Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 910
Cronica Vãii Jiului Joi, 30 Iulie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
În curînd doar istorie pe harta României Podul de la piaþã va fi reabilitat de municipalitate
Valea Jiului, monument al tristeþii ºi sãrãciei
P
untea pietonalã de lângã Piaþa Centralã Petroºani, care face trecerea peste pârâul Maleia, este un pericol public chiar dacã autoritãþile au fãcut verificãri ºi spun cã, deocamdatã, trecãtorii nu trebuie sã-ºi facã griji.
Veche de zeci de ani puntea pietonalã este realizatã în întregime din metal care a fost mâncat de ruginã, iar acum cei care trec pe ea pot vedea pârâul de dedesubt. În orice moment se poate prãbuºi în albia pârâului cu tot cu trecãtori. „De vopsit au mai vopsit-o în anii trecuþi cu grund ºi au mai peticit-o. Ar fi trebuit schimbatã coala aia de tablã groasã pe care trecem pentru cã e coaptã. Se vede ºi pe margini cã nu mai este prinsã cu nimic de structura podului. Când calci pe ea miºcã sub picioare ºi îþi este teamã sã nu cazi în apã”, spune un
trecãtor. Pe punte trec zilnic sute de oameni, însã autoritãþile locale spun cã ºtiu de situaþie ºi anul acesta o vor reface. „Va fi cuprinsã în programul nostru de lucrãri, anul acesta se va reface în totalitate zona pietonalã”, a declarat ieri, Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al municipalitãþii Petroºani. Inspecþia edililor la podeþul în cauzã a arãtat cã structura de rezistenþã nu este afectatã ºi nu existã pericolul sã cedeze sub greutatea trecãtorilor, însã trebuie fãcute reparaþii la trecerea pietonalã. Maximilian GÂNJU
I
storie pe hartã ºi în sufletele oamenilor care au trudit. Acest lucru se va întîmpla în curînd cu Valea Jiului care, din pãcate, din lipsa totalã de interes a guvernanþilor, indiferent de culoarea politicã, va ajunge o zonã moartã în câþiva ani de zile. >>> PAGINILE 4-5
Nu fac faþã consumului
Producþie mãritã, cãrbune insuficient
M
inerii din Valea Jiului au prestat ºuturi suplimentare pentru a asigura cãrbunele necesar funcþionãrii termocentralelor. Chiar ºi în aceste condiþii, huila produsã este insuficientã pentru funcþionarea termocentralei Paroºeni.
“Termocentrala Paroºeni a fost pornitã trei zile de probã, iar apoi din cauza cãrbunelui insuficient a fost oprtiã. Pentru moment este opritã pentru a fi asigurat stocul de iarnã”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Producþia de huilã a crescut puþin în ultima perioadã ºi asta se datoreazã faptului cã ortacii au lucrat atât sâmbãta cât ºi duminica. “Producþia a crescut
puþin, dar nu sufiecient. Au lucrat ºi sâmbãtã ºi duminicã pentru a asigura stocurile. Se va înregistra o creºtere semnificativã atunci când la Livezeni abatajul mecanizat va funcþiona în condiþii normale”, a mai spus sursa citatã. Cãrbunele este insuficient ºi pe timpul verii. Producþia nu asigurã cantitatea de huilã necesarã pentru funcþionarea normalã a celor douã termocentrale. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 iulie 2015
Statul acasã costã mult
C
ombaterea marginalizãrii sociale costã la Petroºani milioane de lei. Doar pe primele ºase luni ale acestui an s-au cheltuit aproape patru milioane de lei pentru susþinerea celor care se aflã în situaþii financiare ºi sociale deosebite. Un miliard în plus pentru asistenþa socialã. În urma ºedinþei de Guvern care a avut loc în aceastã sãptãmânã, Guvernul a decis sã taie peste un miliard de lei de la Transporturi ºi sã aloce 1,2 milioane de lei Ministerului Muncii pentru a face faþã cheltuielilor asistenþiale.
Racorduri pe banii primãriei
S
unt prea sãraci pentru a-ºi permite sã se racordeze la utilitãþi, iar pe acest considerent reprezentanþii municipalitãþii vin în ajutorul lor.
Este vorba de chiriaºii care stau în locuinþele din fondul locativ. Municipalitatea din Petroºani va aloca suma de 1900 de lei pentru a-i branºa pe aceºtia la reþeaua de energie electricã. “Locuinþa situatã pe strada Progresului face parte din fondul locativ al municipiului Petroºani, administrat de Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat ºi nu este racordat la reþeaua de
A
sistenþã socialã de milioane de lei, la Petroºani Conform raportului întocmit de reprezentanþii Direcþiei de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Petroºani susþin aceste activitãþi sociale cu milioane de lei. Doar în
energie electricã. În vederea realizãrii branºamentului la energia electricã este necesarã suma de 1900 de lei. Locatarii acestui imobil au venituri reduse ºi nu-ºi pot permite accesul la acest serviciu public de strictã necesitate. Drept pentru care, propun Consiliului Local al municipiului Petroºani aprobarea achitãrii taxelor de branºament la energia electricã în cuantum de 1900 de lei”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre iniþiat de primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Nu este pentru prima datã când municipalitatea de la Petroºani asigurã plata unor servicii. S-a întâmplat ºi la blocul social din Colonie, unde municipalitatea a plãtit branºamentele la energia electricã. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
C
onsiliul pentru Dezvoltare Regionalã Vest are un nou preºedinte. Adrian David, actualul conducãtor al Consiliului Judeþean Hunedoara a fost ales preºedintele consiliului. Marþi la Timiºoara a avut loc ºedinþa Consiliului pentru Dezvoltare Regionalã Vest (CDR Vest). În cadrul acestei ºedinþe au fost votaþi ºi aleºi noul preºedinte ºi noul vicepreºedinte al Consiliului pentru Dezvoltare Regionalã Vest. Astfel, Adrian Nicolae David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara este noul preºedinte al CDR Vest, iar Titu Bojin, preºedintele Consiliului Judeþean Timiº este noul vicepreºedinte al CDR Vest. În cadrul întâlnirii s-a discutat despre stadiul implementãrii Programului Operaþional Regional (P.O.R.) 2007–2013 în Regiunea Vest, versiunea aprobatã de Comisia Europeanã privind P.O.R 20142020 ºi constituirea
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
grav. Alte 1.465.300 de lei au fost achitate ca indemnizaþii conform ordinului 794/380/2002. În al doilea trimestru al acestui an s-au cheltuit 1.842.849 de lei pentru serviciile de asistenþã socialã de la Petroºani. Cea mai
Adrian David, preºedinte al Consiliului pentru Dezvoltare Regionalã Vest
Director:
z
primele douã trimestre ale acestui an s-au cheltuit 3.792.578 de lei. Pe primul trimestru al acestui an, DASPC Petroºani a achitat suma de 844.429 de lei cãtre asistenþii personali pentru copiii ºi adulþii cu handicap
mare sumã de peste 1,1 milioane de lei a fost direcþionatã pentru plata asistenþilor personali ai persoanelor cu handicap grav ºi indemnizaþii pentru persoanele cu handicap grav sau reprezentanþii legali ai acestora. Cele aproximativ 90 de porþii de mâncare dintr-o zi au costat în al doilea trimestru al anului 133.550 de lei. Lista cu beneficiile acordate persoanelor sau familiilor care se aflã în pragul marginalizãrii sociale este deschisã.
