Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 891
Cronica Vãii Jiului Vineri, 3 Iulie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
A scãpat de Aiud. Alin Simota, transferat la Penitenciarul Bârcea Mare
O
mul de afaceri Alin Simota, condamnat definitiv pentru conflict de interese, beneficiazã de un regim de detenþie mai lejer. Asta dupã ce a fost transferat de la Penitenciarul Aiud, la Bârcea Mare.
Alin Simota are o mai mare libertate de miºcare, dupã ce a fost transferat la Penitenciarul Bârcea Mare, de la Aiud, care este o închisoare cu regim de maximã siguranþã. Acum, acesta îºi ispãºeºte pedeapsa în regim semideschis, aºa cã se bucurã de mai multã libertate. La finele lunii mai, Simota a dat în judecatã Penitenciarul Aiud, unde se afla la acea vreme ºi a cerut tocmai schimbarea regimului de detenþie. „Deþinutul, nemulþumit de propunerea comisiei pentru stabilirea, individualizarea ºi schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, a utilizat cãile de atac prevãzute de Legea 254/2013 privind executarea pedepselor ºi a mãsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, sens în care acesta a depus o plângere la judecãtorul de supraveghere a privãrii de libertate ºi ulterior a formulat o contestaþie la
Judecãtoria Aiud, împotriva încheierii judecãtorului de supraveghere”, a comunicat la acea vreme Nicoleta Mãtãrîngã, purtãtorul de cuvânt al Penitenciarului Aiud. Magistraþii au stabilit primul termen de judecatã pentru data de 15 septembrie, dar între timp problema s-a rezolvat, iar Alin Simota a fost transferat la penitenciarul hunedorean. Alin Simota a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu executare pentru conflict de interese, dupã ce ar fi câºtigat aproape 50 de miliarde de lei vechi din afacerile cu statul pe vremea în care era consilier judeþean. De asemenea, la instanþa de fond Simota a fost condamnat la încã un an închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de reþinerea ºi nevãrsarea, cu intenþie, în cel mult 30 de zile de la scadenþa, a sumelor reprezentând impozite sau contribuþii cu reþinere la sursã. Dosarul se aflã în faza de apel, la Curtea de Apel Alba Iulia, ºi are termen în data de 22 septembrie. De asemena, omul de afaceri mai este judecat în alte douã dosare penale, pentru constituirea ºi coordonarea unor grupuri infracþionale. Car men COSMAN–PREDA
Magazin cu program funcþie de… bugetul clientului de Valea Jiului
D
ouã zile pe sãptãmânã, cinci ore pe zi, este programul de funcþionare a unui magazin relativ nou în peisajul Petroºaniului. Motivul acestui program inedit este afiºat pe geamul unitãþii: ”datoritã puterii de cumpãrare mici din Valea Jiului”… >>> PAGINILE 4-5
Cum acþionau hoþii de capace?
u fost prinºi A hoþii de capace, s-a terminat ºi cu dispariþia misterioasã peste noapte a acestora. Florin Nicolae, viceprimarul municipiului Petroºani, spune cã a durat ceva sã îi prindã pe hoþi ºi ne explicã cum procedau aceºtia de fapt.
Luni de zile, municipiul Petroºani a fost pur ºi simplu terorizat de hoþii de
capace de canal care furau câte 10 -20 de bucãþi în fiecare noapte. Autoritãþile locale nu mai fãceau faþã zecilor de sesizãri ºi cei de la Apa Serv au cheltuit sume uriaºe, însã, pânã la urmã au fost prinºi hoþii ºi s-a terminat cu isteria generalã. Cum procedau ei, ne explicã chiar cel care
a creat un grup de iniþiativã pentru prinderea infractorilor. „Acþionau destul de repede, chiar foarte repede. În momentul în care îºi luau ºi mãsuri de protecþie ca sã nu fie vãzuþi de absolut nimeni. Îl aruncau în iarbã, apoi verificau dacã sunt vãzuþi ºi îl puneau într-o maºinã cu numãr de Argeº ºi în felul acesta reuºeau sã sustragã ºi
sã aducã prejudicii”, a precizat Florin Nicolae, viceprimarul municipiul Petroºani. Grupul de infractori era din Vulcan ºi acþiona doar la lãsarea serii. Din Petroºani au dispãrut aproximativ 60 de capace în câteva sãptãmâni. Cheltuielile Apa Serv au fost uriaºe, în condiþiile în care pentru fiecare gurã de canal, costurile de
înlocuire a capacelor ajunge la 700 de lei. Hoþii au fost prinºi în flagrant, la primul cântat al cocoºilor, la mijlocul lunii iunie ºi, de atunci, nu s-au mai înregistrat astfel de fenomene, însã, nicio firmã de colectare a fierului vechi nu a fost sancþionatã pentru cã a primit capacele pe post de fier vechi. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Zeci de mii de lei, pe apa sâmbetei
A
proape 80 de mii de lei au costat douã studii de fezabilitate pentru aqualandurile din Valea Jiului. În urmã cu câþiva ani, fosta conducere a Consiliului Judeþean Huendoara a decis realizarea unor aqualanduri în Valea Jiului. Niciunul dintre proiecte nu s-a concretizat, însã pentru douã dintre locaþii au fost realizate ºi studii de fezabilitate.
40
de mii de lei la Petroºani
Consiliul Judeþean a decis în anul 2012 realizarea unui aqualand la Petroºani. A exista ºi un acord de asociere între cele douã pãrþi ºi au fost realizate ºi studiile de fezabilitate. Pentru acest document s-a plãtit suma de 39.995 de lei ºi existã încã un contract de servicii cu firma Alpin Construct din Vulcan. Complexul de la
Petroºani ar fi urmat sã aibã cinci piscine acoperite ºi un bazin în aer liber. Tot aici ar fi urmat sã fie construit un bazin de înot care îndeplineºte criteriile pentru a fi clasificat drept bazin olimpic.
