CVJ NR. 920 JOI 13 AUGUST 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 920

Cronica Vãii Jiului Joi, 13 August 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Reparaþiile centrului turistic, pe banii primãriei

P

rimãria Petroºani va suporta cheltuielile privind reparaþiile centrului de informare turisticã.

Dupã ce vor primi raportul de evaluare a pagubelor, cei de la municipalitatea din Petroºani vor face toate reparaþiile necesare la centrul de informare turisticã, urmând ca mai apoi sã îºi recupereze banii de la profesorul universitar Radu Sorin. “În câteva zile va trebui sã primim raportul privind evaluarea pagubelor, iar în primã fazã vom suporta noi reparaþiile, urmând ca mai apoi sã ne recuperãm banii”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În urmã cu o sãptãmânã, profe-

sorul universitar Radu Sorin a avut un accident de circulaþie, acesta rãsturnându-se cu autoturismul ºi avariind centrul de informare turisticã a cãrui valoare a fost de 600.000 de lei.

Radu Sorin este membru PSD Petroºani, fiind vicepreºedinte al organizaþiei, precum ºi preºedinte al Consiliului de Administraþie al Apa Serv Valea Jiului SA ºi membru în Consiliul de Administraþie al Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA. Monika BACIU

„Tatãl democraþilor”, Valeriu Butulescu, candidat la fotoliul de primar al Petroºaniului

P

entru cã actualul primar al Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, este greu de învins la alegerile locale, noul PNL se pregãteºte serios pentru „bãtãlia” de anul viitor. Foºtii colegi de partid ai lui Ridzi, acum UNPR-ist, ºtiu cã stã bine în opþiunea electoratului petroºãnean ºi mai ºtiu cum l-au crescut....Ca urmare, unul din pãrinþii sãi politici, Valeriu Butulescu, îi va fi contracandidat dacã sondajul de opinie fãcut la Bucureºti îl va clasa în faþa celui de al doilea candidat propus de PNL-ul de vreme nouã – discretul Adrian Rus. >>> PAGINILE 4-5

Gratis cu telescaunul, la Nedeia Troiþei

L

a sfârºitul acestei sãptãmâni, în Parâng va avea loc Nedeia Troiþei, eveniment dedicat pãstrãrii ºi promovãrii valorilor tradiþionale. Pentru a încuraja lumea sã urce la munte, edilii locali de la Petroºani au decis sã nu perceapã taxã pentru utilizarea telescaunului.

“Dezvoltarea unui areal turistic de excepþie în masivul Parâng ºi transformarea municipiului într-o staþiune turisticã, a fost ºi rãmâne

o prioritate pentru noi. În fiecare an în data de 15 august, sunt aºteptaþi la munte un numãr mare de oameni dornici sã afle din tainele

pãstrate de bãºtinaºi din cele mai vechi timpuri, cu ocazia Nedeii Troiþei, cum a fost denumitã adunarea câmpeneascã ce vesteºte perioada în care se adunã grânele.

Troiþa din Parâng a fost ridicatã pentru a cinsti memoria iubitorilor de munte, într-un loc în care din vremuri neºtiune localnicii petreceau de Sfânta Maria. Cu aceastã ocazie ne-am gândit

sã oferim posibilitatea cât mai multor cetãþeni din municipiul Petroºani ºi nu numai de a urca gratuit cu telescaunului în zona turisticã Rusu”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Ca în fiecare an, momârlanii din Parâng fac nedeie în 15 august. Nedeia Troiþei, cum a fost denumitã adunarea câmpeneascã ce

vesteºte perioada în care se adunã grânele, va avea loc sus în munte, unde sunt aºteptaþi zeci de

oameni curioºi sã afle din tainele pãstrate de bãºtinaºi din cele mai vechi timpuri.

Monika BACIU

2 Actualitate

Scandalul care a fisurat grav noul PNL Petrila ºi un „Ion fãrã de þarã” minunea politicii locale

L

a începutul implementãrii proiectului politic Noul PNL, la Petrila, s-a iscat un scandal cu scaune arucate ºi cu... mã-ta, în prezenþa celor doi copreºedinþi judeþeni de la acea vreme – Dorin Gligor ºi Mircea Moloþ. Incidentul a fost þinut la secret, dar fisura produsã atunci a rãmas un hãu. Bãtãlia pentru candidaturi la funcþia de primar s-a mai diluat prin alegerea fãcutã de liberalul Costel Avram, care a optat pentru Consiliul Judeþean. În aceste condiþii au rãmas doi doritori de la PSD, o „mânã moartã” ºi un „Ion fãrã de þarã”, omul tuturor ºi al nimãnui, care singur se situeazã pe la 15-16 la sutã în sondaje ºi nici el nu ºtie de ce.

Dupã ce preºedintele PNL Petrila, Costel Avram, a optat pentru cursa ºefiei Consiliului Judeþean Hunedoara, primii care au rãsuflat uºuraþi au fost chiar fraþii lor din noul PNL, democrat- liberalii, care nu s-au împãcat niciodatã cu ideea impusã de la centru. La fel ºi liberalii.

Chiar la începutul implementãrii acestui proiect politic, considerat aberant pentru mulþi PDL-iºti ºi PNL-iºti, incidentul de la Petrila ce putea sã se transforme într-o bãtutã cu strigãturi, a trecut neobservat fiind bine þinut la secret pentru cã ar fi descalificat noul PNL, cu lideri judeþeni cu tot. La vremea respectivã, s-au reunit la aceeaºi masã, prezidatã de Mircea Moloþ ºi Dorin Gligor, reprezentanþii celor douã partide ce urmau a se

900 de mii de lei pentru Petroºani

B

ugetul municipiului Petroºani a fost rectificat cu suma de 900.000 de lei.

împreuna – PDL ºi PNL. Doar cã democrat-liberalii Preda ºi Ramaºcanu au încercat o manevrã, în forþã, spunându-le ºefilor „ori noi, ori ei”, ameninþând cã vor pleca dacã nu se acceptã varianta lor.

Martori din acea ºedinþã au declarat cã PDL-istul Preda a folosit un limbaj suburban, l-a trimis pe Avram la origini, adicã la cules de mere în „Moldova lui”, iar Constatin Ramaºcanu sã-i ia locul la conducerea PNL. ªi cum Cornel Preda a vorbit în numele PDL, consilierul Doiniþa Bãlãnesc a considerat cã poate vorbi ºi ea în numele PNL, aºa, ca între localnici momârlani, ºi a ripostat întrebându-l cu ce drept vine democratliberalul cu asemenea pretenþii când nu a fãcut nimic în plan politic ºi

Banii se acordã pe legea bugetului pe anul 2015, iar suma va fi redirecþionatã cãtre Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat.

“Este vorba de suma de 900 de mii de lei, bani ce vor intra în contul SPADPP penru

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Fostul viceprimar Constantin Ramaºcanu va fi la rândul lui un posibil candidat, dar, spun apropiaþi de-ai primarului Pãducel, va fi mâna sa moartã, Ramaºcanu dorindu-ºi de fapt funcþia de viceprimar. Încurcate sunt cãile i-a bãtut obrazul.

Momentul care a urmat a paralizat pe cei prezenþi: Preda a ridicat scaunul ºi pentru o clipã toþi au crezut cã îl va proiecta în direcþia consilierei liberale, dar au rãsuflat uºuraþi când l-a trântit de pãmânt strigând: sã te duci la.... mã-ta sã te educe! Dupã aceastã scenã Preda ºi Ramaºcanu au pãrãsit sediul PNL, unde a avut loc incidentul, iar PDLiºtii rãmaºi au zis cã nu au avut habar de intenþiile celor doi...

