Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 919
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 12 August 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Cristian Resmeriþã tatã ºi de bãiat
D
eputatul PSD Cristian Resmeriþã se pregãteºte sã devinã încã o datã tãtic. Soþia sa este din nou însãrcinatã ºi îi va dãrui moºtenitorul care sã ducã mai departe numele de Resmeriþã. Cristian este fiul primarului Cornel Resmeriþã ºi a crescut ºi el într-o familie, având un frate, pe Lucian ºi este tatãl unei fetiþe. Marþi dimineaþã ne-a mãrturist entuziasmat cã soþia sa este însãrcinatã ºi cã îi va mai dãrui încã un copil. „Voi avea un bãieþel peste cam douã luni ºi jumãtate. Am fost cu soþia mea la doctor ºi avem deja confirmarea”, a recunoscut deputatul Cristian Resmeriþã. De altfel, cel mai mare fiu al primarului din Lupeni a vorbit mereu despre familia sa ºi, nu de puþine ori, la con-
ferinþele de presã, ne-a dezvãluit câte ceva despre felul în care fiica sa îl face cel mai fericit tãtic. În iulie, Cristian Resmeriþã a sãrbãtorit cu soþia sa 2 ani de cãsnicie, iar pânã la Crãciun, familia deputatului se va mãri cu încã un membru, un bãieþel, care va duce mai departe numele de familie al tatãlui sãu. Diana MITRACHE
Afaceri bulgãreºti pe spatele minerilor
M
inerii muncesc de se cocoºeazã, iar bãieþii deºtepþi câºtigã. Complexul Energetic Hunedoara se luptã pe o piaþã de energie care nu îi oferã nicio posibilitate de funcþionare, iar acest lucru se resimte acut. În timp ce costurile de producþie ale energiei electrice depãºesc suma de 300 de lei/MWH, au fost perioade în care societatea energeticã a vândut producþia la un preþ de 26 lei/MWh. >>> PAGINILE 4-5
Maºinã fãcutã scrum în urma unui incendiu
I
ncendiu de amploare la Petroºani. Un autotusim, douã cãpiþe de fân ºi mai multe anexe gospodãreºti au fost mistuite de un incendiu care a avut loc, ieri la prânz, pe strada Lunca, în spatele Detaºamentului de Pompieri din Petroºani. Trei autospeciale ale pompierilor au fost detaºate la faþa locului pentru a stinge flãcãrile care mai aveau puþin ºi ajungeau la gospodãria victimelor. “Ne-am deplasat cu
trei autospeciale de lucru cu apã ºi spumã, încercãm sã lichidãm incendiul dupã care vom trece la stabilirea cauzei. Incendiul a fost dificil datoritã temperaturii foarte mari care a
fost degajatã ºi distanþei foarte mici pânã la locuinþã deoarece era pericol iminent la propagare
la aceasta”, a declarat Cristian Baleia, locþiitor comandat Detaºamentul de
Pompieri Petroºani. Din primele cercetãri, se pare cã incendiul a pornit de la un autoturism care se afla într-una din construcþii. “Din primele date se pare cã a pornit de la autoturism, dar momentan nu pot da mai multe detalii. Un aututorim, douã cãpiþe de fân ºi construcþia în sine au ars”, a mai spus sursa citatã. Pericolul a fost cu atât mai mare cu cât
din anexele gospodãreºti au fost scoase mai multe tuburi de oxigen care ar fi putut oricând sã explodeze. Monika BACIU
2 Actualitate
Din bugetul local, douã milioane Parc nou de euro pentru reabilitarea centurii pentru
A
proape douã milioane de euro pentru reabilitarea ºoselei de centurã de la Petroºani. Autoritãþile locale de la Petroºani încearcã de ani de zile sã obþinã reabilitarea centurii, însã de fiecare datã aceastã porþiune este ºuntitã din proiectele de investiþii. Dacã nici anul viitor cei de la CNADNR nu vor gãsi soluþii pentru acest drum, atunci autoritãþile locale vor începe reparaþiile pe fonduri din bugetul local. “Deocamdatã nu am gãsit soluþii penru ºoseaua de centurã. Am fãcut adrese cãtre CNADNR prin domnul prefect, care este reprezentantul Guvernului în teritoriu,
ºoselei de centurã, iar banii ar urma sã fie alocaþi din bugetul local. “Din evaluãrile care le-am fãcut noi costã sã punem covor asfaltic pe toatã ºoseaua de centura aproximativ 8 milioane de lei”, a mai spus sursa citatã. ªoseaua care ocoleºte centrul municipiului Petroºani este un atentat la siguranþa circulaþiei din cauza gropilor care brãzdesc ambele sensuri de circulaþia ale DN 66. Situaþia este criticã în zona cartierului Aeroport, dar ºi în cea unde se aflã autogara, gropile din asfalt fiind aproape imposibil de evitat de ºoferi, asta deºi municipalitatea a intervenit, în mãsura posibilitãþilor, pe acest tronson. Monika BACIU
am încercat sã intrãm în programul CNADNR, deocamdatã nu am reuºit acest lucru. Dacã nu vom reuºi nici anul viitor vom începe sã reabilitãm centura prin fonduri proprii, dar asta va dura 2-3 ani de zile pentru cã costurile sunt foarte mari”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Aproape douã milioane de euro ar costa lucrãrile de reparaþii ale
Violator ºi tâlhar la 15 ani
T
rei minori, dintre care doi în vârstã de 15 ani, din municipiul Deva ºi un minor în vârstã de 14 ani, din comuna Maieru, judeþul Bistriþa Nãsãud, care locuieºte fãrã forme legale în Deva, toþi neºcolarizaþi au intrat în vizorul poliþiei dupã ce au agresat ºi violat o femeie în vârstã de 40 de ani fãrã adãpost. În fapt, potrivit anchetatorilor în data de 09.08.2015, la ora 09:36, Poliþia Municipiului Deva a fost sesizatã de cãtre personalul medical al Spitalului Judeþean Hunedoara-Deva, cu privire la faptul cã în jurul orei 09:30, la Secþia U.P.U. a fost adusã o persoanã de sex feminin, în stare de inconºtienþã, care a fost victima unei agresiuni. În urma cercetãrilor efectuate, poliþiºtii au stabilit cã
victima este o femeie în vârstã de 40 de ani, din municipiul Deva, fãrã ocupaþie, cunoscutã ca persoanã fãrã adãpost, iar agresiunea a avut loc în noaptea de 08/09.08.2015, în jurul orei 04:00, în Piaþa Victoriei din municipiul Deva, într-o zonã neiluminatã din apropierea clãdirii Institutului de Proiectare Hunedoara. “În urma activitãþilor de cercetare ºi investigare efectuate de cãtre poliþiºtii Biroului de
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Investigaþii Criminale Deva ºi cei ai Serviciul de Investigaþii Criminale din cadrul I.P.J. Hunedoara, au fost identificaþi prezumtivii autori ai faptei. Aceºtia sunt trei minori, dintre care doi în vârstã de 15 ani, din municipiul Deva ºi un minor în vârstã de 14 ani, din comuna Maieru, judeþul Bistriþa Nãsãud, care locuieºte fãrã forme legale în Deva, toþi neºcolarizaþi. Poliþiºtii au stabilit cã minorii au urmãrit victima cu intenþia de a o tâlhãri, au agresat-o ºi au deposedat-o de bani ºi de o parte din obiectele pe care le avea asupra ei, iar unul dintre minori, în vârstã de 15 ani, a întreþinut raporturi sexuale cu victima, dupã care au
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 August 2015
Spitalul din Petroºani
L
ucrãrile de amenajare a unui nou bloc operator în cadrul Spitalului de Urgenþã de la Petroºani vor distruge parcul în care se odihnesc acum bolnavii, iar edilii locali spun cã deja au planuri pentru o relocare a acestei pãrþi din curtea spitalului. Practic, peste 100 de copaci vor fi plantaþi în aceastã toamnã ºi parcul de relaxare va fi gata în câteva luni. Prima tranºã de bani pentru amenajãrile ce au loc la Spitalul de Urgenþã din Petroºani a fost alocatã deja ºi este vorba despre 7 abandonat-o, aceasta rãmânând în stare de inconºtienþã”, declarã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. În urma unor percheziþii domiciliare efectuate de poliþiºti la locuinþele minorilor, au fost recuperate o parte din bunurile sustrase de la persoana vãtãmatã, iar minorii au fost conduºi la sediul Poliþiei, pentru audieri, urmând a fi supuºi unei expertize psihiatrice pentru stabilirea discernãmântului. În cauzã, poliþiºtii vor efectua cercetãri faþã de unul dintre suspecþi pentru sãvârºirea infracþiunilor de viol ºi tâlhãrie calificatã, iar faþã de ceilalþi doi pentru tâlhãrie calificatã ºi complicitate la viol.
