Skip to main content

CVJ Nr 911, Vineri 31 iulie 2015

Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 911

Cronica Vãii Jiului Vineri, 31 Iulie 2015

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Corespondenþe inutile, plãtite cu bani grei

Construcþii “artizanale” ilegale

Î

n municipiul Petroºani se construieºte ºi se demoleazã intens. Nu este vorba de investitori dornici sã vinã sã deruleze afaceri aici, ci de proprietarii de apartamente care îºi redecoreazã interioriul ºi depoziteazã materialele provenite din construcþii lângã tomberoane. Acest lucru este interzis printr-o hotãrâre de consiliu local, însã autoritãþile paseazã responsabilitatea de la unii la alþii.

Gunoi menajer ºi reziduuri provenite din construcþii, depozitate în locuri nepermise. Reprezentanþii Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din Petroºani au pus mai multe afiºe prin care informeazã cetãþenii cu privire la faptul cã este interzisã depozitarea deºeurilor provenite din construcþii lângã tomberoane. Încãlcarea hotãtârii de consiliu de sancþioneazã cu amendã cuprinsã între 200-500 de lei.

Ridicarea acestor deºeuri se face contracost. “Poliþia Localã ºi cei de la Mediu sunt responsabili cu aplicarea hotãrârii de consiliu local”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP Petroºani. Spre exemplu, pe strada Independenþei din Petroºani toate tomberoanele sunt pline, iar lângã acestea sunt depozitate deºeuri provenite din construcþii. Monika BACIU

Traducerile de la CEH,

AVIOANE DE HÂRTIE

S

ocietãþile miniere din Valea Jiului au fost întotdeauna o fabricã de bani... pentru alþii. Societãþile au fost cãpuºate, iar acest lucru este mai mult decât vizibil astãzi, când Complexul Energetic Hunedoara se aflã pe marginea prãpastiei. >>> PAGINA A 3-A

SUP, contract pentru medicamentele oncologice cu o firmã curatã

S

pitalul de Urgenþã din Petroºani nu a colaborat în acest an, cel puþin, cu firmele implicate în mafia medicamentelor oncologice. În cursul acestei sãptãmâni anchetatorii DNA au descins la 11 firme farmaceutice ºi clinici oncologice din þarã.

În cursul acestui an unitatea medicalã de la Petroºani a încheiat un acord cadru pentru care “are ca obiect încheierea de contracte subsecvente pentru achiziþionarea de medicamente pt tratamentul pacienþilor cu afecþiuni oncologice cu descrierea ºi în cantitãþile prevãzute în caietul de sarcini TRASTUZUMABUM, 150

MG, FL”. Societatea câºtigãtoare nu se numãrã printre cele vizate de anchetã procurorilor DNA. Pe lista firmelor implicate se aflã Roche România, structurã a concernului multinaþional ROCHE Actavis SRL, dar ºi Pfizer România SRL, Teva Pharmaceuticals România SRL, Novartis Pharma Services, Alvogen România SRL, Sandoz Pharma Services SRL, Glaxosmithkline România SRL, Egis Internaþional,

Romastru Trading, Glenmark Pharmaceuticals SRL. În acest dosar, marþi au fost efectuate percheziþii în Bucureºti ºi în judeþele Ilfov, Sibiu, Mureº, Sãlaj, Cluj, Bistriþa-Nãsãud ºi Timiº, faptele fiind sãvârºite în perioada 2012 - 2015, conform DNA. Sursele judiciare aratã cã ar fi implicaþi ºefi de clinici ºi secþii de oncologie, medici specialiºti oncologi, coordonatori ºi responsabili ai Programului Naþional de

Sãnãtate - subprogramul oncologie, precum ºi un preºedinte al Comisiei de oncologie, un inspector la DSP Mureº, care controleazã farmacii, ºi peste 10 reprezentanþi zonali ai firmelor de medicamente. Unii dintre medicii implicaþi fac parte din comisiile de achiziþii de medicamente organizate la nivelul spitalelor ºi ar fi pretins ºi primit foloase sau furnizorii le ofereau avantaje. Monika BACIU


2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 iulie 2015

Maidanezi sãlbãticiþi, terorizeazã un grup de elevi în Parâng

C

âinii maidanezi au pus stãpânire pe staþiunea montanã Parâng. Sus în munte este o tabãrã în care sunt prezenþi mai mulþi copii care au venit de la Cluj. Ei au fost terorizaþi de mai mulþi maidanezi care circulã în munte. Organizatorii taberei au luat legãtura cu cei de la primãria din Petroºani pentru a pune punct acestei situaþii periculoase pentru elevi. “Am fost solicitaþi sã intervenim în Parâng. Acolo a fost semnalatã prezenþa

mai multor maidanezi care au speriat niºte copii aflaþi în tabãrã”, a declarat Dorel Neag, comandantul poliþiei Locale Petroºani. ªeful Salvamont Parâng, Dumitru Bârlida spune cã prezenþa câinilor în munte dateazã de mai mult timp. “Este o problemã mai veche. Au venit

aici, s-au înmulþit ºi s-au sãlbãticit. Sunt destul de periculoºi câinii. Acum avem ºi un grup destul de mare de elevi sus în munte”, a declarat

Dumitru Bârlida, ºef Salvamont Parâng. Reprezentanþii Asociþiei pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân susþin cã au trimis un echipaj de

ecarisaj în Parâng pentru a aduna maidanezii. “Au fost douã echipaje de la serviciul de ecarisaj ºi au reuºit sã captureze patru

câini maidanezi. Problema în Parâng constã în câinii care aparþin unor ciobani ºi seara când sunt lãsaþi liberi ei ajung în staþiune. Noi nu putem interveni în acest caz, ci doar Poliþia Localã”, au declarat reprezentanþii Asociaþiei pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân. Reprezentanþii taberei s-au temut pentru siguranþa elevilor veniþi aici de la Cluj astfel cã au alertat autoritãþile. Monika BACIU

Au obþinut peste Gata cu bãlãceala în b a z i n u l d i d a c t i c azinul didactic din municipiul Petroºani va B fi închis pentru igienizare. Acest lucru 7, dar nu au loc se va întâmpla în luna august din data de 1 de muncã stabil ºi pânã în data de 23.