reprezentant al fiecãrei categorii de consilii locale municipale, orãºeneºti ºi comunale din fiecare judeþ al regiunii. Acest consiliu alege un preºedinte ºi
Monika BACIU un vicepreºedinte, care nu pot fi reprezentanþi ai aceluiaºi judeþ. Aceste funcþii sunt îndeplinite, prin rotaþie, pentru câte un mandat de un an, de cãtre preºedinþii consiliilor judeþene. Monika BACIU
Comitetului de Monitorizare a Programului Operaþional Regional 2014-2020 ºi nominalizarea membrilor Regiunii Vest. Consiliul pentru Dezvoltare Regionalã Vest este organismul regional deliberativ al Regiunii Vest. El a fost constituit odatã cu semnarea Convenþiei de Asociere a celor patru judeþe din regiune, convenþie care a fost semnatã de cãtre cei 16 membri ai acestuia. CDR Vest este constituit ºi funcþioneazã pe principii parteneriale la nivelul Regiunii Vest, în scopul coordonãrii activitãþilor de elaborare ºi monitorizare ce decurg din politicile de dezvoltare regionalã. Consiliul pentru Dezvoltare Regionalã Vest este alcãtuit din preºedinþii consiliilor judeþene ºi din câte un
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi 30 iulie 2015
GEROM International, fãrã numãr de la CEH
Inamici în instanþã, parteneri de afaceri în relaþiile comerciale
G
erom mai câºtigã o licitaþie organizatã de CEH. Dupã ce a fost prima societate care a solicitat insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara, firma Gerom din Petroºani a mai câºtigat un contract cu mamutul energetic. Peste un milion de lei este valoarea contractului pentru furnizare stâlpi hidraulici individuali cu circuit deschis echipaþi cu ventil ºi ventile inox cu arc pentru stâlpi hidraulici individuali cu circuit deschis. Conform informaþilor de pe SEAP, contractul este împãrþit pe loturi. Astfel, GEROM Internaþional SA va trebui sã furnizeze minimum 564 ºi maximum 934 de stâlpi hidraulici individuali cu circuit deschis echipaþi cu ventil sunt utilizaþi pentru susþinerea abatajelor frontale a preabatajelor ºi a intersecþiilor. “Suplimentarea cantitãþilor este condiþionatã de existenþa resurselor financia-
re alocate cu aceastã destinaþie”, se aratã în documentele de pe SEAP. Al doilea lot adjudecat de Gerom Internaþional SA cuprinde minimum 358 ºi maximum 658 de ventilele inox cu arc sunt pãrþi componenete ale stâlpilor hidraulici cu circulaþie deschisã ce echipeazã susþinerile lucrãrilor miniere pe o perioadã determinatã.
A
lte trei contracte doar în aceastã lunã
GEROM Internaþional ºi-a mai adjuceat în cursul acestei luni trei contracte de
la Complexul Energetic Hunedoara. Însumate, cele trei ajung undeva la peste un milion de lei. La o valoare estimaticã de 350 de mii de lei, GEROM Internaþional SA vã furniza Comoplexului Energetic Hunedoara ºi elemente de hidraulica cu cuplare rapidã tip Steko sau echivalent. Elementele de hidraulica se folosesc la instalaþiile hidraulice de comandã, ele permiþând acþionarea ºi protecþia stâlpilor ºi cilindrilor hidraulici care asigura realizarea funcþiei portante ºi respectiv acþionarea dispozitivelor mecanice din
componenþa secþiilor de linie prin intermediul cilindrilor hidraulici. Un alt contract prevede furnizare de “zale de legãtura pentru lanþ minier 18x64 - lot 1 / zale de îmbinare pentru lanþ 30x108 - lot 2 / zale de îmbinare orizontalã TR7 (sau echivalent) - lot 3 / zale de îmbinare KS-3M 9sau echivalent) - lot 4”. Acest contract a avut o valoare estimatã la suma de 193.000 de lei. Aceeaºi firmã care a solicitat insolvenþa CEH, iar mai apoi ºi-a retras cererea a câºtigat în cursul acestei luni un contract pentru furnizare grinzi de susþinere articulate tip GSA (sau echivalent) ºi piese de schimb aferente acestora. 580 de lei a fost valoarea acestui contract.
G
Gerom Internaþional are relaþii comerciale de ani de zile cu administratorul unitãþilor miniere din Valea Jiului. Problemele financiare cu care se confruntã acum CEH s-au rãsfrânt, însã, ºi asupra relaþiilor contractuale dintre compania energeticã ºi Gerom Internaþional, iar societatea ºi-a cerut banii în instanþã. Dosarele judecate la Tribunalul Hunedoara, în
În doar o sãptãmânã,
Aproape 5 milioane de euro a scos CEH pentru certificatele de CO2
D
ouã zile, douã achiziþii. Odatã viraþi banii în conturile Complexului Energetic Hunedoara, cei de aici au demarat procedura pentru achiziþionarea certificatelor de carbon. În douã zile au fost cumpãrate 600 de mii de certificate din necesarul de 1.200.000.
27
28
În data de 27 iulie, Complexul Energetic Hunedoara a cumpãrat de pe Bursa Românã de Mãrfuri 250.000 de certificate de carbon. Preþul la care au fost achiziþionate acestea este de 8,03 euro.
O zi mai târziu, CEH mai achiziþioneazã de pe Bursa Românã de Mãrfuri un numãr de 350.000 de certificate de carbon. Preþul este acelaºi, adicã 8,038571 euro per bucatã. În data de 23 iulie, Complexul a mai
iulie, 250 de mii de certificate
iulie, 350 de mii de certificate
reuºit sã achiziþioneze 50 de mii de certificate de carbon. Preþul de achiziþie din data de 23 iulie a fost de 8,09 euro per certificat. Pânã acum, în cadrul celor trei tranzacþii Complexul Energetic Hunedoara a scos din visteria ºi aºa goalã 4.818.000 de euro. Toate acestea ar fi
erom a cerut, instanþa a dat
care firma a avut trei acþiuni care au ca obiect ordonanþa de platã au avut câºtig de cauzã. În total, numai în cele trei cazuri ajunse pe masa judecãtorilor, CEH trebuie sã plãteascã cãtre Gerom Internaþional peste 1,3 milioane de lei reprezentând contravaloarea facturilor neachitate. Iar la aceste sume se adaugã ºi cheltuielile de judecatã solicitate de reprezentanþii Gerom, în valoare de alte câteva sute de lei. La finele anului trecut, reprezentanþii Gerom Internaþional au cerut insolvenþa Complexului Energetic Hunedoara pentru creanþe ce depãºeau 5,5 milioane de lei. Dupã câteva zile, cererea a fost retrasã de pe rolul instanþei numai dupã ce societatea ºi-a primit o parte din datoria restantã.
