CVJ NR. 918 MARTI 11 AUGUST 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 918

Cronica Vãii Jiului Marti, 11 August 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

ÎI DOARE-N... CASCÃ!

Prin hotãtâre judecãtoreascã,

Pãducel a obþinut în doi ani trei terenuri rimarul P petrilean, Ilie Pãducel,

CEH nu a decontat spitalizarea minerilor accidentaþi

ºi-a mãrit proprietãþile prin sentinþe civile.

Ilie Pãducel deþine opt terenuri pe raza oraºului Petrila, unele dintre acestea fiind dobândite prin cumpãrare, iar altele prin sentinþe civile.

C

inci terenuri din 2014

Anul 2014 pare a fi fost unul prolific pentru edilul petrilean care ºi-a cumpãrat mai multe terenuri. Doar anul trecut, edilul ºi-a achiziþionat douã terenuri, unul forestier ºi unul de altã categorie. Anul trecut ºi anul acesta, Pãducel a primit câºtig de cauzã din partea instanþei în ceea ce priveºte încã trei terenuri. În 2014, instanþa i-a redat lui Pãducel un teren extravilan, iar în cursul acestui an edilul a mai primit douã terenuri agricole în Taia.

Primarul deþine ºi patru imobile pe raza localitãþii, unele dintre acestea fiind date în chirie.

Monika BACIU

A

u suferit accidente de muncã, au fost spitalizaþi, iar angajatorul, respectiv Complexul Energetic Hunedoara, nu le-a decontat spitalizarea. Aproape 150 de mii de lei are de plãtit Complexul Energetic Hunedoara cãtre Casa de Pensii Hunedoara. >>> PAGINA A 3-A

Pleºcan ºi ai lui scapã de control judiciar

F

iul consilierei judeþene UNPR Dorina Plºecan, Daniel ºi toþi cei care sunt acuzaþi de proxenetism în acelaºi dosar scapã de controlul judiciar.

La termenul de luni, Tribunalul Hunedoara a revocat mãsura controlului judiciar pentru Ovidiu Daniel Pleºcan,

Mihãiþa Praþa ºi Mihaela Ciociu. În plus, Plºecan tocmai s-a întors din vacanþã, dupã ce, la termenul din luna iunie, a fost lãsat sã plece în perioada 27 iulie 2015 – 09 august .2015.

Daniel Pleºcan este acuzat cã, împreunã cu Mihaela Ciociu ºi taximetristul Praþa, au constituit un grup infracþional organizat ºi au

comis infracþiuni legate de traficul de minori.

Cei trei au fost reþinuþi în luna decembrie a anului trecut, ca urmare a unor percheziþii domiciliare ºi trimiºi în faþa instanþei, cu toþii fiind judecaþi, în stare de arest la domiciliu, ulterior luându-se mãsura controului judiciar.

Procesul celor 3 continuã, iar la termenul din 21 septembrie vor ajunge din nou în faþa instanþei de la Hunedoara.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 August 2015

ApaServ Valea Jiului, auditatã de CJH

Costel Avram a solicitat revizia contabilã a societãþii

A

uditul de la CJH, la ApaServ Valea Jiului. Serviciul de audit al Consiliului Judeþean Hunedoara va face o serie de verificãri la societatea de apã din Valea Jiului pentru a vedea modul în care s-au cheltuit banii.

Potrivit lui Costel Avram, auditul a fost solicitat chiar de conducerea societãþii, având în vedere faptul cã la firmã nu mai existã departament de auditare internã. “În 2013 s-a desfiinþat auditul la ApaServ ºi s-a modificat organigrama.

Astfel, Consiliul Judeþean va face auditul, noi fiind în subordinea lor. Cinci adrese am trimis anul

acesta la CJ Hunedoara pentru a trimite auditul”, a declarat Costel Avram, directorul SC ApaServ Valea Jiului.

Adrian David, preºedintele CJH, susþine cã acest control este unul programat. „Verificãrile care se fac la Apa Serv sunt programate ºi se efectueazã de cãtre Serviciul de Audit al CJ Hunedoara. Este vorba de un control de rutinã al actelor finan-

Week-end de foc pentru pompierii hunedoreni

P

ompierii hunedoreni au fost în alertã maximã la sfârºitul acestei sãptãmâni, în doar douã zile fiind mobilizaþi sã intervinã la 5 incendii la anexe gospodãreºti, 17 arderi de vegetaþie uscatã, 13 transporturi de apã, 1 asanare ºi 5 transporturi ale unor pacienþi de la domiciliu la ambulanþã în Deva, Hunedoara ºi Brad.

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

ciar contabile ale societãþii. Astfel de verificãri sunt obligatorii”, a afirmat preºedintele CJ Hunedoara, Adrian David.

La începutul acestui an, la ApaServ Valea Jiului au fost ºi inspectorii financiari de la Curtea de Conturi.

Aceºtia le-au pus în vedere celor de la societatea sã rezolve anumite probleme.

“A fost ºi Curtea de Conturi care a precizat cã ne trebuie un audit.

Curtea de Conturi ne-a pus în vedere rezolvarea anumitor probleme, însã nu am primit nicio amendã”; a mai spus sursa citatã. În Raportul de

Potrivit inspectorului ºef al ISU Hunedoara, Claudiu Achim în operaþiunile de stingere au fost implicaþi 72 subofiþeri sprijiniþi de 17 mijloace de intervenþie cu capacitate de 2.000, 5.000 ºi 9.000 litri.

Astfel, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la mai multe anexe gospodãreºti din Sãcãrâmb a fost nevoie de intervenþia a douã echipaje de la Detaºamentul de Pompieri Deva ºi Punctul de lucru Bãiþa care au intervenit cu douã autospeciale cu capacitate de 9.000 litri, pentru stingerea incendiului.

