CVJ NR. 895 JOI 9 IULIE 2015

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 895

Cronica Vãii Jiului Joi, 9 Iulie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Minerii disponibilizaþi primesc banii

S

ãptãmâna viitoare 225 de mineri de la Societatea de Închideri de Mine primesc banii de disponibilizare. Este primul val de disponibilizaþi, iar oamenii care pãrãsesc sistemul extractiv, primesc ºi sumele compensatorii, toate într-o singurã tranºã. Inspectorii ITM, însã, sunt cu ochii pe cei care rãmân. Conducerea Societãþii de Închideri de Mine din Valea Jiului este gata sã renunþe la cei 225 de ortaci care au dat cãrbune. Activitatea minierã s-a restrâns, iar oamenii pleacã acasã, de sãptãmâna viitoare, cu banii de disponibilizare. „Putem spune cã la 1 iulie au încetat contractele individuale de muncã ale celor 225 de mineri. Avem deja banii pentru plãþile compensatorii în conturile societãþii ºi, dupã terminarea operaþiunilor de lichidare a fiecãrui angajat de la fiecare sucursalã, în data de 15 îºi vor primi toþi banii, într-o singurã tranºã”, a spus Aurel Anghel, director general SNÎM VJ. În tot acest timp, inspectorii ITM spun cã sunt cu ochii pe cei care rãmân ºi pe felul în care se reorganizeazã activitatea în acest sector. „Aproape periodic corespondãm cu Societatea Naþionalã de Închideri, facem analize de personal. Mina Petrila, Paroºeni ºi Uricani ºiau ºi restrâns activitatea, odatã cu plecarea personalului. Mina Petrila se ºtie cã a rãmas într-un abataj din douã

ºi dacã ºi-au restrîns activitatea, nu mai au nevoie de atît de mult personal ca înainte. Problema este, din acel personal care pleacã, câþi sunt oameni ce au meserii-cheie ºi ce rãmâne în locul lor din punct de vedere profesional”, spune Ileana Bodea, ºefa SSM din ITM Valea Jiului. Inspectorii ITM atrag atenþia cã personalul care rãmâne trebuie instruit aºa încât sã fie capabil sã intervinã în eventualitatea unor defecþiuni la instalaþiile complexe. „Cea mai mare problemã este, ºi o sã le cerem din nou dupã aceastã disponibilizare, stabilirea ºi asigurarea strict necesarã pe acele posturi fixe. Sã aibã cine deservi instalþiile de extracþie, ventilatoarele, telegrizumetria, cei de care depinde siguranþa oamenilor ºi a zãcãmântului”, a conchis Ileana Bodea. ªi de la CEH vor pleca oameni, dar cei mai mulþi sunt din rândul personalului TESA ºi al energeticienilor, dar deocamdatã pentru aceºtia încã nu s-a stabilit cât vor lua ca sume compensatorii. Diana MITRACHE

Fosta minã ºi-a gãsit utilitatea

Loc de picnic în loc de minã – muzeu, la Aninoasa

P

roiectul privind înfiinþarea unei mine – muzeu la Aninoasa a picat dar, în loc, administraþia publicã localã a transformat incinta fostei exploatãri miniere în loc de picnic. >>> PAGINILE 4-5

Descindere la traficanþii de þigãri nchetatorii au fãcut 28 de A percheziþii în cinci

judeþe, la persoane suspectate de contrabandã cu þigãri, care ar fi produs bugetului statului un prejudiciu estimat la un milion de euro. Ancheta este derulatã din Suceava sub supravegherea procuro-

rilor DIICOT. Poliþiºti specializaþi în investigarea criminalitãþii economice, sub coordonarea procurorilor DIICOT au fãcut mai multe verificãri în judeþele Suceava, Maramureº, Timiº, Caraº-Severin ºi Hunedoara, anchetatorii vizând destructurarea unei grupãri specializate

în contrabandã cu þigãri. Din cercetãri a reieºit cã activitatea infracþionalã ar fi fost desfãºuratã de cãtre membrii grupãrii în perioada 2014 - 2015, iar prejudiciul cauzat bugetului de stat este estimat la un milion de euro. „În acest dosar au fost emise 20 de mandate de aducere pe numele unor persoane bãnuite de introducerea, transportul, depozitarea sau comercializarea þigaretelor de contrabandã”, aratã anchetatorii. Maximilian GÂNJU