A
ceeaºi sumã ºi la Lupeni
ªi la Lupeni ar fi urmat sã fie realizat un aqualand la baza telegondolei care duce în Straja. ªi aici s-au realizat studii de fezabilitate în aceeaºi sumã ca la Petroºani. În Valea Jiului ar fi urmat sã fie realizate nu mai puþin de patru aqualanduri. Pe lângã cele de la Petroºani ºi Lupeni
s-ar mai fi construit la Uricani ºi Vulcan. Pentru ultimele douã locaþii nu au fost alocate sume pentru realizarea studiilor de fezabilitate. Anul acesta, reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara au renunþat la aceste proiecte. Cofinanþarea pentru aqualanduri, mai mare decât întreg bugetul Consiliului Judeþean Hunedoara. ªi reprezentanþii ADRVEST au precizat cã aceste axe nu primesc finanþare consistentã de la Uniunea Europeanã. “Turismul este o componentã care are inclusiv zona de patrimoniu, din pãcate turismul ca ºi alo-
ApaServ refuzã plata unei concesiuni vechi de aproape 20 de ani
A
u concesionat un teren în urmã cu 17 ani, iar acum ºi-au adus aminte cã trebuie sã primeascã niºte bani. Este vorba de reprezentanþii administraþiei locale de la Lupeni care au acþionat în instanþã societatea de apã din Valea Jiului pentru a cere despãgubiri pentru un teren care a fost concesionat cãtre Regia Autonomã a Apei Valea Jiului în anul 1998. Nu mai puþin de peste 200 de mii de lei solicitã cei de la Lupeni de la succesorul fostei societãþi. “Primãria municipiului Lupeni ne-a dat în judecatã pen-
tru a le achita o sumã de 233.126 de lei din care 7.699 redevenþa ºi 225.426 penalitãþi de întârziere calculate pe ultimii trei ani. Este vorba de un contract de concesiune din anul 1998 de care noi nu am ºtiut nimic. La acel moment a fost concesionat un teren cãtre RAAVJ pentru realizarea unei investiþii care nici mãcar nu a fost începutã”, a declarat Adriana Dãian, ªef Serviciu Juridic ApaServ Valea Jiului.
Cei de la societatea de apã nu au fost notificaþi pânã acum de existenþa acelui contract de concesiune. Abia dupã mai bine de un deceniu, cei de la societatea de apã au fost chemaþi în instanþã. “Nu am fost notificaþi de existenþa acelui contract de concesiune. Ei nu pot cere daune pe un termen mai îndelungat pentru cã intervine prescripþia”, a mai spus sursa citatã. Directorul societãþii de apã din Valea Jiului, Costel Avram, spune cã Primãria municipiului Lupeni nu va obþine niciun leu de la firma de apã. “Ei cred cã adunã bani de la mine pentru o secþie de la Lupeni unde nu
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 iulie 2015 care la nivel de regiune nu este o sumã cum ne-am fi dorit ºi probabil nu vor fi proiecte foarte mari mai ales în ceea ce priveºte înseamnã proiecte generatoare de venit. E bine de ºtiut pentru cã am vãzut multe declaraþii cã proiectele generatoare de venit cum ar fi aqualanduri sau parcuri tematice sunt proiecte care au o cofinanþare de 50% pentru cã primãriile sunt asimilate firmelor mari ºi din pãcate regiunea noastrã a trecut la un alt tip de cofinanþare din acest ciclu ºi toate palierele de cofinanþare sunt mari mari cu 15%, ce ar presupune pentru un astfel de proiect ca primãria sã cofinanþeze cu 65%. E bine de ales cu mare grijã ce finanþãri ºi care sunt prioritare pentru a putea sã le ºi putem implementa pentru cã altfel vor genera niºte costuri care vor fi greu de suportat”, a declarat Sorin Maxim, directorul general ADRVEST. Monika BACIU
existã nicio investiþie. Viceprimarul crede cã face bani la Lupeni cu acea concesiune. Incompetenþa unui angajat de la Lupeni nu poate fi plãtitã de ApaServ Valea Jiului”, a declarat Costel Avram, directorul
S-au dus vremurile bune... ...vremurile în care oamenii zâmbeau când se întâlneau, îºi gãseau vreme sã se viziteze, dezinteresaþi, vremurile în care duminicã la prânz familia se întâlnea. S-au dus vremurile în care oamenii preþuiau omenia. Astãzi, rar se întâmplã sã te caute cineva dacã nu are nevoie de ceva, ori sã cauþi pe cineva dacã nu îþi trebuie ceva. Omul este apropiat de om doar de interes. Am divorþat sufleteºte de semenii noºtrii... Þintuiþi dupã uºi grele, omul modern trãieºte, iubeºte ºi suferã virtual. În trecut, în anii copilãriei mele, în Slãtinioara când mama fãcea scoverzi, împãrþea ºi la vecini, sã guste...când vecina fãcea pancove, venea cu “tanerul” ºi ne dãdea ºi nouã... Când unul tãia porcul, împãrþea câte o bucatã ºi la vecini, aºa se întâmplã... Astãzi însã, fiecare este ferecat în spatele unor garduri înalte, supravegheate de camere de luat vederi. Ne temem de cei pe care pânã ieri îi omeneam, de cei care ne omeneau... Câþi dintre copii nãscuþi în ultimii ani mai ºtiu cum miroase o floare ruptã de pe poianã, gustul unui mãr nespãlat ingesuit în san din curtea vecinului, câþi dintre copii cu pãrinþi moderni mai ºtiu sã îºi “beleascã” genunchii ? Puþini...S-au dus vremurile bune, vremurile în care omul preþuia omenia... Ionuþ DRÃGOTESC
