CVJ NR. 917 LUNI 10 AUGUST 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 917

Cronica Vãii Jiului Luni, 10 August 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Toma Coconea, un „nebun” frumos cu planuri mari

Centrele de BAC, modificate în Valea Jiului

M

odificare la centrele de bac. Dacã în urmã cu câteva zile, reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Hunedoara spuneau cã la nivelul Vãii Jiului unul din centrele de bacalaureat este la Colegiul Economic Hermes Petroºani, acum existã o modificare.

Din cauza anumitor lucrãri care au loc aici, nu se poate organiza cea de-a doua sesiune a examenului de bacalaureat astfel cã centrul va fi organizat la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva. “ªtiu cã cei de la Economic au ceva lucrãri ºi atunci noi vom fi centru de examen în Petroºani”, a declarat Lucian Resmeriþã, directorul Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva Petroºani. În data de 17 august va începe prima probã

din cadrul celei de-a doua etape a examenului de bacalaureat. La nivelul judeþului au fost organizate cinci centre de examen, douã dintre acestea fiind în Valea Jiului. În prima sesiune de examen a acestui an, 69% dintre absolvenþii de liceu care au susþinut examenul de Bacalaureat au obþinut note de trecere. Ceilalþi au posibilitatea de a mai încerca în aceastã sesiune care va începe în data de 17 august. Monika BACIU

A

crezut cã moare, dar imediat ce a simþit cã va fi salvat, se ºi gândea sã-ºi reia zborul. Toma Coconea e un „nebun” frumos, care ne face cinste þãrii ºi care a acceptat în exclusivitate sã ni se destãinuie. Ne-a vorbit despre viitor ºi promite cã de Sfânta Maria va zbura iar, dupã ce a ignorat sistematic toate sfaturile medicilor, uimiþi, la rândul lor, de felul în care se recupereazã atât de rapid. >>> PAGINA A 3-A

Proiectul din Parâng le dã speranþe

C

onstrucþia staþiei de îmbarcare în telegondola care va urca în Staþiunea Parâng, în cartierul muncitoresc al Petroºaniului, a crescut preþul locuinþelor din zonã. Un apartament cu douã camere ajuns ºi la 25 de mii de euro,

sumã de neimaginat pentru zona respectivã. Telegondola încã nu s-a construit, dar preþurile tot nu scad. Nici mãcar teama cã

mineritul va dispãrea, iar ei nu vor mai avea cumpãrãtori, nu-i înduplecã pe mulþi sã vândã mai ieftin. Ideea de a scoate

din vânzarea unui apartament o sumã de bani mare a încolþit în minþile proprietarilor imediat dupã demararea

lucrãrilor de reabilitare a cartierului. Imediat cum muncitorii au finalizat lucrãrile în Aeroport, preþurile la locuinþe au început sã urce ºi s-a ajuns ca un apartament cu douã camere sã coste ºi 25 de mii de euro. Prin comparaþie, în buricul Petroºaniului, un apartament similar costã pe piaþa liberã 80 de mii de lei. Este drept cã nu are îmbunãtãþiri faþã de

cel din zona limitrofã. De partea cealaltã cei interesaþi de o locuinþã spun cã preþurile au crescut artificial dat fiind faptul cã zona este totuºi una muncitoreascã ºi foarte departe de centru. Este adevãrat cã sunt ºi apartamente la preþuri modice în Aeroport, însã multe sunt în blocuri în care eventualii cumpãrãtori nu concep sã locuiascã. M. GÂNJU

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 August 2015

Atentatorii cu bombã þin procesul în loc

D

oi indivizi care erau sã schilodeascã o femeie nevinovatã din Petroºani, dupã ce i-au trimis o carte prin poºtã în care era ascuns un dispozitiv exploziv improvizat, au fost trimiºi în judecatã de cãtre procurori. Cel care a confecþionat bomba artizanalã a mai avut ºi alte þinte. Dosarul se aflã pe rolul Tribunalului Teleorman ºi chiar dacã judecata pe fond a început anul trecut, inculpaþii fac tot posibilul sã lungeascã procesul. Unul dintre complicii atentatorului a obþinut chiar control judiciar. Magistraþii încearcã sã facã paºi în judecarea celor doi indivizi care au terorizat mai multe persoane cãrora le-au trimis dispozitive artizanale explozive, însã inculpaþii au reuºit sã tergiverseze proce-

