Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 892
Cronica Vãii Jiului Luni, 6 Iulie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Accident grav cu coloana oficialã
V
izita ministrului Nica s-a terminat cu un grav accident de circulaþie. Patru oameni, dintre care doi din coloana oficialã au ajuns la spital. Secretarul de stat din Ministerul Fondurilor Europene, Roxana Mânzatu ºi ºoferul acesteia au fost spulberaþi de ºoferul unei dube. Secretarul de stat din Ministerul Fondurilor Europene, Roxana Mânzatu a fost implicatã într-un accident de circulaþie în timp ce se deplasa de la Petroºani înspre Deva. Oficialul fãcea parte dintr-o delegaþie condusã chiar de ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, iar martorii accidentului ne spun cã s-au nãscut a doua oarã. Asta pentru cã ultima maºinã a coloanei oficiale a fost pur ºi simplu sfãrâmatã de impact. „Aici, am auzit acustic coloana oficialã. Conform legii, am tras pe dreapta ºi am redus viteza. Atunci m-a lovit duba de Gorj ºi m-a aruncat în ºanþ. Mai departe nu mai ºtiu cã nu am mai vãzut. Când m-a lovit, am tras puþin stânga ca intram în parapet”, a declarat Marian Liviu ºoferul primei maºini care a fost lovitã de dubiþã. Dupã ce a lovit maºina omului, duba a intrat în derapaj ºi atunci a lovit în plin maºina în care se afla secre-
tarul de stat Roxana Mânzatu. Poliþiºtii spun exact cum stau lucrurile. „Din direcþia Haþeg spre Petroºani circula autoturismul marca Ford. Dinspre Petroºani venea Kia. Fordul a tras pe dreapta, iar dubiþa de Gorj nu a mai putut evita, a lovit din spate autoturismul Ford pe care l-a proiectat în afara pãrþii carosabile, intrând pe contrasens, tamponând celãlalt autoturism. Din impact au rezultat 4 victime, care sunt la Spitalul Judeþean Deva”, a declarat comisar ºef Sorin Iacob, IPJ Hunedoara. Dupã accident, la faþa locului nu mai era decât deputatul Laurenþiu Nistor vizibil marcat de ceea ce s-a întâmplat în maºina din spatele sãu. Nistor susþine cã era cu 30 de m în faþã ºi cu greu ºi-a revenit dupã ce a vãzut ce se petrece cu maºina în care era Roxana Mânzatu. Incidentul a avut loc pe DN 66 în zona comunei Pui, maºina, ultima din coloana oficialã, în care se afla secretarul de stat Roxana Mânzatu, fiind strivitã în impact. Roxana Mânzatu a fost imediat preluatã de un echipaj de la Ambulanþã. Potrivit medicilor, femeia este conºtientã, dar acuzã dureri la coloanã. ªi ºoferul maºinii a suferit rãni, însã nu este nimic grav. Cauzele accidentul vor fi stabilite de organele de poliþie, care au declanºat o anchetã. Imediat dupã accident a fost anulatã conferinþa de presã de la Deva, iar traficul în zonã s-a desfãºurat cu dificultate timp de peste o orã. Diana MITRACHE
O comisie pentru
SALVAREA
VÃII JIULUI
M
arius Nica, ministrul Fondurilor Europene a venit în Valea Jiului, la Aninoasa, ca sã se întâlneascã cu reprezentanþii celor mai importante structuri ale statului din aceastã zonã. A fost ales oraºul Aninoasa pentru a pune un accent ºi mai mare asupra ideii cã moartea mineritului înseamnã moartea oraºelor ºi, la final, s-a decis ca o comisie mixtã sã trimitã la Bucureºti, prin parlamentari, ideile ce pot fi transpuse în proiecte cu finanþare europeanã. >>> PAGINA A 2-A
600 de mii de la Guvern pentru strada Libertãþii din Aninoasa
B
ani pentru drum, dar nu în totalitate. Administraþia localã de la Aninoasa a primit de la Guvern undeva la 600 de mii de lei pentru lucrãrile executate la strada Libertãþii. Suma este însã insuficientã pentru plata în integralitate a constructorului. “Am primit bani pentru drumul Libertãþii pentru lucrãrile executate. Noi avem factura pentru lucrãri executate în valoare de 900.000 de lei. Dacã nu ne
mai dau ºi restul vom plãti din banii bugetului local pentru a nu deveni arierate”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. ªoferii microbuzelor au refuzat ani de zile sã meargã pe strada Libertãþii din Aninoasa în sus pe vale pe motiv cã îºi stricã maºinile. Astfel cetãþenii au fost nevoiþi sã treacã prin noroaie pentru a ajunge la prima staþie de autobuz. Acum, calvarul acestor locuitori a luat sfârºit pentru cã autoritãþile locale au finalizat asfaltarea. Monika BACIU
2 Actualitate
O comisie pentru salvarea Vãii Jiului M arius Nica, ministrul Fondurilor Europene a venit în Valea Jiului, la Aninoasa, ca sã se întâlneascã cu reprezentanþii celor mai importante structuri ale statului din aceastã zonã.
A fost ales oraºul Aninoasa pentru a pune un accent ºi mai mare asupra ideii cã moartea mineritului înseamnã moartea oraºelor ºi, la final, s-a decis ca o comisie mixtã sã trimitã la Bucureºti, prin parlamentari, ideile ce pot fi transpuse în proiecte cu finanþare europeanã. Primarii din Valea Jiului, prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian David ºi reprezentanþii celor mai importante instituþii ale statului au vorbit despre propriile lor proiecte de viitor ºi, la final, ministrul Marius Nica le-a dat un rãgaz de 3 sãptãmâni, pânã când îi aºteaptã pe parlamentari cu documentele oficiale la Bucureºti. Practic, s-a constituit un nou grup de lucru, cu scopul de a promova prioritãþile de
Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 iulie 2015
Dupã nenumãrate încercãri,
Primãria Petrila cautã proprietar pentru popicãrie
P
dezvoltare ale acestui loc. „O primã soluþie pe care am propus-o este aceea cã o sã îi propun primul ministru constituirea unui grup de lucru, pentru cã problema Vãii Jiului nu poate fi abordatã doar dintr-o singurã instituþie. De aceea consider cã toate ministerele care pot asigura aspectele tehnice pe care eu, în calitate de ministru al Fondurilor Europene sã le finanþãm, necesitã o abordare unitarã. O sã îi propun premierului constituirea unui grup de lucru din personal tehnic, secondat de un grup de lucru la nivel înalt car sã ia decizii, pentru a configura oportunitãþi de finanþare pentru 2014 -2020”, a spus Marius Nica, Ministrul Fondurilor Europene. Nica a spus cã acum este abia începutul acestor proiecte ºi trebuie conturate clar oportunitãþile de finanþare. Mai mult, le-a sugerat edililor de aici sã
se uneascã ºi astfel sã devinã o forþã. „Primarii sã conlucreze împreunã cu Consiliul judeþean, cu Universitatea, cu toþi factorii locali. Abordãrile unitare nu pot duce la succes. Ne referim la partea de ºomaj cu care aceastã zonã se confruntã. Sunt oportunitãþi de finanþare în acest program. Angajatorii pot angaja tinerii care nu sunt în nicio formã de angajare ºi nici de formare”, a adãugat Marius Nica, Ministrul Fondurilor Europene. S-a pus problema eradicãrii ºomajului în acest context, dar primarii trebuie sã gãseascã oportunitãþi ca sã atragã investiþii. „Semnalele date de primari sunt cã putem angaja acele persoane. Noi de la fondurile europene putem plãti acele salarii ºi partea de contribuþii, dar în realitate nu avem foarte mulþi operatori economici. De aceea, unul dintre
Ca la noi...