P

osturi titularizabile, transformate în posturi pentru suplinire. Aceasta este situaþia înregistratã în judeþul Hunedoara în urma ºedinþei publice de repartizare a posturilor din învãþãmânt, pentru candidaþii care au susþinut examenele de titularizare. Astfel, potrivit unei situaþii a Inspectoratului ªcolar Judeþean din cele 52 posturi titularizabile, 42 nu au fost ocupate, deºi cei care au obþinut note de peste 7, care le oferea dreptul unui astfel de loc în învãþãmântul hunedorean, au fost 113. “Au fost 113 candidaþi cu note de peste 7 la examenul de titularizare ºi în urma ºedinþei publice pentru ocuparea posturilor, doar 10 candidaþi au fost repartizaþi pe aceste posturi cu viabilitate mai mare de 4 ani. Ceilalþi nu s-au încadrat în condiþiile de ocupare conform cerinþei postului”, a declarat Camelia Beºleagã, reprezentant al ISJ Hunedoara. Ca în fiecare an, la unele discipline au fost mai mulþi candidaþi pe un loc iar pentru altele nu au fost solicitãri, fapt pentru care posturile neocupate au fost acordate candidaþilor care au primit note peste 5 la examenul de titularizare. Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

Telefon: 0374.906.687

Administratorii bazinului au declarat cã este un lucru normal care trebuia fãcut mai ales dupã primul an de activitate. Astfel va fi igienizat bazinul de înot, grupurile sanitare, ºi tot ceea ce înseamnã curãþenia în interiorul clãdirii. Toate aceste lucruri vor fi fãcute

ªi persoanele adulte care vin aici ca sã se relaxeze sunt foarte mulþumite de condiþiile oferite de bazinul didactic. Monika BACIU

B

unuri casate. Administraþia Pieþelor din Petroºani va casa în urmãtoarea perioadã mai multe bunuri care nu le mai sunt de folos sau au un grad de uzurã avansat. Valoarea de inventar a bunurilor ce urmeazã a fi casate este de 9620 lei, însã nu toate pot fi valorificate. “Vom valorifica doar fierul ºi tabla. Restul le vom duce la centrul de colectare”, a declarat Sorin Creþu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani.

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

z

Aici elevii din toatã Valea Jiului beneficiazã în timpul programului ºcolar de cursuri de înot gratuite. Nu doar elevii sunt încântaþi de condiþiile care existã la acest bazin.

WC vechi de 14 ani, casat

Director:

z

pentru cã persoanele care vin la bazin sã se simtã în siguranþã din punct de vedere sanitar. Bazinul didactic de înot este o investiþie în valoare de aproximativ 6,8 milioane lei, unicã în judeþul Hunedoara ºi printre relativ puþinele de acest fel din þarã.

W

C ecologic, inventar 5000 de lei

Printre bunurile de urmeazã a fi casate se numãrã ºi o toaletã ecologicã. Valoarea de inventar a acesteia este de puþin peste 5500 de lei. Aceasta ºi ina douã au fost achiziþionate în anul 2001 la o valoare de 83.247.760 de lei (vechi), iar acum valoare de inventar este de 5541 de lei. Din puþinii bani ce vor rezulta de pe urma valorificãrii fierului ºi a tablei se vor realiza mici investiþii. Monika BACIU

z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri 31 iulie 2015

Corespondenþe inutile, plãtite cu bani grei

Traducerile de la CEH, AVIOANE DE HÂRTIE

Drumuri blocate pentru apãrarea drepturilor

S

A

ngajaþii Complexului Energetic Hunedoara se vãd nevoiþi sã iasã în stradã pentru ca vocile lor sã fie auzite. Incertitudinea cu care se confruntã societatea face ca oamenii sã fie puºi în postura de a rãmâne fãrã 20 de procente din salariu, asta dacã contractul colectiv de muncã nu este prelungit.

ocietãþile miniere din Valea Jiului au fost întotdeauna o fabricã de bani... pentru alþii. Societãþile au fost cãpuºate, iar acest lucru este mai mult decât vizibil astãzi, când Complexul Energetic Hunedoara se aflã pe marginea prãpastiei. În decursul anilor, fostele conduceri ale Complexului Energetic Hunedoara au încercat sã încheie mai multe contracte cu societãþi din afara þãrii. Pentru toate aceste parteneriate de afaceri a fost nevoie de documente traduse. Traducerile au costat bani mulþi, iar contractele nu s-au soldat cu o finalitate concretã. Cel care a fost solicitat atât de Complexul Energetic Hunedoara cât ºi de Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului pentru a face traduceri este Valeriu Butulescu.

2

013, traduceri de 28 de mii de lei Conform declaraþiei de avere completatã de

consilierul local de la Petroºani, în anul 2013, acesta a avut un contract de prestãri-servicii cu Societatea Naþionalã a Huilei pentru traducerea unor documente. Pentru acestea SNH i-a plãtit consilierului nu mai puþin de 28.490 de lei.

2

014, anul aºa-zisei retehnologizãri

Anul 2014 a fost anul retehnologizãrii scriptice pe hârtie la Complexul Energetic Hunedoara. Corespondeþe întregi au fost purtate de fostele conduceri ale CEH cu diferiþi potenþiali investitori, ba din China, ba din Polonia. Pentru traducerile din 2013, Butulescu a încasat 32.400 de lei de la

Complexul Energetic Hunedoara. Tot în anul 2014, Valeriu Butulescu a încheiat un contract cu Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Conform declaraþiei de avere durata contractului a fot de un an ºi acesta ar fi urmat sã fie plãtit la numãrul de pagini traduse “în funcþie de necesitãþi” din ºi în polonezã.

