Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 893
Cronica Vãii Jiului Marti, 7 Iulie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Parlamentari avuþi ºi largi la pungã
Cei mai darnici senatori ºi deputaþi din judeþul Hunedoara
A
leºii neamului au transformat Parlamentul într-o instituþie pe jumãtate bancarã, pe jumatate caritabilã. Suflete milioase ºi deschiºi la pungã, senatorii ºi deputaþii ºi-au împrumutat cunoscuþii cu aproape 130 de milioane de euro. Iar judeþul Hunedoara nu avea cum sã facã excepþie. Cel mai darnic este Haralambie Vochiþoiu care a împrumutat toate firmele apropiate lui. În anul care a trecut, în total, deputaþii au declarat cã au de recuperat de la diverse cunostinþe, cãrora le-au acordat împrumuturi, peste 119 milioane de euro. ªi senatorii ºi-au ajutat rudele ºi prietenii cu peste 8,5 milioane de euro, potrivit propriilor declaraþii date pe proprie rãspundere. Iar judeþul Hunedoara nu avea cum sã facã excepþie, dar e drept cã doar doi aleºi ºi-au deschis baierile pungii. Cel mai darnic este, în continuare, senatorul Haralambie Vochiþoiu care pare sã aibã o politicã de viaþã mai neobiºnuitã. Nu îºi cumpãrã bunuri, nu þine banii în conturi, ci “investeºte” în firmele apropiate lui, pe care le împrumut cu largheþe. Nu are alte venituri decât salariul de senator, la care se adaugã câltigurile soþiei lui, nu are terenuri, nici maºini sau conturi în bancã ºi deþine un singur apartament în Petroºani împreunã cu soþia sa. În schimb are douã împrumuturi bancare, ultimul contractat chiar anul trecut, în valoare totalã de 34.750 de euro ºi 80.000 de lei. Are, însã, de recuperat de la Euro Jobs SRL peste 324.000 de lei, de la Art Forest Company – aproape 404.00 de lei – împrumuturi acordate în anii precedenþi ºi, din câte se vede, nerecuperate încã - ºi, mai nou, 65.652 de lei de la
Centrul Medical Laserterapie SRL. Haralambie Vochiþoiu este acum preºedinte al UNPR Hunedoara, dar în senat a ajuns pe listele PP-DD, de unde a plecat anul trecut. A renunþat, în acte, la firmele în care era implicat, dar este suspectat cã le controleazã în continuare ºi Vochiþoiu a intrat ºi în atenþia celor de la România Curatã, care scriu despre “Senatorul care împrumutã firme cu sute de mii de lei”. Referindu-se la sumele substanþiale împrumutate cãtre Euro Jobs ºi Art Forest Company Senatorul Haralambie Vochiþoiu declarã cã „acele împrumuturi nu au legãturã cu mandatul de senator. Au fost fãcute înainte de a candida” ªi deputatul PNL Carmen Hãrãu se dovedeºte largã la pungã. Înainte de a fi om politic, Carmen Hãrãu s-a ocupat cu succes de afacerile continuate acum de familia sa. ªi, dacã afacerile tot i-au mers bine, a acordat, la rândul sãu, un împrumut în valoare de 200.000 de euro. Parlamentarul liberal poate fi considerat printre cei mai bogaþi aleºi, raprotat la declaraþia de avere postatã recent pe site-ul Camerei Deputaþilor, având în proprietate mai multe terenuri, clãdiri, bijuterii, tablouri, conturi sau depozite bancare. Carmen Carmen COSMAN-PREDA
Viceprimarul din Lupeni „terorist” în Straja
T
D
e cel puþin 5 ani de zile, cel care ar trebui sã se ocupe de bunul mers într-o staþiune turisticã a Vãii Jiului, Cornel Lungan, nimeni altul decât viceprimarul municipiului Lupeni, terorizeazã pur ºi simplu staþiunea
>>> PAGINILE 4-5
2,5 km de drum = 4,2 milioane de lei
P
este patru milioane de lei costã 2,5 kilometri de drum, la Aninoasa. Edilii locali de la Aninoasa au în vedere reabilitarea a doi kilometri ºi jumãtate de drum judeþean. Este vorba de jumãtatea de drum judeþean care se aflã în administrarea autoritãþilor locale. “Urmeazã sã urcãm documentaþia pe SEAP pentru drumul judeþean 666B. Este vorba de proiectul de modernizare care include asflatare, borduri, dar ºi alte lucrãri tehnice. Valoarea lucãrilor este undeva la 4.200.000 de lei cu TVA inclus”, a
declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Dupã mai bine de douã decenii în care reabilitarea drumului judeþean Iscroni-Aninoasa a fost doar “temã de campanie”, iar autoritãþile locale ºi judeþene ºi-au pasat sistematic responsabilitatea investiþiei. În acest scop, Consiliul judeþean Hunedoara ºi Primãria oraºului Aninoasa au ajuns la un consens, convenind sã-ºi asume în comun responsabilitatea modernizãrii celor 5 kilometri de drum. Astfel, imediat ce vremea va permite, Consiliul judeþean va demara lucrãrile pentru modernizarea a 2,5 km din acest drum, urmând ca cealaltã jumãtate sã cadã în sarcina administraþiei locale a oraºului Aninoasa. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 iulie 2015
Primãria Lupeni cere 100 de mii de lei de la un consilier judeþean
U
n consilier judeþean datoreazã peste un miliard de lei vechi autoritãþilor locale de la Lupeni. Consilierul judeþean Nicolae Ivãnuº a fost chemat în judecatã de autoritãþile locale de la Lupeni pentru plata unei concesiuni care dateazã din anii 2010 – 2013. Peste 100 de mii de lei ar trebui sã achite consilierul judeþean cãtre administraþia localã. “Admite acþiunea formulatã de reclamantul Municipiul Lupeni prin primar în contradictoriu cu pârâtul
Ivãnuº Nicolae ºi în consecinþã: obligã pârâtul la plata sumei de 104.202,88 lei reprezentând redevenþã în cuantum de 3.076,5 lei ºi penalitãþi de întârziere de 101.126,38 lei calculate conform clauzelor prevãzute în contractul de concesiune pentru perioada trimestrul III 2010 - IV 2013 pânã
la data promovãrii acþiunii, reactualizarea în raport cu rata inflaþiei la data plãþii efective în termen de 30 de zile de la rãmânerea irevocabilã a prezentei sentinþe. Respinge cererea reconvenþionalã”, se aratã în soluþia Tribunalului Hunedoara. Consilierul judeþean Nicolae Ivãnuº a contestat decizia Tribunalului Hunedoara la Curtea de Apel Alba Iulia care a retrimis dosarul spre judecare. “Admite recursul declarat de reclamantul I.N. împotriva sentinþei nr. 39/CA/2015 pro-
Primarul Gheorghe Ile propune dezvoltarea zonelor limitrofe prin trecerea lor în domeniul rural heorghe Ile, a adus în discuþie acest subiect G încã de acum câteva luni
bune, dupã ce a constatat cã zonele mãrginaºe ale localitãþilor ar trebui sã fie catalogate de Guvern drept rurale, aceasta fiind singura ºansã pentru atragerea fondurilor europene ºi crearea de locuri de muncã. “Municipiul Vulcan trebuie luat în contextul Vãii Jiului pentru cã nu poate sã fie separat. Tot ceea ce se face la Vulcan trebuie sã se facã în toatã Valea Jiului. Dat fiind faptul cã se propune închiderea totalã a minelelor în Valea Jiului, pe masã Guvernului trebuie sã fie în amplu proiect de a rezolva