Alertã în Retezat din cauza unei turiste

O

femeie de 45 de ani, din Timiºoara, a plecat într-un traseu prin Retezat ºi pentru cã nu s-a mai întors la cabanã, salvamontiºtii au intrat în alertã ºi au demarat cãutãrile.

sul. La termenul trecut a lipsit dosarul de judecatã, nerestituit la timp de Curtea de Apel Bucureºti unde s-a judecat o contestaþie depusã de Alin Bîþicã. De altfel individul a contestat tot ce s-a putut, a ridicat o serie de excepþii ºi a cerut chiar anularea mandantului sãu de arestare. Un nou termen are loc mâine (marþi) în dosar, când este aºteptat la Tribunalul Teleorman atât atentatorul cât ºi dosarul. Atentatul cu bombã de la Petroºani a fost pus la cale de Daniel Mocanu, ginerele femeii rãnite,

acesta dorind sã se rãzbune pe soþia lui. Femeia l-a pãrãsit din cauza comportamentului sãu violent ºi s-a mutat la Petroºani. I-a trimis un colet dar a fost ridicat ºi deschis de mama ei. Conform poliþiºtilor din Petroºani, pachetul a fost trimis de la Oficiul Poºtal 6 Bucureºti, în data de 27 decembrie 2011, ºi a fost ridicat de la Oficiul Poºtal 2 Petroºani, în data de 29 decembrie 2011. În pachet, care a fost transportat în regim de

scrisoare, se afla o carte (Mizerabilii Volumul II - n.r.), legatã cu ºnur, iar în momentul în care femeia a deschis coletul, acesta a explodat. „Când s-a desfãcut ºnurul s-a produs o explozie care a afectat partea vãtãmatã care a fost transportatã la Spitalul de Urgenþã Petroºani cu arsuri în zona feþei. În urma cercetãrilor poliþiºtii au stabilit cã este vorba de un dispozitiv pirotehnic confecþionat artizanal pe bazã de amestec pirotehnic cu

multe secoare, luând în calcul ºi posibilitatea ca victima sã fie în stare de inconºtienþã. „Operaþiunea de cãutare a demarat în jurul orei 9 ºi a durat pânã în jurul orei 18, orã la care un echipaj format din trei salvamontiºti a ajuns la victimã, acesta fiind conºtientã. Au fost anunþate celelalte echipaje, pentru a se concentra asupra operaþiunii de recuperare ºi transport a victimei, pânã în locul unde se afla un echipaj de

ambulanþã. În momentul gãsirii, victima era suspectã de fracturã cu plagã deschisã la nivelul gleznei stângi, entorsã la piciorul drept ºi prezenta simptome de deshidratare. Operaþiunea de transport a victimei a durat aproximativ douã ore, zona în care a fost gãsitã fiind una greu accesibilã. Victimei i s-a acordat primul ajutor apoi a fost transportatã de urgenþã, cu elicopterul, la Spitalul Municipal din Timiºoara. De menþionat este faptul ca

turista cunoºtea muntele, avea echipamentul necesar pentru situaþii de acest gen, iar asta a jucat un rol decisiv în lupta cu supravieþuirea”, au declarat salvatorii. Turista accidentatã este medic de profesie ºi acest lucru a ajutat-o sã rãmânã în viaþã pânã a fost descoperitã. Maximilian GÂNJU

Femeia s-a aventurat pe traseul montan Piule – Pleºa – Cheile Buþii din munþii Retezat, iar din cauza vremii nefavorabile a alunecat ºi sa accidentat. Împreunã cu echipajul Salvamont Lupeni ºi Jandarmeria Montanã, aceºtia au împãrþit muntele în mai