De plecat din noua structurã politicã, Cornel Preda ºi Constatin Ramaºcanu, nu au plecat pentru cã ar fi fost bun-plecaþi, aºa cã au schimbat tactica. Prin alt consilier, Constantin Pãdure, care a intermediat împãcarea, Preda lucrãrile executate ºi nedecontate”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Conform legii bugetului de stat pe anul 2015, prin derogare pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraºelor,

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 August 2015 nehotãrât... Chiar în aceste condiþii, în sondajele de pânã acum Dorin Curtean se aflã cu 1516 la sutã în opþiunile electoratului din Petrila.

Cum? De ce? Nimeni nu ºtie exact, nici chiar el.

PNL-ul ar putea profita de procentele lui Curtean susþinându-l, la care ar adãuga pe cele adunate prin munca partidului ºi situaþia ar putea deveni una periculoasã pentru Ilie Pãducel, care este dat ca sigur câºtigãtor de mulþi petrileni.

politicii, iar Petrila este vestitã pentru rãzboiele de acest gen, dar parcã situaþia pare ceva mai relaxatã prin alegerea fãcutã de Costel Avram asupra cãruia erau îndreptate toate „armele”...

Ileana FIRÞULESCU

s-a explicat lui Avram cã aºa e el, mai vulcanic la nervi, la fel i-a spus ºi Doiniþei Bãlãnesc...

Dar fractura existã.

Ca urmare, lupta pentru funcþia de primar se va da între doi PSD-iºti, Vasilicã Jurca ºi Ilie Pãducel, chiar dacã Pãducel nu e agreat de PSD, mai precis de ºeful de partid Gheorghe Bobar.

PNL nu are un candidat de forþã, care sã intre în ring cu Pãducel ºi Jurca. ªi totuºi existã un al treilea potenþial candidat, Dorin Curtean, care pare un fenomen.

Precum Ion fãrã de þarã, Curtean a încercat sã-ºi gãseascã una, adicã un partid, dar ori nu l-au luat în serios, ori el e municipiilor ºi judeþelor, se stabilesc limite de venituri proprii pe categorii de unitãþi administrativ-teritoriale, luând în calcul veniturile proprii realizate pe anul 2013, astfel municipiiile au primit 20 de milioane de lei.

Monika BACIU

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 13 August 2015

„Tatãl democraþilor”, Valeriu Butulescu, candidat la fotoliul de primar al Petroºaniului

P

este greu de bãtut la alegerile care vor urma. ªi nu numai ei. O ºtiu prea bine ºi cei din vechiul PNL ºi PSD-iºtii din Petroºani pentru cã pepinierele lor nu existã, iar dacã existã, sunt ineficiente aºa cum sunt ºi partidele din teritoriu – slabe ºi foarte slabe, fãrã un om locomotivã.

entru cã actualul primar al Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, este greu de învins la alegerile locale, noul PNL se pregãteºte serios pentru „bãtãlia” de anul viitor. Foºtii colegi de partid ai lui Ridzi, acum UNPR-ist, ºtiu cã stã bine în opþiunea electoratului petroºãnean ºi mai ºtiu cum l-au crescut.... Ca urmare, unul din pãrinþii sãi politici, Valeriu Butulescu, îi va fi contracandidat dacã sondajul de opinie fãcut la Bucureºti îl va clasa în faþa celui de al doilea candidat propus de PNL-ul de vreme nouã – discretul Adrian Rus. Cel care a crescut majoritatea PD-iºtilor, apoi PDLiºti, actuali nou PNL-iºti, membru fondator al FSN în Valea Jiului, fost deputat

chiar la începutul democraþiei, 1990-1992, ales de vreo trei ori consilier judeþean, consilier local, cu funcþii politice importante, membru al Uniunii Scriitorilor din România, poet, prozator, traducãtor, publicist, autor de aforisme care au fost traduse în numerose limbi încât am pierdut ºirul numãrului lor, actual copreºedinte PNL de formã nouã - Valeriu Butulescu, este al doilea candidat la fotoliul de primar al municipiului Petroºani, din partea PNL,

primul fiind discretul om de afaceri Adrian Rus. Situaþia administraþiei de la Petroºani este una atipicã în Valea Jiului, primãria a fost condusã de PD timp de 15 ani din cei 25 de democraþie, iar din 2004 nici un alt candidat nu a avut sorþi de izbândã în faþa democraþilor. ªi cum actualul primar Tiberiu Iacob Ridzi, copilul crescut de Valeriu Butulescu ºi regretatul Carol Schreter, a trecut la UNPR, foºtii colegi cunosc ºi recunosc cã

În aceste condiþii, cei din noul PNL (PDL+PNL) au scos în bãtaia sondajelor de opinie doi candidaþi consideraþi „artileria grea”- pe Adrian Rus, un bonom,

disciplinat ºi atent în interiorul partidului, respectat ca cetãþean al urbei ºi un serios om de afaceri ºi pe doctorul în ºtiinþe inginereºti Valeriu Butulescu, un om cu multiple activitãþi de succes, cu renume local, naþional ºi internaþional. Noul PNL se pregãteºte intens pentru viitoarele alegeri locale ºi considerã cã timpul este scurt. „Tiberiu Iacob Ridzi stã bine în opþiunea electoratului. Pentru a-l învinge trebuie sã fim temeinic pregãtiþi” – au declarat persoane din interiorul noului PNL. ªi la lista consilierilor se mai lucreazã, deºi listele au fost transmise, orientativ, cãtre centru tocmai pentru efectuarea sondajelor de opinie. „Nu vrem sã ne furãm singuri cãciula”- au precizat liberalii.

Pe liste figureazã nume cunoscute petroºãnenilor precum fostul viceprimar Claudiu Cornea, Sorin Silaghi, Petre Drãgoescu, dr. Alexandrina Remescu, Dorina Niþã, Florin Mârza etc.

Ileana FIRÞULESCU

Statul pune lacãtul pe cãrbune. Colaps pe piaþa energeticã

V

or sã punã lacãtul pe unitãþile care asigurã sistemul energetic naþional. În timp ce România se topeºte sub razele toride ale soarelui, producþia de cãrbune este cea care asigurã echilibrarea sistemului energetic naþional. În tot acest timp, statul care pãstoreºte companiile de stat nu face altceva decât sã grãbeascã închdierea acestora, rezultatul fiind unul dezastruos.

Statisticile în timp real aratã cã nici apa ºi nici eolinele sau energai nuclearã nu fac faþã consumului de energie electricã. Totul se bazeazã pe cãrbune, însã nu pe cel din Valea Jiului. Cãrbunele, cea mai mare pondere pentru producerea energiei electrice la nivel naþional. În zilele

secetoase, cãrbunele revine în atenþia publicã. Este nevoie de aceastã resursã naturalã pentru echilibrarea sistemului energetic naþional. Potrivit informaþiilor Transelectrica, producþia de energie pe bazã de cãrbune est pe primul loc.

Cãrbunele deþinea în aceastã dimineaþã o pondere de 29,36% din piaþa totalã de energie. Energia produsã pe apã este abia pe locul al treilea, iar cea pe bazã de eoliene pe locul cinci cu 14,23%. “Noi producem undeva la 300 de MWh, producþia de la CEH este de 5000 de tone pe zi, la fel ºi

cea de la SNÎMVJ”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Singurii producãtori ce pot suplini producþia eolienelor ºi hidrocentralelor sunt termocentralele. De la începutul lunii august, producþia totalã de energie a

ajuns, în unele momente, la aproximativ 9.000 MWh, iar consumul – la aproape 7.500 MWh. Complexul Energetic Hunedoara a avut ºi maxime istorice pentru aceastã perioadã arzãtoare. CEH produce cu un grup de la termocentrala Paroºeni ºi douã de la Mintia – Deva, chiar ºi pentru

piaþa de echilibrare ºi au fost zile în care CEH a livrat ºi 6.500 MWh) Practic, conform site-ului Transelectrica, termocentralele pe cãrbune asigurã circa o treime din producþia de energie a þãrii – aproximativ 2.700 MWh/h.