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
P
oveste veche
Nicolae Ivãnuº susþine cã povestea este una veche care dateazã de prin anii 2003 când a concesionat un teren în staþiunea montanã Straja. “Prin 2003 am concesionat o porþiune de teren, dar fãrã proces
verbal. Vroiam un teren fiind consilier local la acel moment. Am vorbit cu cel care avea terenul acolo ºi am convenit sã îmi predea o bucatã. Asta se întâmpla pe timpul când Nãpãu era primar. Mi-am plãtit concesiunea pentru cã am convenit cu contabila sã îmi tragã din indemnizaþie”, a declarat Nicolae Ivãnuº. Consilierul judeþean susþine cã dupã anul 2008 pe acel teren a
Monika BACIU
acestei probleme. “Este o chestiune pe care o vom aborda împreunã cu domnul prefect, cu parlamentarii din zonã ºi cu ministrul Agriculturii joi, într-o întrevedre comunã pe care o vom face la sediul Ministerului Fondurilor Europene. Cred cã putem elabora un pachet legislativ care sã rãspundã acestei chestiuni ce poate extinde aria de eligibilitate a unor programe europene ºi pentru Valea Jiului”, a rãspuns, prompt acestei probleme, ministrul Marius Nica. Monika BACIU
problemele în Valea Jiului ºi de a pune ceva în loc pânã când vor fi închise minele. Acest lucru trebuie sã fie din mai multe domenii pentru cã nu putem sã mergem pe un singur domeniu aºa cum a fost pânã în prezent. În primul rând avem o iniþiativã ºi am sã convoc toþi colegii primari ºi oameni de afaceri din Valea Jiului ºi o sã le propun un program cu care sã mergem la Guvern ºi sã stabilim împreunã cu Guvernul ca în Valea Jiului sã fie toate localitãþile aparþinãtoare oraºelor sau municipilor, cum ar fi Dealu Babii, Paroºeniul sau Câmpul lui Neag. Toate aceste localitãþi sã fie trecute în domeniul rural. Ele sunt aparþinãtoare de oraºe dar nu putem sã accesãm fonduri pentru a învesti în aceste zone”, a declarat în urmã cu ceva timp, Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. ªi ceilalþi primari din Valea Jiului insistã pe dezvoltarea zonelor periurbane, dat fiind faptul cã declararea zonelor limitrofe oraºelor drept rurale ar putea atrage fonduri europene pentru dezvoltare. Edilii au cerut implicare guvernamentalã pentru rezolvarea z
nunþatã de Secþia de contencios administrativ ºi fiscal a Tribunalului Hunedoara. Caseazã sentinþa atacatã ºi trimite cauza spre rejudecare aceleiaºi instante. Definitivã”, se aratã în decizia Curtþii de Apel Alba Iulia.
apãrut o construcþie ºi a refuzat sã mai plãteascã concesiunea drept pentru care a ºi fost executat silit. “M-am tot judecat cu ei, am ºi pierdut ºi mi-au pus poprire pe pensie”, a mai subliniat sursa citatã. Nicolae Ivãnuº spune cã are un teren de 100 de metri pãtraþi concesionat în staþiunea montanã Straja de câteva luni pe care ar vrea sã îºi construiascã o cabanã.
„Mãcelarul din Petroºani” s-a pus pe scris cãrþi în închisoare Dupã ce a ucis ºi tranºat cu sânge rece o adolescentã de numai 17 ani, Aurel Enea, supranumit „mãcelarul din Petroºani” s-a apucat de scris cãrþi dupã gratii. S-a declarat ateu ºi susþine teoria evoluþionismului. Aurel Enea a publicat recent volumul „Evoluþie vs. Creaþie: 33 de argumente în favoarea teoriei ºtiinþifice a apariþiei vieþii prin evoluþie”, apãrut la editura Gutenberg Univers, 2015, pe care l-a scris în Penitenciarul Arad, dupã cum noteazã cotidianul Adevãrul. ªi, înainte de a publica volumul în care doreºte sã argumenteze teoria evoluþiei omului, Aurel Enea a anunþat oficial, din puºcãrie, cã a devenit ateu. Informaþia a fost publicatã pe blogul sãu ºi este motivatã astfel:
„pentru cã ºtiinþa susþine ateismul”. Printre argumentele pe care Aurel Enea le-a enumerat în sprijinul „teoriei evoluþiei” – subiectul operei sale, este „observaþia cã, dintre toate rasele umane, africanii au apãrut primii ºi cã aceºtia seamãnã cel mai mult cu primatele”. Lucrarea condamnatului îi va reduce acestuia din zilele de închisoare pe care trebuie sã le ispãºeascã pentru crima odioasã comisã în anul 2007, mai scrie Adevãrul. La începutul anului 2010, Aurel Enea a fost condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare pentru omor calificat ºi pentru profanare de cadavru, dupã ce, în 2007, a omorât cu bestialitate o adolescentã, chiar în locuinþa sa din Petroºani. Ca sã scape nepedepsit, acesta a tranºat cadavrul tinerei, pãrþi din acesta fiind gãsite în judeþul Alba, pe malul râului Mureº. Car men COSMAN-PREDA
Car men COSMAN- PREDA Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK Diana MITRACHE “Promovare” reprezintã (mitrachediana@yahoo.com) Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z z
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti 7 iulie 2015
500 de oameni pleacã din CEH
C
EH disponibilizeazã aproape dublu cât Societatea de Închideri de Mine. Vor pleca, spun sindicaliºtii, mai mulþi energeticieni ºi personal TESA, pentru cã în subteran este nevoie de mineri. Fiecare, însã, va primi între 3 ºi 12 salarii compensatorii. Pânã cel târziu vineri în aceastã sãptãmânã se vor anunþa peste 500 de disponibilizãri de la Complexul Energetic Hunedoara. Pleacã mai mult energeticienii, care nu mai au de lucru ºi o parte din personalul TESA, iar sindicaliºtii spun cã totul va fi posibil imediat ce
ajutorul de stat va ajunge la Complexul din Hunedoara. „Dupã ce ajutorul de stat de 97 de milioane va fi accesat, atunci vor fi ºi fondurile pentru plata salariilor compensatorii. Au rãmas în picioare cele 540 de persoane care vor urma acest program, cu preponderenþã din sectorul
energetic ºi din zona TESA a sectorului minier. Sunt dintre cei care nu îºi mai regãsesc obiectul activitãþii în actuala conjuncturã”, a precizat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Petre Nica a þinut sã sublinieze cã, mãcar acum se vor face disponibilizãri pe posturi ºi nu pe persoane, pentru a pãstra oamenii care dau producþie, cum sunt minerii din subtern. Disponibilizaþii, însã, ar putea fi avantajaþi de prevederile noului contract colectiv ce va fi negociat pânã ce ei
În lichidare voluntarã ºi cu cereri de insolvenþã
27
de creditori, un singur debitor. Pe rolul tribunalului Hunedoara a fost înregistratã o cerere de insolvenþã îndreptatã împotriva Companiei Naþionale a Huilei.