trebui sã fie cumpãrate de compolex pânã la finele lunii aprilie, însã din lipsa fondurilor a fost imposibilã aceastã procedurã. 1 august este data limitã pentru achiziþionarea certificatelor de carbon. Complexul Energetic Hunedoara ar putea scãpa de amenda pentru neachiziþionarea certificatelor
de carbon dacã le va cumpãra pânã la data de 1 august. Complexul Energetic Hunedoara a cumpãrat doar o parte din certificatele de emisii cu efect de serã ºi riscã amenzi de la Uniunea Europeanã de câte 100 de euro pentru fiecare din cele peste 1,2 milioane de certificate neachiziþionate încã. Potrivit CEH, ar fi necesare încã
Monika BACIU
1.217.740 certificate, din care 435.583 pentru Termocentrala Mintia ºi 782.157 pentru Termocentrala Paroºeni. Certificatele de CO2 trebuie cumpãrate de cãtre orice firmã a cãrei activitate afecteazã mediul, iar banii adunaþi în contul din Registrul Unic Consolidat al UE sunt destinaþi protejãrii mediului. Monika BACIU
4 Actualitate
În curînd doar istorie pe harta României
Valea Jiului, monument al tristeþii ºi sãrãciei
I
storie pe hartã ºi în sufletele oamenilor care au trudit. Acest lucru se va întîmpla, în curînd, cu Valea Jiului care, din pãcate, din lipsa totalã de interes a guvernanþilor, indiferent de culoarea politicã, va ajunge o zonã moartã în câþiva ani de zile. Dacã în momentul de faþã mineritul încã se mai chinuie sã supravieþuiascã ºi acest lucru este doar o agonie a unui gigant care dã sã moarã dupã foarte mulþi ani, nimeni nu se gîndeºte sã punã ceva în loc. Toatã lumea spera cã Valea Jiului va avea un viitor înfloritor în turism. Acest lucru este vizibil în fiecare iarnã. Turiºti existã dar nu atît de mulþi încît economia Vãii sã prospere. Toþi oamenii pe care i-am întrebat ce pãrere au despre soarta Vãii Jiului ne-au rãspuns cã în curând aici vor rãmâne doar pensionarii sau cei care mai au un an, doi pânã la pensie. Altfel toatã lumea va încerca sã plece într-un oraº mai mare, cu posi-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 iulie 2015
bilitãþi financiare mai mari unde copii vor putea avea un alt viitor. „Trebuie sã facem ceva pînã nu va fi prea tîrziu ºi pînã sîntem tineri. Nu putem rãmîne aici pentru cã în curînd nu vom mai avea locuri de muncã ºi nu ne vom mai putea întreþine
D
familiile. Ne vom lua bagajele ºi vom pleca în cãutarea unui trai mai bun în alte oraºe mari din þara sau poate chiar în strãinãtate”, ne spune un locuitor al municipiului Petroºani. Dacã din pãcate lumea din Petroºani vrea sã plece atunci ce sã mai vorbim de restul oraºelor ºi municipilor din Valea Jiului care nu sunt la fel de puternice din punct de vedere financiar.
L
a unii se poate, la noi nu...
Pentru a vedea un exemplu de dezvoltare economicã a unui oraº ºi a unei regiuni care nu se deosebeºte foarte mult de zona noastrã nu trebuie sã privim foarte departe ci doar la aproximativ 100 ºi ceva de kilometri la vecinii noºtri din judeþul Alba.
Mai exact la Sebeº unde pânã acum câþiva ani situaþia nu era roz ºi oraºul era unul foarte trist din punct de vedere economic ºi al locurilor de muncã. În schimb aceastã zonã parcã a explodat în ultima perioadã de timp. Sunt foarte multe fabrici care pe lângã faptul cã aduc bani la bugetul local oferã ºi foarte multe locuri de muncã. La momentul de faþã Sebesul este un oraº cu ºomaj zero care în continuare importa forþa de muncã din alte zone ale þãrii. Municipiul Sebeº reprezintã un puternic centru economic în continuã dezvoltare, în care investiþiile strãine reprezintã o pondere foarte importantã. Volumul acestora se cifreazã la aproximativ 500 milioane de dolari, acestea fiind favorizate de situarea oraºului chiar pe un drum european ºi existenþa unei platforme industriale moderne.
L
a nivelul principalelor...
...sectoare ºi ramuri economice, ramura cea mai bine reprezentatã este comerþul, urmatã de ramura serviciilor, dupã numãrul de agenþi economici. Dupã cifra de afaceri cel mai mare aport îl au firmele din domeniul industrial. Importanþi investitori strãini în domeniul prelucrãrii lemnului au ales Sebeºul: Holzindustrie
Schweighofer, Kronospan, Savini Due, Ciatti HT, Grande Arredo ºi alþi investitori. Dintre aceºtia, Holzindustrie Schweighofer are investiþii de peste 300 de milioane de euro ºi o cifrã de afaceri de 300 de milioane euro anual în România ºi opereazã patru fabrici de prelucrare a lemnului, la Sebeº, Rãdãuþi, ªiret ºi Comãneºti. Kronospan are de asemenea unitãþi importante de prelucrare în România ºi aºtepta anul trecut o majorare a afacerilor cu peste 10% comparativ cu nivelul de 300 milioane de euro din 2011. Kronospan opereazã fabrici la Braºov ºi Sebeº, dar deþine ºi firma Kronospan Sepal, cu activitãþi de leasing ºi închiriere de echipamente ºi maºini. Existã multe voci care ar putea spune cã cei din acesta zonã sunt avantajaþi din punctul de vedere cã s-a construit ºi autostrada care pentru
“Rãzboi” între generaþii de Ziua Imnului Naþional
investitori este un lucru foarte bun. Este total adevãrat acest lucru dar cu sau fãrã autostrada ºi la noi lucrurile ar putea sta altfel dacã ar exista interes din partea celor care ne conduc þara.
Z
iua Imnului naþional, între generaþii. Românii au sãrbãtorit ieri ziua Imnului Naþional, unul dintre simbolurile naþionale alãturi de drapel, stemã ºi sigiliul statului.
egeaba încearcã...
...autoritãþile locale din Valea Jiului sã punã la dispoziþia eventualilor investitori, care ar dori sã vinã aici la noi, terenuri ºi parcuri industriale ºi sã le asigure mai multe facilitãþi de care aceºtia ar avea nevoie dacã nu existã niciun fel de sprijin din partea guvernanþilor care sã trimitã investitori în zonã. Este pãcat cã nu existã interes mai ales cã la alegerile de anul trecut Valea Jiului a fost roºie dar acest lucru se pare cã nu intereseazã pe actualul Guvern pentru care Valea a devenit un ghimpe care trebuie smuls fãrã sã se gândeascã la oamenii care lociesc aici ºi la problemele acestora.
N
ici pensionarii din Vale...
...nu sunt deloc optimiºti în ceea ce priveºte viitorul. Aceºtia nu se mai gândesc la ei ci la copiii ºi nepoþii lor pe care îi vãd chinuindu-se în fiecare zi sã aducã acasã o pâine pentru familiile lor. Mulþi spun cã se gândesc cu sufletul strâns cã vor rãmâne singuri pentru cã cei tineri vor pleca din aceastã zonã din ce în ce mai sãracã pentru a putea asigura un trai mai bun familior. Aceºtia sunt foarte
nemulþumiþi de condiþiile de viaþã de aici dar ºi de toatã lumea politicã care nu a fãcut decât sã le înºele toare aºteptãrile ºi sã încalce toate promisiunile fãcute. „Este o problemã cruntã. Sunt niºte criminali. Aceºti indivizi care nu vor sã mai existe minerit în Valea Jiului indiferent cã sunt de la PSD, PNL, PMP sunt nistecriminali, dacã pe ei îi doare în cot de activitatea economicosocialã din Valea Jiului. pe de altã parte ºi pe noi pensionarii ne afecteazã. A plecat acel individ de la Cotroceni ºi a rãmas domnul preºedinte Iohanis. Pãrerea mea este aceea cã sidansul se canalizeazã pe aceleaºi idei de ieºire pe cale naturalã din sistem. ªi noile dorim la fel viaþa lungã ºi sãnãtate sã iasã pe
cale naturalã dar sã ajungã sã trãiascã din pensiile din care trãim ºi noi din Valea Jiului care am muncit în niºte condiþii crunte. Avem niºte condiþii de viaþã ºi de minerit asemãnãtoare cu cei din bazinul Ruhr, cei din Dombas ºi alþii”, ne spune un pensionar miner din Valea Jiului.