2 Actualitate

Sâmbãta, zi cu risc ridicat pentru producerea accidentelor de circulaþie

Z

iua de sâmbãtã a sãptãmânii este una “neagrã” pe ºoselele din judeþul Hunedoara, conform statisticii întocmite de Serviciul Rutier Hunedoara. Potrivit datelor întocmite de poliþiºtii de la rutierã 20 % din totalul accidentelor rutiere grave au avut loc în ziua de sâmbãtã,

17,1 % din totalul accidentelor rutiere grave s-au petrecut vinerea, în timp ce 15,7 % din totalul accidentelor rutiere

grave au avut loc miercurea. În perioada 01 ianuarie 2015 - 30 iunie 2015, pe raza judeþului Hunedoara s-au înregistrat 70 de

Mii de metri cubi de lemn tãiaþi ilegal

dministratorul unei societãþi comerciale A din Haþeg a intrat în atenþia

poliþiºtilor din cadrul Biroului Combaterea Delictelor Silvice Hunedoara dupã ce nu a putut justifica lemnul transportat. Astfel, în urma unei acþiuni pe linia prevenirii ºi combaterii faptelor ilegale de tãiere, transport ºi comercializare a materialelor lemnoase autoritãþile au descoperit cã deþinea o cantitate foarte mare de lemn a cãrei provenienþã nu a putut-o justifica. “Dupã verificarea stocului de buºtean, poliþiºtii au constatat cã bãrbatul deþinea în plus cantitatea de 27,006 m.c., buºtean din specia molid ºi 14,21 m.c., buºtean din specia fag, fãrã documente legale de

Combinatul siderurgic din Hunedoara calificã absolvenþi de liceu

A

Chiar dacã au promovat sau nu examenul de bacalaureat se pot ºi califica la locul de muncã. Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara a promovat anunþil celor de la ArcelorMittal

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Marius MITRACHE Hunedoara, care angajeazã absolvenþi de liceu promoþia 2015, în vederea calificãrii în meseria de laminatori, alimentatori încãlzitori, electricieni întreþinere ºi reparaþii, finisatori laminate, lãcãtuºi mecanici întreþinere ºi reparaþii, maºiniºti pod rulant sau sudori electric ºi autogen. Condiþia de angajare este reprezentatã de studiile medii, cu sau fãrã diplomã de bacalaureat. Cei interesaþi pot lãsa la sediul firmei (Direcþia Resurse Umane), CV-ul împreunã cu xerocopii ale actelor de studii. Car men COSMAN-PREDA

bsolvenþii de liceu au acum ºansa sã se angajeze la combinatul siderurgic din Hunedoara.

Cronica Vãii Jiului

proveninþã. În cauzã, poliþiºtii au luat mãsura sancþionãrii contravenþionale a bãrbatului, fiind aplicate sancþiuni contravenþionale în valoare totalã de 7.000 lei. Totodatã, a fost luatã mãsura complementarã de confiscare a cantitãþii de material lemnos pentru care nu existau documente de provenienþã justificative”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. De asemenea, ºi în comuna Rapoltu Mare poliþiºtii au depistat un bãrbat de 35 de ani care a tãiat fãrã drept 5 arbori de esenþã gorun, din locul denumit ,,Valea Faurului” , iar pe un alt bãrbat de 30 de ani din localitatea Simeria, care a tãiat fãrã drept 7 arbori de esenþã gorun.