Nu mai puþin de 27 de creditori s-au înscris pânã acum pe lista celor care cer insolvenþa defunctei CNH. Printre cei care cer insolvenþa CNH se numãrã Spitalul Clinic de Urgenþã Chirurgie Plasticã Reparatorii ºi Arsuri, Institutul de Cercetãri ºi Proiectãri Ainiere, Compania Naþionalã de Cãi Ferate CFR,
Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã, Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Domeniul Energiei ºi cinci primãrii din judeþ pritnre care Primãria Lupeni, Vulcan, Uricani, Petrila ºi Brad. Compania Naþionalã a Huilei a funcþionat pânã în decembrie 2012, având în subordine minele de cãrbune din Valea Jiului. În perspectiva formãrii Complexului Energetic Hunedoara, exploatãrile
Sfârºit tragic pentru un hunedorean
A murit dupã ce a intrat cu motocicleta într-un autoturism
U
n hunedorean de numai 26 de ani ºi-a gãsit sfârºitul dupã ce s-a izbit cu motocicleta de un autoturism. În accident a fost grav rãnitã ºi o fatã de 19 ani, pasagerã pe motocicletã. Cumplitul accident s-a produs pe DJ 175, pe raza
comunei Breaza, iar de vine, spun poliþiºtii este chiar victima, care nu avea permis de conducere, dar chiar ºi aºa a plecat la drum. “Nu a adaptat viteza într-o curbã periculoasã la dreapta, a pierdut controlul asupra direcþiei de mers ºi a intrat în coliziune frontalã cu autoturismul condus regulamentar de o
vor pleca. „În CCM avem prevãzute între 3 ºi 12 salarii medii brute pe CEH, la nivelul anului trecut, însã, vor fi salariile pe care le vom negocia în viitorul CCM, pentru cã acesta expirã la data de 1 august ºi pânã la 1 august nu mai este timpul
de huilã au fost împãrþite în mine viabile ºi neviabile. Minele rentabile – Lupeni, Lonea, Livezeni ºi Vulcan – au fost incluse, ulterior, în Societatea Naþionalã a Huilei, care a fost absorbitã, pe parcursul anului 2013, de CEH. Celelalte mine, apreciate ca neviabile – Uricani, Paroºeni ºi Petrila – fac parte din Societatea Naþionalã Închideri Mine Valea Jiului ºi vor fi închise operaþional pânã în anul 2018. Conform datelor de la ANAF, CNH se menþine printre cei mai mari restanþieri ai statului. pe primul loc în clasamentul marilor datornici se aflã Compania Naþionalã a Huilei care a acumulat datorii mai mari de un miliard de euro, peste jumãtate dintre acestea fiind la bugetul de pensii, respectiv 578,3 de milioane de euro. De menþionat însã cã fostã companie a huilei este în plin proces de lichidare. Monika BACIU femeie de 42 ani din municipiul Cîmpulung Moldovenesc. În urma impactului, conducãtorul motocicletei a decedat, iar o tânãrã de 19 ani din judeþul Hunedoara, pasagerã pe motocicletã a fost rãnitã grav”, spun poliþiºtii. Conducãtoarea auto a fost testatã cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ, dupã care, la spital, i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. În cauzã s-a întocmit dosar penal, ce va fi soluþionat procedural. Carmen Carmen COSMAN-PREDA
necesar sã plece în concedierea colectivã. Se vor bucura de un sprijin financiar conform cu ce vom negocia pentru contractul viitor”, a mai spus Nica.
Ajutorul de stat va putea fi accesat de CEH pânã la finele acestei sãptãmâni, aºa încât, în luna august angajaþii sã poatã intra în preavize. Societatea de Închieri de Mine concediazã acum 225 de oameni, dar, dacã cxei din Comisia Europeanã nu vor agrea acest numãr, atunci, pânã la finele acestui an vor mai pleca cel puþin 400 de oameni ºi de la Petrila, Paroºeni sau Uricani. Diana MITRACHE
Reprezentanþii Bãncii Mondiale, la Mina Petrila
O
delegaþie a Bãncii Mondiale s-a aflat în cursul zilei de ieri la mina Petrila. Oficialii bãncii au vizitat perimetrul minei, dar ºi subteranul pentru a vedea cum se deruleazã lucrãrile de închidere. “Este o delegaþie a Bãncii Mondiale la Petrila. Este vorba de o vizitã informalã. Domnul Blaj care are o legãturã mai veche cu ei i-a adus aici. Vor sã vadã o minã care se închide ºi ce reprezintã acest lucru”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al
SNÎMVJ. Dupã mai bine de 150 de funcþionare neîntreruptã, mina Petrila se închide pentru totdeauna în octombrie ºi totul va fi pus la pãmânt, chiar dacã un grup local de iniþiativã, în frunte cu artistul Ion Barbu, a încercat din rãsputeri pãstrarea clãdirilor de suprafaþã, unele în patrimoniul industrial naþional. Cei doi ani de demersuri i-au adus lui Ion Barbu un premiu de excelenþã la gala Societãþii Civile, dar ºi înscrierea câtorva imobile din curtea minei în cadrul celor de patrimoniu. Monika BACIU
4 Actualitate
Voluntarii ies pe stradã la Petroºani 160 de tineri încep de marþi lucrul. Sunt voluntari veniþi din mai multe pãrþi ale þãrii, din Germania sau Germania, ºi sunt pentru prima datã la Petroºani. Tabãra a campat la sala sportivã a ªcolii Avram Stanca, acolo unde au încropit un dormitor imens ºi munca începe în mai multe locaþii. Tabãra de voluntariat a ajuns la ediþia cu numãrul 12 ºi, pentru prima datã, voluntarii sunt la Petroºani. Vor face curãþenie, vor zugrãvi ºi amenjata
spaþii în grãdiniþe, vor vopsi un pod din centrul Petroºaniului ºi vor fi prezenþi alãturi de bãtrânii fãrã ajutor. Totul, sub formã de voluntariat ºi fãrã nicio
Bani nerambursabili pentru afaceri
P
utem accesa fonduri pentru afaceri, bani pe care orice firmã înfiinþatã de cel puþin doi ani, va avea posibilitatea sã îi obþinã prin programul on-line COMERÞ 2015. De luni, 6 iulie, orice firmã poate accesa acest program de finanþare, iar termenul maxim este 15 iulie. Potrivit regulamentului, dupã ce se depun planurile de afaceri, dacã sunt proiecte cu acelaºi punctaj, atunci departajarea între aplicanþi se face în funcþie de numãrul de noi locuri de muncã ce vor fi create ºi de alte criterii de afaceri. Firmele interesate pot primi de la stat un ajutor nerambursabil de pânã la 135.000 de lei, pentru a-ºi finanþa diverse investiþii. Luni a fost lansat programul de servicii de piaþã, iar înscrierile firmelor în cadrul acestui program se pot face doar on-line pânã pe 15.07.2015, inclusiv. Suma de la stat de pânã la 135.000 de lei, numitã alocaþie financiarã nerambursabilã, reprezintã 90% din valoarea unui proiect.
