului fiind ocrotitoarea marinarilor. La malul mãrii, dar ºi în oraºele dunãrene sunt organizate ample serbãri. Aceastã zi a fost declaratã sãrbãtoare naþionalã. Potrivit calendarului ortodox, pe 15 august, Maica Domnului a fost înºtiinþatã, printr-un înger, de faptul cã va trece în nefiinþã. Ulterior, dupã ce aceasta a cerut iertare de la toatã familia ºi de la toþi apropiaþii, a murit. Se spune cã, în momentul în care aceasta a murit, au avut loc mai multe minuni: orbii ºi-au recãpãtat vederea, surzii au
C
irculaþia vehiculelor cu masa totalã maximã autorizatã mai mare de 7,5 tone va fi restricþionatã astãzi în intervalul orar 12,00 20,00. Restricþia va fi valabilã pe reþeaua de drumuri naþionale ºi autostrãzi care tranziteazã judeþele Satu Mare, Bihor, Arad, Timiº, Caraº Severin, din cauza emiterii de cãtre Administraþia Naþionalã de Meteorologie a Codului portocaliu de caniculã, a anunþat Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR). În baza prevederilor privind regimul drumurilor, CNADNR interzice temporar circulaþiei vehiculelor cu masa totalã maximã autorizatã mai mare de 7,5 tone, pe drumurile naþionale ºi autostrãzile din judeþele afectate de caniculã cu
început sã audã, iar ologii ºi bolnavii s-au vindecat. Trupul Maicii Domnului ar fi stat trei zile în mormânt, dupã care a fost ridicat în ceruri. Tot pe 15 august se încheie ºi postul început pe 31 iulie. Tradiþia spune cã în ziua de Sfânta Maria - 2015, se merge la bisericã ºi se împart struguri, prune ºi faguri de miere pentru sufletul celor care au murit. În unele zone, dupã slujba, femeile merg la cimitire pentru a tãmâia mormintele celor dragi. În bisericã se pomenesc cei adormiþi, dar ºi cei care au
purtat numele Sfintei Fecioare. Fetele nemãritate obiºnuiesc sã culeagã flori, pe care le duc la bisericã pentru a fi sfinþite, apoi le iau acasã ºi le aºeazã în dreptul icoanei Maicii Domnului. Se crede cã astfel acestea vor avea parte de sãnãtate ºi o soartã bunã. Mai mult, se spune cã aceste flori au puteri tãmãduitoare, ele putând alina dureri ºi ocroti casa respectivã. Mai mult, în trecut, fetele purtau o plantã numitã „nãvalnic”, care avea puterea sã aducã peþitori.
Restricþii de circulaþie pentru vehiculele de peste 7,5 tone excepþia transporturilor de persoane, transporturilor de animale vii ºi de produse perisabile de origine animalã ºi vegetalã, a vehiculelor care participã la intervenþii în caz de forþã majorã, a transporturilor funerare, a celor poºtale, pentru distribuire de carburanþi, a celor cu echipamente de prim ajutor, de mãrfuri sub temperatura controlatã. De asemenea, fac excepþie transporturile pentru tractãri vehicule avariate, pentru distribuirea de apã ºi hranã în zonele calamitate, a celor specializate destinate prin construcþie salubrizãrii, transporturile apã îmbuteliatã ºi transporturile cu produse provenite din exploatãri agricole. Restricþionarea circulaþiei este necesarã pentru protecþia sectoarelor de drum asfaltat pe care, din cauza temperaturilor ridicate din timpul zilei, se pro-
duc deformaþii majore ireversibile cu pierderea stabilitãþii îmbrãcãminþii rutiere. Mãsura va fi dusã la îndeplinire de cãtre Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România, cu sprijinul organelor de Poliþie Rutierã.
Monica Iacob Ridzi a intrat în DEPRESIE flatã în închisoare, A starea sa de sãnãtate
i s-a agravat în ultimele sãptãmâni, iar familia este disperatã în încercãrile de-a o scoate din aceastã stare, potrivit România TV, citat de site-ul stiripesurse.ro. Fostul ministru încã nu a primit niciun rãspuns din partea preºedintelui Klaus Iohannis cu privire la cererea de graþiere ºi se aflã în depresie în spatele gratiilor, dupã ce problemele sale de sãnãtate s-au agravat în ultima perioadã, spune soþul sãu, Tiberiu Ridzi. În luna mai, familia Monicãi Iacob Ridzi a înaintat preºedintelui României o cerere de graþiere, însã Iohannis nu a dat încã un rãspuns privitor la ea. Mai mult, ºeful statului a trimis aceastã cerere Ministerului Justiþiei pentru a da un aviz
consultativ. Judecãtorii de la Tribunalul Ilfov au amânat pentru 4 septembrie judecarea cererii fostului ministru Monica Iacob-Ridzi de întrerupere a executãrii pedepsei de cinci ani închisoare primite în dosarul legat de organizarea Zilei Tineretului din 2009. Monica Ridzi a cerut întreruperea executãrii pedepsei, invocând faptul cã trebuie sã efectueze o serie de investigaþii medicale care nu pot fi realizate în sistemul medical din penitenciar, deoarece are mai multe probleme medicale ºi o imunitate foarte scãzutã. Pe 15 februarie, Monica Iacob-Ridzi a fost condamnatã definitiv de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzatã de abuz în serviciu în legãturã cu organizarea Zilei Tineretului din 2009.