milioane de lei, care s-au investit aici, dar au fost achizionate ºi aparate pentru diverse secþii. Banii vin de la Ministerul Sãnãtãþii ºi o parte de 10% este susþinutã din bugetul local. Acolo va fi construit un nou bloc operator, iar parcul va fi distrus. În aceste zile, însã, este construit unul nou. „La SUP va fi amenajat un nou parc, în suprafaþã egalã cu ceea ce existã acum, doar cã vor fi plantaþi în jur de 100 de arbuºti ºi vor fi amenajate alei, bãncuþe, tot ce trebuie pentru un astfel de loc”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul
municipiului Petroºani. Parcul va fi gata în luna septembrie, dupã calculele primarului Tiberiu Iacob Ridzi ºi apoi va începe construirea blocului operator nou. Noua clãdire va avea 5 etaje, atât cât are ºi spitalul ºi va fi legatã de corpul existent, cu câteva coridoare. Lucrarea, în întregime, înseamnã 160 de milioane de lei noi, din care pânã acum au primit aproximativ 20 de milioane. Proiectul a fost început în 2013 ºi ar trebui finalizat în 2017, dacã vor veni la timp ºi sumele necesare. Diana MITRACHE
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 12 August 2015
Mai puþini bani, dar cu sprijin politic periaþi de perspectiva retragerii S sprijinului politic ºi dupã reacþiile din mass-media, cei din conducerea celor douã societãþi miniere, respectiv Complexul Energetic Hunedoara ºi Societatea de Închideri de Mine renunþã la salariile prea mari. Practic, deocamdatã au întocmit doar acte, dar Cristian Resmeriþã, deputatul hunedoarean care a reacþionat dur pe aceastã temã, spune cã este un pas ºi mai este doar puþin pânã ce diferenþa de bani intrã la brigãzile cu producþie bunã. Le-a fost teamã cã nu vor mai fi sprijiniþi politic ºi, decât sã piardã funcþia, mai bine renunþã la o parte din sumele pe care le primesc de la stat ca sã conducã mineritul. De ambele pãrþi s-au înregistrat reacþii pozi-
tive ºi primii care au întocmit documentaþia necesarã reducerii salariilor au fost cei de la Închideri de Mine. „Am informat, în ultima ºedinþã a Consiliului de Administraþie, despre aceastã cerinþã. Urmeazã sã realizãm un material cu care sã mergem spre minister, pentru cã aceste salarii ale CA ºi ale directoru-
Firma de pazã falimentatã de CEH
F
irma de pazã care asigura perimetrele miniere din cadrul CEH este pur ºi simplu în faliment ºi refuzã sã mai asigure ordinea perimetrelor miniere.
Este o situaþie fãrã precedent ºi doar depozitele de muniþie sunt acum pãzite, minele Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni fiind la mâna minerilor ºi a hoþilor care le dau târcoale. De sãptãmâna trecutã, niciuna dintre unitãþile miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara nu mai are pazã. Datoriile CEH cãtre firma de pazã sunt enorme ºi acum liderii de sindicat cer sprijin Guvernului, pentru cã CEH este o societate de stat, un obiectiv strategic nepãzit la acest moment de zile bune. „Paza este asiguratã doar la depozitele de exploziv, pentru cã ar fi fost o situaþie ºi mai
gravã, dacã mãcar acolo nu am fi reuºit sã avem acest serviciu. Minele sunt ale statului român ºi statul dacã nu a reuºit sã facã ceva pentru acest producãtor de energie, mãcar sã facã bine sã le pãzeascã cu jandarmerie, poliþie, poliþie localã ºi orice are în subordine, nu cu energeticieni ºi cu mineri”, a spus Petre Nica, liderul sindicatului Muntele din cadrul CEH. La poarta unitãþilor miniere sunt acum mineri, care nu se încumetã sã se punã cu hoþii ºi asta în condiþiile în care aceºtia vin mereu prin preajma lor. „Sunt peste douã milioane de lei plãþi restante cãtre firma de pazã. Au fost 3 luni de zile în care le-am plãtit
lui general sunt aprobate de minister, prin contracte de mandat. Cel târziu în octombrie aceastã situaþie va fi fãcutã publicã. Dupã pronunþarea ministerului, urmeazã sã ºtim cu exactitate dacã ne vom diminua salariile ºi cu cât”, a spus Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. Cristian Resmeriþã salariile. Firma de pazã are la rândul sãu restanþe salariale ºi restanþe la plata dãrilor cãtre buget. Nici nu avem soluþie de rezolvare a problemei. CEH, care nu are o situaþie deloc bunã, ci chiar foarte proastã, falimenteazã, la rândul sãu, firme cu care a avut contracte de prestãri servicii sau achiziþii de materiale”, a mai spus Nica. La poarta unitãþilor miniere sunt acum mineri, care nu au în fiºa postului ºi paza obiectivului. Practic, aºa cum susþin sindicaliºtii, situaþia este una fãrã ieºire ºi chiar ilegalã, iar totul va mai dura luni bune, din cauzã cã CEH nu are soluþii financiare pentru a achita sumele cãtre firmele de pazã. Diana MITRACHE
a fãcut publicã lista tuturor salariilor pe care le încaseazã cei care conduc ca manageri, ori membri în Consiliul de Administraþie, Complexul Energetic Hunedoara ºi Societatea de Închideri de Mine, iar perspectiva retragerii sprijinului politic i-a fãcut pe aceºtia sã reacþioneze. „În cursul acestei dimineþi, mi-au fost prezentate hârtii oficiale, atât de la CEH,
cât ºi de la SNÎMVJ, prin care mi s-a explicat cã au fãcut demersurile necesare. Deci, sunt hârtii, nu simple vorbe ºi eu acþionez bazându-mã pe lege ºi demersurile fiind fãcute, nu pot decât sã îi felicit”, a susþinut ºi Cristian Resmeriþã, deputat PSD din Valea Jiului. Sute de milioane au încasat de-a lungul timpului cei care au condus minerii. Spre exemplu, Petroi Nicolae, director general adjunct avea un salariu de încadrare 7.729 lei / lunã în perioada noiembrie 2012 – iulie 2013. Andronache Daniel Costel, ca director general avea un salariu de încadrare 19.500 lei / lunã în perioada martie 2013 – noiembrie 2013, salariu care a crescut la 24.300 lei / lunã în perioada decembrie 2013 – martie 2014. Drãgoi Nicolae, direc-
Nefolosit, dar consolidat
D
rumul tehnologic de la Petrila ºi podul care duce spre unitatea minierã din localitate ar putea fi reabilitate. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului a fost la Bucureºti unde a discutat despre posibilitatea acestor investiþii pentru comunitatea petrileanã. Acum mai este nevoie doar de un aviz pentru demararea procedurilor de consolidare a drumului ºi podului. “La Bucureºti am fost cu documentaþia spre avizare în consiliul tehnico-economic al ministerului cu privire la cerinþele comunitãþii din Petrila. Am avut o corespondenþã destul de lungã ºi noi am refãcut toate documentaþiile atât în proiect, am gãsit sumele necesare care le-am relocat pentru aceste cerinþe ale comunitãþii,
tor general adjunct era plãtit cu un salariu de încadrare 10.378 lei / lunã în perioada august 2014 – ianuarie 2015, iar Suciu Adrian Vasile, ca director comercial avea un salariu de încadrare 8.876 de lei / lunã în perioada octombrie 2014 – februarie 2015. Niculescu Aurel, director general a primit un salariu de încadrare 24.300 lei / lunã în perioada aprilie– august 2014, cu o perioadã de câteva luni în care a încasat undeva la 19.000 de lei, iar situaþia este similarã ºi la Societatea de Închideri de Mine, dar se pare cã toþi au agreat ideea de a avea mai puþini bani în perioada urmãtoare, dacã, desigur, vor primi aprobarea necesarã de la Ministerul Energiei. Diana MITRACHE
aºteptãm avizarea ministerului cu privire atât la consolidarea drumului de acces în perimetrul minei Petrila cât ºi al podului peste Jiu care asigurã transportul auto în incinta minei Petrila”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. ªoseaua de centurã a fost gânditã ca o ºosea destinatã traficului greu ºi este amplasatã de-a lungul albiei Jiului de Est. Monika BACIU
4 Actualitate
Primul semestru, media 10
ApaServ Valea Jiului vrea mai mult
ereu este loc de mai bine”. “M Declaraþia îi aparþine lui Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului, care alãturi de membrii consiliului de administraþie ai societãþii a fãcut analiza financiarã a primului semestru din acest an.