general al SC ApaServ Valea Jiului. Reprezentanþii Primãriei Lupeni nu au putut fi contactaþi pentru a oferi informaþii cu privire la acest litigiu pe care îl au cu societatea de apã din Valea Jiului. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 3 iulie 2015
ITM verificã incidentul de la mina Paroºeni
entru cã a fost un incident grav, P inspectorii de muncã vor sã afle cine se face vinovat pentru întreruperea
lucrului la mina Paroºeni. Asta cu atât mai mult cu cât incidentul a lãsat subteranul fãrã aeraj, în concentraþie de metan. La finalul cercetãrilor, vinovaþii riscã sancþiuni pentru cã nu au þinut cont de pericolele la care au expus oamenii. Au sãpat un ºanþ ºi au rupt cablurile de alimentare cu energie electricã a ventilatoarelor din subteran. Vorbim despre cei care lucreazã la ecologizarea pãrþilor de la suprafaþa minei Paroºeni ºi care au produs o avarie gravã ce a generat evacuarea oamenilor din minã ºi întreruperea timp de
24 de ore a lucrului, din cauza concentraþiei de metan. Inspectorii ITM fac acum cercetãri ºi ne explicã în ce categorie poate fi încadrat evenimentul. „Se încadreazã ca ºi incident periculos. Pagube s-au produs, cã nu s-a dat producþie în acea zi ºi chiar putea sã afecteze ºi personalul, cu toate cã a fost scos,
dar fiind de duratã foarte mare, s-a acumulat metan ºi metanul ca sã îl scoþi, prin ventilatoare, unde nu este permisã o concentraþie mai mare de 0,7 % în canalul ventilatorului, deci lucrurile au fost complicate ºi, categoric, se încadreazã ca
Se judecã cu Primãria Petroºani pentru stimulente
A
ngajaþii Serviciului Urmãrire, Încasare ºi Executare Silitã Impozite ºi Taxe Locale- din cadrul Primãriei Petroºani au dat în judecatã angajatorul, respectiv administraþia localã pentru anumite stimulte. Mai exact este vorba de procentul rezultat din creanþele recuperate. Angajaþii Serviciului Urmãrire, Încasare ºi Executare Silitã Impozite ºi Taxe Locale au cerut acordarea acestor stimulente anterior anului 2009. O parte dintre ei au pierdut
procesul având în vedere cã acest stimulent nu a fost prevãzut la momentul tãierii acestuia în timpul guvernãrii Boc. Reprezentanþii Primãriei Petroºani susþin cã unii dintre reclamanþi au pierdut procesul la Curtea de Apel Alba Iulia. “O parte au pierdut, iar o parte au termen în septembrie dupã vacanþa judecãtoreascã. Sentinþa de la Curtea de Apel Alba Iulia este definitivã ºi irevocabilã, adicã ei nu au dreptul la
Autoritãþile de la Lupeni cer anularea raportului de supraveghere
A
bia în luna septembrie va continua litigiul dintre administraþia localã de la Lupeni ºi Autoritatea Naþionalã pentru Reglementarea ºi Monitorizarea achiziþiilor publice. Edilii de la Lupeni au dat în judecatã instituþia care se ocupã de monitorizarea lici-
taþiilor publice pentru anularea unui raport încheiat de ANRMAP în defavoarea municipalitãþii. “Obiectul dosarului aflat pe
ºi incident periculos ºi, în conformitate cu legea ºi incidentele periculoase se cerceteazã de cãtre ITM”, spune Ileana Bodea, ºefa SSM din ITM Valea Jiului. Cel care a sãpat ºanþul nu a fost avertizat despre faptul cã
aceste stimulente”, au declarat reprezentanþii Primãriei Petroºani. Toþi angajaþii Serviciului Urmãrire, Încasare ºi Executare Silitã Impozite ºi Taxe Locale au acþionat în instanþã Primãria Petroºani pentru neacordarea acestui spor. O parte dintre aceºtia au primit sentinþele care le sunt defavorabile. Monika BACIU
rolul Tribunalului Hunedoara îl reprezintã acþiunea înaintatã de cãtre municipiul Lupeni împotriva Autoritãþii Naþionale pentru Reglementarea ºi Monitorizarea Achiziþiilor Publice privind anularea raportului de control încheiat ca urmare a derulãrii procedurii de supraveghere la UAT Lupeni”, se aratã într-un rãspuns remis Cronicii Vãii Jiului de autoritãþile locale de la Lupeni. Dosarul care are ca obiect litigiu privind achiziþiile publice a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara în data de 2 aprilie ºi din cauza vacanþei judecãtoreºti litigiul dintre cele douã pãrþi va fi reluat în data de 9 septembrie. Monika BACIU
sub pãmânt sunt cablurile de alimentare a subteranului, iar acum inspectorii de muncã au întocmit un dosar, la final urmând sã fie gãsiþi vinovaþii. „Sancþiunile ºi abaterile, ori responsabilitãþile se vor stabili la finalul cercetãrii, fiindcã trebuie sã luãm în calcul, încã de la partea de proiectare, sã vedem ce lucrare s-a executat, dacã s-a fãcut conform proiectului, dacã s-a luat în calcul existenþa acestor cabluri ºi toate instalaþiile ce pot fi afectate, în momentul când execuþi aceastã lucrare. La finalul cercetãrii o sã ºtim