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

iniþiere electricã”, au declarat anchetatorii. Potrivit poliþiºtilor, în carte s-a aflat un amestec de praf de puºcã cu cioburi, dispozitivul fiind alimentat cu o baterie de nouã volþi. Bomba artizanalã a fost confecþionatã însã de un alt individ, Alin Bîþicã, iar acesta s-a rãzbunat asemãnãtor ºi pe fosta lui soþie punându-i material explozibil sub maºinã. ”Procurori ai Secþiei de urmãrire penalã ºi criminalisticã din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie au finalizat cercetãrile ºi au dispus trimiterea în judecatã a

inculpaþilor sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de vãtãmare corporalã ºi tentativã la vãtãmare corporalã, a douã infracþiuni de nerespectarea regimului materiilor explozive, precum ºi a trei infracþiuni de distrugere (faþã de care s-a solicitat instanþei de judecatã înlocuirea mãsurii controlului judiciar cu arestarea preventivã. Alin Bîþicã este acuzat de procurori cã a confecþionat dispozitive artizanale cu care a incendiat trei maºini ºi a rãnit un bãrbat cu un colet-bombã. Maximilian GÂNJU

S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: LUNI 10.08.2015 în oraºele: z Petroºani - între orele 09.00 - 14.00. Zona afectatã: Cartier Saºa ºi str. Pîrîieni Motivul restricþiei: Remediere pierdere str. Pîrîieni zona nr.8 ; z Aninoasa - între orele 12.00 - 18.00. Zona afectatã: Oraº Aninoasa inclusiv cartierul Iscroni ºi toþi utilizatorii din zona str. Cãtãneºti - Livezeni Motivul restricþiei: Înlocuire branºament str. Vulculesti, nr. 88 z Lupeni - între orele 09 .30 - 15.30. Zona afectatã: Cartier Barbateni. Motivul restricþiei:Remediere pierderi la branºamentele bl. 16, sc. 1, ºi bl. 17, sc. 7, str. Bãrbãteni Mulþumim pentru înþelegere

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Cronica Vãii Jiului | Luni 10 August 2015

Soluþiile pentru CEH trebuie sã De aproape 10 ani vinã de la sindicate ºi administraþie aºteaptã noile blocuri

C

EH, subiect complicat ºi dificil. Aºa catalogheazã deputatul PSD, Cristian Resmeriþã, situaþia de la Complexul Energetic Hunedoara. Soluþiile trebuie sã vinã de la cei din conducere ºi sindicate, iar parlamentarii sã facã lobby pentru punerea în practicã a acestora. “Eu am pârghiile necesare însã de unul singur este foarte greu sã lupþi în anumite direcþii mai ales fiind vorba de un subiect atât de complicat ºi de dificil. Întotdeauna am avut conducerea executivã a Complexului Energetic Hunedoara, a CNHului, oameni care au câºtigat ºi sute de milioane pânã în momentul de faþã, sindicate reprezentative, nereprezentative. Eu cred cã dânºii trebuie sã vinã cu soluþii înspre

noi ºi noi sã le promovãm la Bucureºti, nu cred cã este rolul meu sã gãsesc soluþii miraculoase. Dânºii sunt plãtiþi în acest sens ºi trebuie sã facã ce le stã în putinþã pentru a gãsi soluþii ºi eu sã le ofer sprijin la nivel guvernamental”, a declarat Cristian Resmeriþã, deputat PSD. Strategia energeticã a României ar trebui sã cuprindã huila, ca fiind resursã strategicã, însã aprobarea documentului se lasã întârziatã. Fãrã aceastã aprobare, huila este resursã marginalã. “Huila este resursã strategicã, însã mai trebuie sã aparã în anu-

onstrucþia blocurilor sociale de la Aninoasa, subiect electoral. Locuitorii cartierului de carton din Aninoasa susþin cã mereu în preajma alegerilor revine în discuþie subiectul privind realizarea unor blocuri mite locuri unde este sociale. foarte important ºi “Din 2006 spuneau anume în strategia cã fac blocul. Este energeticã naþionalã”, a mai spus sursa citatã. subiect de propagandã politicã. Ne-au fãcut Un proiect de lege mereu promisiuni cu care aºteaptã aproduiumul. Unii oameni barea încã din anul ar fi de acord sã se 2014, ar putea fi un colac de salvare pentru facã blocurile, alþii nu”, a declarat ªerban mineritul din Valea Siminic, monitor local Jiului. Practic este de drepturile omului. vorba de declararea Despre blocul de huilei drept resursã locuinþe sociale de la strategicã, ceea ce ar Aninoasa se vorbeºte asigura automat piaþa de prin anul 2007de desfacere. 2008. Primãria chiar a Monika BACIU