Datele economice indicã faptul cã societatea este pe plus, însã nici în aceste condiþii cei de la Ape nu sunt mulþumiþi. “Totul este în parametri, însã tot timpul este loc de mai bine. Încercãm sã recuperãm toate creanþele pe care le avem de recuperat de la rãu-platnici ºi atunci vom putea spune cã totul e per-
fect”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Totodatã, în cadrul consiliului de administraþie s-au discutat ºi oportunitãþile legate de viitoarele investiþii pe care le au în vedere cei de la societatea de apã. “Am discutat despre ce investiþii mai putem sã facem în aceastã nouã perioadã de atragere a fondurilor
europene”, a mai spus sursa citatã. Totodatã, societatea de apã din Valea Jiului este prima care acceseazã fonduri europene pentru perioada 2014-2020. Investiþiile care se vor derula în etapa a doua a acestui program de finanþare europeanã, vor avea cea mai micã cotã de cofinanþare localã din cele aplicate pe acest gen de proiecte în
„Ziua Porþilor Deschise” pe ºantierul arheologic Sarmizegetusa Regia
M
uzeul Naþional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca, Consiliul Judeþean Hunedoara, Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice Deva, Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca ºi Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva organizeazã sâmbãtã, 15 august 2015, „Ziua Porþilor Deschise” pe ºantierul arheologic Sarmizegetusa Regia (Grãdiºtea de Munte). Potrivit organizatorilor ediþia din acest an a evenimentului va fi una specialã în cadrul cãreia vizitatorii vor avea ocazia sã interacþioneze cu tehnologii 3D de ultimã generaþie
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 August 2015
folosite pentru punerea în valoare a multora dintre vestigiile dacice din Munþii Orãºtiei. “Programul propus publicului se va desfãºura în intervalul orar 10.00 - 18.00 ºi
va cuprinde un ghidaj amplu al monumentelor din cetate ºi al cercetãrilor arheologice aflate în curs; în acest context, o atenþie specialã va fi acordatã unei descoperiri recente, ºi
România.“Am beneficiat de fonduri europene, a fost un contract bun, pe care l-am ºi terminat. Am fãcut economii de 1,5 miloane de euro ºi la data de 31 decembrie suntem gata cu toate lucrãrile. În plus nu am avut nici corecþii financiare. Pentru perioada 2014-202 scoatem la licitaþie lucrãrile de 63 de milioane de euro”, a subliniat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. De-a lungul ultimilor patru ani, societatea de apã din Valea Jiului a depus eforturi considerabile pentru a creºte simþitor calitatea serviciilor oferite beneficiarilor. Banii au venit atât de la Uniunea Europeanã cât ºi de la bugetul de stat. Vorbim de o sumã de anume, o matriþã din bronz cu ajutorul cãreia se ornamentau foi subþiri din metale preþioase (aur ºi argint) sau din aliaj pe bazã de cupru. De asemenea, cum menþionam anterior, vor fi prezentate ºi cele mai recente reconstituiri ºi scanãri 3D ale artefactelor ºi monumentelor dacice, realizate în cadrul proiectului „Când viaþa cotidianã anticã devine patrimoniu UNESCO. Scanarea, restaurarea digitalã ºi contextualizarea artefactelor dacice din Munþii Orãºtiei””, spun organizatorii. Proiectul este finanþat prin Mecanismul Financiar SEE 20092014 linia de proiecte: PA16/RO12 Conservarea ºi revitalizarea patrimoniului cultural ºi natural. Promotorul acestui proiect este Universita-
143.225.000 de lei de la Uniunea Europeanã la care s-au adãugat 21.905.000 de lei de la bugetul de stat ºi încã 3.370.000 de lei de la bugetul local al acþionarilor ASVJ, au fost realizate investiþii care au transformat radical calitatea ºi condiþiile de furnizare a apei potabile în Valea Jiului. În urma acestui proiect, reþeaua de alimentare cu apã potabilã s-a mãrit cu 27.903 km, alþi 2.008 km fiind reabilitaþi ºi modernizaþi astfel încât numãrul beneficiarilor de alimentare cu apã la
robinet a crescut la 91.356 de persoane ºi aproape 3000 de persoane juridice. O sursã de apã ºi 2 staþii de tratare aapei potabile au fost reabilitate, iar un modern sistem de monitorizare a consumurilor ºi defectelor (de tip SCADA) face acum posibilã intervenþia sectorialã imediatã, controlul permanent al calitãþii apei ºi gestionarea consumurilor reale din sistem. Nu doar reþeaua de apã potabilã a suferit îmbunãtãþiri, cât ºi sistemul de canalizare care a fost extins cu 61.645 km, alte 2.827 km fiind modernizate. De asemenea au fost construite 9 staþii de pompare a apelor uzate ºi a fostreabilitatã ºi modernizatã la cele mai înalte standarde europene în materie staþia de epurare de la Dãnuþoni. Monika BACIU
tea Tehnicã din ClujNapoca, iar parteneri sunt Muzeul Naþional de Istorie a Transilvaniei,
Universitatea BabeºBolyai ºi Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane.