Director:

z

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

accidente rutiere grave, soldate cu decesul a 14 persoane, rãnirea gravã a 66 de persoane ºi rãnirea uºoarã a 15 persoane. Analiza de risc rutier întocmitã la nivelul Serviciului Rutier din

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 iulie 2015 cadrul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara aratã cã numãrul accidentelor rutiere grave scade faþã de anul trecut cu 9 procente, iar principalele cauze generatoare a accidentelor înregistrate sunt viteza neadaptata la condiþiile de drum, traversare neregulamentara pietoni, respectiv neacordare prioritate pietoni. Poliþiºtii de la rutierã îi sfãtuiesc pe conducãtorii auto, pentru a prevenii accidentele, sã utilizeze centurile de siguranþã, dispozitivele de siguranþã pentru copii ori cãºtile de protecþie dupã caz în

timpul deplasãrii cu autovehiculele pe drumurile publice, sã nu utilizeze telefonul mobil s-au alte dispozitive care vã distrag atenþia de la drumul public, cu excepþia dispozitivelor „mâini libere“ pentru telefonul mobil, sã-ºi verifice starea tehnicã a autovehiculului înaintea plecãrii în vacanþã s-au în cãlãtorii mai lungi; respectiv sã respecte limitele legale de vitezã impuse prin indicatoare rutiere ori reglementate prin lege pentru fiecare categorie de drum în parte. Marius MITRACHE

Cei mai buni piloþi vor face spectacol pe cerul Devei

Aeroclubul Deva va gãzdui, în premierã naþionalã pentru România, Campionatul European de Acrobaþie cu Avionul. Evenimentul aflat la ediþia a IX-a se va desfãºura în perioada 22 iulie – 01 august 2015. Pe Aerodromul Sãuleºti vor concura cei mai experimentaþi piloþi ºi cele mai bune echipaje de acrobaþie aerianã de pe continent. În perioada 7 - 9 noiembrie 2014, a avut loc la Wroclaw - Polonia, ºedinþa Comisiei pentru Acrobaþie (CIVA) din cadrul Federaþiei Aeronautice Internaþionale (FAI). Reprezentantul României a propus, iar membrii Comisiei au aprobat prin vot, ca ediþia a IX-a a Campionatului European de Acrobaþie - clasa Advanced (9-th FAI European Advanced Aerobatic Championships EAAC 2015) sã fie gãzduitã de þara noastrã. Este pentru prima datã când un concurs de acrobaþie aerianã de o asemenea anvergurã va fi organizat în România. Maximilian GÂNJU

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

ANGAJÃRI

Hotel Palace angajeazã director marketing, bucãtar ºi contabilã. Salariu motivant. Detalii la telefon 0751.199.100

Car men COSMAN- PREDA Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK Diana MITRACHE “Promovare” reprezintã (mitrachediana@yahoo.com) Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z z

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 9 iulie 2015

Fosta minã ºi-a gãsit utilitatea

Loc de picnic în loc de minã – muzeu, la Aninoasa P roiectul privind înfiinþarea unei mine – muzeu la Aninoasa a picat dar, în loc, administraþia publicã localã a transformat incinta fostei exploatãri miniere în loc de picnic.

Oraºul Aninoasa s-a aliniat normelor legale privind lourile speciale pentru picnic ºa cã, localnicii care vor sã iasã la grãtar au de acum douã spaþii special amenajate. Unul este la Cabana Anena, iar cel de-al doilea în incinta fostei exploatãri miniere, unde au fost montate grãtare de fier încorporate în beton, cu vatrã de foc, mese ºi bãnci, dar ºi coºuri de gunoi sau apã curentã. Aºa cã, în cele din

urmã, fosta unitate extractivã ºi-a gãsit oarecum utilitatea, asta deºi proiectul privind amenajarea unei mine – muzeu pe amplasamentul defuntei unitãþi miniere a picat. În schimb, Valea Jiului a ratat ºansa de a avea prima minã muzeu din România, un proiect evaluat la 2,2 milioane de dolari, finanþat de Banca Mondialã. Dupã ce s-au cheltuit vreo 3,2 milioane de lei, proiectul s-a blocat, iar bugetul local nu poate suporta în niciun caz cheltuielile.