S
ituaþia Vãii...
...este una foarte gravã, iar dacã în scurt timp nu se vor gãsi soluþii pentru a ajuta aceastã zonã care a fost binecuvântatã cu resurse naturale care ar face invidioase poate ºi cele mai mari oraºe ale Europei, totul va fi istorie aici ºi toatã lumea vã va vorbi despre Valea Jiului la timpul trecut...
a baricadei. Pentru mulþi dintre ei imnul, drapelul nu reprezintã mare lucru, dovadã stau vorbele acestora.
Pentroºãnenii sunt împãrþiþi în douã categorii. Cei care cunosc foarte bine simbolurile naþionale ºi pentru care acestea sunt sfinte ºi cei care au auzit în trecere de aceste semne reprezentative. Discrepanþa dintre generaþii se resimte. Dacã persoanele de vârsta a doua cunosc aceste simboluri ºi le preþuiesc, tinerii se poziþioneazã de cealaltã parte
Ostaºul Ile a încolonat angajaþii primãriei pentru intonarea Imnului naþional
Î
ncolonaþi, cu mâna la piept. Aºa a început ziua de ieri pentru angajaþii Primãriei municipiului Vulcan care, încolonaþi, pe ostaºul Gheorghe Ile au intonat imnul naþional al României. “Noi am început ziua de astãzi cu acest sentiment de respect faþã de Imnul de Stat al României. Deºteaptã-te Române este astãzi auzit la Primãrie alãturi de alte melodii patriotice ºi folclorice
Monika BACIU
Cultura romã, pusã în scenã la castel
P
oveºti rome. Turiºtii alflaþi la Castelul Corvinilor din Hunedoara au avut posibilitatea de a lua contact cu obiceiurile ºi tradiþiile romilor.
Acþiunile au avut loc în cadrul cadrul proiectului RROMANE PARAMÌÆA (POVEªTI ROME) - inventariere ºi mãsuri de conservare a patrimoniului imaterial rom din regiunea Hunedoarei, finanþat prin Granturi SEE. Promotorul proiectului este Asociaþia pentru Protejarea ºi Promovarea Castelului Corvinilor Hunedoara iar partenerul acestuia este Asociatia Fjellugla Kompetanse (Norvegia). RROMANE PARAMÌÆA inventariere ºi mãsuri de conservare a patrimoniului imaterial rom din regiunea Hunedoarei este prima iniþiativã de acest fel derulatã în zona Hunedoarei,
“Imnul naþional este un cântec trist. Nu mã pasioneazã istoria, nu mã intereseazã” – Andrei 19 ani Petroºani. “Imnul naþional e ceva sfânt pentru poprul român. Pentru mine alãturi de drapel ºi stemã reprezinã simbolul naþional, pe care îl respect. Trebuie sã fim mândrii de ceea ce suntem ºi de ceea ce au fost înaintaºii noºtri” – Petru 60 ani Petroºani. Persoanele de vârsta a III-a au intonat imnul naþional al României cu mâna pe inimã, iar în colþul ochiului au avut lacrimi, în schimb tinerii au refuzat sã intoneze imnul de stat. Imnul "Deºteaptã-te romane!" a fost intonat pentru prima datã pe 29 iulie 1848, la Râmnicu Vâlcea, de un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann. Monika BACIU
prin care se urmareste satisfacerea nevoii stringente de cunoaºtere a culturii ºi tradiþiilor rome din regiunea proiectului, prin abordare ºtiinþificã, ºi cu scopul comunicãrii cãtre majoritate ºi alte minoritãþi a patrimoniului comunitar rom. Demersul este cu atât mai important cu cât factorul coeziunii sociale este parte integrantã a funcþiilor culturii în societatea modernã. Proiectul este derulat de cãtre Asociaþia pentru Protejarea ºi
Promovarea Castelului Corvinilor Hunedoara, în parteneriat cu Fjellugla Kompetanse (Norvegia) ºi este finanþat de cãtre Mecanismul Financiar al Spaþiului Economic European ºi Guvernul României prin Programul PA16/RO12 Conservarea ºi revitalizarea patrimoniului cultural ºi natural. Proiectul va contribui la dezvoltarea durabilã a regiunii Vest, microregiunea Hunedoara, prin protejarea ºi valorificarea patrimoniului material al minoritãþii rome. Activitãþile proiectului sunt legate în principal de cercetare de teren ºi inventariere, crearea unei baze de date multicriterialã disponibilã online, dar ºi de organizarea de evenimente pentru publicul de largã audienþã ºi promovarea proiectului. Durata proiectului este de 8 luni, iar valoarea totalã a finanþãrii nerambursabile este de 172.600 RON. Monika BACIU
româneºti. Este modul în care ne aducem împreunã contribuþia la celebrarea acestei zile frumoase din calendarul românilor”, spun reprezentanþii Primãriei Vulcan. Data de 29 iulie a fost proclamatã, în conformitate cu Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului Naþional al României ''Deºteaptã-te române!'', simbol al unitãþii Revoluþiei Române de la 1848. Monika BACIU
4 Actualitate
În curînd doar istorie pe harta României
Valea Jiului, monument al tristeþii ºi sãrãciei
I
storie pe hartã ºi în sufletele oamenilor care au trudit. Acest lucru se va întîmpla, în curînd, cu Valea Jiului care, din pãcate, din lipsa totalã de interes a guvernanþilor, indiferent de culoarea politicã, va ajunge o zonã moartã în câþiva ani de zile. Dacã în momentul de faþã mineritul încã se mai chinuie sã supravieþuiascã ºi acest lucru este doar o agonie a unui gigant care dã sã moarã dupã foarte mulþi ani, nimeni nu se gîndeºte sã punã ceva în loc. Toatã lumea spera cã Valea Jiului va avea un viitor înfloritor în turism. Acest lucru este vizibil în fiecare iarnã. Turiºti existã dar nu atît de mulþi încît economia Vãii sã prospere. Toþi oamenii pe care i-am întrebat ce pãrere au despre soarta Vãii Jiului ne-au rãspuns cã în curând aici vor rãmâne doar pensionarii sau cei care mai au un an, doi pânã la pensie. Altfel toatã lumea va încerca sã plece într-un oraº mai mare, cu posi-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 iulie 2015
bilitãþi financiare mai mari unde copii vor putea avea un alt viitor. „Trebuie sã facem ceva pînã nu va fi prea tîrziu ºi pînã sîntem tineri. Nu putem rãmîne aici pentru cã în curînd nu vom mai avea locuri de muncã ºi nu ne vom mai putea întreþine
D
familiile. Ne vom lua bagajele ºi vom pleca în cãutarea unui trai mai bun în alte oraºe mari din þara sau poate chiar în strãinãtate”, ne spune un locuitor al municipiului Petroºani. Dacã din pãcate lumea din Petroºani vrea sã plece atunci ce sã mai vorbim de restul oraºelor ºi municipilor din Valea Jiului care nu sunt la fel de puternice din punct de vedere financiar.
L
a unii se poate, la noi nu...
Pentru a vedea un exemplu de dezvoltare economicã a unui oraº ºi a unei regiuni care nu se deosebeºte foarte mult de zona noastrã nu trebuie sã privim foarte departe ci doar la aproximativ 100 ºi ceva de kilometri la vecinii noºtri din judeþul Alba.