Au mutat sensul giratoriu
D
eºi, încã de când l-au montat, sensul giratoriu din zona Teatrului Dramatic I. D. Sîrbu a fãcut obiectul mai multor reclamaþii, abia la finele sãptãmânii trecute a fost montat cât de cât normal.
SPADPP din Primãria Petroºani, în zgomote de ciocane pneumatice, au mutat într-un loc mai adecvat, întregul aranjament. Practic, sensul giratoriu a stat strâmb doar câteva luni, perioadã în care lucrarea gânditã de specialiºti a fost în garanþie. Acum cã, spun surse din primãrie, garanþia a
Nu ºtim care a fost primul raþionament al celor care l-au pus într-o parte a drumului, pe unul dintre sensurile de mers, dar vineri seara, o echipã coordonatã de Daniel Viºan, directorul
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
opicãria de la Petrila urmeazã a fi concesionatã în vederea modernizãrii. Autoritãþile locale de la Petrila au anunþat cã vor scoate la subiectele de azi (nr. vineri) a fost legat de faptul dacã licitaþie popicãria din localitate, astfel factorii locali, administraþia încât investitorul sã modernizeze zona pentru a o reda circuitului recreaþional. publicã poate apela la aceastã sursã de finanþare. Practic, sã angajeze ºi sã plãteascã din fonduri europene personalul nou angajat. Este un subiect pe care îl vom analiza”, a mai spus ministrul Fondurilor Europene.
“Este vorba de terenul de sport ºi de clãdire care este într-o stare avansatã de degradare. Cei interesaþi ºi în special cel care va câºtiga licitaþia va trebui sã o modernizeze, sã schimbe geamurile ºi acoperiºul astfel încât zona sã devinã una specificã recreaþiei”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. În zonã se doreºte Ministrul a prezentat realizarea unei terase ºi a unui restaurant. oportunitãþile de finanþare Terenul aferent popicãriei ar urma sã fie pe proiecte europene ºi, concesionat cu suma de 1 leu/mp ºi sunt chiar dacã nu va reveni în jur de 800 de metri pãtraþi. Parcul peste 3 sãptãmâni aici, îi Pensionarilor din Petrila este situat într-o aºteaptã pe parlamentarii zonã retrasã a oraºului iar în ultimii ani a din Hunedoara sã vinã cu fost lãsat în paraginã. Edilii petrileni au mai soluþii pentru Valea Jiului avut o astfel de încercare în urmã cu câþiva la Bucureºti. „Joi o sã ani însã încercarea lor a eºuat. avem o primã întâlnire. Obiectul licitaþiei publice îl constituie Putem gãsi ºi acest concesionarea prin procedura de licitaþie mecanism de lucru, în publicã a clãdirii fostei Popicarii cu care, chiar dacã nu ajunge suprafaþa construitã de 409 mp ºi a ministrul aici, dânºii sunt terenului aferent acesteia în suprafaþa de aleºii locuitorilor ºi pot 728 mp, situate în str. Trandafirilor, oraºul susþine aceste proiecte ºi Petrila. ( Monika BACIU) idei ce pot ajunge plus valoare pentru Valea Jiului”, a conchis Nica. Diana MITRACHE
expirat, greºeala a putut fi îndreptatã, pe cheltuiala primãriei Petroºani, cel mai probabil. Acest sens giratoriu, ca ºi cel de la Spitalul de Urgenþã, a fost montat în luna decembrie a anului trecut. Sensul giratoriu de la spital, împreunã cu indicatoarele de presemnalizare ºi semnalizare a acestuia, a costat aproximativ 40.000 de lei vechi. De dimensiuni aproximativ asemãnãtoare, acesta de lângã teatrul din Petroºani a costat circa 42.000 de lei, tot din bani de la bugetul local. Amenajarea celor douã sensuri giratorii a fost aprobatã prin hotãrârea Consiliului Local Petroºani. Diana MITRACHE
Car men COSMAN- PREDA Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK Diana MITRACHE “Promovare” reprezintã (mitrachediana@yahoo.com) Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z z
Cronica Vãii Jiului | Luni 6 iulie 2015
INSEMEX investeºte în infrastructurã
C
el mai mare institut de cercetare din Hunedoara ºi unicul la nivel naþional vrea sã investeascã în infrastructurã. INSEMEX Petroºani intenþioneazã sã acceseze fonduri europene cu care sã dezvolte baza pe care o au acum cercetãtorii, aºa încât pe viitor sã putem vorbi de performanþe ºi mai notabile ale celor de aici. Conducerea INSEMEX a discutat cu ministrul Fondurilor Europene posibilitatea de a concretiza finanþarea unui proiect de investiþii. Este vorba despre o investiþie în infrastructurã la care cercetãtorii de aici deja lucreazã ºi va putea fi accesat în perioada urmãtoare. „Întreg colectivul institutului nostru lucreazã la o propunere e proiect în cadrul Programului Operativ Competiþional, axa de dezvoltare 1, la un proiect de dezvoltare ºi modernizare a insfras-
tructurii institutelor de cercetare ºi universitãþilor. Sperãm sã atragem prin acest proiect investiþii ºi dotãri cu echipamente în
ªi-a pierdut nevasta pe malul Jiului
U
n tânãr din Petroºani ºi-a pierdut soþia ºi le-a cerut ajutor poliþiºtilor care veniserã sã prindã cerºetorii ce-ºi fac veacul la semafoarele de la intrarea în Defileul Jiului.
Scene tragicomice la intrarea în Defileul Jiului, unde mai mulþi copiii cerºesc la semafoarele care dirijeazã circulaþia pe drumul naþional ce leagã Hunedoara de Gorj. Pentru cã sunt exploataþi de proprii pãrinþi, poliþiºtii din Aninoasa au fãcut o verificare în zonã, însã la apariþia lor toþi cerºetorii au fugit sub un pod de pe malul Jiului de
Vest, sperând cã-ºi vor pierde urma în vegetaþia deasã. Oamenii legii au coborât dupã ei însã cei mai mulþi au reuºit sã fugã. Dacã tot erau prin zonã, un tânãr din Petroºani care-ºi cãuta consoarta s-a gândit cã are ºanse mai mari sã o gãseascã împreunã cu ei. „A plecat de acasã, stã pe aici cu copiii care cerºesc la semafor. Am vãzut-o, dar a fugit
valoare de aproximativ 5 milioane de euro”, a spus la întâlnirea cu ministrul Marius Nica, Artur Gãman, director general INSEMEX. Toate aceste investiþii îi vor ajuta pe cercetãtorii de aici sã se ridice la nivelul european la care participã în cadrul tuturor proiectelor de cercetare ºi nu numai. Practic, vorbim de dotãri atât cu aparaturã de ultimã orã a laboratoarelor, dar ºi cu echipamente performante de intervenþie. Diana MITRACHE
când a vãzut poliþia. Tot a mai plecat de acasã ºi dãdeam de ea aici, stã la pod, la cerºit. Acum s-a speriat, cã a mai fost luatã pentru cerºit ºi când a vãzut cã vin poliþiºtii cred cã a trecut Jiul. Am cãutat-o ºi prin apã, dar e micã ºi nu avea cum sã se înece. S-a ascuns prin bãlãrii”, a spus tânãrul. Poliþiºtii au scotocit zona dar nu au reuºit sã dea de urma ei ori a cerºetorilor care, profitând de vegetaþia deasã, ºi-au gãsit ascunzãtori. La plecarea oamenilor legii, femeia a ieºit din ascunzãtoare ºi s-a instalat iarãºi la cerºit. Poliþiºtii din Aninoasa au fãcut mai multe verificãri, pe parcursul sãptãmânii trecute, la intrarea în Defileul Jiului, pentru a-i prinde în flagrant pe cei care-ºi pun copiii sã cerºeascã.