ratat ºansa oferitã de A Banca Mondialã Aninoasa este primul ºi singurul oraº din România care ºi-a

declarat în instanþã insolvenþa. Datoriile extrem de mari, peste puterea financiarã a bugetului local, au împins localitatea în faliment, de unde a ieºit relative recent cu ajutorul unui administrator special numit de instanþã. Puþini sunt, însã, cei care mai ºtiu cã micuþa localitate minierã a avut ºansa realã de a transforma un obiectiv economic închis pe criterii de neperformanþã – Mina Aninoasa – într-un obiectiv turistic menit sã atragã bani la bugetul local. Mina Aninoasa a fost închisã în urmã cu aproximativ ºase ani, din cauzã cã nu mai era rentabilã. A intrat într-un amplu program de conservare, iar, în

locul ei, administraþia localã ºi- a propus sã amenajeze prima minã muzeu din România, unde sã se poatã practica turismul subteran. Banca Mondialã a studiat în amãnunþime proiectul, de care a fost interesatã, ºi l-a aprobat spre finanþare pe fonduri nerambursabile. Mai mult decât atât, tot organismul internaþional urma sã suporte toate cheltuielile de funcþionare timp de doi ani. Proiectul de ecologizare a Minei Aninoasa ºi transfor-

mare a unei pãrþi în muzeu a fost evaluat la 2,2 milioane de dolari ºi ar fi trebuit sã fie finanþat în proporþie de 85% de Banca Mondialã, în timp ce Guvernul României avea o cotã de 15%. Conform proiectului, muzeul subteran urma sã se întindã pe o suprafaþã de douã hectare ºi era amenajat exact ca o veritabilã minã: cu utilaje, vagoneþi ºi lãmpaºe. S-au executat lucrãri în valoare de aproximativ 3,2 milioane de lei, bani

ªocant! Miron Cozma vrea încã o mineriadã!

M

iron Cozma pare sã se fi sãturat de liniºte ºi pace ºi spune cã îi este dor de o mineriadã. Mai mult, acesta vrea sã scoatã în stradã “armata poporului” “Mi-e dor de o mineriadã”, a declarat recent fostul lider al minerilor din Valea Jiului pentru Ziarul “rong”. La 25 de ani de la teribilele evenimentele din 1990, Miron Cozma spune cã este pregãtit sã scoatã în stradã “armata poporului” ºi cã nu vrea sã lase oamenii “pe mâna hoþilor ºi bandiþilor”.. ”Da, nu glumesc, mi-e dor de o mineriadã. Vã spun, la modul sincer, cã nu am de gând sã las poporul ãsta pe mâna hoþilor ºi bandiþilor. Pãi, e posibil, domnule? Criza de

acum din Grecia, de 1,6 miliarde de euro, produce disoluþie socialã. În toatã Grecia, cât e Grecia de mare, disoluþie socialã pentru 1,6 miliarde de euro. ªi, la noi, un primar de sector ia 960 de milioane de euro, deci aproape un miliard, ºi nu se întâmplã nimic? Deci, dacã Grecia avea acum 960 de milioane de euro, era salvatã. Cât a luat ºpagã un primar de sector la noi... Pãi, suntem de râsul lumii. De aceea spun cã mi-e dor de o mineriadã”, a declarat pentru “ring”

Miron Cozma. El spune cã nu îi va mai conduce doar pe mineri, care vor fi oricum în fruntea manifestaþiilor, ci se pregãteºte sã scoatã masele de oameni la luptã pentru drepturile lor. ”Am de gând sã mã pregãtesc ºi sã scot Armata Poporului. Nu vreau sã las poporul ãsta sã moarã de foame ºi hoþii sã prospere. Nu e vorba de un nou partid cu numele Armata Poporului. Eu am partid (Partidul Social Democrat al Muncitorilor – PSDM),

nu-mi mai trebuie altul. Efectiv, o sã scot armata, oameni în stradã, ca sã fiu mai concret. De ce zic armatã a poporului? Veþi înþelege dupã ce vã voi povesti ce mi s-a întâmplat de curând, în munþii Apuseni, când moþii mi-au spus: «No, iote-l pe Avram Iancu!». Iar dacã nu mã credeþi pe mine puteþi sã-l întrebaþi pe mitropolitul de la Cluj, pe Înalt Prea Sfinþitul Andreicuþ, care era Arhimandrit la Alba Iulia. Când am fost ºi am pus crucea într-o localitate acolo în Apuseni, când am coborât din maºinã ma întâmplinat o mare de oameni. Toatã zona aia a moþilor s-a adunat acolo cã a aflat cã vine Miron Cozma. (…) În armata asta vor fi în primul rând minerii mei. Eu am spus la Alba Iulia, în urmã cu trei ani, cã