Mai sunt locuri la Universitatea din Petroºani

C

ei care vor sã devinã studenþi la Petroºani încã o mai pot face. Sunt aproximativ 200 de locuri rãmase neocupate, la diverse programe de studii de licenþã ºi în curând va avea loc o nouã sesiune de admitere la care sunt aºteptaþi absolvenþii de liceu. Universitatea din Petroºani mai are locuri vacante. Rectorul instituþiei de învãþãmânt superior, susþine cã elevii încã sunt aºteptaþi cu dosare ºi cã în aceste zile se fac demersuri în diverse oraºe, pentru promovarea ofertei de la Petroºani. „Încercãm sã pro-

movãm Universitatea în continuare pentru sesiunea din toamnã, care va începe în 7 septembrie. Mai avem la licenþã 266 de locuri libere, la diverse specializãri. La masterat, aproape toate locurile bugetate au fost ocupate ºi locuri cu taxã chiar. Încercãm sã atragem ºi în conti-

nuare studenþii aici”, a declarat conf. Dr. Ing. Marius Marcu, Rectorul U.P. Promovarea ofertei de la Petroºani nu se face doar în þarã, ci ºi dincolo de graniþele României, iar în câþiva ani la Petroºani se va preda cel puþin în liba englezã. „Încercãm sã atragem ºi studenþi strãini, iar în continuare vom dezvolta douã sau trei programe în limbi strãine, dar doar de anul viitor, pentru cã sunt mai mulþi paºi de parcurs”, a mai spus rectorul Universtãþii din Petroºani. Cele mai cãutate specializãri la Petroºani sunt cele în domeniul IT, calculatoare ºi informaticã, dar mai sunt locuri libere pentru elevii absolvenþi care vor sã se specializeze aici, în domenii precum finanþe bãnci, contabilitate, management, administraþie publicã,

asistenþã socialã, sociologie, matematicã ºi informaticã, management, contabilitate, o parte fiind studii la distanþã. Nici inginerii nu au ocupate toate locurile ºi mai sunt locuri pentru studiile de licenþã la: inginerie minierã, topografie minierã, contrucþii miniere, inginerie în construcþii, automaticã, electromecanicã, toate posturile vacante fiind disponibile pe site-ul universitãþii, la http://www.upet.ro/a dmitere/resadm/2015 /Locuri%20disponibile%20LICENTA%20%20septembrie%202015.pdf

P

atru domenii de doctorat

Guvernul a aprobat domeniile ºi programele de studii universitare de master acreditate ºi numãrul maxim de studenþi ce pot fi ºcolarizaþi în anul universitar 20152016 precum ºi studi-

dat sume importante pentru realizarea studiului de fezabilitate, care acum a trebuit reactualizat, însã mutarea romilor de la Iscroni a rãmas doar la stadiul de studiu, proiectul fiind folosit însã ca promisiune electoralã. Primãria Aninoasa ar avea nevoie pentru construcþia blocului de aproximativ 120 de miliarde. Blocul ar urma sã aibã 60 de locuinþe sociale. Pânã la realizarea blocurilor,

ile universitare de doctorat din cadrul instituþiilor de învãþãmânt superior. Astfel, la Universitatea din Petroºani pentru studiile universitare de masterat, învãþãmânt fãrã frecvenþã numãrul studenþilor ce pot fi ºcolarizaþi este de 950.

Actualitate 3 zeci de famili din Iscroni trãiesc într-o mizerie lucie. Mormanul de gunoaie a ajung o mare groapã de gunoi care reprezintã un focar de infecþie. Oamenii s-au obiºnuit cu priveliºte, dar ºi cu mirosul, iar copiii se joacã nestingheriþi printre resturi de mâncare, pet-uri ºi alte obiecte aruncate chiar sub geamurile cocioabelor numite de localnici case. Chiar ºi oamenii au uitat când s-a ridicat ultima datã gunoiul, dar ei spun cã în faþa casei îºi curãþã. Monika BACIU