Actualitate 3 Valea Jiului, monedã de schimb pentru politicieni
Dãnuþ Buhãescu îi ceartã pe parlamentarii, colegi de partid
P
rimarul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu, este foc ºi parã pe parlamentarii hunedoreni care de-a lungul anilor au promis multe ºi nu au fãcut mai nimic. Edilul i-a apostrofat pe politicieni chiar de faþã cu ministrul Fondurilor Europene. “Guvernanþii nu ne-au ajutat cu nimic. Este insuportabil. În interiorul judeþului suntem ca o enclavã. Reprezentanþii uitã de Valea Jiului. Pe spinarea noastrã a celor de aici iau bani în judeþ. Valea Jiului a fost ca o monedã de schimb pentru politicieni care nici nu au trecut de Defileu ºi au uitat de Valea Jiului”, a spus în faþa ministrului Fondurilor Europene ºi a câtorva parlamentari hunedoreni, primarul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu.
Regulile nu se schimbã în timpul jocului
ApaServ trebuie sã respecte contractele de finanþare
S
ocietatea de apã din Valea Jiului trebuie obligatoriu sã respecte prevederile contractelor aflate în derulare. Este vorba în special de evoluþia preþului apei în Valea Jiului, subiect care a fost intens dezbãtut în ultima perioadã.
Costel Avram, directorul societãþii de apã din VAlea Jiului, a avut o întrevedere cu ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica ºi i-a cerut lãmuriri vizavi de indexarea preþului apei în Valea Jiului. “Pentru aplicarea contractelor ºi a deciziilor A.D.I. politica de tarifare este obligatorie, se poate modifica?”, a subliniat Costel Avram. Rãspunsul ministrului Fondurilor Europene a fost fãrã echivoc. Regulile nu se pot schimba în timpul jocului. “Dacã trebuie respectate politicile tarifare de la momentul semnãrii contractelor, DA este o condiþie obligatorie, Maximilian Comisia Europeanã nu acceptã schimGÂNJU bãrile în timpul jocului, dar a mai ridi-
Edilul a mai subliniat cã situaþia din zonã este extrem de gravã ºi cere bani europeni pentru a dezvolta Valea Jiului. “Situaþia este extrem de gravã. Ceasul se învârte. Noi nu avem bani sã aplicãm proiecte pentru a dezvolta aceste zone. Uniunea Europeanã sã scoatã zeci de milioane de euro din portbagaj pentru a ajuta Valea Jiului. Trebuie sã fim sprijiniþi pentru a pune ceva în locul mineritului care încet-încet se stinge”, a mai subliniat edilul. Primarul oraºului Uricani s-a declarat dezamãgit de parlamentarii hunedoreni care nu au fãcut altceva decât sã promitã, dar de înfãptuit nu au înfãptuit nimic. Acesta nu a þinut cont de faptul cã majoritatea oamenilor politici din salã aveau aceeaºi culoare politicã cu a lui (PSD) ºi ºi-a declarat nemulþumirile. Monika BACIU
catã problema dacã ºi pe viitor 20142020 creºte procentul de cofinanþare pentru realizarea acestor proiecte. Suntem în tratative cu JASPER ºi Comisia Europeanã ºi va fi elaborate un ghid post beneficiu din care va rezulta acest procees de cofinanþare. Din discuþiile la momentul acesta, nu va creºte acest procent de cofinanþare”, a declarat Marius Nica, ministrul Fondurilor Europene. Contractele finanþate din bani europeni nu mai pot fi renegociate, nici în timpul derulãrii proiectului ºi nici ulterior. Mai mult, nerespectarea prevederilor asumate, poate duce chiar la pierderea finanþãrilor. Avram spune cã ignorarea evoluþiuei Planului Tarifar, în conformitate cuprevederile asumate de ADI Apa Valea Jiului în 2011 cu organismele de finanþare europeanã, ar putea atrage dupã sine sancþionarea Primãriilor din ValeaJiului ºi a Consiliului Juideþean, care ar putea fi obligate la returnarea celor peste 60 de milioane de euro puºi la dispoziþie de UE pentru investiþii în ultimii 4 ani. Monika BACIU
4 Actualitate
ApaServ, nota 10 de la ministrul Fondurilor Europene
A
paServ Valea Jiului, prima societate de apã din þarã care acceseazã bani europeni din perioada 2014-2020. Aflat la o întrevedere în Valea Jiului, ministrul Fondurilor Europene Marius Nica a precizat cã ApaServ Valea Jiului este în topul firmelor de apã din þarã care a demarat procedurile pentru atragerea fondurilor europene din perioada 2014-2020.
“Compania de apã din Valea Jiului este în topul naþional”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica. Investiþiile care se vor derula în etapa a doua a acestui program de finanþare europeanã, vor avea cea mai micã cotã de cofinanþare localã din cele aplicate pe acest gen de proiecte în România. “Am beneficiat de fonduri europene, a fost un contract bun, pe care l-am ºi terminat. Am fãcut economii de 1,5 miloane de euro ºi la data de 31 decembrie suntem gata cu toate lucrãrile. În plus nu am avut nici corecþii financiare. Pentru perioada 2014-202 scoatem la licitaþie lucrãrile de 63 de milioane de euro”, a subliniat
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 iulie 2015
Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. De-a lungul ultimilor patru ani, societatea de apã din Valea Jiului a depus eforturi considerabile pentru a creºte simþitor calitatea serviciilor oferite beneficiarilor. Banii au venit atât de la Uniunea Europeanã cât ºi de la bugetul de stat. vorbim de o sumã de
143.225.000 de lei de la Uniunea Europeanã la care s-au adãugat 21.905.000 de lei de la bugetul de stat ºi încã 3.370.000 de lei de la bugetul local al acþionarilor ASVJ, au fost realizate investiþii care au transformat radical calitatea ºi condiþiile de furnizare a apei potabile în Valea Jiului. În urma acestui proiect, reþeaua de alimentare cu apã potabilã s-a mãrit cu 27.903 km, alþi 2.008 km fiind reabilitaþi ºi modernizaþi astfel încât numãrul beneficiarilor de alimentare cu apã la robinet a crescut la 91.356 de persoane ºi aproape 3000 de persoane juridice. O sursã de apã ºi 2 staþii de tratare a apei potabile au fost reabilitate, iar un modern sistem de monitorizare a consumurilor ºi defectelor (de tip SCADA) face acum posibilã intervenþia sectorialã imediatã, controlul permanent al calitãþii apei ºi gestionarea consumurilor reale din sistem. Nu doar reþeaua de apã potabilã a suferit îmbunãtãþiri, cât ºi sistemul de canalizare care a fost extins cu 61.645 km, alte 2.827 km fiind modernizate.De asemenea au fost construite 9 staþii de pompare a apelor uzate ºi a fostreabilitatã ºi modernizatã la cele mai înalte standarde europene în materie staþia de epurare de la Dãnuþoni.