Mai exact la Sebeº unde pânã acum câþiva ani situaþia nu era roz ºi oraºul era unul foarte trist din punct de vedere economic ºi al locurilor de muncã. În schimb aceastã zonã parcã a explodat în ultima perioadã de timp. Sunt foarte multe fabrici care pe lângã faptul cã aduc bani la bugetul local oferã ºi foarte multe locuri de muncã. La momentul de faþã Sebesul este un oraº cu ºomaj zero care în continuare importa forþa de muncã din alte zone ale þãrii. Municipiul Sebeº reprezintã un puternic centru economic în continuã dezvoltare, în care investiþiile strãine reprezintã o pondere foarte importantã. Volumul acestora se cifreazã la aproximativ 500 milioane de dolari, acestea fiind favorizate de situarea oraºului chiar pe un drum european ºi existenþa unei platforme industriale moderne.
L
a nivelul principalelor...
...sectoare ºi ramuri economice, ramura cea mai bine reprezentatã este comerþul, urmatã de ramura serviciilor, dupã numãrul de agenþi economici. Dupã cifra de afaceri cel mai mare aport îl au firmele din domeniul industrial. Importanþi investitori strãini în domeniul prelucrãrii lemnului au ales Sebeºul: Holzindustrie
Schweighofer, Kronospan, Savini Due, Ciatti HT, Grande Arredo ºi alþi investitori. Dintre aceºtia, Holzindustrie Schweighofer are investiþii de peste 300 de milioane de euro ºi o cifrã de afaceri de 300 de milioane euro anual în România ºi opereazã patru fabrici de prelucrare a lemnului, la Sebeº, Rãdãuþi, ªiret ºi Comãneºti. Kronospan are de asemenea unitãþi importante de prelucrare în România ºi aºtepta anul trecut o majorare a afacerilor cu peste 10% comparativ cu nivelul de 300 milioane de euro din 2011. Kronospan opereazã fabrici la Braºov ºi Sebeº, dar deþine ºi firma Kronospan Sepal, cu activitãþi de leasing ºi închiriere de echipamente ºi maºini. Existã multe voci care ar putea spune cã cei din acesta zonã sunt avantajaþi din punctul de vedere cã s-a construit ºi autostrada care pentru
“Rãzboi” între generaþii de Ziua Imnului Naþional
investitori este un lucru foarte bun. Este total adevãrat acest lucru dar cu sau fãrã autostrada ºi la noi lucrurile ar putea sta altfel dacã ar exista interes din partea celor care ne conduc þara.
Z
iua Imnului naþional, între generaþii. Românii au sãrbãtorit ieri ziua Imnului Naþional, unul dintre simbolurile naþionale alãturi de drapel, stemã ºi sigiliul statului.
egeaba încearcã...
...autoritãþile locale din Valea Jiului sã punã la dispoziþia eventualilor investitori, care ar dori sã vinã aici la noi, terenuri ºi parcuri industriale ºi sã le asigure mai multe facilitãþi de care aceºtia ar avea nevoie dacã nu existã niciun fel de sprijin din partea guvernanþilor care sã trimitã investitori în zonã. Este pãcat cã nu existã interes mai ales cã la alegerile de anul trecut Valea Jiului a fost roºie dar acest lucru se pare cã nu intereseazã pe actualul Guvern pentru care Valea a devenit un ghimpe care trebuie smuls fãrã sã se gândeascã la oamenii care lociesc aici ºi la problemele acestora.
N
ici pensionarii din Vale...
...nu sunt deloc optimiºti în ceea ce priveºte viitorul. Aceºtia nu se mai gândesc la ei ci la copiii ºi nepoþii lor pe care îi vãd chinuindu-se în fiecare zi sã aducã acasã o pâine pentru familiile lor. Mulþi spun cã se gândesc cu sufletul strâns cã vor rãmâne singuri pentru cã cei tineri vor pleca din aceastã zonã din ce în ce mai sãracã pentru a putea asigura un trai mai bun familior. Aceºtia sunt foarte
nemulþumiþi de condiþiile de viaþã de aici dar ºi de toatã lumea politicã care nu a fãcut decât sã le înºele toare aºteptãrile ºi sã încalce toate promisiunile fãcute. „Este o problemã cruntã. Sunt niºte criminali. Aceºti indivizi care nu vor sã mai existe minerit în Valea Jiului indiferent cã sunt de la PSD, PNL, PMP sunt nistecriminali, dacã pe ei îi doare în cot de activitatea economicosocialã din Valea Jiului. pe de altã parte ºi pe noi pensionarii ne afecteazã. A plecat acel individ de la Cotroceni ºi a rãmas domnul preºedinte Iohanis. Pãrerea mea este aceea cã sidansul se canalizeazã pe aceleaºi idei de ieºire pe cale naturalã din sistem. ªi noile dorim la fel viaþa lungã ºi sãnãtate sã iasã pe
cale naturalã dar sã ajungã sã trãiascã din pensiile din care trãim ºi noi din Valea Jiului care am muncit în niºte condiþii crunte. Avem niºte condiþii de viaþã ºi de minerit asemãnãtoare cu cei din bazinul Ruhr, cei din Dombas ºi alþii”, ne spune un pensionar miner din Valea Jiului.
S
ituaþia Vãii...
...este una foarte gravã, iar dacã în scurt timp nu se vor gãsi soluþii pentru a ajuta aceastã zonã care a fost binecuvântatã cu resurse naturale care ar face invidioase poate ºi cele mai mari oraºe ale Europei, totul va fi istorie aici ºi toatã lumea vã va vorbi despre Valea Jiului la timpul trecut...
a baricadei. Pentru mulþi dintre ei imnul, drapelul nu reprezintã mare lucru, dovadã stau vorbele acestora.
Pentroºãnenii sunt împãrþiþi în douã categorii. Cei care cunosc foarte bine simbolurile naþionale ºi pentru care acestea sunt sfinte ºi cei care au auzit în trecere de aceste semne reprezentative. Discrepanþa dintre generaþii se resimte. Dacã persoanele de vârsta a doua cunosc aceste simboluri ºi le preþuiesc, tinerii se poziþioneazã de cealaltã parte
Ostaºul Ile a încolonat angajaþii primãriei pentru intonarea Imnului naþional
Î
ncolonaþi, cu mâna la piept. Aºa a început ziua de ieri pentru angajaþii Primãriei municipiului Vulcan care, încolonaþi, pe ostaºul Gheorghe Ile au intonat imnul naþional al României. “Noi am început ziua de astãzi cu acest sentiment de respect faþã de Imnul de Stat al României. Deºteaptã-te Române este astãzi auzit la Primãrie alãturi de alte melodii patriotice ºi folclorice
Monika BACIU
Cultura romã, pusã în scenã la castel
P
oveºti rome. Turiºtii alflaþi la Castelul Corvinilor din Hunedoara au avut posibilitatea de a lua contact cu obiceiurile ºi tradiþiile romilor.