D

ebitul Dunãrii scãzut, acþiune pentru termocentrale

Debitul Dunãrii la intrarea în þarã a fost de 2.700 de metri cubi pe secundã, cu mult sub media multianualã a lunii august, de 4.300 de metri cubi pe secundã. Potrivit Institului de Hidrologie, în 17 august, debitul va fi de 2.400 de metri cubi pe secundã, iar acest lucru înseamnã cã funcþionarea Centralei Nucleare de la Cernavodã este pusã sub semnul întrebãrii.

Centrala Nuclearã de la Cernavodã contribuie

la SEN cu aproximativ 1.400 de MWh, însã poate fi suplinit de termocentralele din România, fie ele pe cãrbune sau gaz.

Sistemul Energetic Naþional poate rezista fãrã probleme la consumuri energetice interne de pânã la

9.000 – 9.500 de MWh. Ce depãºeºte aceastã valoare prezintã riscuri de sincope zonale.

Pe primul loc sunt termocentralele, urmate de Hidroelectrica, Cernavodã ºi regenerabilele.

Monika BACIU

4 Actualitate

Sute de oameni opriþi în gãri de un incendiu

O

pt ore a fost oprit traficul feroviar prin Valea Jiului, iar cel puþin 8 oameni ºi-au cerut banii pe bilete. Incidentul periculos de pe calea feratã, în urma cãruia o locomotivã a ars pânã s-a fãcut scrum, a oprit toate trenurile în gãri ºi cãlãtorii au fost îndrumaþi cu maºini sau cu alte garnituri de tren, pe rute ocolitoare.

Circulaþia a fost reluatã miercuri dimineaþã pe un singur fir. Peste 900 de pasageri au fost blocati marþi noaptea, timp de mai multe ore, în trenuri din cauza unui incendiu la locomotiva unui tren de marfã, ce aparþine de GFR. Incendiul a izbucnit la locomotiva unui tren marfar aflat intre statiile Meriºor ºi Bãniþa, pe o rutã absolut inaccesibilã pompierilor..

Incidentul de pe calea ferata a generat blocarea circulatiei feroviare între staþiile Simeria ºi Petroºani.

Aproximativ 900 de pasageri din 6 trenuri oprite în gãrile Bretea, Pui, Baru, Crivadia ºi Petroºani, adicã 5 trenuri accelerat, care se indreptau spre Mangalia, Constanþa, Târgu Jiu, Cluj ºi Simeria ºi un tren internaþional, care se îndrepta spre Burgas,

C

inematograful din Petroºani a primit OK-ul Companiei Naþionale de Investiþii. Edilii locali de la Petroºani au primit un rãspuns favorabil din partea celor de la Compania Naþionalã de Investiþii în ceea ce priveºte modernizarea cinematografului Victoria.

“S-a aprobat finanþarea pentru cinematograful Victoria, iar acum urmeazã sã scoatã la licitaþie proiectarea ºi execuþia. Documentaþia a fost avizatã favorabil fãrã observaþii”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Amplasamentul ºi terenul aferent a fost predat cãtre Compania Naþionalã de Investiþii, care implementeazã programul. În consecinþã, primãria a comandat efectuarea unui studiu tehnic, un proiect de reabilitare a conematografului, care indicã cu exactitate ce trebuie fãcut ºi unde trebuie intervenit.

Documentaþia tehnico – economicã elaboratã pentru obiectivul de investiþii „Reabilitarea ºi modernizarea cinematografului Victoria din municipiul Petroºani” are la bazã concluziile expertizei tehnice ºi ale raportului

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 August 2015

de audit energetic întocmit la cererea municipalitãþii. Pe de altã parte, pentru a putea fi inclus în progra-

au stat mai multe ore pânã când autoritãþile au gãsit o soluþie alternativã. „Circulaþia a fost întreruptã total de marþi de la ora 20,00 pânã miercuri la ora 5,00. Am oprit trenul 1823 în Petroºani ºi am format un tren pentru litoral, care a preluat cãlãtorii din douã trenuri, respectiv 1996

ºi 1822, apoi 2023 de la Timiºoara pentru Târgu Jiu l-am oprit în Petroºani ºi l-am întors la ora 3,00 spre Târgu Jiu, pentru a prelua traficul pe Craiova. Am coborât în staþia Petroºani toþi cãlãtorii de Cluj ºi am adus 5 microbuze cu care i-am transbordat la staþia Baru Mare, pentru a

urca într-un tren care aºtepta la Baru Mare.

Am adus de la Baru la Petroºani, cu microbuz, cãlãtori ºi am format un tren spre Târgu Jiu, iar la ora 5,00 traficul a fost reluat ºi cei care au venit dinspre litoral au putut cãlãtori”, a spus Ioan Aonofriesei, ºef de staþie CFR Petroºani. În aceastã zonã, întreg traficul pe calea feratã se desfãºoarã noaptea, iar asta a generat un adevãrat disconfort cãlãtorilor. Opt dintre ei au cerut banii înapoi pe bilete ºi i-au primit în staþia CFR Petroºani, iar restul de cheltuieli i se vor imputa celor de la GFR a cãror locomotivã veche a luat foc pe calea feratã. „E vina unui operator privat, care va suporta toate cheltuielile”, a mai precizat

ºeful staþiei CFR Petroºani.

Pentru stingerea incendiului pompierii au avut nevoie de 2 autospeciale cu capacitate de 5.000 si 9.000 litri. Misiunea lor a fost extrem de dificilã, deoarece incendiul se manifesta într-o zonã inaccesibilã intervenþiei, din cauza terenului impracticabil ºi periculos de la calea de acces pãnã la locul în care se afla garnitura de tren.

Reprezentanþii Inspectoratului Teritorial de Muncã au preluat cercetarea în cazul incendiului care a mistuit o locomotivã în zona Bãniþa. “Se cerceteazã ca incident periculos”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSM-ITM Valea Jiului.

Diana MITRACHE

Aviz favorabil de la CNI pentru cinematograf mul derulat de CNI, sala de cinema ar urma sã fie transmisã în folosinþã gratuitã Ministerului Dezvoltãrii Regionale, prin CNI, pe toatã durata construirii obiectivului. În schimb, municipalitatea se obligã sã asigure finanþarea pentru racordurile la utilitãþi, sã asigure suprafeþele de

teren necesare organizãrii de ºantier, dar ºi sã menþinã destinaþia obiectivului realizat ºi sã-l întreþinã pe o perioadã de minimum 15 ani.

Clãdirea cinematografului, situatã într-o zonã centralã a municipiului Petroºani, aproape de sediul administraþiei publice locale, se aflã într-o avansatã stare de degradare dupã ce a fost abandonatã ani de zile. În 2009, imobilul a trecut din proprietatea privatã a statului ºi administrarea Regiei Autonome a Distribuþiei ºi Exploatãrii Filmelor „RomâniaFilm” în domeniul public al municipiului Petroºani ºi

administrarea CL Petroºani. Doi ani mai târziu, însã, omul de afaceri Siminel Iordache a luat în concesiune prin licitaþie publicã fostul Cinematograf Victoria pentru a-i reda funcþionalitatea. Pe lângã obligativitatea de a-i pãstra obiectul de activitate timp de 5 ani, investitorul anunþa cã vrea sã deschidã ºi o salã de bowling cu

douã piste, o salã de jocuri, o casã de pariuri sportive ºi un fast food.