Afaceri bulgãreºti pe spatele minerilor
M
inerii muncesc de se cocoºeazã, iar bãieþii deºtepþi câºtigã. Complexul Energetic Hunedoara se luptã pe o piaþã de energie care nu îi oferã nicio posilitate de funcþionare, iar acest lucru se resimte acut. În timp ce costurile de producþie ale energiei electrice depãºesc suma de 300 de lei/MWH, au fost perioade în care societatea energeticã a vândut producþia la un preþ de 26 lei/MWh. Veniturile Complexului Energetic Hunedoara au scãzut cu aproape 200 de milioane de lei într-un an, doar de pe urma vânzãrii energiei electrice. Piaþa de energie nu este una favorabilã Complexului Energetic Hunedoara, iar acest lucru se resimte acut în
Mai ceva ca la spital
Adãpostul de câini, modernizat la standarde europene
dãpostul de câini din Petroºani A va fi adus la standarde europene. Reprezentanþii Serviciului Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor Fãrã Stãpân au în vedere modernizarea adãpostului de la Petroºani, astfel încât acesta sã fie adus la standarde europene. În acest sens, a fost emisã ºi autorizaþia de construcþie, însã lipseºte ce este mai important ºi anume banii. “Urmeazã sã demarãm lucrãrile, dar nu avem o datã exactã.
Dorim sã mãrim capacitatea acelui adãpost ºi sã îl amenajãm în conformitate cu legislaþia europeanã. Asta înseamnã cã este nevoie de ºapte camere diferenþiate, cabinet
medical, salã de operaþii, salã de aºteptare, salã de eutanasiere ºi morgã cu aer condiþionat”, a declarat Adrian Cioran, directorul Serviciului Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân. Potrivit reprezentantului serviciului, deocamdatã totul este la nivel de intenþie pentru cã lipsesc fondurile necesare pentru
bugetul societãþii. Dacã în anul 2013, complexul a vândut energie electricã de peste 800 de milioane de lei, în 2014, veniturile din vânzarea energiei au scãzut cu peste 200 de milioane de lei.
P
este 800 de milioane în
2013
Conform datelor furnizate de CEH, energia vândutã în anul 2013 a adus complexului 805.198.038 lei. Din totalul sumei, cea mai mare contribuþie a avut-o vânzarea energiei electrice pe piaþa zilei urmãtoare care a fost în valoare de 311.937.681 lei. Vânzãrile aferente contractelor reglementate bilaterale ºi cãtre consumatorii eligibili au fost în sumã de 262.356.927 de lei. ªi veniturile din serviciile de sistem au adus în anul 2013 complexului o sumã de bani impordemararea propriu-zisã a investiþiei. La momentul constituirii ADI "Serviciul judeþean de ocrotire a animalelor fãrã stãpân" din care fac parte primãriile din judeþ ºi Consiliul Judeþean, autoritãþile judeþene s-au angajat
tantã ºi anume 129.707.141 lei.
2
014, reduceri de peste 130 de milioane
Anul 2014 nu a fost la fel de bun pe piaþa de energie pentru Complexul Energetic Hunedoara. Veniturile din vânzarea energiei electrice produse s-au redus cu mai bine de 100 de milioane de lei, fapt ce a contribuit la dezechilibrarea bugetului scoietãþii. Din informaþiile CEH, în anul 2014 venituirle din vânzarea energieie electrice au fost de doar 670.923.843 de lei, în scãdere cu peste 135 de milioane de lei faþã de anul 2013.la fel ca în 2013, veniturile rezultate din vânzarea energiei electrice pe piaþa zilei urmãtoare au fost cele mai consistente, acestea fiind în valoare de 352.932.002 de lei, în timp ce vânzãrile sã susþinã în totalitate cheltuielile de funcþionare a acestui serviciu. Administraþiile locale contribuie doar cu baza materialã, respectiv adãposturile deja existente. Monika BACIU
aferente contractelor reglementate bilaterale ºi cãtre consumatorii eligibili s-au diminuat mai mult decât drastic. De pe urma acestei proceduri, CEH a încasat doar 14.808.095 lei. Vânzarea energiei din serviciile de sistem a adus compleuxlui în 2014 suma de 186.104.869 lei.
E
chilibrarea de sistem, modestã CEH, contribuie la sistemul energetic naþional cu aproximativ 5% din energia electricã produsã. Banii obþinuþi de pe urma acestei tranzacþii au scãzut de la 29.738.714 de lei la 28.493.563 lei. Liderii de sindicat au atras atenþia de nenumãaret ori cã CEH
este singur într-o junglã a bãieþilor deºtepþi. “Previziunile nu sunt unele care sã ne încânte pentru cã Complexul lãsat în aceastã junglã a energiei electrice în care câºtigã numai bãieþii deºtepþi nu are nicio ºansã sã trãiascã ºi vom înregistra în continuare pierderi. Proiectul de buget este unul care din pãcate l+au fundamentat pe ceea ce au trecut în programul de eficientizare. Este un proiect care nu a fost discutat cu noi ºi care nu este recunoscut de organizaþia noastrã sindicala”, a declarat în urmã cu ceva timp Petre Nica Preºedintele Sindicatului Muntele. Energia electricã este furnizatã fie prin intermediul pieþei zilei urmãtoare fie prin contracte directe. De asemenea, societatea participã în mod obligatoriu pe
piaþa de echilibrare, piaþã destinatã consumului cu producþia de energie electricã. Complexul Energetic Hunedoara asigurã aproximativ 5% din producþia de energie electricã a României fiind singurul mare producãtor de energie electricã din zona de centru ºi nord-vest a þãrii. Înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara a fost dictatã de faptul cã în România nu existã o companie producãtoare de electricitate pe bazã de huilã care sã fie suficient de mare pentru a putea sã participe la proiecte regionale ºi internaþionale, în beneficiul pieþei din România. Ca urmare a pierderilor înregistrate în 2013 ºi în 2014, CE Hunedoara se confruntã cu probleme grave de lichiditate. Monika BACIU
„Totdeauna au fãcut comparaþie cu cei de la CEH, pentru cã cei de la CEH primesc atât hranã caldã, cât ºi tichete de masã, într-un cuantum egal cu al mesei calde. Le-am explicat cã noi lucrãm dupã un buget aprobat, sunt bani alocaþi pentru masa caldã, dar o sã purtãm discuþii ca sã
vedem dacã alegem în continuare masa caldã, sau tichetele de masã, dar sub nicio formã ambele”, a spus Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. Cei de la CEH, însã, iau ºi bonuri de masã pentru fiecare zi lucratã ºi au ºi masã caldã la intrarea în ºut. Aºa se face cã vinerea trecutã la schimbul I, 50 de mineri au refuzat sã serveascã masa caldã ºi au intrat flãmânzi în subteran, iar acum vor avea de ales dacã vor hrana caldã de la cantina minei, sau bonuri de masã în valoare de 9,4 lei, pentru fiecare zi de lucru. Diana MITRACHE
Minerii nu pot fi egali
S
unt diferenþe între veniturile pe care le iau minerii de la o minã la alta, mai ales dacã este vorba despre cele douã societãþi în care a fost divizatã Compania Naþionalã a Huilei. Cei de la CEH iau parcã mai mulþi bani ºi asta i-a fãcut sã reacþioneze pe cei de la Uricani, care au refuzat, la finele sãptãmânii trecute masa caldã. Acum, ºefii lor cautã o soluþie. Minerii de la mina Uricani au intrat vinerea trecutã în ºut nemâncaþi ºi au refuzat hrana caldã, din cauzã cã, spun ei, sunt trataþi inegal. În timp ce ei primesc doar hrana caldã, cei de la CEH iau ºi tichete de masã ºi aºa a fost declanºatã o anchetã la unitatea minierã din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine.
4 Actualitate
Primul semestru, media 10
ApaServ Valea Jiului vrea mai mult
ereu este loc de mai bine”. “M Declaraþia îi aparþine lui Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului, care alãturi de membrii consiliului de administraþie ai societãþii a fãcut analiza financiarã a primului semestru din acest an.