Gara din Petroºani, lãsatã de izbeliºte de Ministerul Transporturilor
M
unicipiul Petroºani este declarat staþiune de interes naþional, dar oficialii Ministreului Transporturilor nu fac nimic pentru garã, chiar dacã aceasta este poarta de intrare în oraº. Dupã 10 ani de memorii, Gara din municipiul Petroºani, poarta de intrare în oraºul declarat staþiune de interes naþional, rãmâne tot o ruinã. Responsabilii CFR sau ai Ministerului Trasporturilor nu se mai obosesc nici mãcar sã rãspundã la adresele oficialilor din adminsitraþia publicã localã. Reprezentanþii administraþiei publice locale fac degeaba memorii pentru salvarea Staþiei CFR Petroºani, pentru cã cei de la Ministerul Tranporturilor sau de la CFR nu se obosesc în ultima perioadã nici mãcar sã rãspunã. Prin 2013 responsabilii ministerial dãdeau speranþe celor din Primãria Petroºani cã situaþia gãrii va fi rezolvatã. Ulterior, au anunþat cã nu sunt bani, iar mai apoi s-a aºternut tãcearea mormântalã. “Începând din anul 2005, de când era viceprimar, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi a fãcut numeroase demersuri cãtre instituþiile abilitate, dar în ultimii ani nu a mai fost primit niciun rãspuns”, a declarat Nicu
Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani. Aflatã într-o avansatã stare de degradare, Staþia CFR Petroºani ar avea nevoie de un program urgent de reabilitare, însã nimeni de la nivel de decizie nu pare interesat sã finanþeze o astfel de lucrare. Prin 2013 Ministerul Transporturilor a anunþat cã nu sunt bani. O intenþie de reabilitare a gãrii a existat în trecut, dar nu s-a finalizat. A fost fãcutã o infuzie serioasã de bani în dotarea clãdirii aflate în ruinã cu geamuri ºi uºi de tip termopan, dar mai apoi nu s-au mai gãsit fonduri ºi pentru finalizarea investiþiei.În cele din urmã, CFR Cãlãtori a decis sã renunþe la a mai funcþiona în clãdirea fostei staþii, care a fost încuiatã. La începutul anului 2011 se anunþa cã garã va intrã în reparaþii, dar proiectul a fost amânat, pe motiv cã este mai costisitor decât se credea iniþial. Car men COSMAN-PREDA
Mii de anvelope Ideea unui parc de distracþii la Aninoasa second hand nu a fost abandonatã oprite de la dministraþia localã nu va finanþa comercializare
A
un asemenea obiectiv pentru cã nu-ºi poate permite în condiþiile în care sunt alte proiecte de extremã urgenþã, însã parcul de distracþii ar putea fi realizat de italieni. Administraþia localã din Aninoasa a pus terenul necesar la dispoziþia investitorului, acesta din urmã urmând sã realizeze ºi o fermã iar pânã al finele acestei luni va avea loc o întâlnire pentru a fi stabilite detaliile. „Noi am dat terenul ºi ne-am asociat cu o firmã, am înþeles cã sunt plecaþi în Germania ºi peste vreo douã sãptãmâni ar trebui sã vinã la Aninoasa. Îi aºteptãm la discuþii serioase, iar dacã ar da drumul la investiþie vreo zece oameni ºi-ar gãsi de lucru. Lângã aceastã fermã vor sã facã ºi o tabãrã pentru tineret, deci ar fi mai multe persoane angajate. Aºteaptã ºi ei sã vadã ghidurile de finanþare care ies acum ºi apoi sã decidã pe ce ghid intrã ca sã obþinã fonduri europene”, a declarat primarul localitãþii Aninoasa, Nicolae Dunca. Ideea unui parc de distracþii, chiar dacã la altã dimensiune, a mai existat pe timpul fostului primar însã nu s-a mai realizat. Parcul din Aninoasa urma sã se întindã pe o suprafaþã de aproximativ 10-15 hectare ºi cuprindea dar ºi un muzeu al mineritului, proiect care costa mai mult de douã milioane de dolari ºi era unic în Europa., însã totul a rãmas doar pe hârtie. Maximilian GÂNJU
Drumul spre Prislop poate fi reabilitat
N
u mai sunt opreliºti pentru construirea drumului spre Prislop. Artera a devenit una extrem de circulatã, dar Monika BACIU avizele au fost suspendate pânã vineri. De azi se poate lucra fãrã opreliºti la modernizarea acestui drum ºi responsabilii de la Consiliul Judeþean spun cã au deblocat total situaþia. Blocajul pentru construirea acestui drum extrem de important pentru turismul ecumenic din judeþul Hunedoara a apãrut odatã cu raportul corpului de control al Ministerului Apelor ºi Pãdurilor, în urma cãruia s-a dispus stoparea tuturor investiþiilor în ariile protejate unde nu existã plan de management aprobat.
„În urma unui control, au fost suspendate toate avizele în curs, toate procedurile în curs au fost, de asemenea, suspendate. Asta ne împieta pe noi sã mai dezvoltãm în ariile protejate, care însumeazã numai 40% din suprafaþa judeþului nostru. Vineri, ministerul a anulat aceastã prevedere. Nu mai avem nimic în cale
pentru a construi ºi moderniza Drumul de la Prislop ºi celalalte entitãþi economice ºi administrative îºi pot desfãºura activitatea curentã fãrã opreliºti din acest punct de vedere”, a spus Adrian David, preºedintele C J Hunedoara. Traficul pe DJ 687K se deruleazã în prezent cu dificultate din cauzã cã, pe o
distanþã de 2,37 kilometri, drumul are o lãþime de 3,5 metri, fãcând aproape imposibilã deplasarea automobilelor pe ambele sensuri. Dupã modernizare, traficul între Silvaºul de Jos ºi Mânãstirea Prislop se
va desfãºura pe un drum lat de aproximativ 6 metri. Pe o porþiune de un kilometru, între km 10,4 ºi km 11,4, drumul va avea o bandã suplimentarã destinatã traficului greu, astfel încât lãþimea drumului va fi de nouã metri.