Locaþia a fost curãþatã, atât în exterior, cât ºi în interior, iar apoi municipalitatea a decis sã ia înapoi clãdirea pentru a putea finanþa proiectul din fonduri europene.

Tocmai pentru aceste investiþii, omul de afaceri vrea sã îºi recupereze banii.

Monika BACIU

Paznicii minelor protesteazã pentru bani Z

eci de oameni care au lucrat mai bine de douã luni ºi jumãtate la paza obiectivelor miniere au protestat la poarta minei Lupeni. În situþia lor sunt toþi cei ce au fost angajaþi la minele viabile, ori la Termocentrala Paroºeni, iar oamenii au cerut salariile restante, plus actele ca sã poatã sã intre în ºomaj.

Paznicii s-au adunat ca sã cearã socotealã angajatorilor pentru cã din primãvarã nu ºi-au mai primit banii.

Fiecare are zeci de ore lucrate, dar li s-a spus sã îºi predea echipamentele, iar acum nu-i mai ia nimeni în seamã. „Am venit sã protestãm pentru drepturile salariale care nu ne-au fost acordate.

Nu am mai primit banii din luna mai ºi atunci eºalonat. Acum nu avem nici bani, nici acte de ºomaj, nimic. ªi tot ne trimit de la unii

O

CNAS informeazã cã serviciile medicale în sistemul public de sãnãtate vor fi acordate asiguraþilor în baza cardului naþional de sãnãtate începând cu 1

septembrie excepþie fãcând asiguraþii pentru care cardul de sãnãtate nu a fost încã tipãrit.

Aceºtia vor primi în continuare servicii medicale conform vechiului sistem de validare ºi decontare, pânã când cardul lor va fi tipãrit ºi transmis prin poºtã. Asiguraþii pe numele cãrora a fost tipãrit cardul, dar din diverse motive nu au intrat încã în posesia lui, trebuie sã se adreseze casei de asigurãri în evidenþã cãreia se aflã pentru a

data de 5 seara, cu o orã înainte sã intru în servici, mi s-a cerut sã aduc þinuta ºi sã o predau.

Punct. Bani nimic”, mai spune un altul.

Unitãþile miniere sunt acum pãzite de mineri ºi doar la depozitele de muniþie au rãmas oameni cãrora li s-au întocmit acte adiþionale. „Nu au avut cum sã îl scoatã, dar l-au trecut aceeaºi firmã, care a preluat în continuare depozitul, dar sub altã denumire de pazã”, a mai menþionat unul

dintre protestatari.

Oamenii nu au aflat niciun rãspuns ºi atunci i s-au adresat ºi deputatului Cristian Resmeriþã, care a venit sã discute cu ei. „Angajatorul i-a pãcãlit ºi i-a anunþat în cursul zilei de marþi cã firma a intrat în insolvenþã, deºi, la amiazã, directorul lor vorbise cu ei ºi a uitat sã le spunã asta.

Eu încerc sã îi ajut ca sã îºi primeascã actele ca sã intre în ºomaj ºi voi face absolut tot ce pot ca sã îºi primeascã ºi salariile”, a precizat

Cristian Resmeriþã, deputat PSD, care a venit personal sã discute cu oamenii.

Liderii de sindicat recunosc cã au ajuns în impas ºi chiar au precizat cã nu este deocamdatã nicio soluþie în acest sens. „Sunt peste douã milioane de lei plãþi restante cãtre firma de pazã. Au fost 3 luni de zile în care le-am plãtit salariile.

Firma de pazã are, la rândul ei, plãþi de efectuat, atât la bugetul de stat, cât ºi restanþe salariale, nici nu existã

în acest moment o soluþie de rezolvare a problemei”, a declarat ºi Petre Nica, lider la Sindicatul Muntele, sindicat reprezentativ la nivelul CEH. Situaþia este una fãrã precedent ºi la toate unitãþile miniere ce aparþin de Complexul Energetic Hunedoara, respectiv la minele considerat viabile, paznicii sunt neplãtiþi de luni bune, deºi oamenii au lucrat chiar ºi peste program.

Diana MITRACHE

Avram Iancu, eternul perdant

Nu e Harap Alb din basmele magice cu cifra trei

N

ici a treia nu a fost cu noroc. Dacã în basme cifra trei este una magicã care aduce noroc, în cazul bibliotecarului petroºãnean Avram Iancu cea de-a treia încercare de traversare în înot Canalul Mânecii a fost una nefavorabilã.

Românul a eºuat în tentativa sa de a traversa înot Canalul Mânecii, el fiind nevoit sã abandoneze cursa marþi

seara, dupã mai bine de 12 ore, din cauza curenþilor puternici generaþi de reflux ºi a stãrii de obosealã.

solicita eliberarea cardului de sãnãtate, precizeazã CNAS. Mai mult decât atât casele de asigurãri de sãnãtate vor elibera adeverinþe de înlocuire a cardului pentru persoanele care solicitã card duplicat ºi pentru asiguraþii care din motive personale sau religioase refuzã utilizarea cardului de

sãnãtate. În prezent la casele de asigurãri de sãnãtate se afla peste 300 de mii de carduri care aºteaptã sã fie ridicate, în timp ce aproape 15 milioane de carduri au ajuns deja la asiguraþi. La nivelul judeþului Hunedoara ºi pânã în prezent sunt mii de oameni care nu au primit cardurile de sãnãtate, acesta având rolul de a dovedi calitatea de aisgurat pentru furnizarea unor servicii medicale.

La Petroºani sunt în fiecare sãptãmânã cozi interminabile ºi oameni care vin din toate colþurile Vãii Jiului la parta biroului Casei de Asigurãri.

Monika BACIU

Nu l-au primit, dar va deveni obligatoriu de la 1 septembrie bligatoriu de la 1 septembrie.

Este vorba despre cardul de sãnãtate care conform oficialilor de la Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate va deveni obligatoriu de la 1 septembrie.

la alþii ºi noi ce facem?”, ne-a spus o femeie. „Nu mai avem ce sã facem cã nu ne bagã nimeni în seamã.

Dau vina de la unii la alþii, cã au datorii, cã nu au virat. Nimeni nu ne bagã în seamã. ªomaj nu putem lua iar noi nu cerem decât banii pentru care am lucrat”, a completat un alt paznic. „Eu am fãcut 300 de ore ºi nu îmi dã banii. De luna trecutã, de pe data de 17, am prestat servicii zi de zi, fãrã liber, câte 12 ore ºi m-au dus cu preºul. Pe

C

urentul devierii

Avram Iancu a fost deviat de la traseu de un curent. Nici refluxul nu a fost favorabil pentru bibliotecar, astfel cã acesta a fost nevoit sã abandoneze cursa pentru a treia oarã. Înainte de cursã, petroºãneanul se aºtepta ºi la un eºec.

“Voi câºtiga rãzboiul sau voi pierde încã o bãtãlie!”, scria Avram Iancu pe Facebook înainte de începutul cursei.

La prima tentativã de traversare a Canalului Mânecii bibliotecarul din Petroºani a fost sprijinit ºi de municipalitate care i-a acordat suma de 9.000 de lei.

Cursa lui Avram Iancu a început marþi dimineaþa, la ora localã 7.39, de pe Shakespeare Hill Beach, o plajã situatã între Dover ºi

Folkestone, pe o vreme ploioasã, înotãtorul român arãtându-se optimist în ceea ce priveºte ºansele sale de reuºitã.