cine a greºit, care sunt abaterile ºi sancþiunile ce se impun”, a mai adãugat Ileana Bodea. Peste 600 de tone de huilã s-au pierdut pentru cã în Mina Paroºeni nu s-a lucrat timp de 24 de ore. Incidentul s-a produs luni dimineaþã din cauza unui angajat, care a distrus alimentarea cu energie electricã ºi implicit a oprit aerajul sub pãmânt. Mina Paroºeni a intrat pe program de închidere ºi ecologizare, iar buldozerul care a produs incidentul aparþine firmei Castrum. Diana MITRACHE
Amendat cu 2.000 de lei pentru 12 metri cubi de lemn
n bãrbat de U 47 de ani, din Petrila, a fost
amendat de poliþiºti dupã ce a fost prins cu lemne furate din pãdure. Bãrbatul avea o autospecialã plinã cu material lemnos de esenþã fag ºi mesteacãn, pentru care conducãtorul auto a prezentat un aviz incomplet. „Transportul a fost verificat conform procedurilor ºi s-a constatat cã este
ilegal, iar conducãtorul autospecialei, un bãrbat de 47 de ani, din oraºul Petrila, a fost sancþionat contravenþional cu amendã în valoare de 2.000 lei”, spun poliþiºtii hunedoreni. În total, bãrbatul avea 7,02 metri cubi de fag ºi 5,21 m.c. mesteacãn ºi întreaga cantitate a fost confiscatã ºi predatã în custodia Ocolului Silvic Petroºani. Car men COSMAN-PREDA
4 Actualitate
Centrul Civic- showroom auto pentru samsari
R
eclama vinde marfa, dar ºi ambalajul. Aºa cã, un loc mai potrivit pentru reclamã nici cã se gãsea decât centrul civic al Petroºaniului. Accesul este strict interzis cu autoturismele pe trotuarele de granit, amenzile sunt imense, zona este supravegheatã video, însã cine se teme? Centrul civic al municipiului Petroºani, zonã reabilitatã pe milioane de euro din fonduri europene, a devenit punct de expoziþie pentru samsarii de maºini sau mai exact locul favorit pentru a-ºi fotografia marfa ce urmeazã a fi vândutã. Dacã pânã acum se mulþumeau cu parcãrile ori principalul bulevard al Petroºaniului pentru a-ºi vinde autoturismele, samsarii au tras concluzia cã nu este suficient ca bolidul sã arate bine ºi e musai ca ºi decorul sã fie unul perfect. Dovada este ºi „ºedinþa foto” realizatã de un tânãr chiar miercuri searã, în faþa fântânii arteziene luminoase din centrul civic. ªi nu este pentru prima datã când se întâmplã acest lucru, dovadã fiind ºi instantaneele cu alte autoturisme (foto) parcate cam în acelaºi loc, pe zona pietonalã din centrul civic ºi apoi scoase la vânzare pe internet. Deºi au fost sesizaþi, poliþiºtii locali din Petroºani nu au mai
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 iulie 2015
reuºit sã-l prindã în flagrant pe tânãrul care, miercuri, îºi fotografia BMW-ul pentru vânzare. Nu o datã, spre iritarea celor care ies la plimbare, fie samsari ori localnici care se cred cu „pile” intrã cu maºinile pe granitul din zona pietonalã, deºi tocmai pentru a nu se întâmpla acest lucru municipalitatea a prevãzut amenzi imense. Hotãrârea Consiliului Local Petroºani prin care se modificã unele amenzi pentru accesul auto în noul centru civic ºi parcarea pe trotuarele reabilitate prevede sancþiuni de pânã la 1500 de lei. La prima abatere cel prins scapã cu 400 de lei amendã, dar la a doua poate primi ºi 1.500 de lei. Maximilian GÂNJU
Pânã în prezent, 23 de articole ºi dispoziþii din noile coduri penale, NECONSTITUÞIONALE!
D
e la 1 februarie 2014, de când au intrat în vogoare noile coduri în materia penalã - Codul penal ºi Codul de procedurã penalã – sesizãrile care ajung la Curtea Constituþionalã curg necontenit de la instanþe din þarã. Pânã în urmã cu trei zile, 23 de puncte, articole ºi alienate, din noile coduri penale au fost declarate neconstituþionale. ªi dezbaterile CC continuã pe alte sesizãri la alte asemenea dispoziþii ale CP-urilor… În þãri cu faimã în domeniul Justiþiei nici un proces nu se desfãºoarã în lipsa vreunei pãrþi, considerânduse cã o decizie de judecãtoreascã este echitabilã doar atunci când sunt citate ºi audiate persoanele în cauzã. La noi, în România, cei implicaþi în judecatã pot sã aleagã, citaþi fiind, dacã se prezintã sau nu în faþa judecãtorilor, dar citarea este obligatorie în vederea unei drepte judecãþi. În baza acestui principiu,
încã un articol din noul Cod de procedurã penalã a picat testul de constituþionalitate. Curtea Constituþionalã a admis, marti 30 iunie 2015, excepþia de neconstituþionalitate a dispozitiilor art. 459 alin. (2) din Codul de procedurã penalã. Judecãtorii CCR au constatat, cu majoritate de voturi, cã soluþia legislativã potrivit cãreia admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se examineazã de cãtre instanþa „fãrã
citarea pãrþilor” este neconstituþionalã. „În ziua de 30 iunie 2015, Plenul Curþii Constituþionale, investit în temeiul art. 146 lit. d) din Constituþia României ºi al art. 29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea ºi functionarea Curþii Constituþionale, a luat în dezbatere excepþia de neconstituþionalitate a dispoziþiilor art. 459 alin.(2)