tenþie la anvelopele pe care le cumpãraþi. Chiar dacã A sunt second – hand trebuie sã
respecte normele legale. Inspectorii de la Protecþia Consumatorului au oprit de la comercializare mii de anvelope din cauza neregulilor constatate. Peste 3.200 de avelope au fost oprite definitiv dela comecializare de inspectorii ANPC din cauza neregulilor descoperite. Protecþia Consumatorului a fãcut o serie de controale iar neregulile descoperite, inclusiv în judeþul Hunedoara, nu au fost deloc puþine. În total, au fost controlaþi 289
operatori economici, dintre care la un numãr de 192 operatori economici (64,4%) au fost constatate abateri. Ca atare, s-a dispus oprirea temporarã de la comercializare a 2.772 anvelope second- hand, oprirea definitivã de la comercializare a 3.234 anvelope second- hand, precum ºi aplicarea de 205 sancþiuni contravenþionale, dintre care 88 amenzi în valoare de 255.300 lei ºi 117 avertismente, toate pentru încãlcarea reglementãrilor privind protecþia consumatorilor. Potrivit ANPC, mai mulþi operatori economici funcþionau deºi nu aveau autorizaþie, ori în ascundeau
chiar numele societãþii, aºa cã clientul nu ºtia nici mãcar de ºa cine cumpãrã. În plus, au fost descoperite la vânzare anvelope cu tãieturi profunde, crãpãturi cu deteriorãri ºi uzurã neuniforma pronunþatã, ori fãrã certificat de garanþie- jud. Bacãu, Mehedinþi, Prahova, Albã, Maramureº, Bihor. Nici preþul nu era întptdeauna afiºat, aºa cã vânzãtorul putea liniºit sã facã tarnzacþia în funcþie de aspectul clientului. Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor sfãtuieºte consumatorii sã refuze anvelopele second-hand care au deteriorãri ºi uzurã neuniforma pronunþatã (tãieturi profunde, crãpãturi) sau care nu au vizibile informaþiile de bazã conþinute pe peretele lateral (flancul) al anvelopei: lãþimea secþiunii anvelopei în mm, construcþia anvelopei diametrul jantei ºi data de fabricaþie (sãptãmâna, anul). Car men COSMAN-PREDA
Fonduri europene pentru centura Petroºaniului
R
eprezentanþii Primãriei Petroºani solicitã fonduri europene pentru modernizarea ºoselei de centurã care strãbate localitatea.
Circulaþia rutierã pe centura Petroºaniului este un adevãrat calvar din cauza gropilor, unele cu o adâncime ºi de 30 de centimetri. Situaþia este criticã în zona cartierului Aeroport, dar ºi în cea unde se aflã autogara, gropile din asfalt fiind aproape imposibil de evitat de ºoferi. Drumul naþional se aflã în proprietatea Companiei Naþionale de Drumuri ºi Autostrãzi, însã este administrat de municipalitatea Petroºani, iar reparaþiile ar trebui efectuate de primãrie. Prezenþi la întâlnirea cu ministrul Fondurilor Europene, reprezentanþii municipalitãþii de la Petroºani au cerut fonduri europene pentru acest drum. “Trebuie sã analizãm posibilitatea de a accesa fonduri europene pentru modernizarea ºoselei de centurã a municipiului Petroºani”, a spus la întâlnire, Paula Dragoº, director executiv în cadurl Primãriei Petroºani. Ministrul Marius Nica
a precizat cã va cãuta soluþii pentru acest tronson de drum. “Vom vedea împreunã cu colegii de la CNADNR, ce soluþii se pot gãsi pentru finanþarea drumului spre Bãile Herculane ºi a drumului de centurã de la Petroºani”, a declarat ministrul Marius Nica. Cei câþiva kilometri din DN66, care strãba tmunicipiul Petroºani, nu au fost incluºi în proiectul de reabilitare a Defileului Jiului. Guvernul nu are nicio soluþie pentru Drumul Naþional, care este pãsat de la Ministerul Transporturilor la Departamentul Marilor Proiecte. ”În cadrul acestui contract (de modernizare a Defileului Jiului-n.r.), nu a fost cuprinsã în proiectul iniþial reabilitarea sectorului de drum care traverseazã municipiul
Petroºani, care în conformitate cu art.21, alin. 2, din OUG nr.43/1997
privind regimul drumurilor, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare: ”sectoarele de drumuri naþionale, incluzând ºi lucrãrile de artã, amenajãrile ºi accesoriile aferente, situate în intravilanul reºedinþelor de judeþ ºi al municipiilor, sunt în administrarea consiliilor locale respective”, se arãta într-un document al CNADRN. Monika BACIU
4 Actualitate
ApaServ, nota 10 de la ministrul Fondurilor Europene
A
paServ Valea Jiului, prima societate de apã din þarã care acceseazã bani europeni din perioada 2014-2020. Aflat la o întrevedere în Valea Jiului, ministrul Fondurilor Europene Marius Nica a precizat cã ApaServ Valea Jiului este în topul firmelor de apã din þarã care a demarat procedurile pentru atragerea fondurilor europene din perioada 2014-2020.
“Compania de apã din Valea Jiului este în topul naþional”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica. Investiþiile care se vor derula în etapa a doua a acestui program de finanþare europeanã, vor avea cea mai micã cotã de cofinanþare localã din cele aplicate pe acest gen de proiecte în România. “Am beneficiat de fonduri europene, a fost un contract bun, pe care l-am ºi terminat. Am fãcut economii de 1,5 miloane de euro ºi la data de 31 decembrie suntem gata cu toate lucrãrile. În plus nu am avut nici corecþii financiare. Pentru perioada 2014-202 scoatem la licitaþie lucrãrile de 63 de milioane de euro”, a subliniat
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 iulie 2015
Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. De-a lungul ultimilor patru ani, societatea de apã din Valea Jiului a depus eforturi considerabile pentru a creºte simþitor calitatea serviciilor oferite beneficiarilor. Banii au venit atât de la Uniunea Europeanã cât ºi de la bugetul de stat. vorbim de o sumã de
143.225.000 de lei de la Uniunea Europeanã la care s-au adãugat 21.905.000 de lei de la bugetul de stat ºi încã 3.370.000 de lei de la bugetul local al acþionarilor ASVJ, au fost realizate investiþii care au transformat radical calitatea ºi condiþiile de furnizare a apei potabile în Valea Jiului. În urma acestui proiect, reþeaua de alimentare cu apã potabilã s-a mãrit cu 27.903 km, alþi 2.008 km fiind reabilitaþi ºi modernizaþi astfel încât numãrul beneficiarilor de alimentare cu apã la robinet a crescut la 91.356 de persoane ºi aproape 3000 de persoane juridice. O sursã de apã ºi 2 staþii de tratare a apei potabile au fost reabilitate, iar un modern sistem de monitorizare a consumurilor ºi defectelor (de tip SCADA) face acum posibilã intervenþia sectorialã imediatã, controlul permanent al calitãþii apei ºi gestionarea consumurilor reale din sistem. Nu doar reþeaua de apã potabilã a suferit îmbunãtãþiri, cât ºi sistemul de canalizare care a fost extins cu 61.645 km, alte 2.827 km fiind modernizate.De asemenea au fost construite 9 staþii de pompare a apelor uzate ºi a fostreabilitatã ºi modernizatã la cele mai înalte standarde europene în materie staþia de epurare de la Dãnuþoni.