Datele economice indicã faptul cã societatea este pe plus, însã nici în aceste condiþii cei de la Ape nu sunt mulþumiþi. “Totul este în parametri, însã tot timpul este loc de mai bine. Încercãm sã recuperãm toate creanþele pe care le avem de recuperat de la rãu-platnici ºi atunci vom putea spune cã totul e per-
fect”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. Totodatã, în cadrul consiliului de administraþie s-au discutat ºi oportunitãþile legate de viitoarele investiþii pe care le au în vedere cei de la societatea de apã. “Am discutat despre ce investiþii mai putem sã facem în aceastã nouã perioadã de atragere a fondurilor
europene”, a mai spus sursa citatã. Totodatã, societatea de apã din Valea Jiului este prima care acceseazã fonduri europene pentru perioada 2014-2020. Investiþiile care se vor derula în etapa a doua a acestui program de finanþare europeanã, vor avea cea mai micã cotã de cofinanþare localã din cele aplicate pe acest gen de proiecte în
„Ziua Porþilor Deschise” pe ºantierul arheologic Sarmizegetusa Regia
M
uzeul Naþional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Universitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca, Consiliul Judeþean Hunedoara, Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice Deva, Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca ºi Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva organizeazã sâmbãtã, 15 august 2015, „Ziua Porþilor Deschise” pe ºantierul arheologic Sarmizegetusa Regia (Grãdiºtea de Munte). Potrivit organizatorilor ediþia din acest an a evenimentului va fi una specialã în cadrul cãreia vizitatorii vor avea ocazia sã interacþioneze cu tehnologii 3D de ultimã generaþie
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 August 2015
folosite pentru punerea în valoare a multora dintre vestigiile dacice din Munþii Orãºtiei. “Programul propus publicului se va desfãºura în intervalul orar 10.00 - 18.00 ºi
va cuprinde un ghidaj amplu al monumentelor din cetate ºi al cercetãrilor arheologice aflate în curs; în acest context, o atenþie specialã va fi acordatã unei descoperiri recente, ºi
România.“Am beneficiat de fonduri europene, a fost un contract bun, pe care l-am ºi terminat. Am fãcut economii de 1,5 miloane de euro ºi la data de 31 decembrie suntem gata cu toate lucrãrile. În plus nu am avut nici corecþii financiare. Pentru perioada 2014-202 scoatem la licitaþie lucrãrile de 63 de milioane de euro”, a subliniat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. De-a lungul ultimilor patru ani, societatea de apã din Valea Jiului a depus eforturi considerabile pentru a creºte simþitor calitatea serviciilor oferite beneficiarilor. Banii au venit atât de la Uniunea Europeanã cât ºi de la bugetul de stat. Vorbim de o sumã de anume, o matriþã din bronz cu ajutorul cãreia se ornamentau foi subþiri din metale preþioase (aur ºi argint) sau din aliaj pe bazã de cupru. De asemenea, cum menþionam anterior, vor fi prezentate ºi cele mai recente reconstituiri ºi scanãri 3D ale artefactelor ºi monumentelor dacice, realizate în cadrul proiectului „Când viaþa cotidianã anticã devine patrimoniu UNESCO. Scanarea, restaurarea digitalã ºi contextualizarea artefactelor dacice din Munþii Orãºtiei””, spun organizatorii. Proiectul este finanþat prin Mecanismul Financiar SEE 20092014 linia de proiecte: PA16/RO12 Conservarea ºi revitalizarea patrimoniului cultural ºi natural. Promotorul acestui proiect este Universita-
143.225.000 de lei de la Uniunea Europeanã la care s-au adãugat 21.905.000 de lei de la bugetul de stat ºi încã 3.370.000 de lei de la bugetul local al acþionarilor ASVJ, au fost realizate investiþii care au transformat radical calitatea ºi condiþiile de furnizare a apei potabile în Valea Jiului. În urma acestui proiect, reþeaua de alimentare cu apã potabilã s-a mãrit cu 27.903 km, alþi 2.008 km fiind reabilitaþi ºi modernizaþi astfel încât numãrul beneficiarilor de alimentare cu apã la
robinet a crescut la 91.356 de persoane ºi aproape 3000 de persoane juridice. O sursã de apã ºi 2 staþii de tratare aapei potabile au fost reabilitate, iar un modern sistem de monitorizare a consumurilor ºi defectelor (de tip SCADA) face acum posibilã intervenþia sectorialã imediatã, controlul permanent al calitãþii apei ºi gestionarea consumurilor reale din sistem. Nu doar reþeaua de apã potabilã a suferit îmbunãtãþiri, cât ºi sistemul de canalizare care a fost extins cu 61.645 km, alte 2.827 km fiind modernizate. De asemenea au fost construite 9 staþii de pompare a apelor uzate ºi a fostreabilitatã ºi modernizatã la cele mai înalte standarde europene în materie staþia de epurare de la Dãnuþoni. Monika BACIU
tea Tehnicã din ClujNapoca, iar parteneri sunt Muzeul Naþional de Istorie a Transilvaniei,
Universitatea BabeºBolyai ºi Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane.
Afaceri bulgãreºti pe spatele minerilor
M
inerii muncesc de se cocoºeazã, iar bãieþii deºtepþi câºtigã. Complexul Energetic Hunedoara se luptã pe o piaþã de energie care nu îi oferã nicio posilitate de funcþionare, iar acest lucru se resimte acut. În timp ce costurile de producþie ale energiei electrice depãºesc suma de 300 de lei/MWH, au fost perioade în care societatea energeticã a vândut producþia la un preþ de 26 lei/MWh. Veniturile Complexului Energetic Hunedoara au scãzut cu aproape 200 de milioane de lei într-un an, doar de pe urma vânzãrii energiei electrice. Piaþa de energie nu este una favorabilã Complexului Energetic Hunedoara, iar acest lucru se resimte acut în
Mai ceva ca la spital
Adãpostul de câini, modernizat la standarde europene
dãpostul de câini din Petroºani A va fi adus la standarde europene. Reprezentanþii Serviciului Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor Fãrã Stãpân au în vedere modernizarea adãpostului de la Petroºani, astfel încât acesta sã fie adus la standarde europene. În acest sens, a fost emisã ºi autorizaþia de construcþie, însã lipseºte ce este mai important ºi anume banii. “Urmeazã sã demarãm lucrãrile, dar nu avem o datã exactã.
Dorim sã mãrim capacitatea acelui adãpost ºi sã îl amenajãm în conformitate cu legislaþia europeanã. Asta înseamnã cã este nevoie de ºapte camere diferenþiate, cabinet
medical, salã de operaþii, salã de aºteptare, salã de eutanasiere ºi morgã cu aer condiþionat”, a declarat Adrian Cioran, directorul Serviciului Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân. Potrivit reprezentantului serviciului, deocamdatã totul este la nivel de intenþie pentru cã lipsesc fondurile necesare pentru
bugetul societãþii. Dacã în anul 2013, complexul a vândut energie electricã de peste 800 de milioane de lei, în 2014, veniturile din vânzarea energiei au scãzut cu peste 200 de milioane de lei.
P
este 800 de milioane în
2013
Conform datelor furnizate de CEH, energia vândutã în anul 2013 a adus complexului 805.198.038 lei. Din totalul sumei, cea mai mare contribuþie a avut-o vânzarea energiei electrice pe piaþa zilei urmãtoare care a fost în valoare de 311.937.681 lei. Vânzãrile aferente contractelor reglementate bilaterale ºi cãtre consumatorii eligibili au fost în sumã de 262.356.927 de lei. ªi veniturile din serviciile de sistem au adus în anul 2013 complexului o sumã de bani impordemararea propriu-zisã a investiþiei. La momentul constituirii ADI "Serviciul judeþean de ocrotire a animalelor fãrã stãpân" din care fac parte primãriile din judeþ ºi Consiliul Judeþean, autoritãþile judeþene s-au angajat
tantã ºi anume 129.707.141 lei.