În ceea ce priveºte studiile universitare de doctorat, domeniile disponibile sunt la ingineria sistemelor, inginerie electricã, inginerie industruialã ºi mine, petrol ºi gaze. Monika BACIU Diana MITRACHE

4 Actualitate

Toma Coconea, un „nebun” frumos cu planuri mari A

crezut cã moare, dar imediat ce a simþit cã va fi salvat, se ºi gândea sã-ºi reia zborul. Toma Coconea e un „nebun” frumos, care ne face cinste þãrii ºi care a acceptat în exclusivitate sã ni se destãinuie. Ne-a vorbit despre viitor ºi promite cã de Sfânta Maria va zbura iar, dupã ce a ignorat sistematic toate sfaturile medicilor, uimiþi, la rândul lor, de felul în care se recupereazã atât de rapid. Toma Coconea nu a reuºit la cea de a 7-a ediþie a celei mai grele competiþii de anduranþã din lume, decât sã îºi testeze limitele. A trecut pe lâmgã moarte ºi ne vorbeºte acum despre Dumnezeu cu mare bucurie. Nici nu ºtie dacã sã îi spunã noroc, sau ghinion, la ce i s-a întâmplat, dar ºtie clar cã la urmãtoarea ediþie a Red bull Xalps va confirma ºi mai mult. Cum este acum Toma? Ne spune chiar el: „Sunt foarte bine, mã bucur cã sunt acasã ºi ne revedem. Viaþa merge înainte ºi, cu siguranþã, orice descendenþã va genera o mare ascendenþã. O sã vedeþi cã voi fi cu siguranþã mult mai puternic. O sã stau puþin poate mai în umbrã, dar vã promit niºte rezultate foarte bune”, a spus Toma Coconea, când l-am întrebat cum se simte, pentru cã cicatriciile din acea zi sunt foarte vizibile încã. A fost o zi a neºansei sale, sau poate cã a ºansei. Dumnezeu i-a arãtat un nou drum, atunci când a fost sigur cã va muri. A revãzut ce a fãcut, ce are de fãcut ºi parcã l-a auzit pe Cel

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 August 2015

de sus spunându-i cã mai are treabã pe pãmânt. Cu o parte din falca ruptã, maxilarul ºi chiar dinþii în palmã, cu un cot rupt, Toma a trãit un coºmar, pe care crede cã l-a ºi uitat deja. Dar recunoaºte cã a avut câteva momente în care se temea cã dacã scapã, sã nu rãmânã legumã. „Rãnile fizice se vindecã, cele psihice nu pot spune cã le-am avut neapãrat chiar din primul moment, cã am scãpat destul de uºor. Am fost încrezãtor ºi nu am probleme care sã nu se repare. Dacã aveam probleme care sã mã þinã sã nu mai fac sport, cred cã aº fi fost terminat psihic, dar aºa am încredere ºi sunt plin de energie. Acum, dupã 3 sãptãmâni de la operaþie am început sã îmi reiau antrenamentul ºi asta spune tot. Pe plan drept încã nu pot sã alerg foarte bine, cã mã mai supãrã hematomul de la spate, dar pe urcare mã simt bine ºi în fiecare zi urc pânã în Parângul Mic, dar de acum o sã urc spre Parângul Mare. Mã simt foarte bine, iar când apar dureri seara ºi fac miºcare, sângele circulã mai bine ºi astea sunt

calmantele mele: miºcarea”, recunoaºte Toma, cu un zâmbet optimist.

„PLEC, CÃ SUNT VINDECAT” ªi dacã poate altul în locul lui ar fi clacat cu rãnile grave ºi experienþa uluitoare prin care a trecut, la spitalul din Elveþia, Toma a uimit pe toatã lumea. A considerat el, dupã o sãptãmânã, cã e vindecat. ªi-a tãiat singur furtunele cu care era monitorizat, a fãcut un duº ºi le-a zis medicilor cã are avion spre România. Asta chiar dacã era cusut ca un sac de box. „Am fost oarecum conºtient cã sunt þinut pentru monitorizare, mai mult, în spital. Chiar nu simþeam cã mai trebuie sã stau. Pânã atunci ºi-au fãcut foarte bine treaba (n.r. medicii) ºi am avut ºansa sã mã nimeresc la o clinicã foarte bunã cu profesioniºti ºi m-au reparat foarte bine. La nivelul feþei, am avut desprinsã carnea de la bãrbie pânã în partea cealaltã a nasului. Jumãtate din faþã mi s-a desprins ºi am þinut-o în mânã dupã ce am

cãzut. Am avut o intervenþie chirurgicalã pe interior, de aceea se vede doar o cicatrice subþire. La cot am o tijã – singurul accident care mã þine încã vreo douã sãptãmâni, ca sã nu zbor. Mã þine un pic la cotul drept, dar am început sã fac terapie ºi mi-am propus ca în 15 august sã fac primul zbor”, spune optimist Toma.