am sã scot Armata Poporului în stradã, armata poporului cum era cunoscutã pe vremea lui Avram Iancu. Iar în armata asta vor fi în primul rând minerii mei. Sã vã spun un secret de-al meu. ªtiþi ce au fãcut ãºtia când au distrus mineritul? I-au împrãºtiat pe mineri în toatã þara, în locurile lor de unde au venit. Pãi, gândiþi-vã cã am mineri peste tot acum, în toatã þara. ªi dintre cei mai nemulþumiþi sunt cei disponibilizaþi, care tot îmi spun:

care au fost înghiþiþi de ecologizarea fostului perimetru minier, precum ºi de reabilitarea clãdirilor exterioare care erau cuprinse în mina – muzeu, respectiv casa maºinii de extracþie cu maºina de extracþie, douã hale care au aparþinut unitãþii miniere, fosta staþie de salvare minierã, tunelul care ducea minerii de la sala de apel pânã la puþul principal. Numai cã finanþarea s-a oprit, dupã ce Guvernul nu ºi-a mai achitat contribuþia convenitã. Investiþia ar putea fi continuatã, dacã edilii ar gãsi banii necesari, însã administraþia a spus în numeroase rânduri cã este exclus sã gãseascã atâþia bani, în actualele condiþii de recesiune economicã. Car men COSMAN-PREDA «Hai, Miroane, sã facem odatã, sã începem, sã ne apucãm de treabã!»”, a mai declarat Cozma. Spune cã nu-i este fricã de consecinþe, asta deºi a fãcut 11 ani de închisoare pentru participarea la mineriade. ”Fricã, lui Miron Cozma, care a fãcut 11 ani de puºcãrie politicã? Nu vreau sã folosesc cuvinte mari, dar vã spun cã eu sunt în stare sã mor pentru poporul meu!”, a mai spus fostul lider de sindicat citat de Ziarul “Ring”. Car men COSMAN-PREDA

4 Actualitate

Lecþie de viaþã! Crescut de bunicã, cu 10 la bacalaureat

A

fost crescut doar de bunica lui, dar este unul dintre puþinii elevi din Valea Jiului care a reuºit performanþa de a lua o notã de 10 ºi asta chiar la matematicã. Media întreagã îl recomandã ºi Casian face parte din generaþia copiilor a cãror pãrinþi muncesc peste hotare, dar se viseazã actor de telenovele, ori profesor. Pãrinþii sãi au plecat mai demult ºi el a rãmas în grupul mare ºi numeros al copiilor care stau cu buncii. Casian Alexandru Vidale a reuºit, însã, sã îi uimeascã pe toþi apropiaþii sãi, iar acum este la un pas de a pleca ºi el acolo unde este mama lui: în Spania. Se viseazã actor ºi crede cã va juca cândva în telenovele, dar acum ne explicã cum a reuºit el sã ia note atât de mari, mai ales cã majoritatea celor ca el are un alt traseu în viaþã. „La

românã am luat 9,50, la matematicã nota 10 ºi la geografie 8.80. Sunt foarte bine organizat de obicei. Îmi place sã fac multe activitãþi într-un timp foarte restrâns ºi de aceea cred cã mã organizez atât de bine sã le fac pe toate. Nu este greu dacã lucrezi mult. Am început sã lucrez câte 10 teste pe sãptãmânã. Lucram foarte mult ºi de aceea am reuºit sã iau 10”, a spus Alexandru Casian Vidale, absolvent al Colegiului Economic Hermes din Petroºani.

haping the future. Acesta S este sloganul Univer-

Mentalitate de învingãtor.

sitãþii Westminster din Londra, universitate la care va studia ºi un absolvent al Colegiului Naþional de Informaticã din Petroºani. Creionarea viitorului nu mai este în România, ci peste hotare la universitãþi de renume. Viitori studenþi în Europa. Absolvenþii de liceu din Valea Jiului îºi cautã viitorul în Europa. Universitãþile din þarã nu sunt centrate pe student, iar România nu le