2
014, reduceri de peste 130 de milioane
Anul 2014 nu a fost la fel de bun pe piaþa de energie pentru Complexul Energetic Hunedoara. Veniturile din vânzarea energiei electrice produse s-au redus cu mai bine de 100 de milioane de lei, fapt ce a contribuit la dezechilibrarea bugetului scoietãþii. Din informaþiile CEH, în anul 2014 venituirle din vânzarea energieie electrice au fost de doar 670.923.843 de lei, în scãdere cu peste 135 de milioane de lei faþã de anul 2013.la fel ca în 2013, veniturile rezultate din vânzarea energiei electrice pe piaþa zilei urmãtoare au fost cele mai consistente, acestea fiind în valoare de 352.932.002 de lei, în timp ce vânzãrile sã susþinã în totalitate cheltuielile de funcþionare a acestui serviciu. Administraþiile locale contribuie doar cu baza materialã, respectiv adãposturile deja existente. Monika BACIU
aferente contractelor reglementate bilaterale ºi cãtre consumatorii eligibili s-au diminuat mai mult decât drastic. De pe urma acestei proceduri, CEH a încasat doar 14.808.095 lei. Vânzarea energiei din serviciile de sistem a adus compleuxlui în 2014 suma de 186.104.869 lei.
E
chilibrarea de sistem, modestã CEH, contribuie la sistemul energetic naþional cu aproximativ 5% din energia electricã produsã. Banii obþinuþi de pe urma acestei tranzacþii au scãzut de la 29.738.714 de lei la 28.493.563 lei. Liderii de sindicat au atras atenþia de nenumãaret ori cã CEH
este singur într-o junglã a bãieþilor deºtepþi. “Previziunile nu sunt unele care sã ne încânte pentru cã Complexul lãsat în aceastã junglã a energiei electrice în care câºtigã numai bãieþii deºtepþi nu are nicio ºansã sã trãiascã ºi vom înregistra în continuare pierderi. Proiectul de buget este unul care din pãcate l+au fundamentat pe ceea ce au trecut în programul de eficientizare. Este un proiect care nu a fost discutat cu noi ºi care nu este recunoscut de organizaþia noastrã sindicala”, a declarat în urmã cu ceva timp Petre Nica Preºedintele Sindicatului Muntele. Energia electricã este furnizatã fie prin intermediul pieþei zilei urmãtoare fie prin contracte directe. De asemenea, societatea participã în mod obligatoriu pe
piaþa de echilibrare, piaþã destinatã consumului cu producþia de energie electricã. Complexul Energetic Hunedoara asigurã aproximativ 5% din producþia de energie electricã a României fiind singurul mare producãtor de energie electricã din zona de centru ºi nord-vest a þãrii. Înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara a fost dictatã de faptul cã în România nu existã o companie producãtoare de electricitate pe bazã de huilã care sã fie suficient de mare pentru a putea sã participe la proiecte regionale ºi internaþionale, în beneficiul pieþei din România. Ca urmare a pierderilor înregistrate în 2013 ºi în 2014, CE Hunedoara se confruntã cu probleme grave de lichiditate. Monika BACIU
„Totdeauna au fãcut comparaþie cu cei de la CEH, pentru cã cei de la CEH primesc atât hranã caldã, cât ºi tichete de masã, într-un cuantum egal cu al mesei calde. Le-am explicat cã noi lucrãm dupã un buget aprobat, sunt bani alocaþi pentru masa caldã, dar o sã purtãm discuþii ca sã
vedem dacã alegem în continuare masa caldã, sau tichetele de masã, dar sub nicio formã ambele”, a spus Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. Cei de la CEH, însã, iau ºi bonuri de masã pentru fiecare zi lucratã ºi au ºi masã caldã la intrarea în ºut. Aºa se face cã vinerea trecutã la schimbul I, 50 de mineri au refuzat sã serveascã masa caldã ºi au intrat flãmânzi în subteran, iar acum vor avea de ales dacã vor hrana caldã de la cantina minei, sau bonuri de masã în valoare de 9,4 lei, pentru fiecare zi de lucru. Diana MITRACHE
Minerii nu pot fi egali
S
unt diferenþe între veniturile pe care le iau minerii de la o minã la alta, mai ales dacã este vorba despre cele douã societãþi în care a fost divizatã Compania Naþionalã a Huilei. Cei de la CEH iau parcã mai mulþi bani ºi asta i-a fãcut sã reacþioneze pe cei de la Uricani, care au refuzat, la finele sãptãmânii trecute masa caldã. Acum, ºefii lor cautã o soluþie. Minerii de la mina Uricani au intrat vinerea trecutã în ºut nemâncaþi ºi au refuzat hrana caldã, din cauzã cã, spun ei, sunt trataþi inegal. În timp ce ei primesc doar hrana caldã, cei de la CEH iau ºi tichete de masã ºi aºa a fost declanºatã o anchetã la unitatea minierã din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine.
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 August 2015
MAI vrea informaþii despre turiºti
E
videnþa turiºtilor, în structurile de cazare. Toate unitãþile de cazare acreditate vor avea un sistem de evidenþã a turiºtilor, sistem în care se va înregistra sosirea ºi plecarea turiºtilor. Proiectul se aflã în dezbatere publicã.
“La nivelul Autoritãþii Naþionale pentru Turism a fost implementat un sistem integrat de evidenþã a turiºtilor care înregistreazã sosirea ºi plecarea turiºtilor în timp real în structurile de primire turistice. Operatorii economici care deþin structuri de primire turistice cu funcþiuni de cazare clasificate au obligaþia de a raporta numãrul de turiºti prin intermediul acestui sistem. Datele colectate sunt necesare pentru realizarea de situaþii statistice, precum ºi pentru identificarea rapidã de cãtre personalul desemnat cu atribuþii specifice din
cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a persoanelor date în urmãrire, dispãrute, etc, care sunt cazate în în oricare dintre structurile de primire turistice cu funcþiuni de cazare (înregistrate în sistem la nivel naþional)”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului. Introducerea Sistemului Integrat de Evidenþã a Turiºtilor, care reprezintã o aplicaþie informaticã ce are drept scop realizarea evidenþei numãrului de turiºti cazaþi în structurile de primire turistice clasificate de Autoritatea Naþionalã pentru Turism,
SC APA SERV VALEA JIULUI SA - COMUNICAT DE PRESà Dupã ce s-a iniþiat o nouã licitaþie pe Bursa Românã de Mãrfuri pentru a achiziþiona energie electricã necesarã consumului propriu, Apa Serv a obþinut unul din cele mai bune preþuri, comparativ cu preþurile de achiziþie al energiei electrice obþinute de societãþi similare. În urma desfãºurãrii ºedinþei de licitaþie de energie electricã pe Bursa Românã de Mãrfuri din data de 05.08.2015, S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani a achiziþionat energie electricã pentru consumatori la preþul de 140 lei lei/MW faþã de 153,99 lei/MW însemnând o reducere substanþialã de preþ. Contractul de energie electricã achiziþionata a fost câºtigat de furnizorul S.C. RCS & RDS S.A., acesta oferind preþul cel mai mic ºi este încheiat pe o perioadã de 1 an de zile pentru cantitatea de aproximativ 2600 MW. Biroul de presã al SC APA SERV VALEA JIULUI SA PETROªANI
care genereazã date statistice necesare realizãrii strategiilor ºi programelor din domeniul turismului. Potrivit actului, Ministerul Afacerilor Interne va avea acces la datele turiºtilor. Pe termen mediu ºi lung, proiectul de act normativ va crea un impact pozitiv în sensul cã se va reduce fenomenul de evaziune fiscalã prin înregistrarea în timp real a turiºtilor care se cazeazã în structuri de primire turistice. Evidenþierea realã a veniturilor obþinute de operatorii economici va determina creºterea gradului de colectare a taxelor ºi impozitelor obþinute de operatorii economici din domeniul turismului. Acest program electronic va permite obþinerea, în orice moment, a unor informaþii cu privire la circulaþia turisticã la nivel local, regional ºi central, având douã componente principale: o bazã de date privind structurile de primire turistice ºi un sistem de înregistrare ºi raportare a turiºtilor cazaþi. Prin corelarea informaþiilor furnizate de SIET, vor putea fi sancþionate de cãtre instituþiile îndrituite, tentativele sau faptele de neînregistrare a activitãþii de cazare, ca activitate economicã, de cãtre operatorii economici. Monika BACIU
A accidentat un copil ºi a fugit de la locul faptei
U
n bãrbat în vârstã de 48 ani, s-a ales cu dosar penal pentru comiterea infracþiunilor de vãtãmare corporalã din culpã ºi pãrãsirea locului accidentului rutier. Acesta, la începutul sãptãmânii în timp ce conducea un autoturism pe strada Nicolae Titulescu, din Vulcan, direcþia de mers Vulcan – Lupeni, a acroºat minorul în vârstã de 8 ani, care, fiind nesupravegheat, a traversat strada în fugã, fãrã sã se asigure. Poliþiºtii au fost sesizaþi telefonic de cãtre personalul medical din cadrul U.P.U.