La capãtul unei curse estimate la circa 42 de kilometri, el trebuia sã ajungã pe malul francez, în zona Cap Gris Nez, locul cel mai aproape de coasta Marii Britanii. Avram Iancu a mai încercat sã traverseze înot Canalul Mânecii în august ºi octombrie anul trecut, însã a fost nevoit sã abandoneze cursa la circa 15 kilometri de malul francez.

Organizatorii i-au cerut atunci sã se opreascã din cauza pericolului reprezentat de valurile ºi curenþii mari.

Avram Iancu s-a aflat la cea de-a treia încercare de a strãbate înot Canalul Mânecii, doar în slip ºi cu o cascã pe cap, aºa cum prevãd normele de omologare ale acestei performanþe de cãtre Channel Swimming Association — organizaþia acreditatã în acest sens.

D

etronat de un adolescent

Cu câteva zile înainte, Avram Iancu a fost detronat de un adolescent român care a reuºit sã traverseze înot Canalul Mânecii.

Dan Canta a reuºit sã parcurgã distanþa dintre þãrmurile francez ºi

britanic în 14 ore ºi jumãtate. El a înotat peste 60 de kilometri prin apa de 16 grade.

Canalul Mânecii a fost traversat pentru prima datã înot în anul 1875. În total, doar 1.310 persoane au reuºit aceastã performanþã, în condiþiile de omologare.

Monika BACIU

4 Actualitate

Sute de oameni opriþi în gãri de un incendiu

O

pt ore a fost oprit traficul feroviar prin Valea Jiului, iar cel puþin 8 oameni ºi-au cerut banii pe bilete. Incidentul periculos de pe calea feratã, în urma cãruia o locomotivã a ars pânã s-a fãcut scrum, a oprit toate trenurile în gãri ºi cãlãtorii au fost îndrumaþi cu maºini sau cu alte garnituri de tren, pe rute ocolitoare.

Circulaþia a fost reluatã miercuri dimineaþã pe un singur fir. Peste 900 de pasageri au fost blocati marþi noaptea, timp de mai multe ore, în trenuri din cauza unui incendiu la locomotiva unui tren de marfã, ce aparþine de GFR. Incendiul a izbucnit la locomotiva unui tren marfar aflat intre statiile Meriºor ºi Bãniþa, pe o rutã absolut inaccesibilã pompierilor..

Incidentul de pe calea ferata a generat blocarea circulatiei feroviare între staþiile Simeria ºi Petroºani.

Aproximativ 900 de pasageri din 6 trenuri oprite în gãrile Bretea, Pui, Baru, Crivadia ºi Petroºani, adicã 5 trenuri accelerat, care se indreptau spre Mangalia, Constanþa, Târgu Jiu, Cluj ºi Simeria ºi un tren internaþional, care se îndrepta spre Burgas,

C

inematograful din Petroºani a primit OK-ul Companiei Naþionale de Investiþii. Edilii locali de la Petroºani au primit un rãspuns favorabil din partea celor de la Compania Naþionalã de Investiþii în ceea ce priveºte modernizarea cinematografului Victoria.

“S-a aprobat finanþarea pentru cinematograful Victoria, iar acum urmeazã sã scoatã la licitaþie proiectarea ºi execuþia. Documentaþia a fost avizatã favorabil fãrã observaþii”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Amplasamentul ºi terenul aferent a fost predat cãtre Compania Naþionalã de Investiþii, care implementeazã programul. În consecinþã, primãria a comandat efectuarea unui studiu tehnic, un proiect de reabilitare a conematografului, care indicã cu exactitate ce trebuie fãcut ºi unde trebuie intervenit.

Documentaþia tehnico – economicã elaboratã pentru obiectivul de investiþii „Reabilitarea ºi modernizarea cinematografului Victoria din municipiul Petroºani” are la bazã concluziile expertizei tehnice ºi ale raportului

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 August 2015

de audit energetic întocmit la cererea municipalitãþii. Pe de altã parte, pentru a putea fi inclus în progra-

au stat mai multe ore pânã când autoritãþile au gãsit o soluþie alternativã. „Circulaþia a fost întreruptã total de marþi de la ora 20,00 pânã miercuri la ora 5,00. Am oprit trenul 1823 în Petroºani ºi am format un tren pentru litoral, care a preluat cãlãtorii din douã trenuri, respectiv 1996

ºi 1822, apoi 2023 de la Timiºoara pentru Târgu Jiu l-am oprit în Petroºani ºi l-am întors la ora 3,00 spre Târgu Jiu, pentru a prelua traficul pe Craiova. Am coborât în staþia Petroºani toþi cãlãtorii de Cluj ºi am adus 5 microbuze cu care i-am transbordat la staþia Baru Mare, pentru a

urca într-un tren care aºtepta la Baru Mare.

Am adus de la Baru la Petroºani, cu microbuz, cãlãtori ºi am format un tren spre Târgu Jiu, iar la ora 5,00 traficul a fost reluat ºi cei care au venit dinspre litoral au putut cãlãtori”, a spus Ioan Aonofriesei, ºef de staþie CFR Petroºani. În aceastã zonã, întreg traficul pe calea feratã se desfãºoarã noaptea, iar asta a generat un adevãrat disconfort cãlãtorilor. Opt dintre ei au cerut banii înapoi pe bilete ºi i-au primit în staþia CFR Petroºani, iar restul de cheltuieli i se vor imputa celor de la GFR a cãror locomotivã veche a luat foc pe calea feratã. „E vina unui operator privat, care va suporta toate cheltuielile”, a mai precizat

ºeful staþiei CFR Petroºani.

Pentru stingerea incendiului pompierii au avut nevoie de 2 autospeciale cu capacitate de 5.000 si 9.000 litri. Misiunea lor a fost extrem de dificilã, deoarece incendiul se manifesta într-o zonã inaccesibilã intervenþiei, din cauza terenului impracticabil ºi periculos de la calea de acces pãnã la locul în care se afla garnitura de tren.

Reprezentanþii Inspectoratului Teritorial de Muncã au preluat cercetarea în cazul incendiului care a mistuit o locomotivã în zona Bãniþa. “Se cerceteazã ca incident periculos”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSM-ITM Valea Jiului.

Diana MITRACHE

Aviz favorabil de la CNI pentru cinematograf mul derulat de CNI, sala de cinema ar urma sã fie transmisã în folosinþã gratuitã Ministerului Dezvoltãrii Regionale, prin CNI, pe toatã durata construirii obiectivului. În schimb, municipalitatea se obligã sã asigure finanþarea pentru racordurile la utilitãþi, sã asigure suprafeþele de

teren necesare organizãrii de ºantier, dar ºi sã menþinã destinaþia obiectivului realizat ºi sã-l întreþinã pe o perioadã de minimum 15 ani.

Clãdirea cinematografului, situatã într-o zonã centralã a municipiului Petroºani, aproape de sediul administraþiei publice locale, se aflã într-o avansatã stare de degradare dupã ce a fost abandonatã ani de zile. În 2009, imobilul a trecut din proprietatea privatã a statului ºi administrarea Regiei Autonome a Distribuþiei ºi Exploatãrii Filmelor „RomâniaFilm” în domeniul public al municipiului Petroºani ºi

administrarea CL Petroºani. Doi ani mai târziu, însã, omul de afaceri Siminel Iordache a luat în concesiune prin licitaþie publicã fostul Cinematograf Victoria pentru a-i reda funcþionalitatea. Pe lângã obligativitatea de a-i pãstra obiectul de activitate timp de 5 ani, investitorul anunþa cã vrea sã deschidã ºi o salã de bowling cu

douã piste, o salã de jocuri, o casã de pariuri sportive ºi un fast food.