Intervenþia pompierilor a fost îngreunatã de lipsa surselor de apã ºi a hidranþilor din Sãcãrâmb, alimentarea autospecialelor cu apã realizându-se la aproximativ 6 kilometri distanþã

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

Control al Curþii de Conturi încheiat în urma verificãrii modului de administrare a patrimoniului societãþii, inspectorii Curþii de Conturi au semnalat un numãr de 7 nereguli, pentru care au decis ca directorul general al Apa Serv, în calitatea sa de administrator, sã dispunã mãsurile care se impun a fi luate pentru înlãturarea neregulilor din activitatea financiar-contabilã. Potrivit Raportului de Control al Curþii de Conturi, responsabilii Apa Serv ar fi înregistrat în contabilitate o serie de mijloace fixe ºi obiecte de inventar la o valoa-

re inferioarã preþului de achiziþie practicat de furnizor. De asemenea, celor de la Apa Serv li se mai imputã cã nu ºi-ar fi actualizat planul de audit public intern precum ºi faptul cã nu ar fi realizat în totalitate programul de verificãri gestionare pe anul 2014, ori cã nu au respectat dispoziþiile legale privind organizarea ºi desfãºurarea operaþiunii privind inventarierea patrimoniului. Nu în ultimul rând, inspectorii Curþii de Conturi spun cã nu au fost repectate prevederile legale în ce priveºte scoaterea din funcþiune a fondurilor fixe, fiind casate unele mijloace fixe fãrã a se proceda la dezmembrarea lor, dar ºi neconformitãþi între ofertele de preþ cu cerinþele stabilite prin caietul de sarcini ºi fiºa de date a achiziþiei.

Totodatã, inspectorii

Curþii de Conturi au sesizat ºi faptul cã în situaþiile de lucrãri la obiectivul de investiþii “Lucrãri pentru amenajarea hidroenergeticã de micã putere MHC Brazi, judeþul Hunedoara”, s-au folosit preþuri mai mari decât preþul de vânzare al furnizorului de materiale.

Directorul General Apa Sev, Costel Avram susþine cã în vederea înlãturãrii neregulilor constatate de inspectorii Curþii de Conturi a stabilit mãsurile, responsabilii ºi termenele de aducere la îndeplinire, iar Compartimentul Financiar de Gestiune va urmãri modul de implementare a mãsurilor dispuse de inspectorii Curþii de Conturi, respectiv a modului de realizare a acestora la termenele stabilite.

Monika BACIU

de locul intervenþiei.

Potrivit reprezentanþilor ISU Hunedoara, cele mai mari probleme au fost produse de arderile necontrolate de vegetaþie. Pompierii Detaºamentelor Deva ºi Orãºtie, ai Staþiei Brad, Secþiei Ilia ºi Gãrzii de intervenþie Geoagiu au acþionat, în acest week-end, pentru stingerea a 17 incendii de vegetaþie uscatã ce s-au manifestat la aproximativ 84 hectare de miriºte ºi teren viran de pe raza localitãþilor Deva, Brad, Zam, Simeria, Bãlata, Cristur, Sântandrei, Cãstãu, Homorod ºi Banpotoc. În total, în operaþiunile de stingere au fost implicaþi 72 subofiþeri sprijiniþi de 17 mijloace de intervenþie cu capacitate de 2.000, 5.000 ºi 9.000 litri.

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti 11 August 2015

ÎI DOARE-N... CASCÃ!

CEH nu a decontat spitalizarea minerilor accidentaþi u suferit accidente A de muncã, au fost spitalizaþi, iar angajatorul, respectiv Complexul Energetic Hunedoara, nu le-a decontat spitalizarea.

Aproape 150 de mii de lei are de plãtit Complexul Energetic Hunedoara cãtre Casa de Pensii Hunedoara. Complexul Energetic Hunedoara nu a plãtit angajaþilor accidentaþi spitalizarea. Plãþile au fost fãcute de Casa de Pensii Hunedoara, drept pentru care instituþia a chemat în judecatã angajatorul.

“CJP Hunedoara a chemat în judecatã Complexul Energetic Hunedoara solicitându-se sã se constate culpa acestei unitãþi care în calitate de angajator a înregistrat restanþe de platã a contribuþiei de accidente de muncã ºi boli profesionale. CJP Hunedoara a decontat pentru 60 de angajaþi ai CEH contravaloarea facturilor emise de casa de asigurãri de sãnãtate a judeþului reprezentând servicii de asistenþã medicalã (cheltuieli de

spitalizare), iar pentru alte douã persoane a plãtit indemnizaþii pentru incapacitate temporarã de muncã sume care se suportã în mod normal din fondul de asigurare pentru accidente de muncã ºi boli profesionale, aceasta în condiþiile în care la data realizãrii acestor decontãri ºi plãþi CEH înregistra restanþe la plata contribuºþiei de accidente de muncã ºi boli profesionale datorate potrivit legii fiind în culpã”, spun reprezentanþii Casei de Pensii Hunedoara.

Reprezentanþii Casei de Pensii Hunedoara solicitã Complexului Energetic Hunedoara sã plãteascã peste 130 de mii de lei în fondul de asigurare pentru accidente de muncã.

“Sã se dispunã obligarea CEH la plata în contul fondului de asigurare pentru accidente de muncã ºi boli profesionale a sumei totale de 133.222,87 lei conform prevederilor articolului 13 al. 1 din Legea 246/2002 republicatã cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi art.

11 din HG 144/2008 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare”, mai spun reprezentanþii CJP Hunedoara.

Potrivit datelor de la ANAF, Complexul Energetic Hunedoara înregistreazã la bugetul asigurãrilor de sãnãtate restanþe în valoare de 38,556,375 din care doar penalitãþile ºi dobânzile de întârziere sunt în valoare de 38,556,375 de lei.

Monika BACIU

2014 – 4,53 euro, un an mai târziu, 8,09 euro

CEH cumpãrã certificate de carbon la preþuri duble faþã de 2014

P

reþuri dublate.