pretenþie. „Voluntari din toatã þara, dar ºi din Austria ºi Germania, vor sta timp de 5 zile la Petroºani ºi vor face muncã în folosul comunitãþii. Ne împãrþim în grupe. Avem grãdiniþe, cãrora vrem sã le amenajãm spaþiul înconjurãtor, spaþiile de joacã, podurile pe care vrem sã le facem ajutãm în gospodãrie persoanele imobilizate la pat. Avem centrul de zi pentru copii Maria Stein, pe
Societatea eligibilã trebuie sã participe cu 10% la realizarea investiþiilor respective. Firmele eligibile trebuie sã fi fost înfiinþate de cel puþin doi ani, sã fi obþinut profit în anul 2014, sã nu aibã datorii cãtre bugetul local sau cãtre bugetul de stat, dar ºi sã fi avut cel puþin trei angajaþi înainte de data la care aplicã pentru banii pe programul COMERÞ 2015. Cu banii nerambursabili, aceste firme pot achiziþiona diverse echipamente, de la calculatoare, c ase de marcat, cântare ºi pânã la echipamente de lucru ºi utilaje,
autoutilitare, motostivuitoare etc, toate detaliile fiind disponibile de pe site-ul www.aippimm.ro, secþiunea programe 2015. Aplicaþia însã, nu este eligibilã pentru firmele care au obiect de activitate domeniul asigurãrilor, firme care comercializeazã alcool ºi tutun ºi nici firmele care sunt producãtoare primare de alimente (deci micii agricultori), pentru cã acestora din urmã li se adreseazã alte programe de finanþare. Diana MITRACHE
care vrem sã îl zugrãvim...”, a spus Alexandru Kelemen, coordonator al activitãþii din Valea Jiului. Voluntarii sunt cazaþi în sala de sport, unde vor dormi noaptea pe saltele, iar ziua, vor lucra. îi vom gãsi în
oraº. Deja o parte dintre ei au sosit ºi pregãtirile sunt în toi. „Avem o experienþã foarte bunã ºi credem cã ºi aici vom avea o tabãrã foarte bunã, pentru beneficiul comunitãþii locale. Avem voluntari tineri între 15 ºi 22 de ani, foarte motivaþi sã se implice ºi credem cã vor face tre-
Ajutor de urgenþã pentru eliminarea excluziunii sociale
Consilier local de la Uricani, 10.000 de lei de la Guvern
n consilier local de la U Uricani, risc de excluziune socialã. În ºedinþa de Guvern de
sãptãmâna trecutã au fost alocaþi 498.900 de lei ca ajutor guvernamental de urgenþã pentru 148 de familii ºi persoane singure, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice. Printre beneficiarii acestor ajutoare de urgenþã se numãrã ºi un consilier local de la Uricani. Nu mai puþin de 10.000 de lei au fost alocaþi pentru consilierul independent Ion Stãnescu.
A
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 iulie 2015
nchetã socialã pentru alocarea banilor
Potrivit Guvernului ajutoarele de urgenþã au fost acordate dupã efectuarea unor anchete sociale. Între beneficiarii ajutorului se regãsesc 120 de familii ºi persoane din 21 de judeþe ale þãrii ºi municipiul Bucureºti, care se confruntã cu "situaþii deosebite din cauza stãrii de sãnãtate sau a altor cauze care pot duce la excluziune socialã". Consilierul local de la Uricani s-a confruntat la
abã”, a completat ºi Iudith Molnar, voluntar din Târgu Mureº. Ca voluntari sunt ºi 40 de tineri din Petroºani. Ei li se vor alãtura celor 120 ce vin din restul þãrii ºi din Germania, ori Austria. Ideea de voluntariat nu este bine împãmântenitã la noi, dar cu o astfel de tabãrã avem ºanse sã mobilizãm tinerii sã se implice, pentru cã este mare nevoie de ei. Diana MITRACHE
finele anului trecut cu o problemã majorã. Chiar în noaptea dintre ani, casa acestuia a fost mistuitã de flãcãri. La data de 31 decembrie 2014, incendiul care a izbucnit la casa consilierului local a distrus o mare parte din casa cea nouã, producând o pagubã extrem de mare. Informaþiile de la acea vreme au arãtat cã în urma incendiului, consilierul local a pierdut mare parte din agoniseala strânsã în decursul anilor. Conform datelor Guvernului de ajutoarele de urgenþã beneficiazã “familiile ºi persoanele singure aflate în situaþii de necesitate cauzate de incendii, calamitãþi naturale, alunecãri de teren, stare gravã de sãnãtate ori alte cauze care pot duce la riscul de excluziune socialã”. Monika BACIU
Nici mãcar nu ºtiu sã mãture
Primãria Petroºani cautã cu disperare femeie de serviciu
I
ncredibil. Nici cu mãtura nu ºtiu sã dea. ªase candidate pentru postul de femeie de serviciu ºi niciuna nu a reuºit sã treacã de proba practicã. Administraþia localã de la Petroºani încearcã de ceva timp sã angajeze douã femei de serviciu însã fãrã niciun rezultat. La concursul de urlima datã au fost depuse ºapte dosare, dintre care unul dintre candidaþi a renunþat, iar altul nu s-a prezentat. Din cele cinci persoane care au susþinut proba
Viceprimarul din Lupeni „terorist” în Straja D e cel puþin 5 ani de zile, cel care ar trebui sã se ocupe de bunul mers într-o staþiune turisticã a Vãii Jiului, Cornel Lungan, nimeni altul decât viceprimarul municipiului Lupeni, terorizeazã pur ºi simplu staþiunea. Tone de deºeuri te întâmpinã chiar la intrarea în staþiune ºi, indiferent cu ce mijloc de transport ajungi în staþiunea de interes naþional, dai cu nasul de mizeria celui care ar trebui sã se ocupe de tot ce înseamnã curãþenie aici.
Aºa l-am gãsit ºi la finele sãptãmânii trecute pe Cornel Lungan, viceprimar de mai multe mandate, lungit pe o terasã improvizatã a cabanei proprietate personalã, fãcând gãlãgie ºi fãrã sã îi pese de mizeria din jurul lui. Mai grav este cã, atât ºoferii
care urcã pe drum sunt încurcaþi de mizeriile acestui individ, cât ºi cei care ar urca cu goldola. ªi asta de un cincinal, fãrã ca cineva sã poatã face ceva. „Nu mai ºtim ce sã facem. Ne-a terirorizat pur ºi simplu. A adus joia trecutã lemnele din faþa cabanei ºi
acolo le-a lãsat. Dar asta este ultima ispravã a viceprimarului. De 5 ani carã deºeuri ºi, când plouã acestea sunt luate de ape în drumul principal, care este asfaltat. A înfundat, cu mizeriile astea, scurgerile ºi nimeni nu îi poate face nimic”, spun cei care au cabane în vecinãtatea acestui edil, cu pretenþii de om de afaceri. Cabana lui Cornel Lungan este fix la staþia de îmbarcare a telegondolei ºi peisajul este absolut dezolant. Omului i-au atras atenþia ºi cabanierii din Asociaþia Pro Straja, dar degeaba. „Sunt, la uºa construcþiei sale, deºeuri vechi de ani de