A ZIS CÃ MAI TRÃIEªTE DOAR O ORÃ Cum a ajuns acum sã fie cusut pe jumãtate din faþã, cu tije în cot ºi fãrã dinþi în gurã ne spune chiar el, care a avut neºansa sã fie purtat în zbor de curenþi puternici, pe care nu i-a mai putut controla. Avea un echipament la care e gata sã renunþe de acum, pentru cã ne-a mãrturisit de câteva ori cã nu va mai face niciun compromis. Va alege

doar echipamente performante, aºa cum a fost ºi casca ce l-a scãpat de moarte. Casca o primise cu o zi înainte de accident ºi acesta este încã un semn divin, aºa cum spune el, dupã ce îºi reaminteºte cum a fost atunci. „Am conºtientizat de la înãlþime cã, dupã ce am trecut pasul spre Saint Mortiz, la un moment dat eram la 4.200 de m, eram încrezãtor cã voi face un drum lung, veneam din spate de pe la 3.800 m, am început sã mã lovesc de curentul de vale din cealaltã parte ºi am început sã am o descendenþã foarte mare. Am cãutat sã mã bag în munte, dar nu m-am putut pune cu natura! Am realizat cã nu am nicio soluþie. Singura soluþie era sã ies din combinezon, iar la un metru de sol sã sar ºi sã las doar echipamentul sã fie luat de vânt ºi sã nu mã

tragã cu totul, aºa cum mi s-a întâmplat, dar aveam un sistem fãrã catarame ºi nu am putut. M-a costat ceea ce m-a costat. Pânã sã aterizez mergeam cu 50 de km la orã, cu spatele. Parapanta avea 60 -70 km la orã ºi, cu siguranþã, era un vânt de peste 100 km la orã ºi, când am atins pãmântul, m-a aruncat vreo 30-40 m în spate. Primul impact a fost cu casca, mi s-a crãpat ºi am fost târât ca un leº cu spatele prin bolovanii care mi-au tãiat faþa. Ghinionul, sau norocul meu, a fost cã am bãgat mâna, dar coardele parapantei s-au blocat în bolovani ºi mi-au oprit cãderea. ªi când am vãzut ce hemoragie am ºi cum eram blocat între bolovani, atunci am realizat cã mai mult de o orã nu am cum sã rezist ºi a fost greu”, îºi aminteºte Tomi. Dar Toma e un norocos. A fost observat de o bunicuþã ce se plimba cu nepotul ei ºi copilul a privit uluit totul. S-au apropiat de el, era desfigurat, dar încerca, cu ultimele puteri, sã emitã semnalele S.O.S. Copilul a fost ºansa lui. L-a revãzut ºi la spital ºi acum sunt prieteni. Cum altfel? Pentru cã Toma era în cea mai mare cumpãnã a vieþii lui. „Mi-au trecut foarte multe prin cap. Mi-am vãzut viaþa în câteva minute. M-am gândit la prieteni. E greu sã descrii acele momente, dar atunci realizezi cã multe lucruri pe care le credem noi probleme, chiar nu conteazã. Atunci îþi doreºti doar sã ai o micã ºansã ºi eu am avut ºi Dumnezeu mi-a dat ºansa ºi mi-a zis Ce faci? Unde pleci? Nu ai terminat casa, nu ai lãsat un urmaº, Unde pleci? Ai treabã! ªi atunci m-a salvat copilul, ca un înger pentru mine”, recunoaºte atletul.