Alpiniºtii revin în Defileul Jiului
F
irma care executã lucrãrile în Defileul Jiului pe artera rutierã a apelat din nou la alpiniºtii utilitari. Motivul este legat de necesitatea ancorãrii unor stânci ºi asta, dupã ce acum câteva sãptãmâni, o bucatã mare de rocã a blocat traficul dupã ce s-a prãbuºit pe carosabil în zona Lainici. Ca sã evite orice eveniment nedorit, cei care lucreazã pe drumul din Defileul Jiului au apelat din nou în aceste zile la alipiniºti. Ei au misiunea de a poziþiona plase de protecþie pe suprafeþele versanþilor ce mãrginesc artera rutierã. „Este al doilea an în care echipele specializate de alpiniºti ºi cons-
tructori specializaþi în consolidarea versanþilor sunt în Hunedoara ºi Gorj la activitãþile de reabilitare a DN 66 din Defileul Jiului. Sunt alpiniºti care ºtiu sã lucreze la înãlþime, cu drujba ºi picamerul la derocat, sau cu alte unelte specifice. Sunt ºi ingineri ºi tehnicieni, din mai multe categorii de personal necesare lucrului în astfel de condiþii. Dupã ce curãþã versanþii de crengi ºi vegetaþie,
urmeazã derocarea rocilor care stau sã cadã ºi apoi urmeazã fixarea stâncilor masive cu plase ºi bare de oþel de 3 - 4 m lungime, care sunt fixate prin perforare cu burghie speciale”, a declarat Ion Tudor,
ºeful CNADR Târgu Jiu Alpiniºtii sunt din Spania ºi sunt angajaþi ai firmei care reabiliteazã tronsonul de drum dintre Bumbeºti –Jiu ºi Petroºani ºi vor lucra în zonele periculoase. Proiectul de reabilitare a drumului din Defileul Jiului are o valoare de 185 de milioane de lei ºi este în întârziere, iar acum vor începe din nou lucrul alpiniºtii ºi restricþiile rutiere vor fi anunþate în consecinþã. Diana MITRACHE
din Codul de procedurã penalã, conform cãrora „Admisibilitatea în principiu (n.r. - a cererii de revizuire) se examineazã de cãtre instanþã, în camera de consiliu, fãrã citarea pãrþilor”. În urma deliberãrilor, cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepþia de neconstituþionalitate a dispozitiilor art. 459 alin. (2) din Codul de procedurã penalã ºi a constatat cã soluþia legislativã potrivit cãreia admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se examineazã de cãtre instanþã „fãrã citarea pãrþilor” este necon-
stituþionalã… Decizia este definitivã ºi general obligatorie ºi se comunicã celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului si instanþei care a sesizat Curtea Constituþionalã…” – a comunicat official CCR. De la intrarea in vigoare a noilor coduri în materie penalã ºi pânã în prezent, au fost declarate neconstituþionale 23 de dispoziþii din Codul de procedurã penalã la sesizarea diverselor instanþe din þarã: art.211, art.212, art.213, art.214, art.215, art.216, art.217, art.222, art.335 alin. (4), art. 341 alin.(5), art. 341 alin.(10), art. 344 alin.(4), art.345 alin.(1), art.346 alin.(1), art. 347 alin.(3), art.374 alin.(7) teza a II-a, art.459 alin.(2), art.484 alin.(2), art.488, art.488/4 alin.(5), art.549/1 alin.(2), art.549/1 alin.(3), art.549/1 alin.(5). Ileana FIRÞULESCU
Magazin cu program funcþie de… bugetul clientului de Valea Jiului ouã zile pe sãptãmânã, cinci ore pe zi, este D programul de funcþionare a unui magazin relativ nou în peisajul Petroºaniului. Motivul acestui program inedit este afiºat pe geamul unitãþii: ”datoritã puterii de cumpãrare mici din Valea Jiului”…
Un magazin, cum puþine sunt în Valea Jiului, profilat pe produse de mobilier, electrice, electrocasnice, ºi multe obiecte inedite de design interior ºi exterior etc., cu regim combinat de produse de ultimã generaþie, outlet ºi vintange, dupã cum am vãzut la faþa locului, ºi-a afiºat un program de funcþionare… inedit. ”Datoritã puterii de cumpãrare mici din Valea Jiului acest magazine va fi
deschis doar miercuri ºi vineri, orele: 10,00 – 15,00…” Respectiva unitate este situatã pe strada Carpaþi, din Petroºani, în imobilul cunoscut sub denumirea ”Bloc-magazin”. Respectivul investitor a folosit aceastã formã de funcþionare - cu precizarea cã se pot stabili întâlniri cu reprezentantul de vânzãri ºi în afara programului – , soluþie care poate însemna o politicã
de management pentru a nu se trece direct la închiderea definitivã a magazinului din cauza sãrãciei care se amplificã în Valea Jiului. Singurele care par s-o ducã bine, având în vedere numãrul lor mare, sunt magazilele de îmbrãcãminte second hand ºi unitãþile de alimentaþie publicã – crâºme ºi localuri de gen cu preþuri accesibile buzunarelor mai subþiri. Ileana FIRÞULESCU
Paradox: un preºcolar ”costã” mai mult ca un student Î n dorinþa de a afla cum sã atragã studenþi, universitãþi din þarã au comandat studii pe baza cãrora universitarii sã-ºi ”ajusteze” managementul în acest sens.