Anul trecut CEH a cumpãrat certificate de carbon cu puþin peste 4 euro bucata, acum le cumpãrã la un preþ dublu.

Pânã acum, CEH a plãtit peste 9 milioane de euro pentru achiziþionarea celor 1.137.741 de certificate de carbon, iar în anul 2014 a plãtit doar 5.551.062 euro pentru 1.225.400 de certificate. Afacerile cu certificatele de carbon din anul 2014 au adus Complexului Energetic Hunedoara câºtiguri.

Anul acesta, Complexul Energetic Hunedoara se vede pus în posibilitatea de

a plãti o amendã de peste 120 de milioane de euro drept penalizare pentru neachiziþionarea la timp a certificatelor de carbon. În tot acest timp, anul trecut, societatea a fãcut diferite tranzacþii cu certificatele.

25

de milioane în 2014

În cursul anului trecut, CEH a vândut certificate de carbon în

suma de peste 25 de milioane de lei.

Conform situaþiei financiare, de pe urma vânzãrii certificatelor de carbon din 2014, CEH a obþinut nu mai puþin de 25.036.400 lei. Tranzacþiile cu certificatele de carbon au fost realizate de mai multe ori.

“Pentru asigurarea sumelor necesare achiziþionãrii tuturor certificatelor alocate pentru anul 2013,

De la profit, la insolvenþã

P

e profit în 2014, la un pas de insolvenþã în 2015.

Datoriile SNÎMVJ cãtre furnizorii de servicii cresc galopant ºi asta se datoreazã lipsei plãþilor Complexului Energetic Hunedoara pentru cãrbunele achiziþionat.

Pe rolul Tribunalului Hunedoara este înregistrat un dosar în care douã firme cer insolvenþa Societãþii

conform HG 1096/2013, societatea a tranzacþionat în luna martie 2014 un numãr de 919.050 de certificate la un preþ de 6,04 euro/certificat. În urma acestei operaþiuni cu banii astfel obþinuþi s-au putut achiziþiona 1.225.400 de certificate la un preþ de 4,53 euro/certificat, efectul acestei operaþiuni fiind un câºtig de 306.350 de certificate“, se aratã în situaþia financiarã a CEH pe anul 2014. Anul acesta, Complexul Energetic Hunedoara a reuºit sã achiziþioneze 1.137.741 de certificate de carbon cu preþuri de peste 8 euro bucata. CEH a primit un ajutor de salvare, mai precis un împrumut din partea Guvernului pentru a putea cumpãra certificatele de CO2, însã

banii s-ar putea dovedi a fi insuficienþi.

Preþul certificatelor de carbon a crescut alarmant, iar de vinã ar fi chiar Ministerul Finanþelor, care a fãcut o mare greºealã atunci când a anunþat

Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului.

Paradoxul este faptul cã la sfârºitul anului 2014, societatea care închide minele a încheiat bilanþul contabil cu profit.

Peste 400 de mii de lei a avut profit SNIMVJ la finele anului 2014, aºa cum reiese din auditul realizat la societate. Acum, firma se aflã la un pas de insolvenþã, asta dacã Complexul Energetic Hunedoara nu îºi achitã facturile restante. În octombrie se va judeca termenul în ceea ce priveºte cererea de insolevnþã a celor douã societãþi.

Monika BACIU

cã s-a alocat ajutorul de stat cãtre Complexul Energetic Hunedoara.

CEH poate pierde din aceastã tranzacþie aproape un milion de euro.

Monika BACIU

4 Actualitate

Albinele, terorizate de caniculã, dupã un an ploios

S

chimbãrile climaterice scot la ivealã comportamente deviante ale insectelor ºi zeci de oameni ajung la spital din cauza înþepãturilor. Albinele ºi viespile sunt primele care atacã ºi apicultorii spun cã vremea este vinovatã.

Dupã un an ploios, cel mai rãu din ultimii 20 de ani pentru apicultori, anul 2015 a adus canicula, iar crescãtorii de albine sunt din nou în impas.

Anul trecut a trebuit sã hrãneascã suplimentar insectele, iar acum, din cauza secetei, mierea de salcâm aproape cã nu s-a fãcut.

Nea Vasile s-a retras la câþiva km de Petroºani, are o gospodãrie pe cinste, dar acum

se bucurã cã i s-au copt fructele, pentru cã cel mai greu i-a fost pe ploaie. „În zonã, fiind secetã ºi albinele au fost afectate, însã, spre deosebire de anul trecut, când a fost multã ploaie, anul acesta seceta le-a micºorat producþia de miere. Fructele care au apãrut acum ne sunt scãparea ºi albinele încep sã dea cît de cât miere. Salcâmul aici, din cauza secetei, nu a dat

aproape nimic ºi nu am producþie de salcâm ºi am acum doar miere poliflorã”, ne-a mãrturisit Vasile Poenar, apicultor din Bãniþa. În ultimele zile, din cauza caniculei, albinele au atacat zeci de oameni ºi mulþi au ajuns cu înþepãturi la spital.

Apicutorii spun cã acestea pleacã sã caute flori, ori fructe pe câmp ºi ajung chiar pânã în zonele urbane. În plus, acolo atacã ºi viespile. „Albinele sunt, dupã pãrerea mea, agresive, pentru cã nu au ce mânca ºi ce sã culeagã. Când au front de lucru, nu sunt agresive, doar când nu au de lucru atacã ºi animalele ºi oamenii, pentru cã îºi cautã hrana”, a mai spus nea Vasile.