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 iulie 2015

Mama sa este în Spania ºi acolo a fost ºi el acceptat la o facultate. Casian ne-a mãrturisit încã de la ieºirea din sala de examen cã ia notã mare ºi s-a þinut de cuvânt. „Minim 9 iau la matematicã!”, ne-a spus la ieºirea din sala de examen în ziua în care a susþinut examenul maturitãþii ºi aºa a fãcut. Acum ne explicã cât de greu i-a fost cã nu o avea pe mama lui acasã, dar ne promite cã vom auzi de el, dupã

facultatea din Spania la care a fost acceptat. Asta, mai ales cã a vãzut acest stat ca pe o fata morgana a viselor sale. „A fost un pic greu sã fiu departe de pãrinþi, dar m-am adaptat ºi spun acum cã se putea ºi mai rãu. Am fost acceptat la pedagogie, la drept ºi la educaþie socialã, dar acum îmi voi alege una dintre acestea. Am ales Spania pentru cã acolo sunt plecaþi pãrinþii mei ºi mi se pare o þarã foarte frumoasã, cu

oameni foarte inteligenþi, serioºi ºi fericiþi ºi de aceea am ales Spania ”, spune tânãrul. Pe Casian l-am gãsit imediat dupã Bacalaureat în sala de repetiþii la Clubul Copiilor, pentru cã face teatru din clasa a IX-a ºi acum ne-a promis cã vom auzi de el ºi altfel. „Mi-am propus sã fac teatru amator. Fac teatru din clasa a IX-a ºi sper sã ajung prin telenovele. O sã mã vedeþi!”, ne-a mãrturisit Casian. Profesoara lui este extrem de încântatã de performanþele sale ºi nici nu se gândeºte cã nu va reuºi acolo, departe, în Spania, la care viseazã din primii ani de liceu. „A jucat în piesele de teatru pe care le-am pus în scenã ºi a impresionat mereu.

Robert Albu, viitor student în Londra: “Noi trebuie sã învingem cancerul nu el sã ne învingã pe noi”

oferã nicio posibilitate pentru viitor. Robert Albu, absolvent al Colegiului Naþional de

Informaticã Carmen Sylva din Petroºani este unul dintre petroºãnenii care îºi va fãuri un viitor

în Londra. Acesta a reuºit sã promoveze examenul de bacalaureat cu o medie de 9.45, iar acum tot ce îi rãmâne este sã îºi facã bagajele ºi sã se îmbarce spre Regatul Unit. Admis la mai multe facultãþi europene. Robert Albu a fost admis la mai multe facultãþi din Europa. Cinci instituþii de învãþãmânt superior din renume l-au acceptat, însã acesta s-a orientat cãtre Universitatea Westminster din Londra. Va de veni un cercetãtor în domeniul medical dupã terminarea anilor de facultate. “Am fost admis la mai multe facultãþi din Europa, am ales Westminster din Londra. Am fost foarte indecis, dar în cele din urmã am ales. Vor studia ºtiinþele biologiei ºi

pot alege imunologie, ºtiinþa cancerelor sau macrobiologie. Am ales Londra pentru cã îmi plac oraºele suprapopulate. Eu fiind dintr-un oraº mic vreau sã trãiesc într-o metropolã care sã îmi ofere posibilitãþi”, a declarat Robert Albu, absolvent al Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani. De ce a ales aceastã disciplinã ne spune chiar viitorul cercetãtor. “Cred cã voi alege imunologia pentru cã e de viitor ºi pot dezvolta vaccinuri noi. ªi ºtiinþele cancerului sunt o posibilitate pentru cã noi trebuie sã învingem cancerul nu el sã ne învingã pe noi”, ne mai spune tânãrul. Robert Albu spune cã la terminarea anilor de facultate nu se va mai întoarce în þarã. “Nu mai voi mai întoarce. Voi rãmâne în