2

015, sumele cresc

Anul 2015 este caracterizat de majorarea preþurilor sau de creºterea numãrului de pagini traduse. Conform declaraþiei de avere completatã în anul 2015

150 de kilograme de cãrbune au fost furate dintr-un foc

S

ocietãþile miniere furate atât din interior cât ºi din exterior. Nu doar la nivel instituþional se fraudeazã activitatea societãþilor miniere cât ºi din exterior. Furtul de cãrbune din vagoane a devenit sport naþional. Acest lucru este dovedit ºi de acþiunile poliþiºtilor care descoperã în fiecare zi câte un furt de cãrbune din vagoane. Cel mai recent caz a avut loc miercuri la Iscroni. Un tânãr de 19 ani a fost surprins în timp ce încerca sã fure 150 de kilograme de cãrbune. “În data de 29.07.2015, în jurul orei 13.00, poliþiºtii au depistat în staþia CFR Iscroni, între liniile de cale feratã, un tânãr de 19 ani, din municipiul Petroºani, care încerca sã sustragã cãrbune, având asupra sa trei saci de rafie încãrcaþi cu aproximativ 150 kg cãrbune. În cauzã s-a întocmit dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de furt”, spun reprezentanþii IPJ Hunedoara. Fie cã e vorba de Complexul Energetic Hunedoara sau de Societatea Naþionalã de Închideri

Mine Valea Jiului, ambele plãtesc milioane de lei cãtre firmele de pazã care trebuie sã asigure obiectivele sau garniturile de tren. Complexul Energetic Hunedoara a atribuit companiei Compact Security SRL, la finalul anului trecut, un contract în valoare de 6,44 milioane lei, fãrã TVA, pentru servicii de pazã. Contractul prevede ‘prestarea serviciilor de pazã a obiectivelor beneficiarului, a bunurilor ce fac obiectul activi-

pentru veniturile din 2014, Valeriu Butulescu a primit de la Complexul Energetic Hunedoara suma de 37.400 de lei. Tot în aceastã perioadã, contractul cu SNÎMVJ a mers mai departe în baza procedurii de selecþie de oferte, iar remuneraþia se face tot în funcþie de numãrul de pagini traduse în funcþie de necesitãþi. Astfel, în doar trei ani de zile, fie cã a fost Societatea Naþionalã a Huilei, fie cã a fost Complexului Energetic Hunedoara traducerile au costat zeci de mii de lei. Mai exact 98.290 de lei a primit Valeriu Butulescu pentru serviciile prestate.

Monika BACIU

tãþii acestora, a tuturor valorilor, mijloacelor ºi instalaþiilor, precum ºi asigurarea accesului în ºi din incinta obiectivelor’. Paza obiectivelor miniere neviabile costã peste douã milioane de lei. Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului plãteºte undeva la aproape trei milioane de lei pentru ca activele sã îi fie pãzite de specialiºti. La începutul acestui an, societatea a atribuit un contract privind “Paza obiectivelor, bunurilor ºi valorilor de la sucursalele Mina Petrila, Mina Paroºeni ºi Mina Uricani” firmei SC AXIS CORPORATE SECURITY SRL DEVA. Valoarea acestui contract este de 2.836.400,40 de lei ºi se deruleazã în perioada 11.01.2015 – 11.01.2016. Axis Corporate Security, societatea hunedoreanã care a câºtigat licitaþia la SNÎMVJ a subcontractat serviciile la firma gorjeanã Team TG Guard. Axis Corporate Security este o firmã înfiinþatã în 2009. În doar patru ani societatea a ajuns de la afaceri de 27.394 de lei(2009) la 19 milioane de lei(2013). În 2014 societatea ºi-a adjudecat licitaþii cu statul de 63% din valoarea cifrei de afaceri pe anul trecut. Monika BACIU

Au ieºit în stradã pentru drepturile lor. Este vorba de angajaþii Termocentralei Mintia care în cursul zilei de ieri au decis întreruperea activitãþii pe fondul nemulþumirilor contractului colectiv de muncã. Oamenii cer ca acesta sã fir prelungit printr-un act adiþional, pentru cã altfel vor pierde din drepturi.

“În timp ce administraþia CEH este plãtitã cu salarii care ar trebui sã fie justificate prin performanþã, negocierile CCM urmãresc reduceri salariale importante. Undeva la 20% ar urma sã piardã un angajat dacã CCM-ul nu va fi prelungit printr-un act adiþional. Consider cã ar trebui sã gãseascã soluþii ºi pentru salariaþi având în vedere cã ei (cei din administraþie-n.r.) încaseazã peste 8000 de lei lunar”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Cristian Iºtoc, vicepreºedintele Sindicatului Muntele. Dupã câteva ore de protest a intervenit Jandarmeria, iar abia apoi oamenii au reuºit sã facã un act cu revendicãrile lor. “Facem un act oficial pentru cã a intervenit Jandarmeria cã am blocat trecerea de pietoni. Conducerea Complexului nu a vrut sã vorbeascã cu noi pânã nu au intervenit jandarmii. Acum vom trimite o listã cu revendicãrile noastre. Singurul punct de pe aceastã listã este prelungirea actualului contract colectiv de muncã printr-un act adiþional”, a mai precizat sursa citatã. Aproximativ 250 de salariaþi ai termocentralei Mintia au protestat spontan joi dimineaþa în faþa sediului întreprinderii, nemulþumiþi de stadiul negocierilor privind noul contract colectiv de muncã. Administraþia CEH a anunþat partenerii de dialog social cã nu are fonduri pentru a menþine toate drepturile angajaþilor prevãzute în actualul CCM. Monika BACIU


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 iulie 2015

Z

ilele trecute purtãtorul de cuvânt a PSD, Gabriela Firea, a anunþat cã va apãrea un candidat surprizã. Care surprizã? Surse din PSD susþin cã la Congresul din noiembrie pentru alegerea preºedintelui PSD, cele mai mare ºanse le are Vasile Dâncu. Fostul ministru ºi europarlamentar cu statut de observator a fost profesor la Liceul de Informaticã Petroºani ºi ziarist la cotidianul Zori Noi&Matinal, ºi a învãþat pãcatele lumeºti aici, între Jiuri, dar a avut ºi un rol important în consolidarea statutului ziaristului prin culturã, scrierile devenind o forþã. A rãmas prieten bun cu Mircea Bujorescu ºi Dorel Nemþu, dar ºi cu mulþi alþii, drept pentru care poposeºte mereu în Valea Jiului. Cine îºi mai aminteºte de Vasile Dâncu, profesorul de filozofie de la Liceul de Informaticã Petroºani, ºi ziaristul de la cotidianul ”Zori Noi”, ulterior ”Matinal”, o face apreciativ ºi cu multã simpatie pentru omul Dâncu.