Clima le-a dat peste cap sistemul apicultorilor ºi ploile

torenþiale, ori canicula schimbã de la un an la altul comportamentul insectelor. Oamenii, însã, se mulþumesc cu ce au ºi, dacã nu vând, atunci au miere pentru gospodãrie. „Eu am locuit foarte mulþi ani la Petroºani ºi m-am retras aici la Bãniþa. Am stupi ºi aici au fost din copilãrie, când tata mi-a insuflat aceastã îndeletnicire, care, dupã pãrerea mea este foarte bunã. Acum am cam 30 de stupi ºi nu îmi este uºor, pentru cã anul trecut, cã a fost cel mai prost an, a trebuit sã le hrãnesc suplimentar foarte, foarte mult. Au fost bani bãgaþi în stupi”, explicã apicultorul.

Albinele sunt un fel de radar al existenþei noastre pe pãmânt, însã, de la an la an, apicultorii au noi probleme.

Clima este principalul vinovat, dar produsul final meritã, spun apicultorii, tot efortul. Nici animalele sãlbatice nu lipsesc ºi, nu o datã, stupii au fost atacaþi de urºi în zona Petroºaniului, însã, oamenii reuºeºsc sã facã aceastã meserie cu succes, grupaþi în asociaþii, cu ajutorul cãrora vând mierea.

Diana MITRACHE

“Nu toþi putem fi pãcãliþi…”

R

omii, masã de manevrã. De câte ori sunt alegeri, romii se considerã masã de manevrã pentru politicieni.

Nu doar ei fac parte din categoria aceasta, ci ºi persoanele cu probleme sociale.

Aceºtia de cele mai multe ori sunt ademeniþi cu tot felul de

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 August 2015

oferte ºi promisiuni care de cele mai multe ori sunt uitate dupã momentul alegerilor ori de care ar fi acestea.

“Este un adevãr cã suntem masã de manevrã. De multe ori noi facem diferenþa. E o bãtãlie pentru noi.

Tot timpul am fost masã de manevrã, o spun ºi statisticile, dar nu toþi putem fi pãcãliþi”, a declarat

ªerban Siminic, monitor local de drepturile omului. Chiar dacã de cele mai multe ori nu sunt vãzuþi cu ochi buni din cauza problemelor pe care doar unii dintre aceºtia le creazã, dar nu existã pãdure fãrã uscãturi, de la revoluþie încoace romii au fost întotdeauna consideraþi cã masã de manevrã electoralã. În perioada premergãtoare

Oraºe în declin, obiectiv prin obiectiv

D

oi tineri fotografi din Bucureºti au lãsat redacþia unor ziare precum Jurnalul Naþional ºi au plecat prin þarã ca sã vadã cum pot surprinde realitatea.

Au ales zone afectate de declinul industrializãrii, iar acum sunt la Petrila. Ce li s-a pãrut inedit este faptul cã au gãsit oameni resemnaþi ºi cã, pe orice parte ai fi, mina este undeva pe stânga, acolo unde curge ºi Jiul.

Ioana Cîrlig ºi Marin Raica au plecat prin oraºele foste monoindustriale, au trecut prin Roºia Montana, ori

acã nu ajungem noi la mormântul Sfântului Adrealului, Arsenie Boca, ajunge el la noi. ªi nu oricum, ci prin intermediul unor tineri dubioºi pe care îi regãism periodic în de cele mai multe ori asteptant în ger sau pe canicula la cozi pentru ajutoarele sociale sau alimente oferite de cãtre stat. ªi aceºtia sunt fericiþi când se apropie vreo campanie electoralã pentru cã atunci mai primesc ºi ei ceva în plus. „La ultima campanie electoralã am primit în dar o greblã de la o anumitã formaþiune politicã. Este bunã ºi aceasta decât deloc cum fac alþii. Mã ajutã foarte mult prin grãdinã ºi eu sunt mulþumit”, a declarat un pensionar.

Dar având în vedere situaþia din Valea Jiului

ºi, peste o lunã, vom scoate albumul foto, care este un soi de concluzie a acestor ani, dar vom continua. Ce ne-a interesat pe noi a fost sã studiem fenomenul depresiei la nivelul comunitãþii, adicã cum se simte nostalgia ºi tristeþea pierderii identitãþii în comunitãþile miniere, care se identi-

Înºelãtorie în numele lui Arsenie Boca

D

alegerilor acestora ºi nu doar lor li se oferã tot felul de tricouri, gãleþi, ºepci ºi alte materiale care sã-i facã sã punã ºtampila pe un candidat sau altul.

Pe lângã aceºtia ca masã de manevrã sunt consideraþi de cele mai multe ori ºi pensionarii care dupã cum se ºtie dupã o viaþã de muncã de abia trãiesc de pe o lunã de alta pentru cã pensile sunt foarte mici ºi nu toþi dintre aceºti pensionari au lucrat la mina de unde au ieºit la pensie cu o sumã destul de bunã de bani ºi cu gratuitãþi. Aceºti pensionari sunt vãzuþi

Brad, iar acum sunt la Petrila. Merg zilnic prin locurile familiare nouã, celor de aici, dar surpind lucruri la care nici nu ne-am gândit.

Totul face parte din proiectul lor numit „Post Industrial Stories”, iar în scurt timp vor realiza un album. „A început la Brad în octombrie 2012

toþi aceia care îi considerau pe romi ºi pe pensionari mase de manevrã s-ar putea sã aibã surprize la urmãtoarele alegeri pentru cã lumea a început sã se sature de promisiuni ºi pomeni electorale iar acest lucru se va vedea dupã momentul votului atunci când pe oamenii care îºi duc greu traiul de zi cu zi nu îi mai poþi atrage o o greblã sau cu o gãleatã pentru cã acestea nu le pun o bucatã de pâine pe masã ºi nici nu le plãtesc facturile sau medicamentele care sunt din ce în ce mai scumpe.

Monika BACIU

centrul municipiului Petroºani.

Aceºtia, costumaþi lejer, în tricouri ºi pantaloni scurþi, împart niºte cartonaºe, pe care le numesc iconiþe.