Gara din Petroºani, lãsatã de izbeliºte de Ministerul Transporturilor
M
unicipiul Petroºani este declarat staþiune de interes naþional, dar oficialii Ministreului Transporturilor nu fac nimic pentru garã, chiar dacã aceasta este poarta de intrare în oraº. Dupã 10 ani de memorii, Gara din municipiul Petroºani, poarta de intrare în oraºul declarat staþiune de interes naþional, rãmâne tot o ruinã. Responsabilii CFR sau ai Ministerului Trasporturilor nu se mai obosesc nici mãcar sã rãspundã la adresele oficialilor din adminsitraþia publicã localã. Reprezentanþii administraþiei publice locale fac degeaba memorii pentru salvarea Staþiei CFR Petroºani, pentru cã cei de la Ministerul Tranporturilor sau de la CFR nu se obosesc în ultima perioadã nici mãcar sã rãspunã. Prin 2013 responsabilii ministerial dãdeau speranþe celor din Primãria Petroºani cã situaþia gãrii va fi rezolvatã. Ulterior, au anunþat cã nu sunt bani, iar mai apoi s-a aºternut tãcearea mormântalã. “Începând din anul 2005, de când era viceprimar, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi a fãcut numeroase demersuri cãtre instituþiile abilitate, dar în ultimii ani nu a mai fost primit niciun rãspuns”, a declarat Nicu
Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani. Aflatã într-o avansatã stare de degradare, Staþia CFR Petroºani ar avea nevoie de un program urgent de reabilitare, însã nimeni de la nivel de decizie nu pare interesat sã finanþeze o astfel de lucrare. Prin 2013 Ministerul Transporturilor a anunþat cã nu sunt bani. O intenþie de reabilitare a gãrii a existat în trecut, dar nu s-a finalizat. A fost fãcutã o infuzie serioasã de bani în dotarea clãdirii aflate în ruinã cu geamuri ºi uºi de tip termopan, dar mai apoi nu s-au mai gãsit fonduri ºi pentru finalizarea investiþiei.În cele din urmã, CFR Cãlãtori a decis sã renunþe la a mai funcþiona în clãdirea fostei staþii, care a fost încuiatã. La începutul anului 2011 se anunþa cã garã va intrã în reparaþii, dar proiectul a fost amânat, pe motiv cã este mai costisitor decât se credea iniþial. Car men COSMAN-PREDA
Mii de anvelope Ideea unui parc de distracþii la Aninoasa second hand nu a fost abandonatã oprite de la dministraþia localã nu va finanþa comercializare
A
un asemenea obiectiv pentru cã nu-ºi poate permite în condiþiile în care sunt alte proiecte de extremã urgenþã, însã parcul de distracþii ar putea fi realizat de italieni. Administraþia localã din Aninoasa a pus terenul necesar la dispoziþia investitorului, acesta din urmã urmând sã realizeze ºi o fermã iar pânã al finele acestei luni va avea loc o întâlnire pentru a fi stabilite detaliile. „Noi am dat terenul ºi ne-am asociat cu o firmã, am înþeles cã sunt plecaþi în Germania ºi peste vreo douã sãptãmâni ar trebui sã vinã la Aninoasa. Îi aºteptãm la discuþii serioase, iar dacã ar da drumul la investiþie vreo zece oameni ºi-ar gãsi de lucru. Lângã aceastã fermã vor sã facã ºi o tabãrã pentru tineret, deci ar fi mai multe persoane angajate. Aºteaptã ºi ei sã vadã ghidurile de finanþare care ies acum ºi apoi sã decidã pe ce ghid intrã ca sã obþinã fonduri europene”, a declarat primarul localitãþii Aninoasa, Nicolae Dunca. Ideea unui parc de distracþii, chiar dacã la altã dimensiune, a mai existat pe timpul fostului primar însã nu s-a mai realizat. Parcul din Aninoasa urma sã se întindã pe o suprafaþã de aproximativ 10-15 hectare ºi cuprindea dar ºi un muzeu al mineritului, proiect care costa mai mult de douã milioane de dolari ºi era unic în Europa., însã totul a rãmas doar pe hârtie. Maximilian GÂNJU
Drumul spre Prislop poate fi reabilitat
N
u mai sunt opreliºti pentru construirea drumului spre Prislop. Artera a devenit una extrem de circulatã, dar Monika BACIU avizele au fost suspendate pânã vineri. De azi se poate lucra fãrã opreliºti la modernizarea acestui drum ºi responsabilii de la Consiliul Judeþean spun cã au deblocat total situaþia. Blocajul pentru construirea acestui drum extrem de important pentru turismul ecumenic din judeþul Hunedoara a apãrut odatã cu raportul corpului de control al Ministerului Apelor ºi Pãdurilor, în urma cãruia s-a dispus stoparea tuturor investiþiilor în ariile protejate unde nu existã plan de management aprobat.
„În urma unui control, au fost suspendate toate avizele în curs, toate procedurile în curs au fost, de asemenea, suspendate. Asta ne împieta pe noi sã mai dezvoltãm în ariile protejate, care însumeazã numai 40% din suprafaþa judeþului nostru. Vineri, ministerul a anulat aceastã prevedere. Nu mai avem nimic în cale
pentru a construi ºi moderniza Drumul de la Prislop ºi celalalte entitãþi economice ºi administrative îºi pot desfãºura activitatea curentã fãrã opreliºti din acest punct de vedere”, a spus Adrian David, preºedintele C J Hunedoara. Traficul pe DJ 687K se deruleazã în prezent cu dificultate din cauzã cã, pe o
distanþã de 2,37 kilometri, drumul are o lãþime de 3,5 metri, fãcând aproape imposibilã deplasarea automobilelor pe ambele sensuri. Dupã modernizare, traficul între Silvaºul de Jos ºi Mânãstirea Prislop se
va desfãºura pe un drum lat de aproximativ 6 metri. Pe o porþiune de un kilometru, între km 10,4 ºi km 11,4, drumul va avea o bandã suplimentarã destinatã traficului greu, astfel încât lãþimea drumului va fi de nouã metri.
tenþie la anvelopele pe care le cumpãraþi. Chiar dacã A sunt second – hand trebuie sã
respecte normele legale. Inspectorii de la Protecþia Consumatorului au oprit de la comercializare mii de anvelope din cauza neregulilor constatate. Peste 3.200 de avelope au fost oprite definitiv dela comecializare de inspectorii ANPC din cauza neregulilor descoperite. Protecþia Consumatorului a fãcut o serie de controale iar neregulile descoperite, inclusiv în judeþul Hunedoara, nu au fost deloc puþine. În total, au fost controlaþi 289
operatori economici, dintre care la un numãr de 192 operatori economici (64,4%) au fost constatate abateri. Ca atare, s-a dispus oprirea temporarã de la comercializare a 2.772 anvelope second- hand, oprirea definitivã de la comercializare a 3.234 anvelope second- hand, precum ºi aplicarea de 205 sancþiuni contravenþionale, dintre care 88 amenzi în valoare de 255.300 lei ºi 117 avertismente, toate pentru încãlcarea reglementãrilor privind protecþia consumatorilor. Potrivit ANPC, mai mulþi operatori economici funcþionau deºi nu aveau autorizaþie, ori în ascundeau
chiar numele societãþii, aºa cã clientul nu ºtia nici mãcar de ºa cine cumpãrã. În plus, au fost descoperite la vânzare anvelope cu tãieturi profunde, crãpãturi cu deteriorãri ºi uzurã neuniforma pronunþatã, ori fãrã certificat de garanþie- jud. Bacãu, Mehedinþi, Prahova, Albã, Maramureº, Bihor. Nici preþul nu era întptdeauna afiºat, aºa cã vânzãtorul putea liniºit sã facã tarnzacþia în funcþie de aspectul clientului. Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor sfãtuieºte consumatorii sã refuze anvelopele second-hand care au deteriorãri ºi uzurã neuniforma pronunþatã (tãieturi profunde, crãpãturi) sau care nu au vizibile informaþiile de bazã conþinute pe peretele lateral (flancul) al anvelopei: lãþimea secþiunii anvelopei în mm, construcþia anvelopei diametrul jantei ºi data de fabricaþie (sãptãmâna, anul). Car men COSMAN-PREDA
Fonduri europene pentru centura Petroºaniului
R
eprezentanþii Primãriei Petroºani solicitã fonduri europene pentru modernizarea ºoselei de centurã care strãbate localitatea.