Acþiunile au avut loc în cadrul cadrul proiectului RROMANE PARAMÌÆA (POVEªTI ROME) - inventariere ºi mãsuri de conservare a patrimoniului imaterial rom din regiunea Hunedoarei, finanþat prin Granturi SEE. Promotorul proiectului este Asociaþia pentru Protejarea ºi Promovarea Castelului Corvinilor Hunedoara iar partenerul acestuia este Asociatia Fjellugla Kompetanse (Norvegia). RROMANE PARAMÌÆA inventariere ºi mãsuri de conservare a patrimoniului imaterial rom din regiunea Hunedoarei este prima iniþiativã de acest fel derulatã în zona Hunedoarei,
“Imnul naþional este un cântec trist. Nu mã pasioneazã istoria, nu mã intereseazã” – Andrei 19 ani Petroºani. “Imnul naþional e ceva sfânt pentru poprul român. Pentru mine alãturi de drapel ºi stemã reprezinã simbolul naþional, pe care îl respect. Trebuie sã fim mândrii de ceea ce suntem ºi de ceea ce au fost înaintaºii noºtri” – Petru 60 ani Petroºani. Persoanele de vârsta a III-a au intonat imnul naþional al României cu mâna pe inimã, iar în colþul ochiului au avut lacrimi, în schimb tinerii au refuzat sã intoneze imnul de stat. Imnul "Deºteaptã-te romane!" a fost intonat pentru prima datã pe 29 iulie 1848, la Râmnicu Vâlcea, de un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann. Monika BACIU
prin care se urmareste satisfacerea nevoii stringente de cunoaºtere a culturii ºi tradiþiilor rome din regiunea proiectului, prin abordare ºtiinþificã, ºi cu scopul comunicãrii cãtre majoritate ºi alte minoritãþi a patrimoniului comunitar rom. Demersul este cu atât mai important cu cât factorul coeziunii sociale este parte integrantã a funcþiilor culturii în societatea modernã. Proiectul este derulat de cãtre Asociaþia pentru Protejarea ºi
Promovarea Castelului Corvinilor Hunedoara, în parteneriat cu Fjellugla Kompetanse (Norvegia) ºi este finanþat de cãtre Mecanismul Financiar al Spaþiului Economic European ºi Guvernul României prin Programul PA16/RO12 Conservarea ºi revitalizarea patrimoniului cultural ºi natural. Proiectul va contribui la dezvoltarea durabilã a regiunii Vest, microregiunea Hunedoara, prin protejarea ºi valorificarea patrimoniului material al minoritãþii rome. Activitãþile proiectului sunt legate în principal de cercetare de teren ºi inventariere, crearea unei baze de date multicriterialã disponibilã online, dar ºi de organizarea de evenimente pentru publicul de largã audienþã ºi promovarea proiectului. Durata proiectului este de 8 luni, iar valoarea totalã a finanþãrii nerambursabile este de 172.600 RON. Monika BACIU
româneºti. Este modul în care ne aducem împreunã contribuþia la celebrarea acestei zile frumoase din calendarul românilor”, spun reprezentanþii Primãriei Vulcan. Data de 29 iulie a fost proclamatã, în conformitate cu Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului Naþional al României ''Deºteaptã-te române!'', simbol al unitãþii Revoluþiei Române de la 1848. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 iulie 2015
La magazinele second-hand este sezonul amenajãrii caselor
L
a magazinele second hand este mereu coadã în zilele când pe vitrine troneazã afiºele cu ”am primit marfã”, iar în celelalte zile fluxul este continuu.
Cu trei luni în urmã, când cozile se formau înainte de deschiderea magazinelor, clienþii declarau cã vor sã-ºi schimbe lenjeriile de pat, cã se pregãtesc de concedii ºi materialele hainelor, croielile ºi diversitatea îi atrag, dar în special preþurile sunt bune. Acum, în mijlocul verii, multe familii ãºi renoveazã casele, iar magazinele cu pricina sunt luate cu asalt pentru reamenajãri interioare. Acum, în mijlocul verii, foarte multe familii ºi-au renovat casele ºi doamnele, dar ºi cuplurile cautã în special covoare, perdele, draperii, cuverturi etc. La începutul sãptãmânii, la trei dintre mulþimea de magazinele secondhand din Petroºani, grupuri considerabile aºteptau ora deschiderii... ”Am mai luat de aici o cuverturã superbã pentru pat imperial, din aceea foarte mare, care de fapt este ºi plapumã de varã, cu
inserþii de saten pe mãtase grea, foarte bine lucratã, cu niºte combinaþii de culori plãcute. Pe lângã faptul cã în magazinele specializate de prin þarã, pe unde am fost, nu am gãsit asemenea calitate, cele existente erau foarte scumpe ºi nu arãtau deloc bine. Adicã mie nu mi-au plãcut. Nu, nu am nici o reþinere sã cumpãr de la second hand pentru cã sunt mulþumitã”-a spus Carmen M.V., cadru medical, Petroºani. Într-o parte a unui din magazine aflat în buricul Petroºaniului, o doamnã ºi un domn, sorã ºi frate, alegeau covoare din multitudinea celor aflate în vânzare, iar alte douã femei relativ tinere îndesau într-o plasã mare perdele, unele uriaºe de circa 10 metri. ” Ne-am schimbat toate covoarele pentru
cã aveam de la pãrinþi din acelea de lânã, care se întreþin foarte greu ºi sunt foarte mari de intrã pe sub mobile. Am gãsit modele ºi de mãrimi diferite ºi vã zic cã aratã altfel. Uitaþi, asta are eticheta de fabricã. Am fost ºi în
ªcolile, fabrici de ºomeri
ª
colile româneºti scot ºomeri pe bandã rulantã. Fie cã programele de studii nu sunt adaptate cerinþelor actuale de pe piaþa muncii, fie cã locurile de muncã sunt insu-
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI
CONSILIUL LOCAL
ANUNÞ
În temeiul art. 39 aliniatul (1) ºi (5) din Legea nr. 215/ 2001, privind Administraþia publicã localã, republicatã se convocã Consiliul local al Municipiului Lupeni în ºedinþã ordinarã pentru joi 30 iulie 2015, ora 14,00 în sala de ºedinþe a Consiliului local al Municipiului Lupeni, cu urmãtoarea
ORDINE DE ZI:
1 – Proiect de hotãrâre nr. 79/ 2015 privind aprobarea documentaþiei de delegare, prin concesiune, a gestiunii serviciului de transport public local de cãlãtori prin curse
târg, dar nu am gãsit aºa frumoase ºi cinstit vorbind, astea-s mai ieftine”- au spus, compeletându-se, cei doi fraþi care au spus cã sunt din Petrila. Cât priveºte multitudinea de perdele cumpãrate de cele douã doamne, spuneau cã deþin o casã tip vilã ºi cã ar însemna sã arunce cu bani pe fereastrã cumpãrând de la magazinele de profil, dar de aici este convenabil pentru cã sunt lucrate ”artistic”, cu tot felul de volane ºi dantele, ceea ce de dincolo ar fi ridicat preþul considerabil. “În plus, sunt unicat. Nimeni nu are ca ale
regulate în Municipiul Lupeni. Iniþiator: Cornel Damon Lungan, Viceprimar al Municipiului Lupeni 2 – Proiect de hotãrâre nr. 82/ 2015 privind aprobarea încetãrii contractului de închiriere a unei locuinþe în blocul 56 – ANL Bulevardul Pãcii, municipiul Lupeni, judeþul Hunedoara ºi repartizarea acesteia conform listei anuale de prioritãþi. Iniþiator: Cornel Damon Lungan, Viceprimar al Municipiului Lupeni 3 – Proiect de hotãrâre nr. 83/ 2015 pentru rectificarea bugetului local pe anul 2015 aprobat potrivit prevederilor Hotãrârii Consiliului
noastre” – a spus râzând una dintre cliente, care a precizat cã este din Petroºani ºi lucreazã la o ºcoalã. Cele douã femei au mai precizat cã este o prostie faptul cã aceste magazine sunt destinate celor sãraci dând exemple din þãri ale Europei, unde aceste magazine au succes la fel ca în România. ”Acolo, chiar dacã au bani nu aruncã
ficiente, cel puþin la nivelul Vãii Jiului, sute de tineri ajung de pe bãncile liceelor sau ale facultãþilor direct în ºomaj.