Oamenii ajung sã primeascã o astfel de

fotografie cu chipul pãrintelui Arsenie Boca ºi apoi se trezesc cã li se cere bani. „Vã dãm ºi noi o iconiþã cu Arsenie Boca, sã ne ajutaþi sã strîngem bani pentru un copil grav bolnav”, spun cei care fac asta la

ficã puternic cu mina”, a spus Ioana Cîrlig, fotograf.

Cei doi au venit de o bunã bucatã de timp în Valea Jiului ºi au colindat munþii ºi oraºele, iar Marin Raica spune cã la Petrila are oarecum obsesia cã mina este mereu pe una din pãrþile strãzii, indiferent unde eºti în oraº. „De când am venit îmi stã aºa în cap o imagine, nu o

câþiva metri de sediul poliþiei, într-una dintre cele mai aglomerate intersecþii din Petroºani, iar ca sã fie credibili, oamenii inventeazã ºi boli pe care le au copiii pentru care vând icoanele. Înºelãtoria prinde, mai ales cã oamenii vîd chipul pãrintelui Arsenie Boca, intens mediatizat în ultima vreme, iar le vederea echipajelor de poliþie, aceºti tineri se fac nevãzuþi, ori îºi ascund marfa.

Diana MITRACHE

D

eplasare la Varpalota.

Cei din oraºul Varpalota, oraº înfrãþit cu municipiul Petroºani, au câºtigat un proiect pe fonduri europene.

a suporta o parte din cheltuiala necesarã deplasãrii la Varpalota.

“Cheltuiala totalã a deplasãrii se ridicã la cca. 3700 de lei, combustibil ºi taxã de autostradã. Diferenþa va fi suportatã de cãtre

participanþi”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãtâre.

La acþiunile care vor avea loc în perioada 16 – 21 august la Varpalota, vor lua parte aproximativ 35 de reprezentanþi ai

lanilor ºi intenþioneazã sã arate lumii ce se întâmplã cu oamenii în aceste zone, dar ºi cu clãdirile ce rãmân.

Copiii din Bãniþa au nevoie de microbuz

Toate prin intermediul unui album foto ce va fi gata în scurt timp.

Diana MITRACHE

totuºi”, a mai precizat primarul Ionel Burlec. ªcoala le este pregãtitã ºi acum primarul spune cã va aloca in de la zeci de km distanþã, ajung bani din bugetul local ºi la strada principalã ºi de acolo sunt pentru plata profesopreluaþi de un microbuz ºcolar. Este vorba rilor, pentru cã, pe anudespre copiii din Bãniþa ºi cãtunele de munte mite segmente, aceºtia din apropiere, copii pentru care primarul au restanþe ºi de 4 ani Ionel Burlec a mai cerut un microbuz ºcolar. de ani de zille. „Am primit, acum la rectifiCei mici fac eforturi Bãniþa din zone cum ar care, bani pentru plata ce le depãºesc puterile fi cea de lângã Peºtera salariilor restante la ºi asta doar ca sã Bolii, ori Crivadia, profesori. Le vom ajungã la ºcoalã ºi, cum fiecare având peste 12 prinde în bugetul local ºi, sunt pe ultima sutã de km de parcurs. În plus, în urmãtoarea perioadã metri cu pregãtirile, sunt ºi cei care vin din se vor rezolva ºi acesedilii locali au mai cerut cãtunele de munte ºi tea”, afirmã edilul. un microbuz ºcolar. aceºtia au de mers Profesorii ºi copiii se „Noi avem un acum câþiva km de vor întâlni pe 15 sepmicrobuz ºcolar, mai acasã pânã acolo unde tembrie, peste o lunã ºi, este unul care este al drumul este curãþat de pânã atunci, primarul primãriei ºi cu el ducem zãpadã. „Copiii vin comunei Bãniþa sperã elevii care învaþã la liceu pânã la ºoseaua princisã obþinã ºi microbuzul la Petroºani, dar am palã pe jos ºi de acolo îi ºcolar nou, ca sã nu mai avea nevoie de încã preia microbuzul ºcolar. mai fie probleme cu unul. Pentru cã, de În anii trecuþi veneau pe transportul la ºcoalã. multe ori, cel vechi ni jos pânã la ºcoalã, Diana se defecteazã ºi atunci, acum este mai uºor MITRACHE douã sau trei zile, rãmâneam în panã pânã se repara. Acum, dacã mai primim unul, o sã rezolvãm definitiv aceastã problemã, ca sã nu mai facem improvizaþii”, a declarat Ionel Burlec, primarul comunei Bãniþa.

Cu microbuzul ºcolar vin copii la ºcoala din

V

Instituþiile europene ºi mediul înconjurãtor

Astfel, ºi cei de aici se vor deplasa în Ungaria pentru a lua parte la activitãþile din cadrul proiectului “Instituþiile europene ºi mediul înconjurãtor”.

Primãria municipiului Petroºani a alocat suma de 2.500 de lei pentru

fotografie, când te plimbi pe strada principalã aici, vezi din 10 în 10 m mina, în stânga sau dreapta, e un reper perpetuu”, a adãugat ºi Marin Raica, fotograf.

Cei doi vor crea un album cu fotografiile realizate în Valea Jiului în proiectul despre poveºtile de dupã industrializare. Vor sã vadã inclusiv viaþa momâr-

municipiului Petroºani.

Principalele obiective ale proiectului sunt cunoaºterea politicilor UER privind mediul înconjurãtor, cunoaºterea celor trei instituþii principale ale UE ºi multe altele.