Voluntari italieni construiesc o serã pentru copii
U
n grup de tineri elevi la licee din Italia sunt la Petroºani cu vânãtorii de munte din Beluno, ca sã construiascã sere de legume pentru copiii de aici. Totul face parte dintr-un program de voluntariat bine pus la punct, iar pânã în toamnã, în acest an, cei mici vor mânca primele legume. De 12 ani, voluntarii belunezi vin la Petroºani sã le dea o mânã de ajutor copiilor de la casa Pollicino. Au construit, au vãruit, au desfãºurat activitãþi de voluntariat, iar acum le fac practicã niciuna nu s-a calificat. “Au fost depuse ºapte dosare. O persoanã a renunþat, una nu s-a prezentat, iar cele cinci care au dat proba practicã nu au reuºit sã treacã de aceasta. Au trebuit sã facã curãteþnie în grupurile sanitare ºi în birouri ºi nu au fãcut cum trebuia”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Conform Clasificãrilor Ocupaþiilor din România, femeia de serviciu “mãtura, aspirã praful, curãþã, lustruieºte, îngrijeºte ºi spalã lenjeria de uz casnic, cumpãra rezerve de uz casnic, efectueazã diferite sarcini cu scopul de a menþine curãþenia ºi ordinea interioarelor ºi mobilierului hotelurilor, birourilor ºi a altor unitãþi, precum ºi în aeronave, trenuri, autobuze ºi vehicule similare”. Monika BACIU
copiilor o serã. Lucrul deja a început, iar italienii se declarã încântaþi cã îi ajutã pe copiii de aici. „Am venit aici la Petroºani ca sã facem o serã la Pollicino, împreunã cu bãieþii care sunt la ora aceasta oaspeþi la Pollicino. Anul acesta,pentru cã este târziu, o sã plantãm doar varzã. Anul viitor vom acoperi sera cu un nailon ºi vom face de la început treaba ºi vom planta roºii, ardei, dovlecei, castraveþi ºi fasole, în acord permanent cu bucãtãresele, pentru cã produsele ce vor fi recoltate de aici se vor duce în bucãtãria centrului”, a declarat Luigi Bicego, voluntar venit din Italia la lucru în România. Alpinii din Verona, cum se numesc omologii italieni ai vânãtorilor de munte de la noi, sunt acum voluntari ºi tot voluntar lucreazã ºi câþiva tineri beneficiari ai serviciilor de la Pollicino, pentru cã nu ar putea sã stea cu mâinile în sân. Mai încolo, toþi le vor aprecia munca
ºi vor lucra în sera construitã acum. „Suntem de 7 ani împreunã cu italienii ºi, în tot acest timp, am avut activitãþi multiple susþinute în proporþie covârºitoare de comitatul Pollicino Beluno. Acum sunt în practicã veniþi ca sã dea o mânã de ajutor la construirea serei un numãr de 9 elevi de la ºcoala profesionalã din Beluno, împreunã cu profesorul care îi însoþeºte ºi, de asemenea, alãturi le sunt ºi 3 tineri de ai noºtri, care au deja 17 ani ºi lucreazã împreunã”, a precizat ºi Florentina Presecan, director la Casa Pollicino din Petroºani. La Pollicino vin zilnic copii cu diverse afecþiuni, de la Sindromul Down, la autism, copii cu deficienþe motorii, ori chiar copii din familii sãrace. Aici primesc mâncare, sunt consiliaþi ºi ajutaþi sã rãzbatã în viaþã, iar voluntarii italieni, care au ºi construit acest centru, vin an de an sã îi susþinã în activitãþile lor. Diana MITRACHE
zile: pietre, lemne, moloz, de toate. El tot construieºte ºi, nu vedeþi? Are cabana de culoarea albastrã, aºa cum a fost zugrãvitã ºi primãria. Curios, nu?”, ne-a spus un alt cabanier din zona Straja. Degeaba se plâng cabanierii, care spun cã, ultima datã când au venit în tabãrã copiii de la concursul de matematicã Canguru, au fãcut ei un efort sã ascundã mizeria edilului. „Am pus noi, mânã de la mânã ºi am împrejmuit cu plasã din aceea pentru construcþii locul din preajma cabanei sale, ca sã nu vadã ºi copiii ºi cei care i-au însoþit mizeria ºi sã nu se accidenteze cei mici, care ar fi trecut pe acolo”, ne-a mãrturisit unul dintre cei care, la
finele sãptãmânii trecute i-a cerut viceprimarului Cornel Lungan sã îºi depoziteze buturugile uriaºe din faþa cabanei în alt loc. Cornel Lungan a rãmas deocamdatã singur sã gestioneze oraºul Lupeni, iar acum se poartã ca pe moºia lui. Nu-i pasã de nimeni ºi nici nu se oboseºte sã facã ceva spre binele tuturor. De altfel, nici nu ar avea ce explicaþie sã mai dea, în condiþiile în care situaþia treneazã de ani de zile, fãrã ca cineva sã îl poatã convinge, ori constrânge cumva. Solicitãm pe aceastã cale celor de Garda de Mediu un control în staþiunea de interes naþional Straja din Lupeni, poate cineva va putea stopa ceea ce se întâmplã acolo în ultimul cincinal. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Voluntarii ies pe stradã la Petroºani 160 de tineri încep de marþi lucrul. Sunt voluntari veniþi din mai multe pãrþi ale þãrii, din Germania sau Germania, ºi sunt pentru prima datã la Petroºani. Tabãra a campat la sala sportivã a ªcolii Avram Stanca, acolo unde au încropit un dormitor imens ºi munca începe în mai multe locaþii. Tabãra de voluntariat a ajuns la ediþia cu numãrul 12 ºi, pentru prima datã, voluntarii sunt la Petroºani. Vor face curãþenie, vor zugrãvi ºi amenjata
spaþii în grãdiniþe, vor vopsi un pod din centrul Petroºaniului ºi vor fi prezenþi alãturi de bãtrânii fãrã ajutor. Totul, sub formã de voluntariat ºi fãrã nicio
Bani nerambursabili pentru afaceri
P
utem accesa fonduri pentru afaceri, bani pe care orice firmã înfiinþatã de cel puþin doi ani, va avea posibilitatea sã îi obþinã prin programul on-line COMERÞ 2015. De luni, 6 iulie, orice firmã poate accesa acest program de finanþare, iar termenul maxim este 15 iulie. Potrivit regulamentului, dupã ce se depun planurile de afaceri, dacã sunt proiecte cu acelaºi punctaj, atunci departajarea între aplicanþi se face în funcþie de numãrul de noi locuri de muncã ce vor fi create ºi de alte criterii de afaceri. Firmele interesate pot primi de la stat un ajutor nerambursabil de pânã la 135.000 de lei, pentru a-ºi finanþa diverse investiþii. Luni a fost lansat programul de servicii de piaþã, iar înscrierile firmelor în cadrul acestui program se pot face doar on-line pânã pe 15.07.2015, inclusiv. Suma de la stat de pânã la 135.000 de lei, numitã alocaþie financiarã nerambursabilã, reprezintã 90% din valoarea unui proiect.