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428 vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 August 2015
Henþ cu mâna
OPRIÞI NEBUNUL! Arbitrajul românesc a ajuns din nou ca pe vremurile echipelor Victoria Bucureºti, Flacãra Moreni ºi F.C. Olt Scorniceºti. Acum, în frunte cu fostul sinucigaº (mai bine i-ar fi ieºit...) din dragoste,
Sebastian Colþescu din Craiova, care ºi-a bãtut pur ºi simplu joc de Steaua în partida de la Giurgiu. Un ºmecher prost ºi imbecil cu fluierul la gurã – pe care ar putea fi invidioºi ºi cei de pe
vremuri, Nelu Danciu sau Grigore Macavei, mult mai umani la acele timpuri –, care a adus hoþia la nivel HD, o golãnie nemaivãzutã de ani de zile în fotbalul românesc. Steaua a avut trei goluri anulate, penalty aiurea ºi iertarea lui Budescu la palma eplicatã por-
Valea Jiului a avut de-a lungul vremii douã echipe în Liga I (Divizia „A”), Jiul Petroºani ºi Minerul Lupeni. În ediþiile noastre de miercuri sau joi, vã prezentãm un remember cu un meci al uneia dintre cele douã echipe, raportat la etapa la zi a Ligii I actuale.
Ediþia 2006-2007, etapa a 6-a / C.F.R. Cluj – Jiul 1-1
Egal nesperat Dupã un start ezitant de campionat, Jiul se redreseazã în etapele 4 (0-0 la Gloria Bistriþa) ºi 5 (3-1 cu Politehnica Iaºi), urmând o deplasare dificilã la C.F.R. Cluj.
Florin Marin, antrenorul Jiului în anul 2006 Dar ºi acolo, echipa lui Florin Marin, antrenorul Jiului, face o figurã excelentã, în final, scor 1-1! Jiuliºtii au deschis scorul prin Adi Dulcea (min. 18), care a executat magistral o loviturã liberã de la 25 m! Dupã pauzã, Cãtãlin Mulþescu face minuni în poarta Jiului, dar nu poate opri în min. 65 golul marcat de Adrian Anca, care va egala cu o frumoasã loviturã de cap, la cornerul executat de Manuel Jose. Douã greºeli de arbitraj (Aurelian Simion din Piteºti) – fault în atac a lui Jula la golul egalizator ºi lovirea intenþionatã a lui Vrãjitoarea de acelaºi Jula – au frustrat echipa Jiul de o victorie meritatã.
Adi Dulcea, autorul golului de la Cluj
Paginã realizatã de Genu TUÞU
tarului Cojocaru, giurgiuveanul fiind iertat de eliminare. Nemernicul de Colþescu a fãcut praf un meci, care dacã ar fi avut loc în campionatul inter-sate de la Pui, ar fi fost mâncat cu fulgi cu tot. Japca de la Giurgiu este un mare semnal despre bagabonþii cu fluier,
care iau vreo 50 de milioane lei vechi pentru cã-i doare-n vârful nasului de fotbal, umblând numai dupã nemernicii. Ruºine acestui impostor care s-a dat în stambã la ore târzii din noapte, unde ar fi trebuit pusã bulina roºie pe ecran.
FOTBAL, LIGA I
Lider mincinos z Astra Giurgiu, o invenþie artificialã (la fel ca defunctele Unirea Urziceni, F.C. Vaslui sau Voinþa Sibiu), s-a instalat în fruntea clasamentului Ligii I dupã un meci faudulos, 2-0 cu Steaua, cu un antrenor golan numit Marius ªumudicã. z C.S.U. Craiova, 1-2 cu Viitorul Constanþa, demonstreazã încet dar sigur cã nu are „faþã” de Liga I. z În derby-ul Moldovei, Botoºaniul a detronat Iaºiul dupã un 1-0 chinuit, gol din penalty Vaºvari în min. 83. z A.S.A. Tg. Mureº a dat un chix pe teren propriu dupã un 0-0 acasã cu A.C.S. (Recaº) Poli. Timiºoara, pierzând ºansa posturii de lider dupã ºase etape. z Pânã la ora închiderii ediþiei ziarului nostru, nu se terminaserã partidele Concordia Chiajna – Pandurii Tg. Jiu ºi Dinamo Bucureºti – F.C. Voluntari.
Începând de miercuri, 1 septembrie 2015
DOUÃ PAGINI DE SPORT
ARENA
cu o largã paletã de subiecte z Cronici, clasamente ºi comentarii la fotbal (Ligile IV ºi V), rugby, handbal,popice etc. z Poveºtile sportului z Special z Inedit z Interviuri z Memoria fotografiei z Cronica de altãdatã z Remember z Dezvãluiri z Din presa vremii
LA MIJLOC DE SÃPTÃMÂNÃ, LA MIJLOC DE ZIAR DOUÃ PAGINI DE SPORT
ARENA
cu Genu Tuþu