“O scurtã perioadã de la terminarea facultãþii, am fost profesor de filosofie ºi ºtiinþe sociale în Valea Jiului. Dupã un timp, am fãcut demersuri pentru un transfer foarte complicat de la Ministerul Învãþãmântului la Ministerul Culturii... În

Arsenie Boca a detronat orice turism din judeþul Hunedoara Profesor ºi ziarist din Valea Jiului, Sfântul Ardealului, afacere în cãrþi pentru ºefia PSD la nivel naþional cifratã la 25 de milioane de euro

cele din urmã, am devenit ziarist profesionist în redacþia cotidianului ”Zori Noi”, la pagina de culturã” – spune într-un interviu fostul ministru Informaþiilor Publice, Vasile Dâncu. Ce nu spune Dâncu este faptul cã în Valea Jiului a gustat din pãcatele lumeºti ale imberbilor nonconformiºti de la cotidianul ”Zori Noi”, alãturi de Mircea Bujorescu, Dorel Neamþu ºi mulþi alþii care s-au împrãºtiat în cele patru zãri. Anii trãiþi printre mineri au fost precum armata, stagiul militar de pe vremuri, care transforma un flãcãu cu caº la gurã într-un bãrbat… În proaspãta democraþie, anii de dupã 1990, personalitatea lui Vasile Dâncu a ridicat mult stacheta calitãþii ziariºtilor dintre Jiuri deschizând apetitul pentru studiu ºi contact permanent cu ”noile” realitãþi, pentru culturã temeinicã consolidându-se astfel statul jurnalistului a cãrui scriere devenea forþã. ”Þinem legãtura ºi de la profesorul Radu Sorin, care se întâlneºte mai des cu el, am aflat cã primii de care întreabã este Mircea Bujorescu ºi Dorel

Neamþu, apoi de ceilalþi ºi de situþia din Vale. Recunoaºte ºi acum cã a rãmas ataºat de Valea Jiului ºi oamenii ei ºi vine cu drag aici simþindu-se ca acasã” – a declarat jr. Dorel Neamþu, fost ziarist la cotidianul Zori Noi&Matinal ºi Gazeta Sporturilor. Acesta a precizat cã prieteniile legate cu oameni din Vale sunt neîntinate politic, care au acea candoare de mulþi uitatã. Din Valea Jiului, Vasile Dâncu a plecat profesor universitar la Cluj, apoi a devenit membru PSD, recunoscând conformaþia sa de stânga. A devenit primul ideolog responsabil cu strategia unuia dintre cele mai mari partide din România. În 2000, aflat pe poziþia de director-fondator al Istitutului Metromedia Transilvania, acceptã propunerea primuluiministru Adrian Nastase ºi devine Ministrul Informaþiilor Publice, din decembrie 2000 pânã în aprilie 2003, când, în urma restructurãrii guvernamentale, Ministerul Informaþiilor Publice se transformã în Agenþia Pentru Strategii Guvernamentale, la

conducerea cãreia rãmâne pânã în 2004. În timp, a ocupat funcþiile politice de vicepreºedinte al Organizaþiei Judeþene Cluj a PSD ºi de secretar executiv al PSD în marketing politic. Treptat, Dâncu devine o valoroasã “piesã” din galeria social-democraþilor. În zona Transilvaniei, Dâncu este cel mai mediatizat politician din opoziþie, în acea perioadã, ºi asta se datoreazã stagiului de europarlamentar cu statut de observator, iniþiativei de “rebranding” în PSD ºi

apariþia “Grupului de la Cluj”, dar ºi activitãþii lui în domeniul sociologiei, învãþãmântului ºi publicisticii, care l-a ajutat mult pe latura politicã, ºi nu invers. Zilele trecute purtãtorul de cuvânt a PSD, Gabriela Firea, a anunþat cã va apãrea un candidat surprizã. Surse din PSD susþin cã la Congresul din noiembrie pentru alegerea preºedeintelui PSD, cele mai mare ºanse le are Vasile Dâncu. Deºi baronii locali îl susþin pe Liviu Dragnea a cãrei instalare interimarã în fruntea PSD le-a dat o

gurã de oxigen seniorilor ºi baronilor din partid, se pare cã totuºi se va reuºi instalarea lui Dâncu la conducere. Observatorii politici susþin cã acest lucru poate fi posibil luând ca exemplu ”lovitura” din PSD la nivelul anului 2005, când Mircea Geoanã a fost ales preºedinte lãsând greii partidului cu buzele umflate: Iliescu, Nãstase, Mitrea, Dan Ioan Popescu. Un alt exemplu de rãsturnare de situaþie a fost în anul 2010, când Victor Ponta a fost ales preºedinte, când toatã lumea politicã îl dãdea ca sigur pe Mircea Geoanã, care a rãmas pe dinafarã.

În politicã este posibil orice, deci ºi profesorul de filozofie de la Petroºani poate fi preºedintele PSD la nivel naþional. Rãmâne de vãzut. Ileana FIRÞULESCU

T

urismul ecumenic aduce la bugetul judeþului 25 de milioane de euro anual. Conform unei analize financiare realizate de Adevãrul Financiar, mitul lui Arsenie Boca produce undeva la 25 de milioane de euro anual.

18 milioane de euro, doar pelerinajele Zilnic, la mãnãstirea Prislop mii de pelerini se calcã în picioare pentru a ajunge la mormântul Sfântului Ardealului. În ultima perioadã, mãnãstirea Prislop a devenit loc de pelerinaj pentru zeci de mii de persoane care vor sã ajungã la mormântul lui Arsenie Boca. Cei care vin zilnic aici lasã aproximativ 18 milioane de euro annual la mãnãstire. Plecând de la datele

provenite de la edituri, librãrii ºi specialiºti în vânzãri, piaþa de carte bisericeascã se cifreazã undeva la 18-20 de milioane de euro anual. Din totalul de titluri vândute, cele care au o legãturã (in)directã cu Arsenie Boca reprezintã aproximativ 20-30% din piaþã. Practic este vorba de 6-7 milioane de euro, doar din titlurile în care apare Arsenie Boca, bani care se adaugã la cei aproximativ 18 milioane de euro din pelerinaje. Raportat la întraga piaþã de carte bisericeascã, doar 6-7 milioane de euro reprezintã câºtiguri reale, la

vedere, diferenþa ajungând în buzunarele celor care speculeazã fenomenul. De acest lucru au profitat ºi comercianþii care au pus stãpânire pe zonã ºi ºi-au scos tarabele cu iconiþe care spun ei cã sunt sfinþite, mici ºi bere. Pentru a verifica activitatea acestora, cei de la Consiliul Judeþean Hunedoara le-au pus gând rãu ºi vor sã trimitã Protecþia Consumatorului. “Aº ruga sã facem o adresã sau sã chemãm acolo inclusiv Protecþia consumatorului, sã vedem cum sunt amplasate chioºcurile,