Circulaþia rutierã pe centura Petroºaniului este un adevãrat calvar din cauza gropilor, unele cu o adâncime ºi de 30 de centimetri. Situaþia este criticã în zona cartierului Aeroport, dar ºi în cea unde se aflã autogara, gropile din asfalt fiind aproape imposibil de evitat de ºoferi. Drumul naþional se aflã în proprietatea Companiei Naþionale de Drumuri ºi Autostrãzi, însã este administrat de municipalitatea Petroºani, iar reparaþiile ar trebui efectuate de primãrie. Prezenþi la întâlnirea cu ministrul Fondurilor Europene, reprezentanþii municipalitãþii de la Petroºani au cerut fonduri europene pentru acest drum. “Trebuie sã analizãm posibilitatea de a accesa fonduri europene pentru modernizarea ºoselei de centurã a municipiului Petroºani”, a spus la întâlnire, Paula Dragoº, director executiv în cadurl Primãriei Petroºani. Ministrul Marius Nica
a precizat cã va cãuta soluþii pentru acest tronson de drum. “Vom vedea împreunã cu colegii de la CNADNR, ce soluþii se pot gãsi pentru finanþarea drumului spre Bãile Herculane ºi a drumului de centurã de la Petroºani”, a declarat ministrul Marius Nica. Cei câþiva kilometri din DN66, care strãba tmunicipiul Petroºani, nu au fost incluºi în proiectul de reabilitare a Defileului Jiului. Guvernul nu are nicio soluþie pentru Drumul Naþional, care este pãsat de la Ministerul Transporturilor la Departamentul Marilor Proiecte. ”În cadrul acestui contract (de modernizare a Defileului Jiului-n.r.), nu a fost cuprinsã în proiectul iniþial reabilitarea sectorului de drum care traverseazã municipiul
Petroºani, care în conformitate cu art.21, alin. 2, din OUG nr.43/1997
privind regimul drumurilor, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare: ”sectoarele de drumuri naþionale, incluzând ºi lucrãrile de artã, amenajãrile ºi accesoriile aferente, situate în intravilanul reºedinþelor de judeþ ºi al municipiilor, sunt în administrarea consiliilor locale respective”, se arãta într-un document al CNADRN. Monika BACIU
6 Invatamant
Cronica V達ii Jiului | Luni, 6 iulie 2015
Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 iulie 2015
Demersuri pentru „Drumul lui Bãsescu” Locurile de milioane de euro, altele, construirea u va fi abandonatã ideea cã joacã din bani care nu au mai unui pod peste drumul din Uricani spre N fost acum prinºi în Cerna, a 82 de Herculane este o prioritate. Lupeni, în buget ºi în 2015, podeþe ºi a unui Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului pentru cã exista viaduct de coastã cu din Vestul Vãii Jiului spuen cã atenþia acest proces intensuprastructura în va face tot ce îi stã în putinþã ca tat de ecologiºtii consolã. De asemesã primeascã ºi finanþare. autoritãþilor Agent Green, care nea, pentru protenu vor continuarea jarea faunei, sunt Drumul lui ecologiºtii. lucrãrilor. prevãzute ºase vialocale Bãsescu, cum a „Drumul spre Mai sunt de ducte pentru traverfost numit generic drumul dintre Câmpu lui Neag ºi Herculane a fost ºi el pe agenda de discuþii de la Aninoasa. Dãnuþ Buhãescu a cerut ºi ministrului Marius Nica sã îl sprijine ca sã obþinã din nou bani. Asta dupã ce anul trecut a pierdut banii din cauza procesului pe care l-a avut cu
Herculane trebuie pus din nou pe finanþare, aºa cum fost prins în 2014 în buget. ªi vom relua ºi nu ne vom lãsa în demersul acesta ca sã începem lucrãrile”, a spus Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. Anul trecut s-au pierdut nu mai puþin de 59,4
realizat circa 19 kilometri, între Câmpu lui Neag ºi Cerna, lucrarea este dificilã, pe traseul stabilit fiind necesarã, între
sarea drumului de cãtre animalele mari ºi un podeþ în zona de reproducere a amfibienilor Diana MITRACHE
L
ocurile de joacã de pe raza municipiului Lupeni au intrat într-un amplu proces de reparare ºi modernizare.
Încã de la sfârºitul sãptãmânii trecute autoritãþile locale au început sã execute lucrãri pentru înfrumuseþarea parcului din zona CAP-ului, respectiv repararea ºi modernizarea locurilor de joacã pentru copii. Potrivit deputatului Cristian Resmeriþã toate aceste lucrãri vin în sprijinul cetãþenilor municipiului Lupeni ºi au ca scop creºterea confortului locuitorilor. “Continuãm derularea proiectelor care duc la creºterea confortului cetãþenilor din localitate. Unul din proiecte vizeazã repararea locurilor de joacã ºi moderni-
ANGAJÃRI
Hotel Palace angajeazã director marketing, bucãtar ºi contabilã. Salariu motivant. Detalii la telefon 0751.199.100 nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRÂREA NR. 73/2015 privind aprobarea contractului de asociere în participaþiune dintre Municipiul Lupeni ºi Asociaþia PRO STRAJA Lupeni hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni Analizând Nota de fundamentare a Viceprimarului Municipiului Lupeni, domnul prof. Cornel Damon Lungan prin care propune încheierea unui contract de asociere în participaþiune
prin care sã se asigure funcþionalitatea reþelei electrice de alimentare a Staþiunii Turistice Straja Lupeni; Având în vedere Raportul compartimentului de resort precum ºi avizul favorabil al Comisiei de specialitate a Consiliului local al Municipiului Lupeni; Þinând cont de prevederile articolelor 1949-1954 din Codul civil Român precum ºi de prevederile articolului 10 litera “f” al Legii parteneriatului public-privat nr. 178/ 2010; În temeiul prevederilor ale articolelor 36 alin. (1), alin. (2) litera “c”, “d” ºi “e” alin. (6) lit. “a” pct. 11, alin. (7) litera “a” din Legea administraþiei publice locale
HOTÃRêTE: Art. 1 Se aprobã contractul de asociere în participaþiune încheiat între Municipiul Lupeni ºi Asociaþia PRO STRAJA Lupeni prezentat în anexa nr. 1 la hotãrâre. Art. 2 În vederea negocierii unor condiþii cât mai avantajoase pentru Municipiul Lupeni se desemneazã urmãtoarea Comisie: - Lungan Cornel Damon - Viceprimar – Preºedinte; - Romoºan Ilie Adrian – consilier local – Membru; - Perþa Tãnase - consilier local - Membru; - Mesaroº Iacob Viorel – consilier local – Membru; - Manolache Gheorghiþã – consilier local – Membru; Art. 3 Viceprimarul
Administratie 7
Municipiului Lupeni este împuternicit sã semneze contractul de asociere în forma finalã negociatã de Comisia desemnatã potrivit prevederilor articolului 2 al hotãrârii. Art. 4 Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate fiind adusã la îndeplinire de cãtre Viceprimarul Municipiului Lupeni ºi Comisia desemnatã ºi la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 23 iunie 2015 Preºedinte de ºedinþã Prof. Vasile Viorel HODOR Contrasemneazã – Secretar Jr. Marius Claudiu BÃLOI
zarea parcurilor din municipiul Lupeni, astfel cã de vineri autoritãþile locale au început sã execute lucrãri pentru înfrumuseþarea parcului din zona CAP-ului, lucrãri de reparaþii la locurile de joacã pentru copii, instalarea unei ciºmele de apa pentru a veni în sprijinul cetãþenilor în zilele toride de varã, refacerea bãncilor deteriorate, amenajarea zonelor verzi, pornirea fântânii arteziene. Aceastã zonã este des frecventatã atât de pãrinþi cu copii, dar ºi de vârstnici”, ne-a declarat Cristian Resmeriþã.