Vrea sã aibã ºi el copii, dincolo de toate planurile pentru ediþia viitoare, dar recunoaºte cã l-ar încuraja sã trãiascã la fel de liber ca ºi el. Toma Coconea pare un nebun frumos, curajos ºi liber. Chiar ºi acolo sus în Parâng la ºcoala de zbor pe care o construieºte, ºi-a improvizat un mic salon de tratament. Aºa a susþinut el atunci când l-am întrebat dacã face recuperare medicalã. „Trebuie sã las un urmaº, sã îl cresc, dar sper sã îl îndrum sã fie aºa ca mine. Acum, ºi dacã se va face pianist, asta este, al meu e, dar o sã îl împing de la spate ºi o sã încerc sã îl cresc dupã standardele mele. La 3 ani vreau sã îl pun pe schiuri ºi sã zboare de mic cu mine ºi sã facã mult sport, care sã îl ajute în viaþã. Mulþi cred cã e o nebu-

nie, dar sportul acesta îþi dã echilibru ºi îi încurajez pe toþi cei care cred cã le e fricã de înãlþime sã caute sã zboare. Nu existã fricã de înãlþime! În zbor nu ai acelaºi sentiment!”, ne încurajeazã Toma. Toma Coconea ne mulþumeºte tuturor cã i-am fost alãturi în toate cursele ºi ne considerã

Poveºti minereºti, cântate în stradã pe toþi o echipã – echipa lui. Vom face parte ºi pe viitor din echipa lui ºi o vom face cu ºi mai mult drag, pentru cã Toma Coconea ne promite cã va reveni în forþã ºi noi, cei de acasã, îl credem pe cuvânt. Diana MITRACH E

PERFORMANÞÃ ULUITOARE!

La doar 15 ani a devenit primul român care a traversat Canalul Mânecii înot, fãrã costum de protecþie

V

isul lui Avram Iancu de a deveni primul român care trece înot Canalul Mânecii fãrã costum de protecþie a fost spulberat de un copil. Are ºanse sã devinã, totuºi, al doilea român, dar asta doar dacã se grãbeºte. La vârsta la care alþi copii "fac sport" doar pe calculator, Dan Canta, un tînãr de doar 15 ani a trecut înot Canalul Mânecii, fãrã costum de protecþie (neopren). El a strãbãtut înot cei 34 de kilometri care despart Franþa de Anglia, de la Calais la Dover, în apa care nu depãºeºte 16 grade, în 14 ore ºi 32 de minute. S-a apucat de înot în urmã cu doi ani ºi s-a dovedit un talent înnãscut. În Australia, continentul care l-a adoptat, e deja vedetã, dupã ce a înotat 11 kilometri, în apa rece a oceanului. "Dan Canta a devenit primul român ºi cel mai tânãr australian care a traversat înot Canalul Mânecii! Un efort extraordinar depus de Dan ºi toþi ceilalþi implicaþi”, a anunþat pe Facebook clubul Brighton Baths Health. Dan a înotat cei 34 de kilometri care despart Anglia de Franþa pentru a

strânge fonduri pentru Fundaþia Robert Connor Dawes, fundaþie a unui coleg care a pierdut lupta cu cancerul. ªi braºoveanul Andrei Roºu a încheiat, pe 1 iulie anul acesta, cursa Enduroman Arch to Arc, care presupune parcurgerea distanþei de 480 de kilometri dintre Londra ºi Paris în alergare, înot ºi pe bicicletã. Sportivul (care se declarã cu modestie drept amator, deºi are o serie de recorduri mondiale la activ, economist de profesie, a intrat în 2012 în Cartea Recordurilor, dupã ce a alergat 7 maratoane ºi 7 ultramaratoane pe 7 continente) a alergat, de la Londra Marble Arch la Dover, o distanþã de 140 de kilometri, în 16 ore ºi 53 de minute, apoi a înotat de la Dover la Calais, aproximativ 40 de kilometri, în 21 de ore. El este primul român care terminã Triatlonul Enduroman Arch to Arc ºi al 16-lea sportiv care încheie aceastã competiþie în ultimii 14 ani.