Mi-am dat seama cã este un om foarte serios, în pofida faptului cã era foarte tânãr. Pe urmã am aflat cã locuia cu bunica ºi cã pãrinþii erau în strãinãtate ºi ne-a uimit pe toþi seriozitatea lui. Credeþi-mã cã este foarte organizat ºi eu personal ºi noi toþi am avut de învãþat de la el”, a spus ºi Mihaela ªtefania Cioc, profesoara de teatru de la Clubul Copiilor din Petroºani. Alexandru Casian a fost mereu un autodidact ºi acum a demonstrat, o datã în plus, cã nu toþi copiii ai cãror pãrinþi pleacã în strãinãtate au probleme de adaptare. El este un exemplu pentru toþi cei de vârsta lui ºi poate cã îl vom regãsi pe canalele care difuzeazã telenovele, dacã nu pe scenele de teatru din Spania. Diana MITRACHE Anglia sau oriunde mi se va oferi posibilitatea sã profesez ºi sã avansez. În rpimul rând mã gândesc la mine pentru vreau sã mã perfecþionez”, a mai spus Robert. Oricine poate da admitere la universitãþile din Europa, însã nu toþii reuºesc sã ºi studieze peste hotare. Nota obþiutã de Robert la biologie îl propulseazã la Londra. 9,75 a reuºit sã obþinã tânãrul absolvent. “Am trecut printr-o serie de aplicaþii ºi am fost admis. Pe cei din strãinãtate îi intereseazã nota obþinutã la disciplinã de banã pe care o voi studia la ei. La noi, în schimb, nu existã aºa ceva”, a concluzionat tânãrul. Zeci de tineri din Valea Jiului ºi-au îndreptat atenþia cãtre universitãþile din Europa ºi nu numai. Cu toþii vor pleca în scurt timp în cãutarea unui viitor strãlucit pe care România nu îl oferã acestor genii. Monika BACIU

COMUNICAT DE PRESÃ

“Viceprimarul municipiului Vulcan se bucurã în continuare de tot sprijinul ºi susþinerea politicã a PSD Vulcan”

Î

n urma informaþiilor apãrute în presa localã, Organizaþia municipalã Vulcan a Partidului Social Democrat, a þinut sã emitã urmãtorul comunicat de presã: În urma alegerilor interne desfãºurate în mod statutar în data de 04.06.2015, a fost aleasã noua conducere a organizaþiei ºi s-a stabilit componenþa noului Birou Executiv,având prima ºedinþã de birou în data de 10.06.2015, unde au fost discutate problemele legate de conducerea organizaþiei ºi probleme privind unitatea partidului. Aducem la cunoºtinþa membrilor , susþinãtorilor ºi simpatizanþilor noºtri , cã decizia de a retrage sprijinul politic acordat unui consilier local sau în speþã, a viceprimarului, aparþine în mod exclusiv

Biroului Executiv al organizaþiei. În speþã nu a existat nicio criticã de naturã sã justifice necesitatea înlocuirii din funcþia de viceprimar a d-lui ec. Meriºanu Cristian Ion ºi ca atare, Biroul Executiv al Organizaþiei Municipale Vulcan a Partidului Social Democrat, dezminte cu fermitate zvonurile apãrute în spaþiul public privind înlocuirea din funcþie a viceprimarului municipiului Vulcan. De asemenea , facem precizarea cã d-l viceprimar, ec. Meriºanu Cristian Ion, se bucurã în continuare de tot sprijinul ºi susþinerea politicã a Organizaþiei Municipale Vulcan a Partidului Social Democrat. Preºedinte, Organizaþia Municipalã Vulcan a Partidului Social Democrat Ing. Gheorghe Ile

Proaspãt absolvenþi, VIITORI ªOMERI

A

bsolvenþii de liceu mai au cîteva sãptãmâni în care pot obþine statutul de ºomer. Ei pot primi, dacã nu îºi gãsesc de lucru, ori dacã nu se duc la vreo facultate 250 de lei lunar ºi pot urma ºi cursuri de calificare în meserii cerute pe piaþã. Absolvenþii din Valea Jiului au ºansa, în eventualitatea cã nu mai merg la facultate, sã ia bani ca ºomeri. Pentru asta, însã, mai au foarte puþin timp ºi trebuie sã se grãbeascã, dacã nu vor sã piardã cei 250 de lei lunar, timp de o jumãtate de an. „Cei care au absolvit liceul sau o altã formã de învãþãmânt sunt aºteptaþi la agenþie ca sã fie luaþi în evidenþã în prima fazã pentru a-ºi cãuta un loc de muncã ºi acest lcuru trebuie sã se întâmple în termen de 60 de zile de la absolvire. Din 29 iunie, timpul de 60 de zile se scurge deja. Apoi, dupã ce 60 de zile, cei care nu îºi gãsesc de lucru, sau nu sunt admiºi la o formã de învãþãmânt superior sunt aºteptaþi cu al doilea dosar