SC APA SERV VALEA JIULUI SA - COMUNICAT DE PRESÃ Datoritã lucrãrilor absolut necesare care sunt programate a fi efectuate în toamna acestui an de cãtre Administraþia Naþionalã Apele Romane la barajul de acumulare Valea de Peºti, care alimenteazã Staþia de Tratare a apei Valea de Peºti, funcþionarea acestei staþii va fi asiguratã cu apã brutã prelevatã din sursele de suprafaþã Buta ºi Lazãrul. Aceastã alternativã de alimentare nu prezintã o securitate ridicatã în alimentarea cu apã a staþiei din punct de vedere al continuitãþii, datoritã vulnerabilitãþii crescute a surselor de suprafaþã în ceea ce priveºte menþinerea turbiditatiilor apei brute în limitele tehnologice de tratare a staþiei, din punct de vedere al cerinþei de apã
furnizate de aceste surse (în caz de secetã sau îngheþ), precum ºi datoritã integritãþii funcþionale ºi constructive a aducþiunii Buta – Lazãrul. Ca urmare a acestui regim de funcþionare pot apãrea discontinuitãþi în funcþionarea optimã a acestei staþii cu repercusiuni asupra continuitãþii serviciului de alimentare cu apã potabilã a utilizatorilor din localitatiile Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa ºi parþial Petroºani. În condiþiile în care Staþia de Tratare a apei Valea de Peºti nu asigura necesarul de apã la consumatori din motivele prezentare anterior, se va proceda la alimentarea zonelor de distribuþie din Petroºani Aeroport, Aninoasa ºi Vulcan din Staþia de Tratare
Vulcan, dupã ce minorul s-a dus la spital pentru a-i fi acordate îngrijiri medicale. “Conducãtorul auto a fost identificat la domiciliu, în jurul orei 18:00, a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind 0,13 mg/l, alcool pur în aerul expirat, fiindu-i recoltate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei”, precizeazã Bogdan Niþu purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. ªi la Deva un conducãtor auto s-a ales cu dosar penal dupã ce în timp ce conducea un autoturism pe strada Mãrãºti, din municipiul Deva, la efectuarea virajului la dreapta, în zona intersecþiei cu strada 22 Decembrie, nu a pãstrat o distanþã de siguranþã suficientã faþã de autoturismul care circula în fata sa, condus de un tânãr de 26 de ani, din Deva, pe care l-a tamponat. În urma evenimentului rutier a rezultat rãnirea uºoarã a conducãtorului auto în vârstã de 26 de ani, care însã nu a rãmas internat în spital.
a apei Zãnoaga care reprezintã cea de-a doua alternativã de acoperire a acestor zone de distribuþie, iar zonele de distribuþie din amonte pot fi deservite, în funcþie de disponibilitãþile din sursele locale Topliþa, Pârâul Rece, Braia, Morisoara ºi Herþa. Orice discontinuitate a serviciului de alimentare cu apã potabilã care ar putea apãrea datoritã acestor lucrãri la barajul de acumulare Valea de Peºti va fi comunicatã utilizatorilor în timp util prin toate sursele de informare. În eventualitatea apariþii unor astfel de situaþii, S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani cere scuze anticipate utilizatorilor sãi pentru disconfortul creat, independent de voinþa noastrã. Biroul de presã al SC APA SERV VALEA JIULUI SA PETROªANI
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 August 2015
Cristian Resmeriþã merge pe mâna lui Nistor
Minune la CEH.
O
rganizaþia PSD Lupeni îl vrea în fruntea judeþului pe Laurenþiu Nistor. Preºedintele PSD Lupeni, Cristian Resmeriþã infirmã zvonurile legate de o posibilã candidaturã a sa în fruntea organizaþiei judeþene a Partidului Social Democrat. Acesta susþine cã organizaþia municipalã de la Lupeni a merge în continuare pe mâna lui Laurenþiu Nistor. “Am avut o ºedinþã mai largã cu membrii organizaþiei ºi în urma discuþiilor din ultima perioadã care au avut loc
pe tema candidaturii la preºedinþia PSD Hunedoara s-au fãcut speculaþii. În urmã cu câteva zile am fost speculat chiar ºi eu ca posibil candidat la preºedinþia PSD Hunedoara ºi în unanimitate am luat decizia de a-l propune pe
preºedintele Nistor pentru a-ºi continua mandatul. În calitate de preºedinte al organizaþiei PSD Lupeni voi face aceastã propunere cu prima ocazie ºi organizaþia PSD Lupeni îl va susþine pentru un nou mandat în fruntea PSD Hunedoara”, a declarat Cristian Resmeriþã, preºedinte PSD Lupeni. Mai multe nume au fost vehiculate pânã acum, însã niciunul nu este confirmat oficial. Anul viitor vor avea loc alegeri pentru stabilirea preºedintelui PSD Hunedoara. Monika BACIU
S-au achitat o parte din facturile cãtre SNÎMVJ eblocare parþialã a situaþiei de la D SNÎMVJ. Minunea s-a
întâmplat la Complexul Energetic Hunedoara care în cursul lunii trecute a reuºit sã îºi achite faþã de Societatea Naþionalã de Închideri Mine o parte din facturi. Astfel a fost rezolvatã problema salariilor ºi a unora dintre facturi. “În ultima lunã de zile, Complexul ne-a asigurat atât salariile cât ºi o micã parte din banii necesari furnizorilor de servicii ºi materiale astfel încât
Tinerii, responsabilizaþi pentru promovarea turismului montan
P
romovarea turismului montan, în Parâng. Zilele acestea, în Parâng a avut loc o acþiune de promovare a staþiunii montane.