Muncã grea pentru salvamontiºtii din Parâng

C

el puþin zece oameni muncesc ore în ºir pentru a reface toate traseele importante care pleacã din staþiune, astfel ca turiºtii sã fie în siguranþã. Cel puþin o datã la patru ani sunt refãcute majoritatea traseelor de creastã care pleacã din Staþiunea Parâng, iar salvamontiºtii au o misiune istovitoare dat fiind faptul cã toate materialele trebuie cãrate pe braþe ore în ºir, pânã la sfârºitul traseului deschis turiºtilor amatori de drumeþii. Întreaga echipã de salvatori montani din Parâng

lucreazã la proiectul de remarcare a traseelor, iar operaþiunea este finanþatã atât de Primãria Petroºani cât ºi de Consiliul Judeþean Hunedoara. „Recondiþionãm stâlpii cu marcajele traseelor, în primul rând facem traseul de creastã. Acesta începe din staþiune ºi pânã în Parângul Mare, apoi

facem ºi traseul de la cabanã de la Groapa Seacã ºi pânã pe Parângul Mare. Deja am refãcut traseul dinspre Lacul Mija ºi acum urmeazã ºi celelalte. Participã toþi salvamontiºtii, zece-unsprezece oameni, pentru cã este foarte mult de muncã. Trebuie vopsiþi ºi stâlpii, aceºtia sunt înalþi de doi metri ºi

jumãtate ºi pânã acum ne-am mai cãþãrat pe umerii colegilor dar sunt locuri unde nu putem ºi e nevoie sã ducem scarã. Stâlpii cu marcaje sunt din þeavã foarte groasã, nu este uºor dar nu avem încotro, trebuie sã facem treabã dacã vrem sã avem turiºti”, a declarat Dumitru Bârlida, ºef Formaþiune Salvamont Petroºani. Tot în Parâng au fost remarcate o serie de trasee care pleacã din judeþul învecinat, în cadrul unei acþiuni organizate de Asociaþia Montanã Carpaþi, Serviciul Public Judeþean Salvamont ºi Salvaspeo Gorj. Maximilian GÂNJU

dacã au autorizaþiile în regulã, pentru cã sunt tot felul de produse neconforme care se vând acolo, inclusiv cele religioase, care se vând fãrã acordul mânãstirii. Nu cred cã ceea ce se întâmplã acolo este de naturã a ne face nouã o favoare. Aspectul drumului pânã acolo, pe ultimii trei km, trebuie revãzut complet, ºi de noi, ºi de prefecturã, ºi de alte organe abilitate. Eu cred cã aº apela ºi la protecþia consumatorului ºi cã ar trebui fãcut un proiect de amplasare pentru chioºcuri, ca sã fie un comerþ civilizat. Este

Actualitate 5 imposibil sã faci doi-trei km pe jos ºi parcarea sã nu fie ocupatã pentru cã nu se poate ajunge acolo cu maºina. Stiu cã nu are legãturã cu proiectul de astãzi, dar am prezentat aceastã propunere ca o mãsurã suplimentarã”, a spus în urmã cu ceva timp consilierul judeþean Doru Gaiþã. Totodatã în satul Silvaº a înflorit la propriu industria florãriilor. Nu existã gospodãrile la care sã nu se gãseascã de vânzare ghivece cu flori. La fiecare sfârºit de sãptãmânã zeci de mii de pelerini din întreaga þarã aleg sã se reculeagã la mormântul lui Arsenie Boca.

Sondaj de opinie

Barometrul INSCOPResearch a efectuat un sondaj de opiniei în rândul romînilor. 90,6% din totalul populaþiei chestionate a auzit de Arsenie Boca, în timp ce restul de 8,4% nu au auzit de Sfântul Ardealului. Totodatã, 55,1% dintre aceºtia au spus cã Arsenie Boca ar trebui canonizat de Biserica Ortodoxã. Monika BACIU


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 iulie 2015

Tot mai mulþi îºi pun lacãtul pe afaceri ºi pãrãsesc Valea

T

ot mai mulþi mici afaceriºti sau mari din Valea Jiului sunt pe picior de plecare, unii dintre ei deja orientându-se spre vestul þãrii sau oraºe bine dezvoltate din Transilvania. Alþii deja au plecat sau cautã cumpãrãtori pentru afacerile lor din Vale, iar exodul este cauzat de închiderea minelor.

Cel mai tare de închiderea minelor sunt micii întreprinzãtori, proprietarii magazinelor de cartier care vând în mare parte

„pe caiet”. Deºi practica este ilegalã, aceºtia reuºeau sã supravieþuiascã iar clienþii de încredere erau minerii. La platã

Alãpteazã ºi lucreazã

R

eprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara marcheazã „Sãptãmâna Mondialã a Alimentaþiei la sân”. Aceºtia vor organiza diferite acþiuni de informare, atât la în cadrul unor întruniri ale reprezentanþilor instituþiilor publice, cât ºi campanii de informare în spitale. Aceste campanii au ca tematicã informarea mamelor despre beneficiile pe care le are laptele matern ºi cât de dãunãtoare este o alimentaþie necorespunzãtoare. În acest an, Organizaþia Mondialã pentru promovarea alimentaþiei la sân are plãcerea sã anunþe sloganul „Sãptãmânii Mondiale a Alimentaþiei la Sân” pentru anul 2015 care este: “ALÃPTEAZà ªI LUCREAZÃ: ACUM ESTE POSIBIL!” “Beneficiile alimentaþiei la sân pentru copil: asigurã o creºtere fizicã ºi psihicã echilibratã; protejeazã copilul de infecþii microbiene, virotice ºi fungice ºi reduce severitatea desfãºurãrii lor; este uºor digerabil; are temperaturã optimã; este steril; reduce riscul