Parteneri în cadrul acestui proiect mai sunt ºi cei din Croaþia, Polonia ºi Italia.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cãtre, BIROUL PERMANENT JUDEÞEAN AL PSD HUNEDOARA

În atenþia domnului preºedinte Laurenþiu NISTOR Domnule Preºedinte, Cu aproximativ o lunã în urmã, într-o conferinþã de presã, am fãcut cunoscute opiniei publice veniturile ,, nesimþite” încasate de

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 August 2015

conducerea ºi ºefii celor douã companii energetice respectiv: CEH SA ºi SNIMVJ SA , având în vedere situaþia economicã deosebit de grea a acestora ,condiþiile grele de lucru, veniturile mici încasate de persoanele direct productive, rezultatele total neperformante obtinute, soldate cu oprirea celor douã termocentrale datorate lipsei cãrbunelui, ºi întârzieri la plata salariilor. La acea datã le-am dat factorilor de decizie de aici un ultimatum, ca pânã la data de 01 august 2015,

aceste venituri sã fie drastic reduse ºi economiile astfel obþinute sã fie utilizate pentru îmbunãtãþirea condiþiilor de lucru ºi creºterea salariilor celor direct productivi.

Contractul Colectiv de Muncã negociat ºi avizat pentru a fi aplicat la nivelul CEH SA începând cu data de 01 august 2015, prevede reducerea plafonului maxim pentru salariile ºefilor, de la 10600lei la 7782 lei, deci aproximativ 30% în unele cazuri chiar 40%, ºi are stipulate criterii de salarizare

ANUNÞ PENTRU CONCURS DE ANGAJARE

care permit acordarea unor venituri substanþial majorate pentru mineri ºi energeticieni în funcþie de productivitatea muncii.

Am felicitat conducerea CEH SA ºi sindicatele pentru noul contract negociat ºi le-am mulþumit pentru fatul cã au þinut cont de sugestiile mele, si au negociat un CCM echilibrat , care þine cont de situaþia realã a complexului, s-au fãcut astfel paºi importanþi pentru a asigura continuarea activitãþii CEH SA. Doresc sã vã mulþumesc cu acest prilej ºi Dvs. domnule Preºedinte, pentru sprijinul ºi suportul acordat pentru obþinerea acestei victorii importante pentru viitorul acestui colos industrial, de soarta cãruia depine viaþa a mii de locuitori din judeþul Hunedoara.

Doresc insã sã vã aduc în atenþie faptul cã, eu am solicitat reducerea veniturilor atât a conducerii executive a celor douã societãþi, dar ºi a veniturilor total imorale încasate de cei doi directori generali ºi a indemnizaþiilor membrilor Consiliilor de Administraþie ale acestora, ceea ce nu s-a întâmplat pânã la aceastã datã.

Din Consiliul de Administraþie al CEH SA

Peste 100 de câini capturaþi în Valea Jiului

C

u 100 de câini în minus pe strãzile Vãii Jiului.

Doar în cursul lunii iulie, cei de la Asociaþia pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân au adunat de pe strãzile din localitãþile Vãii Jiului peste 100 de maidanezi. Aceºtia au fost depuºi în centrele destinate patrupedelor. “Estimativ undeva la 100 de câini au fost adunaþi în luna iulie doar în Valea Jiului, exceptând municipiul Vulcan care are serviciul propriu”, a

fac parte domnii: Ghimpau Aurelian, Tudorache Iulian-Robert, Barbu DanielaAngela, Purcaru Stamin Ion, Sirbu Negrea Nicolae Partenie iar din Consiliul de Administraþie al SNIM VJ SA fac parte domnii: Bobar Gheorghe, Peiu Adrian Grigore, Chiurtu Radu Nicolae, Anghel Aurel, Radu Mihai Sorin, putem deci observa cã din cele douã consilii de administraþie fac parte un numãr important de membri PSD, vã solicit din nou sprijinul, de a face toate demersurile care se impun la ministrul de resort, pentru ca în cel mai scurt timp ºi veniturile încasate de cei doi directori generali, membrii Consiliilor de Administraþie ale celor douã societãþi ºi conducerile executive de la nivelul SNIMVJ SA, sã intre in normalitate, sã se reducã la un nivel moral, iar economiile astfel obþinute sã fie utilizate pentru îmbunãtãþirea condiþiilor de muncã ºi salarizarea performanþelor productive din cele douã societãþi.

Domnule Preºedinte, vã solicit ca în cazul în care cele mai sus menþionate nu sunt puse în aplicare pânã cel mai târziu la sfârºitul lunii august, sã le retragem sprijinul politic tuturor acelor factori decidenti,mai sus mentionati, care prin poziþia lor contribuie la declinul Complexului Energetic Hunedoara ºi a activitãþii de minerit ºi aduc astfel o gravã atingere imaginii partidului.

Cu deosebitã consideraþie.

Deputat CORNEL-CRISTIAN RESMERIÞÃ declarat medicul veterinar Adrian Cioran, directorul executiv al SJOAFS Hunedoara. În anul 2014, timp de trei luni, prin HG 1059, dupã 14 zile lucrãtoare în care câinii erau þinuþi în adãpost, puteau fi eutanasiaþi. Acum, acest lucru nu mai este posibil ºi adãposturile sunt supraaglomerate. Anul trecut au fost capturaþi doar aproximativ 3.600, peste o mie dintre aceºtia fiind eutanasiaþi.

Chiar dacã hunedorenii susþin cã sunt foarte mari iubitori de animale, în 2014 doar 959 s-au arãtat interesaþi de soarta patrupedelor, motiv pentru care i-au ºi adoptat.

Monika BACIU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 August 2015

La nivelul judeþului,

Autoritatea de Transport sesizatã vizavi de ilegalitãþile din trafic

T

ransporatorii, la limita legii. Consilierii judeþeni au ridicat problema transportului cãlãtorilor pe ruta Petroºani – Deva, aceºtia fiind nemulþumiþi de condiþiile în care sunt transportaþi pasagerii. Nu de puþine ori s-a întâmplat ca microbuzele sã fie pline la refuz ºi asta fãrã ca cineva sã îi tragã la rãspundere pe ºoferi.