Tinerii au fost în centrul atenþiei, iar aceºtia vor avea responsabilitatea de a identifica posibilitãþile de promovare a turismului montan. “În perioada 02.08.201509.08.2015 Asociaþia Schi-Turism Montan "Pro-Parâng" Petroºani a derulat un proiect de
promovare a turismului montan în rândul tinerilor. Au participat câte o echipã de elevi de la colegiile din Municipiul Petroºani. Proiectul a inclus deplasãri în teren ce au vizat diferite teme legate de turismul montan. La sfârsitul proiectului pe baza informaþiilor obþinute tineri liceeni vor gândi un mod de promovare al turismului în colegiul din care fac parte”, spun reprezentanþii Asociaþiei Schi-Turism Montan Pro Parâng. ªi autoritãþile locale au contribuit la organi-
sã putem debloca acele situaþii legate de insolvenþã ºi încã suntem cu cereri de insolvenþã de la trei societãþi ºi aproximativ 30 de somaþii de platã”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Chiar ºi aºa situaþia nu este deblocatã total având în vedere faptul cã datoriile CEH faþã de SNÎMVJ se ridicã la zeci de milioane de lei. Monika BACIU
zarea acestui organizare a serviciului eveniment, astfel cã Salvamont ºi a aceºtia au alocat suma Jandarmeriei Montane. de 1500 de lei. Monika BACIU Unul dintre obiectivele asociaþiei îl reprezintã promovarea turismului montan în vã oferã zilnic, prin magazinul rândul tinerilor din alimentar Nr 16, Piaþa Centralã aceastã zonã. Proiectul s-a deruCELE MAI IEFTINE lat în patru etape SORTIMENTE distincte care au inclus deplasãri pe DE CARNE DE PORC diverse teme - Pulpã porc cu os - 9.80 lei montane în zona - Fleicã porc - 12.50 lei munþilor Parâng ºi Pulpã porc fãrã os 14.30 lei a munþilor Carne tocatã 12.80 lei Retezat, Parcul - Cotlet porc cu os - 14.20 lei Naþional Defileul Jiului cunoscându- - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei se astfel modul de - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
PIERDERE z Pierdut legitimaþie de serviciu pe numele de Postolache Carmen eliberatã de RAAVJ Petroºani. O declar nulã.
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 August 2015
Henþ cu mâna
Numãrãtoarea inversã De azi în trei sãptãmâni, miercuri 1 septembrie, vom trece „la ora de iarnã”. Adicã ziarul „Cronica Vãii Jiului” va fi gazda a douã pagini color (paginile 4-5) cu
subiecte din sport. Vine toamna, competiþiile de sport se înmulþesc. Vom încerca sã ne obiºnuim cititorii cu un anumit format: lunea, o paginã de interviuri sau
FOTBAL RURAL
Ohaba-Ponor, victorie
LA SCOR!
Duminica trecutã (9 august a.c.) s-au întâlnit doar echipele din
dezvãluiri ºi materiale cu un statut special, marþi, ziua dedicatã ligilor naþionale la fotbal, Liga I, II ºi III (Seria a 4-a). Miercuri va fi ziua „cea lungã”, cu lucrurile ce cuprind fotbalul, în principal, din ligile inferioare ale judeþului Hunedoara.
Grupa B. Cei de la Ohaba-Ponor ºi-au dominat clar adversarul (revenindu-ºi dupã acel 1-7 din prima etapã cu Puiul), învingând cu 6-1 pe cei din satul federi, la ponoreni jucând, printre alþii, Todor, Panaite, M. Florea, V. Filip sau Enãºesc. De reþinut cã cei de la Federi au avut un jucãtor eliminat. În cel de-al doilea joc, Puiul ºi Fizeºtiul rãmân neînvinse, dupã egalul dintre ele.
Apoi, rugby-ul, handbalul, sportul ºcolar, luptele libere în completare, joi ºi vineri, unde juniorii vor ocupa un loc important. Vom încerca sã folosim cât mai mult informaþia din teren, regulã de la care nu ne abatem, deºi la ora actualã poþi scrie
despre sport ºi din vârf de munte ori hrube de cartier, fãrã nicio documentaþie sau prezenþã la faþa locului. S-o facã alþii, noi avem alt crez. Aºadar, A.M.R. 20 de zile.
CUPA DE VARÃ „MÃGURA PUI” 2015 Etapa a 4-a, 9 august 2015 Gr. A: Federi – Ohaba Ponor 1-6 Gr. B: Pui – Fizeºti 1-1
CLASAMENT GRUPA A nu s-a jucat în etapa a 4-a –
Ponor 2 ªerel 2 Galaþi 2
2 1 0
0 0 0
0 1 2
8-0 7-3 0-12
6p. 3p. 0p.
CLASAMENT GRUPA B Pui Fizeºti Ohaba Ponor Federi
3 2
2 1
1 1
0 0
11-2 5-1
7p. 4p.
2 3
1 0
0 0
1 3
7-8 1-13
3p. 0p.
Etapa a 5-a, 16 aug. 2015 Fizeºti – Ohaba Ponor (Gr. B) Meciul începe la ora 16:00
Valea Jiului a avut de-a lungul vremii douã echipe în Liga I (Divizia „A”), Jiul Petroºani ºi Minerul Lupeni. În ediþiile noastre de miercuri sau joi, vã prezentãm un remember cu un meci al uneia dintre cele douã echipe, raportat la etapa la zi a Ligii I actuale.
FOTBAL, LIGA I
Lider inedit z C.S.M.S. Iaºi s-a impus cu greu în faþa celor de la C.F.R. Cluj (2-1), suficient însã pentru a fi lider dupã cinci etape. z Singura victorie în deplasare a reuºit-o Astra Giurgiu, 3-1 la Timiºoara, în faþa unei echipe care ºi îºi gãseºte identitatea la nivelul primului eºalon. z Pandurii Tg. Jiu au þinut în ºah Petrolul Ploieºti, 1-1, „gãzarii” fiind astfel þintuiþi pe ultima poziþie. z Vicecampioana A.S.A. Tg. Mureº suferã prima înfrângere, 0-1 la Viitorul Constanþa. z Craiova este la prima victorie, 2-0 cu Concordia Chiajna, primul gol fiind marcat de Alex Bãluþã, fiul fostului jiulist Dumitru Bãluþã. z Nimic... la nimic în „derbyul derbyurilor” Steaua-Dinamo, 0-0.
Începând de miercuri, 1 septembrie 2015
DOUÃ PAGINI DE SPORT
Ediþia 1996-1997, etapa a 5-a Universitatea Craiova-Jiul 0-0
ARENA
Cu un Toader imbatabil!
cu o largã paletã de subiecte
Jiul a avut un start formidabil în Divizia A: 4-1 cu Sportul Studenþesc, 1-0 la Oþelul Galaþi, 0-3 la FC Argeº Piteºti, 1-0 cu Dinamo Bucureºti, ocupând locul 2 dupã patru etape!
z Cronici, clasamente ºi comentarii la fotbal (Ligile IV ºi V), rugby, handbal,popice etc. z Poveºtile sportului z Special z Inedit z Interviuri z Memoria fotografiei z Cronica de altãdatã z Remember z Dezvãluiri z Din presa vremii A venit meciul de la Craiova, acolo unde Olãroiu, Gabi Popescu, Tricã, Luþu, Nãstãsie, Frãsineanu, Ionel Ganea n-au putut trece de „baricada” ridicatã de un extraordinar portar al Jiului, Leontin Toader, care a scos opt mingi de gol ºi un penalty la Ungur! A fost un rezultat care a menþinut echipa Jiul în faþã, pe locul 5, loc de pe care Jiul visa la Cupa U.E.F.A.! De altfel, în urmãtoarea etapã, dupã 3-2 cu Poli. Timiºoara, Jiul urca pânã pe locul 2, la egalitate de puncte cu FC Naþional! Meciul de la Craiova a scos în evidenþã câþiva jucãtori, Toader, Bealcu, Mititel, Mugurel Radu, Baicea sau Cioabã fiind excelenþi.
LA MIJLOC DE SÃPTÃMÂNÃ, LA MIJLOC DE ZIAR DOUÃ PAGINI DE SPORT
ARENA
cu Genu Tuþu Paginã realizatã de Genu TUÞU