ºi avans îºi achitau creditul ºi afacerea era convenabilã pentru ambele pãrþi. Previziunile sumbre îi fac pe mulþi dintre „ABC-uri” sã se gândeascã la a-ºi închide afacerile. Deja se simte o scãdere a consumului iar odatã cu închiderea minelor totul se va prãbuºi. „Vor mai supravieþui cât de cât marile magazine, noi ºi acum abia reuºim sã plãtim chiria, utilitãþile ºi sã ne asigurãm un salariu. A fost o perioadã bunã, se fãceau bani ºi dãdeam pe încredere pentru cã ºtiam cã la platã ºi avans omul are bani. De vreo trei ani abia dacã mai vând câte ceva, am zis cã-l mai þin pentru cã soþia are nevoie de încã vreo doi ani de vechime pentru a ieºi

enterocolitei necrozante ºi a retinopatiei la prematuri; reduce riscul diabetului zaharat de tip I ºi tip II (mai ales alãptarea exclusivã 6 luni); reduce riscul obezitãþii ºi al hipercolesterolemiei; previne malnutriþia; reduce riscul anemiei feriprive; reduce riscul dezvoltãrii limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, ale bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasã, celiachie) în copilãrie ºi a bolilor cardio-vasculare din perioada de adult; reduce riscul morþii subite; reduce riscul alergiei ºi al astmului bronºic dacã alãptarea dureazã cel puþin 4 luni; favorizeazã dezvoltarea muºchilor feþei, a dentiþiei ºi a vorbirii; asigurã o dezvoltare cerebralã, cognitivã ºi vizualã optimã; interdependenþa reciprocã prin alãptare a mamei ºi copilului, fundamenteazã legãtura mamã - copil ºi reduce tulburãrile emoþionale ºi de adaptare a copilului în adolescenþã”, spun reprezentanþii DSP Hunedoara. În judeþul Hunedoara rata de natalitate din ultimii trei ani a rãmas constantã, în anul 2013 fiind 3.077. Conform reprezentanþilor DSP Hunedoara acordarea gratuitã de lapte praf pentru copii cu vârste cuprinse între 0-12 luni, care nu beneficiazã de lapte matern s-a desfãºurat prin eliberarea de reþete, fiind în

ºi ea la pensie. Apoi ne mutãm la Timiºoara, la copii, sã creºtem nepoþii”, spune Vasile Olteanu, proprietarul unui magazin de cartier din municipiul Petroºani. La fel de rãu merge ºi în Piaþa Centralã Petroºani, iar proprietarii de spaþii îºi cautã chiriaºi dupã ce ºi-au lichidat afacerile. Alþii fac de aproape un an de zile comerþ prin târgurile din judeþ sau din vestul þãrii. „Cu magazinul nu mai pot achita nici taxa cãtre piaþã. Trei zile pe sãptãmânã merg la târg, la Bãlata, la Arad, în Alba, peste tot unde se mai fac vânzãri. Pânã la urmã mã gândesc sã renunþ la magazin, minerii nu mai au bani ºi dupã cum se vede nici nu vor mai avea”, spune ºi Nelu, un vânzãtor de produse industriale. Mulþi alþi patroni au plecat spre alte locaþii din þarã ºi ºi-au lichidat afacerile din Valea

2013 eliberate 2.522 de reþete pentru lapte praf, iar în 2014 au fost eliberate 1.970 reþete. Monika BACIU

Jiului. Cel mai bine se vede pe centrul civic al Petroºaniului, unde cu precãdere sunt magazine de haine la mâna a doua. „Traiul prost se vede cu ochiul liber. În buricul târgului, acolo unde ar trebui sã fie magazine cu ºtaif ºi cu preþuri mai mari, este plin de magazine de scond hand. Mai

sunt câteva cafenele, o alimentarã- douã ºi alte câteva magazine, restul sunt de vechituri”, spune ºi un localnic. Dispariþia mineritului nu afecteazã doar privaþii ci ºi administraþiile publice locale care vor pierde sume imense la buget. Maximilian GÂNJU

Fãrã întârzieri pe calea feratã

T

renurile sosesc fãrã întârziere, la Petroºani. România se topeºte sub razele toride ale soarelui, iar în multe zone din þarã, circulaþia feroviarã este perturbatã. În gara din Petroºani sosesc zilnic 16 trenuri de cãlãtor, iar pânã în acest moment nu au existat probleme din cauza caniculei. “Deocamdatã nu am avut probleme. Trenurile au sosit normal în gara din Petroºani”, a declarat Ioan Aonofriesei, ºef staþie CFR Cãlãtori Petroºani.

Pasagerii din trenurile de cãlãtori spun cã se topesc la propriu în aceste mijloace de transport în comun. Nu existã aer condiþionat, iar condiþiile sunt greu de suportat. “Am venit cu personalul de la Simeria ºi am zis cã murim de cald. Nu existã aer condiþiont, iar la bãi nu aþi vrea sã vedeþi ce este. Le putem numi cu uºurinþã trenurile groazei”, spune un pasager. Cãlãtorii pot cere informaþii despre întârzierile în traficul feroviar la staþiile CFR din Bucureºti ºi din þarã, pecum ºi la numãrul de telefon 021/9521. (Monika BACIU)

Se poate începe transmiterea online a bilanþurilor de jumãtate de an

Fiscul a publicat formularele electronice necesare

C

ontribuabilii pot transmite deja cãtre Ministerul de Finanþe raportãrile contabile pentru primul semestru al anului, aplicaþia care permite depunerea online a bilanþurilor fiind publicatã pe pagina Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã. Fiscul a postat pe pagina sa de internet aplicaþia care permite generarea ºi transmiterea raportãrilor contabile la 30.06.2015. Ea poate fi

descãrcatã din pagina de Declaraþii fiscale – Descãrcare declaraþii sau, mai simplu, accesând direct acest link se aratã într-un articol publicat de avocatnet.ro. Formatul electronic al raportãrilor contabile depuse pe internet consta într-un fiºier PDF la care este ataºat un fiºier .xml. Vã reamintim cã, potrivit Ordinului MFP nr. 773/2015 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilã la 30 iunie 2015 a operatorilor economici, raportãrile contabile pentru primul semestru al anului trebuie depuse la Fisc, pânã la data de 17 august 2015, de toþi operatorii economici care au înregistrat o cifrã de afaceri de peste 220.000 lei. Cei care nu depun raportãrile contabile pânã la data de 17 august vor fi sancþionaþi contravenþional, cu amenzi ce pot ajunge pânã la 5.000 de lei.


Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 iulie 2015

Trei persoane încarcerate, trafic blocat

T

rei persoane au ajuns în stare gravã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani dupã ce au fost implicate într-un accident de circulaþie care s-a petrecut, ieri dupã-amiazã, în zona Triaj Petroºani. Victimele, care se aflau într-un autoturism au intrat în coliziune cu un autocar care transporta pasageri spre Timiºoara. “Trei victime au rãmas încarcerate dupã producerea accidentului rutier”, susþin

Ziua ºi accidentul în Valea Jiului

N

u trece o zi fãrã ca vreun accident rutier sã nu fie consemnat în rapoartele poliþiei. Doar miercuri în douã localitþi din Valea Jiului au avut loc douã accidente rutiere. reprezentanþii IPJ Hunedoara. Cele douã femei ºi bãrbatul au fost transportate la Spitalul de Urgenþã din Petroºani unde au rãmas internate pe secþia de

Poliþiºtii în acþiune pentru siguranþa hunedorenilor

A

cþiuni de prevenire. Poliþiºtii hunedoreni vegheazã la siguranþa petrecãreþilor. Pe tot parcursul lunii august, oamenii legii vor organiza acþiuni preventiv-reactive, fiind folosite efective din structurile de ordine publicã, poliþie rutierã, investigaþii criminale, poliþie transporturi, acþiuni speciale, precum ºi arme, explozivi ºi substanþe periculoase din cadrul unitãþilor teritoriale.

65

de acþiuni în patru zile

Doar în patru zile, în intervalul 25-29.07. 2015, la nivelul judeþului Hunedoara au fost

angrenaþi în activitãþile curente aproape 300 de poliþiºti, care au desfãºurat mai bine de 65 de acþiuni pentru depistarea, identificarea ºi tragerea la rãspundere a persoanelor care încalcã prevederile legale ºi a celor urmãrite în temeiul legii, precum ºi pentru asigurarea fluenþei traficului rutier. „Au fost aplicate peste 520 de sancþiuni contravenþionale, 70 dintre acestea pentru nerespectarea Legii

Festival la Ghelari

P

anorama Blues Festival. La sfârºitul acestei sãptãmâni, la Ghelari va avea loc festivalul Panorama Blues Festival. Este cea de-a treia ediþie care are loc în judeþul nostru. Nightlosers vor celebra în cadrul festivalului 20 de ani de activitate, Bega Blues Band propune sunet ºi compoziþie inconfundabile, iar Mike Godoroja & Blue Spirit aduc originalitate ºi spirit hippie. Invitaþi locali vor fi Steel Blues, o formaþie care s-a nãscut odatã

Evenimente rutiere

terapie intensivã, starea lor fiind gravã. Traficul rutier în zonã s-a desfãºurat cu dificultate timp de câteva ore. Monika BACIU

laþiei rutiere, iar alte 6 61/1991, care sancþioneazã faptele de în diverse domenii”, declarã reprezentanþii încãlcare a normelor de convieþuire socialã, Inspectoratului a ordinii ºi liniºtii Judeþean de Poliþie Hunedoara. publice. Alte 440 de În urma activitãþilor sancþiuni contradin perioada menþionavenþionale au fost aplicate pentru abateri de tã, poliþiºtii hunedoreni la Codul Rutier, fiind au aplicat sancþiuni contravenþionale în valoare reþinute în acest sens de aproape 97.000 de 20 de permise de lei ºi au ridicat în vedeconducere, dintre care rea confiscãrii bunuri în 10 pentru conducerea unui autovehicul pe valoare de aproximativ 4.000 de lei. (bunuri drumurile publice sub folosite sau provenite influenþa bãuturilor alcoolice. Din cele 440 din sãvârºirea de contravenþii sau infracþiuni). de sancþiuni contraActivitãþile venþionale prevãzute de curente ale poliþiºtilor Codul Rutier, aproape 130 au fost aplicate pe hunedoreni vor fi numele conducãtorilor intensificate pânã la auto care au depãºit sfârºitul lunii august. regimul legal de vitezã. Monika BACIU În aceastã perioadã au fost constatate 13 infracþiuni, dintre care 4 de vã oferã zilnic, prin magazinul naturã judiciarã, alimentar Nr 16, Piaþa Centralã 3 la regimul circu-

cu festivalul. Din strãinãtate vor veni Tangled Eye într-o formulã cu instrumentiºti din Olanda ºi o solistã din SUA. Jamsession, sesiuni de autografe, sunet de top ºi atmosferã de festival de cea mai înaltã calitate. Cei care aleg sã vinã la festival au la dispoziþie un teren de 4 hectare în jurul pensiuni Panorama, unde se pot instala gratis corturi sau rulote, au acces la toalete, duºuri ºi internet wireless. Mai amintim cã apa din piscina situatã la 800 metri altitudine în Munþii Poiana Ruscã este perfectã. Concertele încep la orele 20, în fiecare searã. Costul unui bilet este de 25 lei sau 60 lei un abonament pentru cele trei seri. Monika BACIU

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

“În data de 29.07.2015, în jurul orei 13.00, un bãrbat de 57 de ani, din oraºul Petrila, care conducea un autoturism pe strada 8 Martie, din oraºul Petrila, a surprins ºi accidentat un minor de 16 ani, care s-a angajat în traversarea strãzii în fugã, prin loc necorespunzãtor. În urma accidentului rutier a rezultat rãnirea uºoarã a pietonului, care a fost transportat la spitalul din municipiul Petroºani pentru îngrijiri medicale. În cauzã s-a întocmit dosar de cercetare penalã”, spun reprezentanþii IPJ Hunedoara. În aceeaºi zi, la câteva ore distanþã a avut loc un accident de circulaþie ºi în municipiul Vulcan. “În data de 29.07.2015, în jurul orei 18:00, un bãrbat de 48 de ani, din municipiul Vulcan, care conducea un autoturism pe strada Nicolae Titulescu, din municipiul Vulcan, nu a respectat semnificaþia indicatorului ”cedeazã trecerea” ºi a fost lovit de un moped, ce era condus regulamentar de un bãrbat de 59 de ani, din municipiul Vulcan. În urma accidentului rutier a rezultat rãnirea uºoarã a conducãtorului mopedului, iar în cauzã s-a întocmit dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunii de vãtãmare corporalã din culpã”, au mai spus cei de la IPJ Hunedoara. Monika BACIU