Locaþia a fost curãþatã, atât în exterior, cât ºi în interior, iar apoi municipalitatea a decis sã ia înapoi clãdirea pentru a putea finanþa proiectul din fonduri europene.

Tocmai pentru aceste investiþii, omul de afaceri vrea sã îºi recupereze banii.

Monika BACIU

Paznicii minelor protesteazã pentru bani Z

eci de oameni care au lucrat mai bine de douã luni ºi jumãtate la paza obiectivelor miniere au protestat la poarta minei Lupeni. În situþia lor sunt toþi cei ce au fost angajaþi la minele viabile, ori la Termocentrala Paroºeni, iar oamenii au cerut salariile restante, plus actele ca sã poatã sã intre în ºomaj.

Paznicii s-au adunat ca sã cearã socotealã angajatorilor pentru cã din primãvarã nu ºi-au mai primit banii.

Fiecare are zeci de ore lucrate, dar li s-a spus sã îºi predea echipamentele, iar acum nu-i mai ia nimeni în seamã. „Am venit sã protestãm pentru drepturile salariale care nu ne-au fost acordate.

Nu am mai primit banii din luna mai ºi atunci eºalonat. Acum nu avem nici bani, nici acte de ºomaj, nimic. ªi tot ne trimit de la unii

O

CNAS informeazã cã serviciile medicale în sistemul public de sãnãtate vor fi acordate asiguraþilor în baza cardului naþional de sãnãtate începând cu 1

septembrie excepþie fãcând asiguraþii pentru care cardul de sãnãtate nu a fost încã tipãrit.

Aceºtia vor primi în continuare servicii medicale conform vechiului sistem de validare ºi decontare, pânã când cardul lor va fi tipãrit ºi transmis prin poºtã. Asiguraþii pe numele cãrora a fost tipãrit cardul, dar din diverse motive nu au intrat încã în posesia lui, trebuie sã se adreseze casei de asigurãri în evidenþã cãreia se aflã pentru a

data de 5 seara, cu o orã înainte sã intru în servici, mi s-a cerut sã aduc þinuta ºi sã o predau.

Punct. Bani nimic”, mai spune un altul.

Unitãþile miniere sunt acum pãzite de mineri ºi doar la depozitele de muniþie au rãmas oameni cãrora li s-au întocmit acte adiþionale. „Nu au avut cum sã îl scoatã, dar l-au trecut aceeaºi firmã, care a preluat în continuare depozitul, dar sub altã denumire de pazã”, a mai menþionat unul

dintre protestatari.

Oamenii nu au aflat niciun rãspuns ºi atunci i s-au adresat ºi deputatului Cristian Resmeriþã, care a venit sã discute cu ei. „Angajatorul i-a pãcãlit ºi i-a anunþat în cursul zilei de marþi cã firma a intrat în insolvenþã, deºi, la amiazã, directorul lor vorbise cu ei ºi a uitat sã le spunã asta.

Eu încerc sã îi ajut ca sã îºi primeascã actele ca sã intre în ºomaj ºi voi face absolut tot ce pot ca sã îºi primeascã ºi salariile”, a precizat

Cristian Resmeriþã, deputat PSD, care a venit personal sã discute cu oamenii.

Liderii de sindicat recunosc cã au ajuns în impas ºi chiar au precizat cã nu este deocamdatã nicio soluþie în acest sens. „Sunt peste douã milioane de lei plãþi restante cãtre firma de pazã. Au fost 3 luni de zile în care le-am plãtit salariile.

Firma de pazã are, la rândul ei, plãþi de efectuat, atât la bugetul de stat, cât ºi restanþe salariale, nici nu existã

în acest moment o soluþie de rezolvare a problemei”, a declarat ºi Petre Nica, lider la Sindicatul Muntele, sindicat reprezentativ la nivelul CEH. Situaþia este una fãrã precedent ºi la toate unitãþile miniere ce aparþin de Complexul Energetic Hunedoara, respectiv la minele considerat viabile, paznicii sunt neplãtiþi de luni bune, deºi oamenii au lucrat chiar ºi peste program.

Diana MITRACHE

Avram Iancu, eternul perdant

Nu e Harap Alb din basmele magice cu cifra trei

N

ici a treia nu a fost cu noroc. Dacã în basme cifra trei este una magicã care aduce noroc, în cazul bibliotecarului petroºãnean Avram Iancu cea de-a treia încercare de traversare în înot Canalul Mânecii a fost una nefavorabilã.

Românul a eºuat în tentativa sa de a traversa înot Canalul Mânecii, el fiind nevoit sã abandoneze cursa marþi

seara, dupã mai bine de 12 ore, din cauza curenþilor puternici generaþi de reflux ºi a stãrii de obosealã.

solicita eliberarea cardului de sãnãtate, precizeazã CNAS. Mai mult decât atât casele de asigurãri de sãnãtate vor elibera adeverinþe de înlocuire a cardului pentru persoanele care solicitã card duplicat ºi pentru asiguraþii care din motive personale sau religioase refuzã utilizarea cardului de

sãnãtate. În prezent la casele de asigurãri de sãnãtate se afla peste 300 de mii de carduri care aºteaptã sã fie ridicate, în timp ce aproape 15 milioane de carduri au ajuns deja la asiguraþi. La nivelul judeþului Hunedoara ºi pânã în prezent sunt mii de oameni care nu au primit cardurile de sãnãtate, acesta având rolul de a dovedi calitatea de aisgurat pentru furnizarea unor servicii medicale.

La Petroºani sunt în fiecare sãptãmânã cozi interminabile ºi oameni care vin din toate colþurile Vãii Jiului la parta biroului Casei de Asigurãri.

Monika BACIU

Nu l-au primit, dar va deveni obligatoriu de la 1 septembrie bligatoriu de la 1 septembrie.

Este vorba despre cardul de sãnãtate care conform oficialilor de la Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate va deveni obligatoriu de la 1 septembrie.

la alþii ºi noi ce facem?”, ne-a spus o femeie. „Nu mai avem ce sã facem cã nu ne bagã nimeni în seamã.

Dau vina de la unii la alþii, cã au datorii, cã nu au virat. Nimeni nu ne bagã în seamã. ªomaj nu putem lua iar noi nu cerem decât banii pentru care am lucrat”, a completat un alt paznic. „Eu am fãcut 300 de ore ºi nu îmi dã banii. De luna trecutã, de pe data de 17, am prestat servicii zi de zi, fãrã liber, câte 12 ore ºi m-au dus cu preºul. Pe

C

urentul devierii

Avram Iancu a fost deviat de la traseu de un curent. Nici refluxul nu a fost favorabil pentru bibliotecar, astfel cã acesta a fost nevoit sã abandoneze cursa pentru a treia oarã. Înainte de cursã, petroºãneanul se aºtepta ºi la un eºec.

“Voi câºtiga rãzboiul sau voi pierde încã o bãtãlie!”, scria Avram Iancu pe Facebook înainte de începutul cursei.

La prima tentativã de traversare a Canalului Mânecii bibliotecarul din Petroºani a fost sprijinit ºi de municipalitate care i-a acordat suma de 9.000 de lei.

Cursa lui Avram Iancu a început marþi dimineaþa, la ora localã 7.39, de pe Shakespeare Hill Beach, o plajã situatã între Dover ºi

Folkestone, pe o vreme ploioasã, înotãtorul român arãtându-se optimist în ceea ce priveºte ºansele sale de reuºitã.