P
este 500 de noi ºomeri
Doar la nivelul judeþului Hunedoara, în ultimele douã luni, numãrul ºomerilor a crescut. Peste 500 de tineri absolvenþi îngroaºã rândurile celor care stau ºi aºteaptã un loc de muncã. Mai exact, 505 tineri din promoþia actualã care
local al Municipiului Lupeni nr. 16/ 23.02.2015. Iniþiator: Cornel Damon Lungan, Viceprimar al Municipiului Lupeni 4 – Proiect de hotãrâre nr. 84/ 2015 privind aprobarea încetãrii contractului de concesiune nr. 9/ 22/ 01.08.2006 ºi a actului adiþional nr. 59/ 27/ 08.08.2007 la contractul de concesiune încheiat de Municipiul Lupeni în calitate de concedent. Iniþiator: Cornel Damon Lungan, Viceprimar al Municipiului Lupeni 5 – Proiect de hotãrâre nr. 85/ 2015 privind alocarea sumei de 1.000 lei pentru omagierea ºi comemorarea a 86 de ani de la greva minerilor din 5-6 august 1929 de la minele din Lupeni precum ºi a 38 de ani de la greva
cu ei pe fereastrã. D-aia ºi au. Vorbesc de clasa de mijloc, care e mult desupra noastrã. Doar cei foarte bogaþi din clasa elitelor în afaceri, artiºti de renume ºi cu tradiþii de familie cumpãrã lucruri scumpe, de lux. Ãia au lunea lor” – au mai precizat cele douã cliente. Ileana FIRÞULESCU
nu ºi-au gãsit un loc de muncã ºi nici nu ºi-au continuat studiile ºi-au depus dosarele de ºomaj. Aceºtia vor beneficia de o indemnizaþie în valoare de 250 de lei timp de 6 luni. Absolvenþii vor primi consiliere profesionalã pentru evaluarea ºi autoevaluarea personalitãþii în vederea orientãrii profesionale, instruire în metode ºi tehnici de cãutare a unui loc de muncã, dar ºi mediere a muncii. Potrivit ANOFM, indemnizaþia poate fi solicitatã în cel mult 12 luni de la data absolvirii, ºi se acorda o singura datã. Existã un avantaj ºi pentru persoanele care angajeazã absolvenþi. Acestora le va fi acordatã o primã cu valoarea între 500 ºi 750 de lei, în funcþie de forma de învãþãmânt pe care tinerii au absolvit-o. Monika BACIU
minerilor din 1977. Iniþiator: Cornel Damon Lungan, Viceprimar al Municipiului Lupeni 6 – Proiect de hotãrâre nr. 86/ 2015 privind revocarea Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 73/ 2015 privind aprobarea contractului de asociere în participaþiune dintre Municipiul Lupeni ºi Asociaþia PRO STRAJA Lupeni. Iniþiator: Cornel Damon Lungan, Viceprimar al Municipiului Lupeni 7 – Diverse Lupeni, 24 iulie 2015 VICEPRIMAR Prof. CORNEL DAMON LUNGAN
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 iulie 2015
Criminalul din Uricani n - a c o n v i n s
I
ndividul din Uricani care a primit 20 de ani de temniþã pentru cã ºi-a înjunghiat soþia chiar în faþa celor doi copilaºi, a încercat sã înduplece instanþa de judecatã sã-i reducã pedeapsa. Criminalul din Uricani a ºocat întreaga þarã prin cruzimea de care a dat dovadã, dar a sperat cã noile prevederi ale codului penal îi vor reduce din pedeapsã.
Astfel, acesta a cerut magistraþilor Tribunalului Hunedoara o reexaminare, apoi a încercat sã-i convingã pe judecãtorii din Alba, atât de la Judecãtoria Aiud cât ºi de la Tribunalul Alba, cã regretã crima comisã ºi cã meritã sã i se reducã din pedeapsã. N-a avut câºtig de cauzã iar judecãtorii de la toate instanþele i-au respins cererile. Iulian Nicolae Pavel a fost condamnat la 20 de ani de temniþã pentru una din cele mai sângeroase crime
comise în Valea Jiului. Orbit de gelozie ºi bãut, individul ºi-a mãcelãrit soþia cu un cuþit de bucãtãrie chiar în faþa bãieþelului lor de opt ani, iar apoi a încercat sã se sinucidã cu acelaºi cuþit. Nu a avut curaj ºi ºi-a provocat doar o ranã superficialã. Criminalul îºi ameninþase soþia în repetate rânduri cã o omoarã deoarece vroia sã se despartã de el, sãtulã sã-i suporte bãtãile repetate ºi acuzaþiile de infidelitate. Imediat dupã ce a fost arestat, Nicolae
Iulian Pavel a încercat sã scape de închisoare declarând procurorului de caz ºi magistraþilor cã a fost în legitimã apãrare. Strategia nu a þinut ºi, pus în faþa dovezilor, acesta a încercat sã scape cu o condamnare mai uºoarã solicitând prin avocat schimbarea încadrãrii juridice din
infracþiunea de omor calificat în cea de omor deosebit de grav. Magistraþii au respins imediat cererea. Femeia ucisã a trãit alãturi de cãlãul ei 15 ani ºi era terorizatã de criminal, mai ales când se îmbãta. În anul 2008, Nicolae Iulian Pavel s-a dus la un magazin
unde soþia lucra ca vânzãtoare, a stropit-o cu benzinã ºi i-a dat foc în faþa clienþilor. A scãpat cu viaþã ºi s-a împãcat cu cãlãul ei pentru binele celor doi copii. Un an mai târziu avea sã fie ucisã cu sânge rece de cãtre individ. Maximilian GÂNJU
Amenzi de peste 26.000 lei pentru ªi-a bãgat angajatorii care nu au protejat amicul în spital neexperimentat lucrãtorii în perioadele de caniculã U nºi-aºofer bãgat amicul în spital
A
ngajatorii din þarã care nu au luat mãsurile necesare privind protecþia lucrãtorilor în perioadele cu temperaturi ridicate au fost amendaþi cu peste 26.000 de lei, a declarat Nicolae Bratu, inspector general de stat în cadrul Inspecþiei Muncii. “În perioada 20 — 24 iulie a.c. au fost efectuate 503 controale la angajatori cu un total de 49.654 de salariaþi. Inspectorii de muncã au aplicat amenzi în valoare de 26.100 de lei ºi 158 de avertismente. În aceeaºi perioadã au fost constatate 193 de deficienþe, fiind aplicate 166 de sancþiuni contravenþionale”, a afirmat Nicolae Bratu. Potrivit acestuia, angajatorii nu au stabilit mãsurile pentru asigurarea condiþiilor de microclimat la locul de muncã în perioadele în care se înregis-
treazã temperaturi extreme, nu au evaluat riscurile la care îi expun pe salariaþi ºi nu au respectat mãsurile minimale pentru ameliorarea condiþiilor de muncã ºi pentru menþinerea stãrii de sãnãtate a lucrãtorilor. “Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 99/2000 prevede urmãtoarele mãsuri care trebuie luate de angajatori în caz de temperaturi exterioare ridicate: reducerea intensitãþii ºi ritmului activitãþilor fizice, asigurarea ventilaþiei, a apei minerale ºi când e posibil duºuri. Angajatorii sunt obligaþi sã asigure examen medical la angajare ºi controlul medical periodic al stãrii de sãnãtate. Inspectorii de muncã vor continua acþiunile de control în perioadele în care se semnaleazã temperaturi extreme ºi se vor asigura cã fiecare mãsurã dispusã este îndeplinitã la termen”, a precizat inspectorul general de stat. AGERPRES
dupã ce a condus pe un drum forestier cu vitezã prea mare.