Stagii de practicã oferite de Universitatea Petroºani

N

u mai puþin de 150 de studenþi de la Universitatea Petroºani au începând de astãzi posibilitatea de a dobândi experienþã practicã în cadrul unui proiect pe care instituþia de învãþãmânt superior îl implementeazã. Obiectivul general al proiectului îl reprezintã facilitarea tranziþiei de la ºcoalã la viaþa activã a 150 de studenþi înscriºi în Sistemul Naþional de Învãþãmânt la Universitatea din Petroºani, într-un interval de 6 luni, cu un cost total eligibil de 338,484 lei. Potrivit organizatorilor, proiectul va oferi servicii de consiliere ºi orientare profesionalã pentru studenþii participanþi ºi va facilita realizarea de parteneriate cu companiile din regiune pentru organizarea de stagii de practicã. Universitatea din Petroºani va implica în acest proiect, în cele ºase luni 150 de studenþi ai Facultãþilor de ªtiinþe ºi de Mine – de la programele de studii Finanþe ºi Bãnci; Ingineria ºi Managementul Calitãþii; Economia Comerþului, Turismului ºi Serviciilor; Ingineria ºi Protecþia Mediului în Industrie; Contabilitate ºi Informaticã de Gestiune; Ingineria Valorificãrii Deºeurilor; Administraþie Publicã ºi Ingineria Securitãþii în Industrie pentru consiliere, orientare profesionalã, ºi stagii

de practicã în cadrul proiectului, în companii din Valea Jiului obþinând ºi subvenþia aferentã stagiului. Stagiile de practicã ale Universitãþii din Petroºani, se vor derula în perioada iulie – septembrie 2015. Conferinþa de lansare a proiectului, dedicatã lansãrii ofertei de stagii de practicã, pentru cei 150 de studenþi ce vor fi incluºi în proiect, va avea loc astãzi, ora 12:00, la sediul Universitãþii din Petroºani, situat în strada Universitãþii nr. 20, corpul B, amfiteatrul A8.

pentru a beneficia de indemnizaþia de ºomaj”, a declarat Iudith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Dacã devin ºomeri, primesc timp de o jumãtate de an 250 de lei ºi pot urma gratuit unul dintre cursurile organizate de agenþia din Valea Jiului. „În perioada urmãtoare noi organizãm cursuri de montator pereþi rigips, zidari, asfaltatori,

Cod roºu de distracþie

S

e rãcoresc la ºtranduri. Meteorologii au emis cod roºu de caniculã, însã cod roºu de distracþie a fost ºi la ºtrandurile din Valea Jiului. Copii, adolescenþi sau persoane adulte cu toþii au luat cu asalt spaþiile de agrement din Valea Jiului. Toate ºtrandurile au fost neîncãptoare în cea mai

confecþioneri, încercãm ºi un curs de cosmeticã pentru fete, în funcþie de buget sau opþiune”, a mai adãugat ºefa ALOFM Petroºani. ªansele acestor tineri, însã, sunt minime ºi ei îºi pot gãsi cu greu un loc de muncã pe o piaþã a forþei de muncã ce duce o acutã lipsã de oferte din partea angajatorilor. Cu sau fãrã Bacalaureatul luat, cei care au absolvit liceul ºi nu pleacã la o facultate, au mari ºanse sã îngroaºe, în scurt timp, rândurile ºomerilor din judeþ. Diana MITRACHE caldã zi din acest an. “De la ora 9 am venit la ºtrand. Vreau sã mã rãcoresc ºi sã mã bronzez ºi cum altfel decât la bazin”, spune Anca. Alþii au stat sub umbrele ºi au cãutat umbra.“Stãm la umbrã cã la soare e imposibil de stat. Mai intrãm în bazin câteodatã sã ne rãcorim ºi apoi ne relaxãm. Profitãm de zilele de varã”, a spus Iulian. Nu mai puþin de cinci ºtranduri sunt deschise în Valea Jiului. Toate acestea au fost pline la refuz în aceste zile caniculare. Monika BACIU