Consilierii judeþeni cer implicarea autoritãþilor cu competenþe în domeniu.

“Domnule preºedinte, am sã mã refer doar la firma ZMK, deci transportul cãlãtorilor atât în Valea Jiului cât ºi pe traseul Petroºani-Deva încalcã totdeauna legea, nu am vãzut poliþia sã-i opreascã pe ºoferi pentru cã au maºinile supraaglomerate, deci au cãlãtori pe holul maºinii. Cred cã este ilegal lucrul acesta. Nu am vãzut poliþia sã opreascã ºoferul ºi sã-l ia la întrebãri”, a spus consilierul judeþean Ion Hirghiduºi.

Adrian David, preºedintele CJH trimite autoritãþile sã verifice aceste aspecte.

“O sã rog Autoritatea de Transport sã consemneze aceastã neregulã ºi sã procedeze la

verificãri în acest sens pentru a stopa, înþeleg cã e vorba de un fenomen”, a spus preºedintele CJH, Adrian David.

Un alt consilier judeþean a þinut sã precizeze cã transportatorii respectã legea, mai puþin cei din transportul local.

“Legislaþia este respectatã de toatã lumea, cã toate maºinile sunt într-o stare tehnicã corespunzãtoare, singura chestiune pe care am remarcat-o în absolut toate oraºele judeþului

este cea a autovehiculelor care fac traficul local. Deci aceste autovehicule sunt într-adevãr într-o stare deplorabilã, fie cã ne referim la Deva, fie cã ne referim la Hunedoara, fie cã ne referim la Valea Jiului.

In ceea ce priveºte cursele regulate speciale, ele acoperã ore de vârf, nu existã, credeþi-mã, nu existã agent economic în judeþul Hunedoara sau în celelalte judeþe din þarã care sã acopere ca potenþial al flotei aceste ore, ele trebuie

sã-ºi deserveascã atât cursele regulate judeþene la orele de vârf cât ºi cursele regulate speciale care sunt undeva într-un termen de douã ore la ore de vârf, respectiv 6 – 8 dimineaþa, 14 – 16 dupã-masa. Repet, nu existã agent economic transportator cu un asemenea potenþial, cu asemenea flotã care sã-ºi facã inclusiv cursele regulate pe care le are judeþene ºi interjudeþene respectiv ºi cursele regulate speciale aºa încât eu sunt de acord cu domnul Staier dacã punem în discuþie clasificãrile acestor autovehicule, da, sã fie pe standarde de clasificare, da, OK, dar faptul cã aceºti transportatori ucid transportul judeþean, cu acest punct de vedere nu pot sã fiu de acord pentru cã este ireal”, a declarat consilierul judeþean Simion Nicolae Morar. În urmã cu ceva timp, reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara prin autoritãþile competente în acest caz au demarat mai multe verificãri în rândul transportatorilor.

Atunci, mai mulþi ºoferi au fost amendaþi cu zeci de mii de lei.

Monika BACIU

Cioban salvat de pe Muntele Oslea

U

n bãrbat de 58 de ani, care era angajat ca cioban la o stânã de pe Muntele Oslea a fost salvat în cursul zilei de luni, 10 august, de o echipã a Salvamont Uricani, acesta fiind în imposibilitatea de a se mai miºca ºi având mâinile, picioarele ºi faþa umflate.

Bãrbatul a fost gãsit luni dimineaþa la

stâna ªtirbului de cãtre un alt cioban,

care a solicitat ajutor la numãrul de urgenþã 112.

La faþa locului s-a deplasat o echipã formatã din ºapte salvamontiºti de la Formaþia Uricani.

Când au ajuns la stânã, bãrbatul nu se putea ridica de jos, fiind preluat pe o targã specialã ºi transportat pânã la Câmpuºel, acolo unde salvamontiºtii erau aºteptaþi de o ambulanþã.

Transportul bolnavului a fost dificil din cauza reliefului accidentat în care existã doar un drum de TAF-uri.

Victima a fost transportatã cu ambulanþa la spital.

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Nu a mai vãzut gardul, din cauza bãuturii

Un bãrbat în vârstã de 49 de ani, din localitatea Bârcea Mare, în timp ce conducea un autoturism pe strada Sântuhalm, din direcþia Arad spre Sibiu, din cauza neatenþiei, a acroºat un gard de metal care delimiteazã partea carosabilã de trotuarul pietonal, amplasat pe partea dreaptã a sensului de mers, pe care l-a distrus. În urma evenimentului rutier, conducãtorul auto a suferit leziuni uºoare pentru care nu a fost necesarã internarea în spital, însã fiind testat cu aparatul etilotest, a

rezultat o concentraþie de 0,94 mg/l, alcool pur în aerul expirat.

De asemenea, celui în cauzã i-au fost recoltate probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, pe numele sãu fiind întocmit dosar penal.

Tot la sfârºitul sãptãmânii poliþiºtii de la rutierã aflati în serviciu pe DJ 705, la intrarea în localitatea Geoagiu Bãi, au oprit pentru control autoturismul condus de cãtre un bãrbat în vârstã de 37 de ani, din oraºul Geoagiu.

Conducãtorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, care a afiºat o concentraþie de 0,53 mg/l, alcool pur în aerul expirat.

De asemenea, un tânãr în vârstã de 18 ani, din municipiul Deva, a fost a fost depistat de poliþiºti conducând o autoutilitarã pe Calea Zarandului, din municipiul Deva, fãrã sã deþinã permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule. În toate cazurile poliþiºtii le-au întocmit conducãtorilor auto dosare penale.

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 August 2015

Henþ cu mâna

Rugby, rugby, hainã grea...

Sâmbãta care urmeazã, 15 august, ar trebui sã continue D.N.S.-ul la rugby, adicã acea Divizia „B”, în care se zbate ºi ªtiinþa Petroºani. Un campionat întrerupt dupã etapa a 11-a (6 iunie

a.c.), ce se va relua peste patru zile. S-a jucat un tur ºi douã etape din retur, într-un campionat unde ªtiinþa realmente s-a chinuit din toate punctele de vedere: rezultate, lot, antrenori etc.