pretenþie. „Voluntari din toatã þara, dar ºi din Austria ºi Germania, vor sta timp de 5 zile la Petroºani ºi vor face muncã în folosul comunitãþii. Ne împãrþim în grupe. Avem grãdiniþe, cãrora vrem sã le amenajãm spaþiul înconjurãtor, spaþiile de joacã, podurile pe care vrem sã le facem ajutãm în gospodãrie persoanele imobilizate la pat. Avem centrul de zi pentru copii Maria Stein, pe
Societatea eligibilã trebuie sã participe cu 10% la realizarea investiþiilor respective. Firmele eligibile trebuie sã fi fost înfiinþate de cel puþin doi ani, sã fi obþinut profit în anul 2014, sã nu aibã datorii cãtre bugetul local sau cãtre bugetul de stat, dar ºi sã fi avut cel puþin trei angajaþi înainte de data la care aplicã pentru banii pe programul COMERÞ 2015. Cu banii nerambursabili, aceste firme pot achiziþiona diverse echipamente, de la calculatoare, c ase de marcat, cântare ºi pânã la echipamente de lucru ºi utilaje,
autoutilitare, motostivuitoare etc, toate detaliile fiind disponibile de pe site-ul www.aippimm.ro, secþiunea programe 2015. Aplicaþia însã, nu este eligibilã pentru firmele care au obiect de activitate domeniul asigurãrilor, firme care comercializeazã alcool ºi tutun ºi nici firmele care sunt producãtoare primare de alimente (deci micii agricultori), pentru cã acestora din urmã li se adreseazã alte programe de finanþare. Diana MITRACHE
care vrem sã îl zugrãvim...”, a spus Alexandru Kelemen, coordonator al activitãþii din Valea Jiului. Voluntarii sunt cazaþi în sala de sport, unde vor dormi noaptea pe saltele, iar ziua, vor lucra. îi vom gãsi în
oraº. Deja o parte dintre ei au sosit ºi pregãtirile sunt în toi. „Avem o experienþã foarte bunã ºi credem cã ºi aici vom avea o tabãrã foarte bunã, pentru beneficiul comunitãþii locale. Avem voluntari tineri între 15 ºi 22 de ani, foarte motivaþi sã se implice ºi credem cã vor face tre-
Ajutor de urgenþã pentru eliminarea excluziunii sociale
Consilier local de la Uricani, 10.000 de lei de la Guvern
n consilier local de la U Uricani, risc de excluziune socialã. În ºedinþa de Guvern de
sãptãmâna trecutã au fost alocaþi 498.900 de lei ca ajutor guvernamental de urgenþã pentru 148 de familii ºi persoane singure, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice. Printre beneficiarii acestor ajutoare de urgenþã se numãrã ºi un consilier local de la Uricani. Nu mai puþin de 10.000 de lei au fost alocaþi pentru consilierul independent Ion Stãnescu.
A
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 iulie 2015
nchetã socialã pentru alocarea banilor
Potrivit Guvernului ajutoarele de urgenþã au fost acordate dupã efectuarea unor anchete sociale. Între beneficiarii ajutorului se regãsesc 120 de familii ºi persoane din 21 de judeþe ale þãrii ºi municipiul Bucureºti, care se confruntã cu "situaþii deosebite din cauza stãrii de sãnãtate sau a altor cauze care pot duce la excluziune socialã". Consilierul local de la Uricani s-a confruntat la
abã”, a completat ºi Iudith Molnar, voluntar din Târgu Mureº. Ca voluntari sunt ºi 40 de tineri din Petroºani. Ei li se vor alãtura celor 120 ce vin din restul þãrii ºi din Germania, ori Austria. Ideea de voluntariat nu este bine împãmântenitã la noi, dar cu o astfel de tabãrã avem ºanse sã mobilizãm tinerii sã se implice, pentru cã este mare nevoie de ei. Diana MITRACHE
finele anului trecut cu o problemã majorã. Chiar în noaptea dintre ani, casa acestuia a fost mistuitã de flãcãri. La data de 31 decembrie 2014, incendiul care a izbucnit la casa consilierului local a distrus o mare parte din casa cea nouã, producând o pagubã extrem de mare. Informaþiile de la acea vreme au arãtat cã în urma incendiului, consilierul local a pierdut mare parte din agoniseala strânsã în decursul anilor. Conform datelor Guvernului de ajutoarele de urgenþã beneficiazã “familiile ºi persoanele singure aflate în situaþii de necesitate cauzate de incendii, calamitãþi naturale, alunecãri de teren, stare gravã de sãnãtate ori alte cauze care pot duce la riscul de excluziune socialã”. Monika BACIU
Nici mãcar nu ºtiu sã mãture
Primãria Petroºani cautã cu disperare femeie de serviciu
I
ncredibil. Nici cu mãtura nu ºtiu sã dea. ªase candidate pentru postul de femeie de serviciu ºi niciuna nu a reuºit sã treacã de proba practicã. Administraþia localã de la Petroºani încearcã de ceva timp sã angajeze douã femei de serviciu însã fãrã niciun rezultat. La concursul de urlima datã au fost depuse ºapte dosare, dintre care unul dintre candidaþi a renunþat, iar altul nu s-a prezentat. Din cele cinci persoane care au susþinut proba
Viceprimarul din Lupeni „terorist” în Straja D e cel puþin 5 ani de zile, cel care ar trebui sã se ocupe de bunul mers într-o staþiune turisticã a Vãii Jiului, Cornel Lungan, nimeni altul decât viceprimarul municipiului Lupeni, terorizeazã pur ºi simplu staþiunea. Tone de deºeuri te întâmpinã chiar la intrarea în staþiune ºi, indiferent cu ce mijloc de transport ajungi în staþiunea de interes naþional, dai cu nasul de mizeria celui care ar trebui sã se ocupe de tot ce înseamnã curãþenie aici.
Aºa l-am gãsit ºi la finele sãptãmânii trecute pe Cornel Lungan, viceprimar de mai multe mandate, lungit pe o terasã improvizatã a cabanei proprietate personalã, fãcând gãlãgie ºi fãrã sã îi pese de mizeria din jurul lui. Mai grav este cã, atât ºoferii
care urcã pe drum sunt încurcaþi de mizeriile acestui individ, cât ºi cei care ar urca cu goldola. ªi asta de un cincinal, fãrã ca cineva sã poatã face ceva. „Nu mai ºtim ce sã facem. Ne-a terirorizat pur ºi simplu. A adus joia trecutã lemnele din faþa cabanei ºi
acolo le-a lãsat. Dar asta este ultima ispravã a viceprimarului. De 5 ani carã deºeuri ºi, când plouã acestea sunt luate de ape în drumul principal, care este asfaltat. A înfundat, cu mizeriile astea, scurgerile ºi nimeni nu îi poate face nimic”, spun cei care au cabane în vecinãtatea acestui edil, cu pretenþii de om de afaceri. Cabana lui Cornel Lungan este fix la staþia de îmbarcare a telegondolei ºi peisajul este absolut dezolant. Omului i-au atras atenþia ºi cabanierii din Asociaþia Pro Straja, dar degeaba. „Sunt, la uºa construcþiei sale, deºeuri vechi de ani de
Voluntari italieni construiesc o serã pentru copii
U
n grup de tineri elevi la licee din Italia sunt la Petroºani cu vânãtorii de munte din Beluno, ca sã construiascã sere de legume pentru copiii de aici. Totul face parte dintr-un program de voluntariat bine pus la punct, iar pânã în toamnã, în acest an, cei mici vor mânca primele legume. De 12 ani, voluntarii belunezi vin la Petroºani sã le dea o mânã de ajutor copiilor de la casa Pollicino. Au construit, au vãruit, au desfãºurat activitãþi de voluntariat, iar acum le fac practicã niciuna nu s-a calificat. “Au fost depuse ºapte dosare. O persoanã a renunþat, una nu s-a prezentat, iar cele cinci care au dat proba practicã nu au reuºit sã treacã de aceasta. Au trebuit sã facã curãteþnie în grupurile sanitare ºi în birouri ºi nu au fãcut cum trebuia”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Conform Clasificãrilor Ocupaþiilor din România, femeia de serviciu “mãtura, aspirã praful, curãþã, lustruieºte, îngrijeºte ºi spalã lenjeria de uz casnic, cumpãra rezerve de uz casnic, efectueazã diferite sarcini cu scopul de a menþine curãþenia ºi ordinea interioarelor ºi mobilierului hotelurilor, birourilor ºi a altor unitãþi, precum ºi în aeronave, trenuri, autobuze ºi vehicule similare”. Monika BACIU