La capãtul unei curse estimate la circa 42 de kilometri, el trebuia sã ajungã pe malul francez, în zona Cap Gris Nez, locul cel mai aproape de coasta Marii Britanii. Avram Iancu a mai încercat sã traverseze înot Canalul Mânecii în august ºi octombrie anul trecut, însã a fost nevoit sã abandoneze cursa la circa 15 kilometri de malul francez.

Organizatorii i-au cerut atunci sã se opreascã din cauza pericolului reprezentat de valurile ºi curenþii mari.

Avram Iancu s-a aflat la cea de-a treia încercare de a strãbate înot Canalul Mânecii, doar în slip ºi cu o cascã pe cap, aºa cum prevãd normele de omologare ale acestei performanþe de cãtre Channel Swimming Association — organizaþia acreditatã în acest sens.

D

etronat de un adolescent

Cu câteva zile înainte, Avram Iancu a fost detronat de un adolescent român care a reuºit sã traverseze înot Canalul Mânecii.

Dan Canta a reuºit sã parcurgã distanþa dintre þãrmurile francez ºi

britanic în 14 ore ºi jumãtate. El a înotat peste 60 de kilometri prin apa de 16 grade.

Canalul Mânecii a fost traversat pentru prima datã înot în anul 1875. În total, doar 1.310 persoane au reuºit aceastã performanþã, în condiþiile de omologare.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 August 2015

Cercetãtori mondiali, la Petroºani

B

alkanmine, la Petroºani.

Un simpozion internaþional va avea loc în luna septembrie la Petroºani.

Administraþia localã de la Petroºani, alãturi de Universitatea Petroºani,

INSEMEX ºi Comitetul Naþional Român al Consiliului Mondial al Energiei organizeazã cea de-a ºasea ediþie a BALKAN MINING CONGRESS, congres balcanic minier, care va avea loc între 20 ºi 23 septembrie 2015, la Petroºani, România, cu tema “Minerit pentru o dezvoltare globalã sustenabilã”.

20.000 de lei a alocat municipalitatea din Petroºani pentru organizarea acestui eveniment internaþional.

“Invitaþi la acest congres sunt oameni de ºtiinþã, cercetãtori, managerii ºi inginerii ºi studenþii care lucreazã în sectorul minier, în regiunea Balcanilor ºi din întreaga lume pentru a-ºi aduce contribuþia lor ºtiinþificã la succesul celui de-al ºaselea conges balcanic minier.

Acest eveniment reprezintã o oportunitate remarcabilã de a întâlni ºi a face schimb de idei noi, pentru discuþii profesionale frucutoase, întrucât sunt aºteptaþi sã participe în jur de 200 de specialiºti din þarã ºi 100 din strãinãtate. Acest eveniment creeazã premisele realizãrii integrãrii cercetãrii

româneºti în cea din comunitatea internaþionalã, iar prin contactele realizate în cadrul manifestãrii ºtiinþifice se pot deschide noi direcþii de cercetare ºi colaborare pentru tematica abordatã în cadrul simpozionului”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Valea Jiului este o zonã monoindustrialã, bazatã încã pe minerit, iar acest eveniment are o importanþã majorã pentru viitorul zonei.

“Simpozionul are o importanþã deosebitã mai ales pentru zona Vãii Jiului, inclusiv a municipiului Petroºani, având în vedere situaþia dificilã cu care se confruntã industria noastrã întrucât pot fi identificate soluþii pentru eficientizarea activitãþii în domeniul minier, învãþãnd din experienþa specialiºtilor din þãri precum Polonia”, a mai spus sursa citatã.

Evenimentul are drept scop diseminarea informaþiilor ºtiinþifice ºi tehnologice axate pe activitatea minierã.

Monika BACIU

Restricþii la apã din cauza barajului

B

arajul de la Valea de Peºti a intrat în reparaþii ºi, în funcþie de cantitatea de apã ce se va goli din acumularea de apã, populaþia Vãii Jiului va avea de suferit restricþii la apa potabilã. Cei de la societatea de distribuþie a apei au cãutat câte surse alternative, dar din cauza secetei, ºansele unor restricþii drastice sunt iminente.

Douã dintre vanele barajului de la Valea de Peºti intrã în reparaþii, dupã ani de zile în care s-a cãutat o soulþie tehnicã pentru acestea. Deja a fost golitã o parte din apa care este aculatã acolo ºi, dacã nu va ploua, vor fi restricþii cãtre populaþie. „Apa în baraj a scãzut cu 12 m deja. Trebuie sã scadã pânã la 24 m, pentru a schimba douã vane. În condiþiile acestea, noi avem o sursã alternativã din cele douã pâraie, Buta ºi Lazãrul, dar dacã seceta continuã, sunt ºanse foarte mari ca apa sã fie datã cu restricþii în oraºele

Lupeni, Uricani, Vulcan ºi chiar Aninoasa. Vom încerca sã completãm ºi din sursa de la Zãnoaga, dar nici aici nu este apã destulã”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv. În acest baraj sunt 4,5 milioane de metri cubi de apã, care alimenteazã vestul Vãii Jiului ºi luciul apei se întinde pe o suprafaþã de 31 de ha. Lucrãrile la acest baraj erau absolut necesare, pentru cã din 1973 când a fost dat în folosinþã nu s-a mai fãcut nicio reparaþie.

Diana MITRACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 August 2015

Disponibilizãri noi în minerit

A

u plecat 225 de oameni de la minele neviabile, Petrila, Paroºeni ºi Uricani, dar lista rãmâne deschisã.

Deja se fac sondaje de opinie, pentru cã, cel puþin pânã acum, cifra prognozatã pentru 2015 în ceea ce îi priveºte pe disponibilizaþi nu a fost atinsã.Uniunea Europeanã ne cere cel puþin 600 de disponibilizãri în acest an la minele neviabile din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine (SNIM), iar pânã la mijlocul acestui an au plecat doar 225. La fiecare unitate minierã oamenii sunt întrebaþi ce vor ºi asta pentru cã vor mai pleca ºi alþii în

curând. „Noi am prins cã disponibilizãrile se fac în douã etape, în HG, prima etapã am realizat-o, urmând ca a doua etapã sã fie în luna octombrie pânã în decembrie. Nu putem ºti cu exactitate numãrul de persoane, dar facem deja un sondaj la fiecare minã cu persoanele care manifestã dorinþa sã plece în urmãtoarea perioadã, apoi, dupã ce finalizãm întâlnirile cu sindicatele, sã stabilim numãrul de personal ºi data exactã a plecãrii din sistem”, a precizat Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. În acest moment, ar mai trebui sã plece din sistemul minier al Vãii Jiului aproximativ 300 de muncitori.

Ce se mai furã prin judeþ

„Dacã stãm sã luãm în calcul notificarea aprobatã, noi am prins 350 de persoane, pentru acest an, dat conform Deciziei UE, dacã aceastã notificare nu vine aprobatã, în mod normal, ar atrebui sã plece 695 de persoane sã plece. Noi sperãm ca notificarea sã iasã în septembrie – octombrie, ca acest plan de disponibilizare sã fie redus ºi sã fie pe capacitãþile de producþie de care avem nevoie ca sã ne desfãºurãm activitatea

Cetãþenii, cei mai duri critici

A

utoritãþile locale de la Petroºani au nevoie de sugestii din partea cetãþenilor pentru elaborarea planului de dezvoltare localã pânã în anul 2020. în acest sens, toþi cetãþenii interesaþi sunt aºteptaþi la primãrie pentru a veni cu sugestii legate de viitorul urbei.

Poliþia Municipiului Brad a fost sesizatã de cãtre reprezentanta unei societãþi comerciale cu privire la faptul cã, mai multe persoane neidentificate i-au distras atenþia pentru anul viitor”, a uneia dintre vânzãtoarele magazinului ºi i-au sustras mai spus directorul o bancnotã de 100 de lei.