Printre primele criterii dupã care un absolvent de liceu alege o facultate sunt brandul instituþiei de învãþãmânt, brandul personal al cadrelor didactice, universitãþi care au parteneriate cu firmele care pot asigura studenþilor internshipuri în þarã sau în strãinatate în vederea unui loc de muncã dupã terminarea studiilor ºi, nu în ultimul rând, taxele… D&D Reaseach, atelier de research care oferã o cercetare de piaþã persoanalizatã, a realizat un studiu care relevã ca tinerii absolvenþi de liceu ºi cei care vor sã urmeze cursurile unei facultãþi îºi aleg universitatea þinând cont de brandul instituþiei ºi de amplasarea georgraficã a acesteia, care trebuie sã asigure un potential
loc pe marginea studiului prezentat, cu referire la costurile ”de stat” ºi la cele cu taxã&privat. De precizat cã initaþiva cercetãrii de piaþã a venit din partea Universitãþii RomânoAmericane, care a apelat la D&D Research
profesional. Conform cercetãrii, pentru tinerii ºi pãrinþii din România, cel mai important aspect în alegerea universitãþii este ca studenþii sã aibã ºanse mari sã se angajeze în domeniul în care au terminat facultatea, imediat dupã absolvire, iar în acest sens, se cautã universitãþile care au parteneriate cu firmele care pot asigura studenþilor internshipuri în þarã sau în strãinatate. Acelaºi studiu aratã cã pentru viitori studenþi este foarte important ca universitatea sã asigure burse de studii, un numãr de locuri fãrã taxã ºi un campus modern care sã punã la dispoziþie aparaturã de specialitate. "Brandul începe sã fie din ce în ce mai prezent în ecuaþia deciziei de alegere a universitãþii.
Tinerii iau în calcul brandul instituþiei (45% dintre participanti considerã cã e important sã fie o universitate puternic recomandatã ºi 42% îºi doresc o universitate cu prestigiu), dar ºi brandul personal al cadrelor didactice (65% îºi doresc profesori renumiþi pe domeniile lor de cunoaºtere)" – se spune în Studiul D&D Reaseach. Din punct de vedere al parametrilor logistici, cel mai important este, potrivit studiului prezentat de Dan Petre de la D&D Research, ca universitatea „sã ofere burse de studii / locuri fãrã taxã”. S-a subliniat prin exemplificare cã piaþa necesitã anumite reglementãri, întrucât s-a ajuns în situaþia paradoxalã ca un copil prescolar sã
"coste" mai mult faþã de un tânãr care urmeazã cursurile unei facultãþi în ambele cazuri – de stat ºi privat. ”Dacã apreciaþi cã taxa de studiu a unui student poate fi sub taxa unui preºcolar, atunci... preþurile fair înseamnã de acolo de unde piaþa trebuie sã corecteze niºte erori”- s-a spus la dezbaterile ce au avut
pentru a afla care sunt percepþiile tinerilor asupra universitãþilor ºi care sunt elementele decizionale de care un tânãr þine cont când alege sã urmeze cursurile unei facultãþi. Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Centrul Civic- showroom auto pentru samsari
R
eclama vinde marfa, dar ºi ambalajul. Aºa cã, un loc mai potrivit pentru reclamã nici cã se gãsea decât centrul civic al Petroºaniului. Accesul este strict interzis cu autoturismele pe trotuarele de granit, amenzile sunt imense, zona este supravegheatã video, însã cine se teme? Centrul civic al municipiului Petroºani, zonã reabilitatã pe milioane de euro din fonduri europene, a devenit punct de expoziþie pentru samsarii de maºini sau mai exact locul favorit pentru a-ºi fotografia marfa ce urmeazã a fi vândutã. Dacã pânã acum se mulþumeau cu parcãrile ori principalul bulevard al Petroºaniului pentru a-ºi vinde autoturismele, samsarii au tras concluzia cã nu este suficient ca bolidul sã arate bine ºi e musai ca ºi decorul sã fie unul perfect. Dovada este ºi „ºedinþa foto” realizatã de un tânãr chiar miercuri searã, în faþa fântânii arteziene luminoase din centrul civic. ªi nu este pentru prima datã când se întâmplã acest lucru, dovadã fiind ºi instantaneele cu alte autoturisme (foto) parcate cam în acelaºi loc, pe zona pietonalã din centrul civic ºi apoi scoase la vânzare pe internet. Deºi au fost sesizaþi, poliþiºtii locali din Petroºani nu au mai
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 2 iulie 2015
reuºit sã-l prindã în flagrant pe tânãrul care, miercuri, îºi fotografia BMW-ul pentru vânzare. Nu o datã, spre iritarea celor care ies la plimbare, fie samsari ori localnici care se cred cu „pile” intrã cu maºinile pe granitul din zona pietonalã, deºi tocmai pentru a nu se întâmpla acest lucru municipalitatea a prevãzut amenzi imense. Hotãrârea Consiliului Local Petroºani prin care se modificã unele amenzi pentru accesul auto în noul centru civic ºi parcarea pe trotuarele reabilitate prevede sancþiuni de pânã la 1500 de lei. La prima abatere cel prins scapã cu 400 de lei amendã, dar la a doua poate primi ºi 1.500 de lei. Maximilian GÂNJU
Pânã în prezent, 23 de articole ºi dispoziþii din noile coduri penale, NECONSTITUÞIONALE!