Z

eci de oameni s-au adunat pe Centrul Civic la Petroºani, pe peluza din faþa unei cafenele cochete, ca sã asculte Poveºtile Petrilene, în lectura actorului Zoltan Butuc. Cel care a dat glas scrierilor lui I. D Sîrbu ºi a creat un audiobook, a venit la Peºtera Bolii de Ziua Minerului ºi, dupã o suitã de evenimente nedorite care s-au succedat din cauza vremii, omul a ajuns cu chitara sa pe centrul civic. În peºtera Bolii a fost nevoit sã se descurce cum a putut, dupã ce un fulger a stricat întreaga sonorizare, a ars instalaþia electricã ºi implicit boxele la care actorul trebuia sã se audã, dar chiar ºi aºa a avut parte de o audienþã maximã, în ciuda fulgerelor, a tunetelor ºi a ploii. Vremea, însã, s-a îmbunat ºi Zoltan Octavian Butuc a venit pe centrul civic. Zeci de oameni ºi-au fãcut rezervare la mesele cafenelei la lãsarea serii ºi locul a devenit neîncãpãtor pentru cei care au ales sã stea ºi pe jos, doar sã asculte acea voce care le-a plãcut din prima. Actorul spune, însã, cã aici se simte ca ºi adoptat de oamenii în care a crezut ºi minerii nu sunt ceea ce se spune. „Existã ºi pompierii care ne-au ajutat la peºterã ºi lucrurile s-au fãcut aºa cum trebuia. Am cântat ºi acolo ºi am ajuns ºi aici. Eu pot sã spun cã am impresia cã locul acesta mã primeºte. Am impresia cã poate sã se ardã toate, sã se întâmple orice rãu, tot reuºim sã facem ce ne-am propus, pentru câþi oameni vor sã fie prezenþi. Pentru cei care vor sã audã altceva decât muzicã de mall, de taxi sau ambientalã, care e bunã. Sunt, însã, oameni care apreciazã un concert live. Mã bucur cã eu nu sunt un nume livrat pe media, care atrage îmbulzealã. Sper sã nu

fiu niciodatã un nume livrat de media ºi sã mã însoþesc cu oameni ca voi, cei de aici, dintre mineri. Nu conteazã cã sunteþi 30, poate mâine 32, eu sper chiar 33”, a spus Zoltan Octavian Butuc, actor. Zoltan a cântat la chitarã ºi audienþa a amuþit, a citit cu vocea sa despre care Ion Barbu spune cã parcã este cea a lui I.D Sîrbu, din scrierile celui care, atunci când a fost interzis de regimul comunist, a fost cel mai bãtrân vagonetar de la Petrila, iar audienþa l-a aplaudat. „Ne place ce ascultãm aici. Este altceva ºi acum cã tot a fost ziua minerului, parcã este ºi mai frunos”, i-am auzit pe cei prezenþi afirmând. Actorul Zoltan Octavian Butuc s-a nãscut la 02 iulie 1969, în Braºov, a absolvit ªcoala Popularã de Artã din Braºov, la clasa de teatru a profesorului Ion Jugureanu ºi, în 1995, termina Institutul de Artã Teatralã ºi Cinematografie din Bucureºti. În 1993 i se decerna premiul pentru debut al UNITER pentru rolul din spectacolul ”Ora lynxu-

lui” de Per Olov Enquist, jucat la Teatrul Odeon. A jucat în spectacole la Teatrul Bulandra, Theatrum Mundi sau Teatrul Act, dar ºi în spectacole de teatru radiofonic. Pe marele ecran a debutat în pelicula „Prea târziu” (1996), regizatã de Lucian Pintilie, dupã un roman de Rãsvan Popescu. Filmãrile au avut loc în Valea Jiului, unde Zoltan a intrat pentru prima datã într-o minã. Audiobook-ul ”Vechi povestiri minereºti” a fost înregistrat în primãvara acestui an, dupã ce Zoltan Butuc a primit de Crãciun, din partea unui prieten din Petrila, cartea Povestiri Petrilene, de Ion Dezideriu Sîrbu. Vocea profundã a lui Zoltan gãseºte inflexiunile ºi tonul perfect pentru a pune în scenã câteva dintre povestirile petrilene, iar oralitatea deosebitã a scriitorului e pusã de minune în valoare de talentul cu care Zoltan Butuc interpreteazã textul, pentru cã ar fi prea puþin sã numim lecturã. Diana MITRACHE