SNÎMVJ. În urma verificãrilor Din cei 695 de efectuate, poliþiºtii au muncitori, au plecat reuºit, la scurt timp de la în prima tranºã doar sesizarea faptei, sã identi225, dar cei de la societatea de închideri fice, pe raza municipiului Brad, patru persoane din cautã sã nu trimitã comuna Turdaº, care s-au acasã mai mult de dovedit a fi suspecte de 350, lucru ce ar comiterea furtului. Suma însemna mai puþine sustrasã a fost recuperatã disponibilizãri, însã, ºi restituitã persoanei totul depinde de vãtãmate, iar cei patru decizia Comisiei suspecþi, doi tineri în Europene.

Diana vârstã de 20 de ani, o tânãrã de 22 de ani ºi o MITRACHE

S.C APA SERV VALEA JIULUI S.A PETROªANI anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru:

JOI 13.08.2015 în: LUPENI - între orele 09.30 15.30. Zona afectatã: Str. I. L. Caragiale, Mihail Sadoveanu, Cantina E.M. Lupeni.

Motivul restricþiei: Remediere pierdere str.I. L. Caragiale zona nr. 4 Mulþumim pentru înþelegere!

femeie de 39 de ani, vor fi cercetaþi penal, în stare de libertate, pentru comiterea infracþiunii de furt. ªi tot la Brad, poliþiºtii au fost sesizaþi de o femeie în vârstã de 40 de ani, din comuna Baia de Criº, cu privire la faptul cã a surprins în flagrant douã persoane, în timp ce încercau sã sustragã mai multe vinete de pe o parcelã ce îi aparþine, situatã în satul Riºca, unde are amplasate mai multe solarii. Cele douã persoane, un bãrbat în vârstã de 56 de ani ºi o femeie în vârstã de 47 de ani, ambele din municipiul Brad, vor fi cercetate penal pentru comiterea infracþiunii de tentativã de furt, iar cele 50 de vinete pe care cei doi intenþionau sã le sustragã au fost recuperate ºi restituite persoanei vãtãmate.

ANUNÞ LICITAÞIE z Se vinde la licitaþie publicã la BEJ Rãducanu Cecilia - Camelia din Petroºani, str.

1 Decembrie 1918, nr. 100, jud. Hunedoara imobil situat în Petrila, str. 8 martie, bloc 34, sc. 2, et. 4, ap. 38, jud. Hunedoara, la preþul de 17.874 lei.

Termen licitaþie 02.09.2015, orele 10:00.

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428 vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

“Comunitatea localã a fost invitatã sã facã propuneri ºi sã participe la dezbaterile care s-au desfãºurat în zonele de acþiune în care a fost împãrþit municipiul în vederea consultãrii populaþiei.

Propunerile fãcute au fost cuprinse în Planul de Dezvoltare Localã a municipiului Petroºani pentru perioada 2014-2020 – document supus

dezbaterii publice”, se aratã în informarea Primãriei Petroºani.

Consiliul local ºi Primãria municipiului Petroºani desfãºoarã activitãþi de elaborare a Planului de Dezvoltare Localã a municipiului Petroºani pentru perioada 20142020, document care va fundamenta utilizarea resurselor existente în comunitate ºi atragerea de

noi resurse pentru a asigura dezvoltarea municipiului în perspectiva anului 2020. Existenþa unui plan strategic de dezvoltare care sã fie adaptat nevoilor ºi resurselor comunitãþii noastre este o condiþie obligatorie pentru atragerea finanþãrilor externe în actualul exerciþiu financiar al Uniunii Europene.

Monika BACIU

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi, 13 August 2015

Henþ cu mâna

ªI TU, BARU? Iatã cã s-a stabilit ºi þintarul meciurilor de fotbal din Liga a V-a hunedoreanã. De data asta, într-o singurã serie, deoarece diluarea acestui campionat a impus o nouã

orientare.

Nu mai iubesc hunedorenii fotbalul?

Iatã, judeþul Timiº are numai la nivelul Ligii a IV-a trei serii cu un total de 48 de echipe!

La noi, vax albina...

Chiar ºi aºa, cu programul stabilit de A.J.F. Hunedoara existã dubii în privinþa luãrii startului tuturor acestor echipe. Mai întâi constatãm cã Streiul Baru s-a retras din start. ªi pentru cã n-ar fi bani, dimpotrivã, existã sprijin financiar la nivel de

Fotbal, Liga a V-a Hunedoara

14 sau 13?

A.

J.F. Hunedoara a stabilit ºi aprobat în Adunarea Generalã din 31 iulie a.c. programul Ligii a V-a Hunedoara, cu disputarea partidelor într-o singurã serie, datoritã reducerii numãrului de echipe la acest nivel.

Dacã ar fi sã facem un raport, din cele 14 echipe înscrise pentru ediþia 2015-2016, 7 provin din Seria 1 (A.S. Sântãmãria Orlea, Cerna Lunca Cernii, C.S. Ghelari, Cetate Rãchitova, Agro. Bãcia, Mãgura Pui, Unirea Gen. Berthelot) iar 7 din Seria a 2-a (Victoria Dobra, Zarandul Criºcior, C.S.C. Ilia, Mureºul Pricaz, Santor Boz, Berianul Beriu, Ponorul Vaþa). Mai existã un semn de întrebare legat de Ponorul Vaþa, care, deºi înscrisã în campionat, se pare cã nu va lua startul, rãzgândindu-se în ultimul moment. În prima Echipele celor doi primari din Rãchitova ºi etapã, camPui, Eugen Bãiconi respectiv Victor Stoica pioana din se vor întâlni în etapa a 2-a, pe terenul de sezonul trecut în la Ciula Mare, într-un derby al Ligii a V-a Seria 1, Cetate Rãchitova, va juca în vecini, la Unirea Gen. Berthelot, iar campioana Seriei a 2-a, Mureºul Pricaz, acasã, pe „Stadio Comunale”, cu Victoria Dobra.

Toate meciucu o largã paletã de subiecte rile din Liga a z Cronici, clasamente ºi comentarii V-a se vor disputa duminica la fotbal (Ligile IV ºi V), rugby, de la ora 11:00, handbal,popice etc. z Poveºtile turul disputânsportului z Special z Inedit du-se în perioaz Interviuri z Memoria fotografiei z Cronica de altãdatã z Remember da 30 august – 15 noiembrie z Dezvãluiri z Din presa vremii 2015.

Aºadar, ineditul noului sezon, o singurã serie în Liga a V-a, cu 14 echipe (sau DOUÃ PAGINI DE SPORT 13...), la fel ca ºi Liga a IV-a.

Începând de miercuri, 1 septembrie 2015

DOUÃ PAGINI DE SPORT

ARENA

LA MIJLOC DE SÃPTÃMÂNÃ, LA MIJLOC DE ZIAR

ARENA

Paginã realizatã cu Genu Tuþu de Genu TUÞU

administraþie localã.

Dar culmea, nu sunt jucãtori care sã îºi mai doreascã sã joace la acest nivel, în zona respectivã a Þãrii Haþegului! „N-am putut aduna o echipã sã ne înscriem” a spus cel care a antrenat Streiul Baru în ultimii ani, Marcu Buzduga. E

pãcat cã, iatã, ºi pe aceastã cale fotbalul a rãmas mai sãrac. Dacã facem un inventar al echipelor „evaporate” în judeþul Hunedoara în ultimii zece ani, ne luãm cu mâinile de cap.

Mai bine nu.