D
e la 1 februarie 2014, de când au intrat în vogoare noile coduri în materia penalã - Codul penal ºi Codul de procedurã penalã – sesizãrile care ajung la Curtea Constituþionalã curg necontenit de la instanþe din þarã. Pânã în urmã cu trei zile, 23 de puncte, articole ºi alienate, din noile coduri penale au fost declarate neconstituþionale. ªi dezbaterile CC continuã pe alte sesizãri la alte asemenea dispoziþii ale CP-urilor… În þãri cu faimã în domeniul Justiþiei nici un proces nu se desfãºoarã în lipsa vreunei pãrþi, considerânduse cã o decizie de judecãtoreascã este echitabilã doar atunci când sunt citate ºi audiate persoanele în cauzã. La noi, în România, cei implicaþi în judecatã pot sã aleagã, citaþi fiind, dacã se prezintã sau nu în faþa judecãtorilor, dar citarea este obligatorie în vederea unei drepte judecãþi. În baza acestui principiu,
încã un articol din noul Cod de procedurã penalã a picat testul de constituþionalitate. Curtea Constituþionalã a admis, marti 30 iunie 2015, excepþia de neconstituþionalitate a dispozitiilor art. 459 alin. (2) din Codul de procedurã penalã. Judecãtorii CCR au constatat, cu majoritate de voturi, cã soluþia legislativã potrivit cãreia admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se examineazã de cãtre instanþa „fãrã
citarea pãrþilor” este neconstituþionalã. „În ziua de 30 iunie 2015, Plenul Curþii Constituþionale, investit în temeiul art. 146 lit. d) din Constituþia României ºi al art. 29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea ºi functionarea Curþii Constituþionale, a luat în dezbatere excepþia de neconstituþionalitate a dispoziþiilor art. 459 alin.(2)
Alpiniºtii revin în Defileul Jiului
F
irma care executã lucrãrile în Defileul Jiului pe artera rutierã a apelat din nou la alpiniºtii utilitari. Motivul este legat de necesitatea ancorãrii unor stânci ºi asta, dupã ce acum câteva sãptãmâni, o bucatã mare de rocã a blocat traficul dupã ce s-a prãbuºit pe carosabil în zona Lainici. Ca sã evite orice eveniment nedorit, cei care lucreazã pe drumul din Defileul Jiului au apelat din nou în aceste zile la alipiniºti. Ei au misiunea de a poziþiona plase de protecþie pe suprafeþele versanþilor ce mãrginesc artera rutierã. „Este al doilea an în care echipele specializate de alpiniºti ºi cons-
tructori specializaþi în consolidarea versanþilor sunt în Hunedoara ºi Gorj la activitãþile de reabilitare a DN 66 din Defileul Jiului. Sunt alpiniºti care ºtiu sã lucreze la înãlþime, cu drujba ºi picamerul la derocat, sau cu alte unelte specifice. Sunt ºi ingineri ºi tehnicieni, din mai multe categorii de personal necesare lucrului în astfel de condiþii. Dupã ce curãþã versanþii de crengi ºi vegetaþie,
urmeazã derocarea rocilor care stau sã cadã ºi apoi urmeazã fixarea stâncilor masive cu plase ºi bare de oþel de 3 - 4 m lungime, care sunt fixate prin perforare cu burghie speciale”, a declarat Ion Tudor,
ºeful CNADR Târgu Jiu Alpiniºtii sunt din Spania ºi sunt angajaþi ai firmei care reabiliteazã tronsonul de drum dintre Bumbeºti –Jiu ºi Petroºani ºi vor lucra în zonele periculoase. Proiectul de reabilitare a drumului din Defileul Jiului are o valoare de 185 de milioane de lei ºi este în întârziere, iar acum vor începe din nou lucrul alpiniºtii ºi restricþiile rutiere vor fi anunþate în consecinþã. Diana MITRACHE
din Codul de procedurã penalã, conform cãrora „Admisibilitatea în principiu (n.r. - a cererii de revizuire) se examineazã de cãtre instanþã, în camera de consiliu, fãrã citarea pãrþilor”. În urma deliberãrilor, cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepþia de neconstituþionalitate a dispozitiilor art. 459 alin. (2) din Codul de procedurã penalã ºi a constatat cã soluþia legislativã potrivit cãreia admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se examineazã de cãtre instanþã „fãrã citarea pãrþilor” este necon-
stituþionalã… Decizia este definitivã ºi general obligatorie ºi se comunicã celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului si instanþei care a sesizat Curtea Constituþionalã…” – a comunicat official CCR. De la intrarea in vigoare a noilor coduri în materie penalã ºi pânã în prezent, au fost declarate neconstituþionale 23 de dispoziþii din Codul de procedurã penalã la sesizarea diverselor instanþe din þarã: art.211, art.212, art.213, art.214, art.215, art.216, art.217, art.222, art.335 alin. (4), art. 341 alin.(5), art. 341 alin.(10), art. 344 alin.(4), art.345 alin.(1), art.346 alin.(1), art. 347 alin.(3), art.374 alin.(7) teza a II-a, art.459 alin.(2), art.484 alin.(2), art.488, art.488/4 alin.(5), art.549/1 alin.(2), art.549/1 alin.(3), art.549/1 alin.(5). Ileana FIRÞULESCU
Magazin cu program funcþie de… bugetul clientului de Valea Jiului ouã zile pe sãptãmânã, cinci ore pe zi, este D programul de funcþionare a unui magazin relativ nou în peisajul Petroºaniului. Motivul acestui program inedit este afiºat pe geamul unitãþii: ”datoritã puterii de cumpãrare mici din Valea Jiului”…
Un magazin, cum puþine sunt în Valea Jiului, profilat pe produse de mobilier, electrice, electrocasnice, ºi multe obiecte inedite de design interior ºi exterior etc., cu regim combinat de produse de ultimã generaþie, outlet ºi vintange, dupã cum am vãzut la faþa locului, ºi-a afiºat un program de funcþionare… inedit. ”Datoritã puterii de cumpãrare mici din Valea Jiului acest magazine va fi
deschis doar miercuri ºi vineri, orele: 10,00 – 15,00…” Respectiva unitate este situatã pe strada Carpaþi, din Petroºani, în imobilul cunoscut sub denumirea ”Bloc-magazin”. Respectivul investitor a folosit aceastã formã de funcþionare - cu precizarea cã se pot stabili întâlniri cu reprezentantul de vânzãri ºi în afara programului – , soluþie care poate însemna o politicã
de management pentru a nu se trece direct la închiderea definitivã a magazinului din cauza sãrãciei care se amplificã în Valea Jiului. Singurele care par s-o ducã bine, având în vedere numãrul lor mare, sunt magazilele de îmbrãcãminte second hand ºi unitãþile de alimentaþie publicã – crâºme ºi localuri de gen cu preþuri accesibile buzunarelor mai subþiri. Ileana FIRÞULESCU
Paradox: un preºcolar ”costã” mai mult ca un student Î n dorinþa de a afla cum sã atragã studenþi, universitãþi din þarã au comandat studii pe baza cãrora universitarii sã-ºi ”ajusteze” managementul în acest sens.