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428


8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 iulie 2015

Henþ cu mâna

Dor de „C”? Dor de... „B”! Nici-aºa ºi nici-aºa, cum s-ar zice în bancul ãla cu Chinezii. Am rãmas din nou ºi în ediþia 2015-2016 fãrã fotbalul de la masa

divizionarã naþionalã, la nivelul Ligilor II ºi III. De Liga I, ce sã mai vorbim? Valea Jiului nu se mai poate, se pare, bate nicicum pentru un

loc, într-o amãrâtã Liga a III-a. Bine cã avem telegondole ºi telescaune care pleacã de undeva (prietenii ºtiu de ce...) ºi ajung niciunde, când cu banii ãia se puteau þine echipe în „B” sau „C” vreo zece ani! Dar asta-i altã

poveste... Începe luna viitoare campionatul în cele douã divizii (ligi) mici, fãrã ai noºtri. Ce vremuri! Aveam din Valea Jiului o cãruþã de echipe prin toate diviziile. Sã nu uitãm doar nu prea îndepãrtatul

FOTBAL, CUPA ROMÂNIEI

ªoimul biruieºte performanþa! D

eþinãtoarea Cupei României, faza judeþeanã (2015), ªoimul Bãiþa, a mai fãcut o victimã, învingând cu 2-1 (2-1) o altã divizionarã de Liga a III-a (dupã FC Hunedoara), pe cei de la Performanþa Ighiu (jud. Alba).

Antrenorul-jucator Adi Pepenar, autorul celor douã goluri marcate de Soimul Baita

Gazdele trateazã, se pare, cu multã seriozitate competiþia, unde vor sã ajungã într-o fazã superioarã. În meciul cu cei de la Ighiu (vizionat de peste 200 spectatori), chiar dacã oaspeþii au deschis scorul în minutul 5, bãiþenii ºi-au revenit rapid, reuºind sã marcheze pentru 1-1 în min. 7, cu un gol spectaculos marcat de Ad. Pepenar de la 20 m. Moment delicat la acest scor, când oaspeþii au ratat un penalty prin Turuº, care a ºutat în barã! Apoi, gazdele continuã iureºul, punctând în min. 22 prin acelaºi Adi Pepenar, care înscrie din acþiune. Meciul a fost arbitrat de Mircea Ardelean din Arad, iar urmãtorul joc, din turul III, va avea loc la Bãiþa, pe 12 august a.c., tot cu o echipã de Liga a III-a, care va fi stabilitã prin tragere la sorþi sãptãmâna viitoare.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

FOTBAL, LIGA A III-A

F.C. Hunedoara ºi Cetate Deva, colege de serie

Î

n sezonul 20152016 al Ligii a III-a, care va începe pe 29 august a.c., va avea o formulã cu cinci serii, cu un total de 77 echipe – posibil ca ele sã creascã în viitoarele zile... –, împãrþite pe criterii geografice.

Deva (jud. Hunedoara), C.S. Univ. II Craiova (jud. Dolj), Performanþa Ighiu (jud. Alba), Mãgura Cisnãdie (Alba), ASU Poli. Timiºoara (Timiº).

LIGA A III-A, SERIA A 4-A

Echipele din judeþul nostru, FC Hunedoara ºi Cetate Deva vor face parte din Seria a 4-a, alãturi de alte 13 formaþii din judeþele din sud-vestul þãrii, Arad, Timiº, Alba, Gorj ºi Dolj. În aceastã serie, echipele nou promovate sunt Cetate

Naþional Sebiº Vulturii Lugoj Millenium Giarmata ASU Poli. Timiºoara Performanþa Ighiu Pandurii II Tg. Jiu ACSO Filiaºi Minerul Motru Mãgura Cisnãdie CS Univ. II Craiova CS Ineu Metalurgistul Cugir Cetate Deva FC Hunedoara

an 2005 (au trecut, iatã, zece ani...) când promovau Jiul Petroºani în Divizia „A”, Minerul Lupeni în Divizia „B”, Minerul Uricani în Divizia „C”. Priviþi acum ce s-a ales de aceste echipe de legendã...

FOTBAL, LIGA A II-A

S-au fãcut cu... soþ! L

iga a II-a a fotbalului românesc este în chinurile facerii. Colapsul financiar în care se aflã fotbalul românesc a atins vizibil eºalonul secund, fiecare se chinuie cum poate...

Anunþate iniþial 27 de echipe, pânã la urmã s-a schimbat... modificarea. A mai fost acceptatã acum douã zile ºi echipa F.C. Dorohoi, care a completat numãrul impar de echipe din Seria 1. Campionatul va începe pe 20 august a.c., sistemul fiind cel din sezonul precedent, cu play-off ºi play-out. Vor promova câºtigãtoarele celor douã serii, retrogradând direct ocupantele locurilor 13 ºi 14. Dupã turneul play-out mai retrogradeazã câte o echipã din fiecare serie, pentru cã în ediþia 2016-2017 Liga a II-a va avea o singurã serie cu un numãr de 22 echipe. Judeþul Hunedoara nu are nicio echipã la acest nivel al Ligii a II-a.

SERIA I

Rapid Bucureºti Oþelul Ceahlãul Baloteºti ACS Berceni Farul Gloria Buzãu ACS Bacãu Rapid CFR Suceava FCM Dorohoi Clinceni Dacia Unirea Brãila Bucovina Pojorîta Dunãrea Cãlãraºi

SERIA A II-A Gaz Metan FC Braºov U Cluj CS Mioveni Metalul Reºiþa Unirea Târlungeni Olimpia Satu Mare CSM Rm. Vâlcea FC Caransebeº ªoimii Pîncota FC Bihor UTA Bãtrâna Doamnã FCM Baia Mare Chindia Târgoviºte


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
CVJ Nr 911, Vineri 31 iulie 2015 by Geza Szedlacsek - Issuu