copiilor o serã. Lucrul deja a început, iar italienii se declarã încântaþi cã îi ajutã pe copiii de aici. „Am venit aici la Petroºani ca sã facem o serã la Pollicino, împreunã cu bãieþii care sunt la ora aceasta oaspeþi la Pollicino. Anul acesta,pentru cã este târziu, o sã plantãm doar varzã. Anul viitor vom acoperi sera cu un nailon ºi vom face de la început treaba ºi vom planta roºii, ardei, dovlecei, castraveþi ºi fasole, în acord permanent cu bucãtãresele, pentru cã produsele ce vor fi recoltate de aici se vor duce în bucãtãria centrului”, a declarat Luigi Bicego, voluntar venit din Italia la lucru în România. Alpinii din Verona, cum se numesc omologii italieni ai vânãtorilor de munte de la noi, sunt acum voluntari ºi tot voluntar lucreazã ºi câþiva tineri beneficiari ai serviciilor de la Pollicino, pentru cã nu ar putea sã stea cu mâinile în sân. Mai încolo, toþi le vor aprecia munca
ºi vor lucra în sera construitã acum. „Suntem de 7 ani împreunã cu italienii ºi, în tot acest timp, am avut activitãþi multiple susþinute în proporþie covârºitoare de comitatul Pollicino Beluno. Acum sunt în practicã veniþi ca sã dea o mânã de ajutor la construirea serei un numãr de 9 elevi de la ºcoala profesionalã din Beluno, împreunã cu profesorul care îi însoþeºte ºi, de asemenea, alãturi le sunt ºi 3 tineri de ai noºtri, care au deja 17 ani ºi lucreazã împreunã”, a precizat ºi Florentina Presecan, director la Casa Pollicino din Petroºani. La Pollicino vin zilnic copii cu diverse afecþiuni, de la Sindromul Down, la autism, copii cu deficienþe motorii, ori chiar copii din familii sãrace. Aici primesc mâncare, sunt consiliaþi ºi ajutaþi sã rãzbatã în viaþã, iar voluntarii italieni, care au ºi construit acest centru, vin an de an sã îi susþinã în activitãþile lor. Diana MITRACHE
zile: pietre, lemne, moloz, de toate. El tot construieºte ºi, nu vedeþi? Are cabana de culoarea albastrã, aºa cum a fost zugrãvitã ºi primãria. Curios, nu?”, ne-a spus un alt cabanier din zona Straja. Degeaba se plâng cabanierii, care spun cã, ultima datã când au venit în tabãrã copiii de la concursul de matematicã Canguru, au fãcut ei un efort sã ascundã mizeria edilului. „Am pus noi, mânã de la mânã ºi am împrejmuit cu plasã din aceea pentru construcþii locul din preajma cabanei sale, ca sã nu vadã ºi copiii ºi cei care i-au însoþit mizeria ºi sã nu se accidenteze cei mici, care ar fi trecut pe acolo”, ne-a mãrturisit unul dintre cei care, la
finele sãptãmânii trecute i-a cerut viceprimarului Cornel Lungan sã îºi depoziteze buturugile uriaºe din faþa cabanei în alt loc. Cornel Lungan a rãmas deocamdatã singur sã gestioneze oraºul Lupeni, iar acum se poartã ca pe moºia lui. Nu-i pasã de nimeni ºi nici nu se oboseºte sã facã ceva spre binele tuturor. De altfel, nici nu ar avea ce explicaþie sã mai dea, în condiþiile în care situaþia treneazã de ani de zile, fãrã ca cineva sã îl poatã convinge, ori constrânge cumva. Solicitãm pe aceastã cale celor de Garda de Mediu un control în staþiunea de interes naþional Straja din Lupeni, poate cineva va putea stopa ceea ce se întâmplã acolo în ultimul cincinal. Diana MITRACHE
6 Invatamant
Cronica V達ii Jiului | Marti, 7 iulie 2015
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 iulie 2015
Cãldura sufocantã pune autoritãþile în alertã
A
utoritãþile locale din Valea Jiului s-au mobilizat pentru perioada canicularã anunþatã de meteorologi pentru aceste zile. La Vulcan ºi Petroºani vor fi deschise punctele de prim ajutor ºi hidratare.
În municipiul Petroºani vor fi deschise trei puncte în care trecãtorii sã se poatã hidrata ºi feri de cãldura sufocantã. Unul deja existã la sediul municipalitãþii ºi odatã cu prima avertizare de caniculã va deservi ºi punctul de prim ajutor ºi hidratare. “Încã nu s-a primit nici o avertizare de caniculã, însã cum va ajunge la noi o asemenea informare, vor fi deschise trei puncte de hidratare. Unul va fi în sediul Primãriei Petroºani, al doilea la Biblioteca Municipalã Petroºani ºi ultimul la
Dascãlii vor bacalaureat mai scurt, reintroducerea salariului de merit ºi finanþarea învãþãmântului
ª
efii de inspectorate ºcolare din Regiunea de Nord-Vest, inclusiv Hunedoara, propun ministerului de resort sã reintroducã salariul de merit ºi scurtarea perioadei de desfãºurare a bacalaureatului. „S-a apreciat cã o nouã lege a Educaþiei trebuie reconstruitã pe trei piloni: finanþarea adecvatã a sistemului de învãþãmânt prin utilizarea unui cost standard/elev care sã acopere în mod real cheltuielile în cazul fiecãrui tip de învãþãmânt, adaptarea pregãtirii ºcolare la
necesitãþile pieþei muncii ºi conturarea unor variante de recompensare realã a performanþei cadrelor didactice ºi elevilor. Pornind de la aceste principii, au fost enunþate mai multe propuneri, cum ar fi reintroducerea salariului de merit ºi a fondului de premiere la nivelul unitãþii de învãþãmânt, la dispoziþia Consiliului de Administraþie al ºcolii, ºi scurtarea perioadei de desfãºurare a examenului de bacalaureat prin organizarea probelor de competenþe în timpul anului ºcolar”, se aratã în documentul propus. Inspectorii generali mai propun ºi intro-
ducerea din clasele a III-a ºi a IV-a a evaluãrii prin note pentru facilitarea adaptãrii elevilor în clasa a V-a, dar ºi recunoaºterea cu nota 10 a probelor de evaluare naþionalã/ bacalaureat la care elevii au obþinut rezultate la fazele naþionale ale olimpiadelor în ultimii doi ani. La Conferinþa Regionalã a Inspectorilor ªcolari Generali din Regiunea de Nord-Vest, desfãºuratã la ClujNapoca, au participat inspectorii ºcolari generali din judeþele Alba, Arad, BistriþaNãsãud, Bihor, Cluj, Hunedoara, Maramureº, Mureº, Satu-Mare, Sãlaj ºi Timiº. Prin proiect sunt propuse mai multe modificãri, unele fiind o revenire la sistemul existent cu mai mulþi ani ani în urmã, cum ar fi grupa pregãtitoare la grãdiniþã, dar ºi evaluarea la finalul clasei a VIII-a la mai multe materii, cu unele probe susþinute în timpul anului ºcolar. Maximilian GÂNJU
Biroul de Taxe ºi Impozite Locale din cadrul Primãriei Petroºani”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al municipalitãþii. Ieri dimineaþã, ºi în faþa sediului municipalitãþii Vulcan, edilii pregãteau amplasarea unui cort
în care trecãtorii sã se poatã hidrata dacã au nevoie. Medicii avertizeazã populaþia cu privire la riscurile prezentate de cãldura sufocantã. Pe strãzile cu asfalt încins ºi printre blocurile ce radiazã cãldura chiar ºi cel mai sãnãtos organism poate sã cedeze, iar fãrã o hidratare corespunzãtoare pot
Universitatea Petroºani atrage studenþii basarabeni
A
bsolvenþii de liceu din Republica Moldova sunt atraºi cãtre Petroºani prin mai multe campanii de promovare derulate de instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului. „Am fost la o campanie de mediatizare a Universitãþii din Petroºani împreunã cu colegii mei. Eu am fost cu o echipã formatã din studenþi basarabeni care studiazã la noi, dar ºi studenþi români, în douã oraºe. În Cãuºeni ne-am întâlnit cu primarul ºi tinerii absolvenþi, dar ºi cu preºedintele de Raion cum se
cheamã la ei, de fapt este un fel de preºedinte de consiliu judeþean, din altã parte. Am stabilit cu ei modalitatea de atragere a absolvenþilor de liceu la Universitatea din Petroºani. Ne-am întâlnit ºi cu reprezentanþii absolvenþilor de liceu de acolo, am vorbit cu aproximativ 100 de conducãtori ai elevilor ºi le-am prezentat oferta noastrã”, a declarat Dacian Ciodaru, director administrativ Universitatea din Petroºani. Interesul tinerilor basarabeni pentru universitatea din Valea Jiului este foarte mare, mai ales cã la Petroºani au absolvit foarte mulþi tineri din Republica Moldova, de când instituþia ºi-a început programul de educaþie destinat basarabenilor.