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 iulie 2015
Henþ cu mâna
Dincolo de glorie Am avut privilegiul ca zilele acestea sã stau de vorbã, într-un interviu pentru televiziune ºi pentru ziar, cu Gigi Mulþescu, cel care vreme de mulþi ani a fost simbolul fotbalului
petroºenean, în anii `70, `80 ºi dupã 2000. Ca jucãtor ºi apoi ca antrenor, Gigi Mulþescu a fost mereu o pildã pentru toþi cei implicaþi în fotbal. El a cunoscut gloria sportivã în
echipele Naþionale, de tineret, olimpicã sau Naþionala A, a câºtigat cupe ºi campionate cu Jiul ºi Dinamo Bucureºti, a câºtigat un titlu balcanic ºi unul unviersitar european, a fost mereu în primplanul competiþiei. Iatã cã, acum la 64 de ani, Gigi Mulþescu
are amintiri „la zi”, legate de momentele petrecute la Jiul Petroºani, cu bune cu rele, o echipã de care s-a simþit mereu legat ºi la care ar reveni oricând cu plãcere. Mai ales cã, ºi-a stabilit o reºedinþã de varã la Subcetate, lângã Haþeg, acolo unde
spune cã ºi-a gãsit adevãrata liniºte. La doi paºi de Petroºani, Gigi Mulþescu mai crede cã fotbalul jiulist ar putea sã renascã. Când ºi cum, mai greu de anticipat, dar el ar fi gata oricând sã fie alãturi de alb-negri.
Având în spate o carierã fabuloasã ca jucãtor ºi antrenor
Gigi Mulþescu are mereu în inimã echipa Jiul Petroºani N
ãscut la 13 noiembrie 1951 la Botoroaga (Ilfov), Gigi Mulþescu a ajuns în 1963, în echipele de juniori ale Stelei, de unde ajunge în 1971 la Jiul Petroºani. Nu împlinise 20 de ani, dar acesta va fi momentul de început al unei mari cariere fotbalistice.
„Am ales între Târgoviºte ºi Petroºani” Reporter: Gigi, cum ai ajuns la Petroºani? Gigi Mulþescu: Mi s-a propus sã merg acolo împreunã cu portarul Vasile Suciu ºi „Paloma” Gligore, sã „completãm” un schimb pentru golgeterul Ion Constantin care fusese adus la Steaua. Mai aveam o variantã la Târgoviºte, dar mã atrãgea ideea
Între timp am câºtigat Balcaniada de tineret ºi Campionatul Mondial Universitar din Franþa. Rep.: Cu siguranþã, succese care au atras atenþia ºi altor echipe... G.M.: Aºa e, la Petroºani, ºtiind cã, totuºi, Jiul e o echipã de Divizia „A” ºi cã altele sunt perspectivele de aici. Rep.: A venit debutul în „A”... G.M.: Exact, era pe 22 august 1971, la Oradea, cu Criºul, 0-0, cu acel excelent antrenor Eugen Iordache la cârma Jiului. Eram, un mingicar, mi-a spus sã þin mingea cât mai mult ºi m-am conformat. Am dat în acel campionat 5 goluri, cu unul mai puþin decât vârful Miticã Stoian. Rep.: Cum te-au acceptat greii campionatului, Tonca, Stocker, Peronescu,
Libardi, Naidin... G.M.: Excelent! Eram acea patã de inventivitate, îmi plãcea driblingul, m-au primit cu bucurie. Rep.: Ai rãmas la Jiul opt campionate, pânã în 1979. Timp în care ai avut numeroase momente de glorie. Hai sã le punctãm. G.M.: Am fost luat imediat în vizorul Naþionalei de tineret, U.23. Un prim moment important la Jiul, finala Cupei României în 1972, pierdutã, 0-2 cu Rapid, dar ne-am revanºat în 1974, 4-2 cu „Poli” Timiºoara ºi câºtigarea trofeului.
Echipa Jiul în campionatul 1971-72, primul pentru Gigi Mulþescu (în medalion)
Rep.: ªi totuºi, în 1979... G.M.: Da, aveam aproape 28 de ani, m-am gândit cã aº putea juca vreo câþiva ani la nivel înalt, de aceea am ales Dinamo Bucureºti. Am câºtigat acolo trei titluri ºi douã
în inima mea! A fost o provocare pentru mine ºi la revenirea în 1985 – iatã, au trecut 30 de ani de atunci! – când am pornit în cursa unei promovãri, reuºitã la golaveraj într-o luptã cu Baia Mare, cu o echipã în care evoluau jucãtori de valoare, precum Cristi Florescu, Szekely, Bãluþã, Vancea, Lasconi. Am rezistat numai un an în „A”, jocurile de culise ºi arbitrajele în
23 iunie 1974, momentul câºtigãrii Cupei României de cãtre echipa Jiul, cu Gigi Mulþescu (în medalion) în formaþie Universitatea Craiova ºi „U” Cluj m-au dorit enorm, dar eu eram legat de familie, de facultate ºi în plus, devenisem liderul echipei. Deci, nu aveam motive sã pãrãsesc Petroºaniul.
Gigi Mulþescu în acþiune, în anii `70
Cupe ale României, am atins 15 jocuri în Naþionalã ºi o semifinalã în C.C.E. Ce mi-aº fi dorit mai mult? Rep.: Sã revenim la Jiul... G.M.: Este echipa care va rãmane mereu
favoarea Flacãrii Moreni ne-au terminat. Am mai avut o încercare, în returul 2004-2005, dar dupã 2-0 cu U.T.A. – eram pe primul loc... –, patronul Alin Simota s-a debarasat de mine, pe motiv cã impuneam jucãtorilor o disciplinã de fier!? Rep.: Acum? G.M.: Acum stau cât pot de mult în aceastã oazã de liniºte de la Subcetate, ºi vom mai vedea. Capitolul Jiul rãmâne pentru mine oricând deschis...
Paginã realizatã de Genu TUÞU