Acum, orice informaþie venitã dinspre „Dealul Institutului” nu anunþã nimic bun. Lotul, vai-º-amar de el, 7-8 jucãtori care se antreneazã fãrã antrenor, Alexandru „Dandu” Lupu pãrãsind ºi el, se pare, corabia, înspre un trai mai bun, spre Bucureºtiul sãu natal.

Emil Drumea a rãmas

„one man show” (mai tare ca Poliopol!), care se chinuie de unul singur s-o scoatã la capãt.

Aceasta este situaþia la zi, acolo unde au jucat mari jucãtori precum Vasile Rusu, Constantin Dinu, Mircea Ortelecan, Victor Marinescu, Burghelea, Enciu Stoica, Bucan, Bucos, pentru a-i aminti doar pe câþiva

FOTBAL. AMICALE.

Oaspeþii, mai dotaþi...

Î

n week-end-ul trecut au avut loc douã partide amicale în Valea Jiului.

La Vulcan, echipa localã C.S. Vulcan a întâlnit pe Retezatul Haþeg, o echipã ce anunþã intenþii de performanþã pentru sezonul Ligii a IV-a Hunedoara care începe pe 29 august a.c.

Victoria a revenit haþeganilor cu 2-1. Ei au condus cu 1-0 (gol Caia), apoi a fost 1-1 (gol la vinclu Gabi Rãdulescu) ºi 2-1 pentru Retezatul, (gol D. Belei din 11 m). De reþinut cã haþeganii s-au întãrit cu Ov. Popesc, I. Gavriluþi, H. Popa ºi portarul A. Tonca,

Ifrim (Hercules Lupeni), un junior de la care antrenorul Voicu aºteaptã mai mult

Apariþiile noi de la Hercules Lupeni, Konicika ºi Aboaice

dintre cei care au jucat în Naþionala României! O echipã care a câºtigat de trei ori Cupa României (1983, 1991, 1993), mereu în topul superligii, a ajuns acum sã care, ca o povarã un nume, ªtiinþa, care a fost un nume emblematic în rugbyul românesc.

Au mai jucat: Mihalache (portar), Alexandrescu, S. Muntean, Matras, Andriþoiu, Chirilã, Totor, M. Bãlãu, Muraru, Cipr.

Dumitrescu.

---------------------------------Hercules Lupeni (antr.

Dan Voicu): Ad. Farcaº Ciorâia, M. Dumitrescu, Savu, Berta – Harangozo I, Harangozo II, Konycika,

Lazãr), iar R. Moldovan a fost scos din teren de antrenorul Dan Voicu în min. 89, pentru nesupunere la indicaþiile sale tactice! Au jucat echipele: Jiul (antrenor Cosmin Kanduth): D. ªtefãnoaica – M. Popa, D. Stoica, Irina, Al. Nicu – Mândruþ, Graur, „Veteranii” Rere Moldovan ºi Cornel Irina, M. Avram, D. au marcat câte un gol în amicalul Ilie – Pãsãricã, Jiul-Hercules Lupeni (2-3) R. Ititesc.

C. Pop – R. Moldovan, M. Filip.

Au mai jucat: Kiorean (portari), Gârda, Ifrim, Aboaice.

----------------------------------

Antrenorii Dan Voicu (Hercules Lupeni) ºi Cosmin Kanduth (Jiul), umãr la umãr, urmãrind echipele lor

Între un campionat ºi altul...

-------------------------------

iar la vulcãneni a jucat Proteasa (ex. Min. Uricani).

La Petroºani s-au întâlnit Jiul ºi Hercules Lupeni (30 de spectatori!), scor 2-3. Au marcat M. Filip (2), R. Moldovan pentru lupeneni, Irina ºi D. Ilie pentru Jiul.

A fost o partidã cu multe momente interesante: gol anulat la R. Moldovan (min.

61), eliminarea lui Harangozo II (proteste la adresa arbitrului Cristian

„Oamenii din spatele cortinei”, organizatorul Petre Drãgan (Hercules Lupeni) ºi Bebe Fage (Jiul Petroºani)

-------------------------------

PROTEASA, GHIÞAN, DOAR ÎNTRE URICANI CU PORTARII ------------------------------ªI VULCAN

------------------------------Deºi a jucat în amicalul C.S. Vulcan – Retezatul Haþeg (1-2) la echipa gazdã, jucãtorului Proteasa uricãnenii nu vor sã-i acorde transferul la Vulcan: „El este sub contract cu noi, nu se poate pleca oricum. Sã vinã Vulcanul la discuþii ºi atunci vom stabili ce ºi cum...” a precizat Vasile Scurtu, preºedintele Minerului Uricani.

E oficial. Sorin Ghiþan (47 ani) nu mai este antrenorul principal al Jiului, echipã de care se ocupã acum, Cosmin Kanduth. „Nu mai am nicio treabã cu echipa de seniori. Sunt doar portar de rezervã ºi antrenorul portarilor din club. Nu mai doresc sã fiu asociat cu acest titlu de antrenor la Jiul” a spus Sorin Ghiþan.

-------------------------------

TREI PE „ÞEAVA PUªTII”

------------------------------Kiorean, Ov. Popesc ºi I. Gavriluþi sunt trei dintre jucãtorii Universitãþii Petroºani care sunt doriþi de alte echipe, Hercules Lupeni ºi Retezatul Haþeg. „Aceºti jucãtori sunt sub niºte contracte. Eu înþeleg cã unii i-ar vrea, dar asta se rezolvã doar în anumite condiþii” a spus antrenorul Universitãþii Petroºani, Gabi Niþu.

Paginã realizatã de Genu TUÞU