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
apãrea crampele de cãldurã, insolaþie, epuizare sau ºoc hipertermic spun aceºtia. Estimãrile meteorologilor aratã cã la nivelul Vãii Jiului, marþi ºi miercuri, vor fi atinse temperaturi de pânã la 35 de grade Celsius, însã cea resimþitã de corpul uman va fi mai mare. Maximilian GÂNJU
Maximilian GÂNJU
ANGAJÃRI
Hotel Palace angajeazã director marketing, bucãtar ºi contabilã. Salariu motivant. Detalii la telefon 0751.199.100
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 iulie 2015
Henþ cu mâna
TELESTARUL MIRON La 61 de ani, Miron Cozma continuã sã fie o mare figurã. Dupã tendinþe de disc-jockey în anii `70, profesor de matematicã în anii `80, lider de sindicat de rezonanþã mondialã în anii `90, puºcãriaº de
frunte în anii `90… ºi ceva, tentative de politicã mai încoa`, iatã cã Miron Cozma, fostul miner de la Lonea – care a repus, e adevãrat, pe picioare echipa de fotbal Jiul Petroºani – are un nou
hobby, televiziunea. „Luceafãrul Huilei” l-a convins pe un om de afaceri, Nicu Vãtafu, sã investeascã într-un post local de televiziune, care va emite, deocamdatã online, locul faptei fiind Popeºti-Leordeni. Televiziunea se va numit Vãtafu TV, prezentatorii ºi realizatorii trebuind sã-ºi
gãseascã sponsori pentru a putea câºtiga bani. Nume sonore, precum Rita Mureºan, Cãlin PopescuTãriceanu sau fosta sa nevastã (volumul 2), Marinela Niþu (43 ani) ºi-au anunþat intenþia de a colabora cu postul din Popeºti-Leordeni. Un proiect interesant, pentru un
personaj care s-a învârtit toatã viaþa între monden ºi ficþiune, care a ºtiut mereu sã-ºi exploateze imaginea ºi sã profite de trendurile la zi. Aºadar, Miron Cozma continuã sã þinã treaz interesul media, de data asta chiar cu armele ei.
Din oraºul lui Mozart, TOMI COCONEA a pornit în zbor spre Coasta de Azur
V
eteranul competiþiei „Red Bull X-Alps”, petroºeneanul Tomi Coconea (39 ani), a luat startul la miezul zilei de duminicã, 5 iulie 2015, într-o nouã aventurã „aerianã” ºi terestrã, zborul cu parapanta, din Austria pânã pe Coasta de Azur. Startul s-a dat din Piaþa Mozart din Salzburg (Austria), spre un traseu de 1.038 km pânã la
Toma Coconea la startul din Salzburg Monaco, cu un numãr de 33 de sportivi, printre care ºi douã femei. Alãturi de Tomi Coconea, la sol se aflã antrenorul sãu, Daniel Pisicã, care este defapt, un factotum:
ghid montan, expert meteo, ºofer, mecanic, cameraman, fotograf, translator, psiholog, valet etc. Acest concurs înseamnã zbor cu parapanta ºi mers pe jos.
Tomi Coconea, cu cele opt kilograme de echipament în spate, a luat startul, ajungând pe locul 6 în vârful Zwolfe Horn, lansându-se cu parapanta, prinzându-i din urmã pe cei care se lanseazã deja înaintea lui.
V
eteranul competiþiei
Pe moment, ºi conform prognozelor meteo, timpul de zbor este ideal, atunci când ziua este cald ºi noaptea rece, norii fiind mai sus, concurenþii putând sã urce cu parapantele pânã la baza lor. Existã ºi zone dificile de traversare, în Elveþia, în masivul Zermatt, apoi în Mont Blanc ºi Alpii Dolomiþi. Toma Coconea a zburat ºi opt ore legate, dar asta se întâmplã foarte rar. „Au fost momente când am ºi mâncat în timpul zborului, am vorbit ºi la telefon, uneori te ia ºi somnul” a declarat Tomi Coconea.
A
u trecut 12 ani...
...de la prima cursã a lui Tomi Coconea Red Bull X-Alps a devenit un mod de viaþã, mereu o provocare. Practic, pentru Tomi Coconea nu mai este o necunoscutã acest traseu. Un traseu în care nu ai voie sã foloseºti numai parapante ºi mersul sau alrgatul pe picioare. Aici se ajunge dupã ce au fost trecute niºte teste dure, fizice ºi psihice, cei mai buni sportivi ajungând ºi la 100 de kilometri pe zi. De traseul din Austria pânã în Monaco existã zece puncte obligatorii care trebuie atinse de-a lungul cursei. Evoluþia lui Tomi Coconea la Red Bull X-Alps 2015 poate fi urmãritã pe site-ul: www.redbullxalps.com /live-tracking.html
Pregãtirea pentru plecarea în zbor cu parapanta
Tomi Coconea a participat la toate ediþiile anterioare, ieºind de douã ori pe locul 2, elveþianul Christian Maurer câºtigând competiþia de trei ori. Mereu mândru de tricolorul românesc
FOTBAL
Sãptãmâna fotbalului De mâine, România intrã în zodia fotbalului. În fiecare zi, pânã marþi 14 iulie, nu mai puþin de zece meciuri se vor derula pe
micile ecrane ºi în realitate, în Liga I ºi în cupele europene. Dar startul noului sezon se dã cu un meci, practic, din sezonul trecut, supercu-
Paginã realizatã de Genu TUÞU
pa României, meciul dintre Steaua ºi ASA Tg. Mureº. Joi, în Europa League (turul I), FC Botoºani va încerca sã batã în Georgia pe Þkhinvali pentru a se
califica, iar vineri, 10 iulie, se dã startul oficial în sezonul al 98-lea al Ligii I, primul joc, între noupromovata FC Voluntari ºi CSMS Iaºi.
Steaua are douã apariþii în patru zile, meciul de campionat cu Petrolul Ploieºti (sâmbãtã) ºi debutul în Champions League (turul II), cu Trencin.