Accidentul a avut loc pe raza localitãþii Uricani, pe drumul care duce spre Vârful Tuliºa din Retezat, iar ºoferul este cercetat acum pentru vãtãmare corporalã. „În data de 28.07.2015, în jurul orei 13:00, un tânãr de 21 de ani, din oraºul Uricani, care conducea un autoturism pe drumul forestier ce
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
duce spre muntele Tuliºa, în zona Valea de Brazi, la aproximativ 5 km de DN66 A, într-o curbã la stânga, a pierdut controlul asupra autoturismului, a derapat ºi a lovit un parapet din beton. În urma accidentului rutier a rezultat rãnirea gravã a unui tânãr de 17 ani, din oraºul Uricani, pasager în autoturism”, a precizat, Laura Bradu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. M. GÂNJU
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 iulie 2015
Henþ cu mâna
Ce ºi cum va fi în „federaþia” de la Deva? Mâine, mareºedinþã-mare la Asociaþia Judeþeanã de Fotbal Hunedoara, cu capitala la Deva, unde se va decide cursul
sezonului 2015-2016. De obicei, nu iese din prima o astfel de chestiune de amploare, dar se pare cã de data asta lucrurile sunt bine
gândite. Pânã la momentul de mâine... Ce se ºtie cu siguranþã este cã vom avea douã ligi la nivel judeþean de seniori, ca ºi pânã acum, Liga a IV-a ºi Liga a V-a. Doar cã nu se ºtie exact câte echipe vor fi la Liga a IV-a, 14 sau 16, ºi
dacã Liga a V-a va mai avea douã serii. Fiind atât de puþine, probabil cã liga cea mai micã va avea o serie cu vreo 14 echipe. Dar sã nu anticipãm, sã nu ºtampilãm, sã aºteptãm ultima zi a lunii, sã vedem ºi dacã ediþia din acest sezon a Ligii a IV-a va începe pe 22
august aºa cum s-a vehiculat de ceva vreme încoace. Considerãm cã cei de acolo au suficientã capacitate de discernãmând de a lua cele mai bune decizii pentru ca fotbalul hunedoara, ca lucrurile sã meargã bine ºi pe mai departe.
FOTBAL RURAL
Un hat-trick ºi un penalty apãrat!
E
FOTBAL, LIGA I
Campioanã decalibratã
z Steaua nu mai e ce-a fost, este o echipã care trãieºte din amintiri ºi experimente. Vezi ultimul rezultat cu C.F.R. Cluj, 1-1. z C.S.M.S. Iaºi, o surprizã plãcutã, 1-0 cu Petrolul Ploieºti, una din favoritele la titlu, dar dupã trei etape, pe locul 14! z Hoþie la drumul mare în jocul Viitorul Constanþa-Dinamo (1-1), cu greºeli flagrante ale arbitrului Robert Dumitru din Sf. Portarul Tãtulea (Fizeºti) apãrã lovitura de la 11 m executatã de D. Ciolea (Federi) Gheorghe (Covasna), care a refuzat douã În primul joc, Fizeºtiul cu trei goluri marcate Ovidiu Tãtulea (min. 83) penalty-uri clare gazdelor. z C.S. Univ. i-a spulberat pe cei din de Sperlea (primul de la la ºutul expediat de D. Craiova se afundã tot mai rãu, a fost bãtutã Federi 30 m!) ºi cu un penalty Ciolea. cu 2-1 în minutul 90+2, ajungând acum cu 4-0, apãrat de portarul Al doilea joc, cu la -5 la „adevãr”, cel mai jenant din Liga I. cântec, ªerel-Ponor! z Interesant, nou promovata F.C. Voluntari CUPA DE VARÃ „MÃGURA PUI”, 2015 La scorul de 3-1 pentru nu are nicio înfrângere, dar nicio victorie, Etapa a 2-a, 26 iulie 2015 ponoreni, în min. 60 cei dupã 0-0 cu Pandurii Tg. Jiu. z Deºi chinuFizeºti-Federi 4-0 de la ªerel au contestat it, A.S.A. Tg. Mureº s-a instalat lider, dupã (Gr. B) ªerel-Ponor 0-3 (Gr. A) Etapa a 3-a un 1-0 cu Concordia Chiajna. z În ultimul vehement o decizie a Galaþi-ªerel (Gr. A); Pui-Federi (Gr. B) arbitrului Ionel Cârstea joc al etapei, A.C.S. (Recaº) Poli Timiºoara Meciurile încep la ora 16:00 a învins cu 1-0 pe F.C. Botoºani, reuºind (Petroºani), pãrãsind CLASAMENT GRUPA A prima victorie din campionat. terenul de joc, motiv Ponor 2 2 0 0 8-0 6p. pentru care organizatorii ªerel 1 0 0 1 0-3 0p. Galaþi 1 0 0 1 0-5 0p. au decis rezultatul la „Veteranul” CLASAMENT GRUPA B „masa verde”, 3-0 Romulus Bobu (40 Pui 1 1 0 0 7-1 3p. pentru Ponor. ani) s-a aflat în Fizeºti 1 1 0 0 4-0 3p. poarta echipei Federi 1 0 0 1 0-4 0p. Paginã realizatã de de la Ponor Ohaba Ponor 1 0 0 1 1-7 0p.
tapa din week-end-ul trecut de la Pui, în cadrul celei de-a 14-a ediþii a Cupei de varã „Mãgura Pui” s-a bucurat de prezenþa a peste 300 de spectatori ºi patru partide frumoase.
Genu TUÞU
Valea Jiului a avut de-a lungul vremii douã echipe în Liga I (Divizia „A”), Jiul Petroºani ºi Minerul Lupeni. În ediþiile noastre de miercuri sau joi, vã prezentãm un remember cu un meci al uneia dintre cele douã echipe, raportat la etapa la zi a Ligii I actuale.
Ediþia 1966-1967, etapa a 3-a Jiul-Petrolul Ploieºti 3-1
22), Peronescu (min. 22) respectiv Dincuþã (min. 73). A fost o partidã în care jiuliºtii au jucat avântat, cu o linie de atac Martinovici-Libardi-CasandraPeronescu greu de oprit, chiar dacã arbitrajul orãdeanului
Alexandru Toth a fost uneori potrivnic. Jiul Petroºani (antrenor ªtefan Coidum) a folosit echipa: Gram-ªerban, Dan, T. Pop, Cazan-Stocker (min. 46 Crãciun), I. Sandu-Martinovici, Libardi, Casandra, Peronescu.
Bãteam campioana! Jiul începuse bine campionatul: 7-0 cu St. Roºu Braºov, 2-3 la Craiova, urmând a întâlni în etapa a 3-a (4 sept. 1966) Petrolul Ploieºti, campioana en titre. Start furtunos al Jiului, cu trei goluri marcate în prima reprizã, prin Libardi (min. 21,
Primul gol marcat de Libardi (min. 2) în partida Jiul-Petrolul (3-1) din 1966