Printre primele criterii dupã care un absolvent de liceu alege o facultate sunt brandul instituþiei de învãþãmânt, brandul personal al cadrelor didactice, universitãþi care au parteneriate cu firmele care pot asigura studenþilor internshipuri în þarã sau în strãinatate în vederea unui loc de muncã dupã terminarea studiilor ºi, nu în ultimul rând, taxele… D&D Reaseach, atelier de research care oferã o cercetare de piaþã persoanalizatã, a realizat un studiu care relevã ca tinerii absolvenþi de liceu ºi cei care vor sã urmeze cursurile unei facultãþi îºi aleg universitatea þinând cont de brandul instituþiei ºi de amplasarea georgraficã a acesteia, care trebuie sã asigure un potential
loc pe marginea studiului prezentat, cu referire la costurile ”de stat” ºi la cele cu taxã&privat. De precizat cã initaþiva cercetãrii de piaþã a venit din partea Universitãþii RomânoAmericane, care a apelat la D&D Research
profesional. Conform cercetãrii, pentru tinerii ºi pãrinþii din România, cel mai important aspect în alegerea universitãþii este ca studenþii sã aibã ºanse mari sã se angajeze în domeniul în care au terminat facultatea, imediat dupã absolvire, iar în acest sens, se cautã universitãþile care au parteneriate cu firmele care pot asigura studenþilor internshipuri în þarã sau în strãinatate. Acelaºi studiu aratã cã pentru viitori studenþi este foarte important ca universitatea sã asigure burse de studii, un numãr de locuri fãrã taxã ºi un campus modern care sã punã la dispoziþie aparaturã de specialitate. "Brandul începe sã fie din ce în ce mai prezent în ecuaþia deciziei de alegere a universitãþii.
Tinerii iau în calcul brandul instituþiei (45% dintre participanti considerã cã e important sã fie o universitate puternic recomandatã ºi 42% îºi doresc o universitate cu prestigiu), dar ºi brandul personal al cadrelor didactice (65% îºi doresc profesori renumiþi pe domeniile lor de cunoaºtere)" – se spune în Studiul D&D Reaseach. Din punct de vedere al parametrilor logistici, cel mai important este, potrivit studiului prezentat de Dan Petre de la D&D Research, ca universitatea „sã ofere burse de studii / locuri fãrã taxã”. S-a subliniat prin exemplificare cã piaþa necesitã anumite reglementãri, întrucât s-a ajuns în situaþia paradoxalã ca un copil prescolar sã
"coste" mai mult faþã de un tânãr care urmeazã cursurile unei facultãþi în ambele cazuri – de stat ºi privat. ”Dacã apreciaþi cã taxa de studiu a unui student poate fi sub taxa unui preºcolar, atunci... preþurile fair înseamnã de acolo de unde piaþa trebuie sã corecteze niºte erori”- s-a spus la dezbaterile ce au avut
pentru a afla care sunt percepþiile tinerilor asupra universitãþilor ºi care sunt elementele decizionale de care un tânãr þine cont când alege sã urmeze cursurile unei facultãþi. Ileana FIRÞULESCU
6 Invatamant
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 iulie 2015
UNIVERSITATEA DIN PETROªANI
OFERTA DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENÞÃ PENTRU ADMITEREA ÎN ANUL UNIVERSITAR 2015 – 2016
OFERTA DE STUDII DE MASTERAT pentru anul universitar 2015-2016
Administratie 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 iulie 2015
HOTÃRÂREA NR. 68/2015
privind aprobarea închirierii unei suprafeþe de 15 m2 teren, din domeniul privat al municipiului Lupeni înscris în CF nr. 2088 Lupeni, nr. topo 1374/2/30/ 16/ c/7/i/2/2/2/2/2/73 situat în Municipiul Lupeni la intersecþia strãzii Tudor Vladimirescu cu Aleea Liliacului hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul local al municipiului Lupeni, Având în vedere cererea prin care domnul Huda Bogdan – persoanã fizicã autorizatã, ºi-a manifestat interesul pentru închirierea unei suprafeþe de teren de 15 m2 din domeniul privat al municipiului Lupeni, înscris în CF nr. 2088 Lupeni, nr. topo 1374/2/30/16/c /7/i/2/2/2/2/2/73 situat în Municipiul Lupeni la intersecþia strãzii Tudor Vladimirescu cu Aleea Liliacului, pentru amplasarea unei clãdiri fãrã fundaþie de tip show – room (rulotã) pentru prezentare de produse; Vãzând Expunerea de motive a Viceprimarului Municipiului Lupeni, Raportul întocmit ºi prezentat de ªef Birou Urbanism ºi Mediu. din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni precum ºi avizul favorabil al Comisiei de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Lupeni; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (5) lit. “a”, ale art. 45 precum ºi ale art. 123 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã;
HOTÃRêTE Art. 1 (1) Se aprobã închirierea, prin licitaþie publicã, a suprafeþei de 15 m2 teren din domeniul privat al municipiului Lupeni, înscris în CF nr. 2088 Lupeni, nr. topo 1374/2/30 /16/c/ 7/i/ 2/2/2/2/2/73, situat în Municipiul Lupeni la intersecþia strãzii Tudor Vladimirescu cu Aleea Liliacului, pe o perioadã de 5 ani în vederea amplasãrii
unei clãdiri fãrã fundaþie de tip show – room (rulotã) pentru prezentare de produse. (2) Se aprobã documentaþia de închiriere prevãzutã în anexa nr. 1 la hotãrâre. Art. 2 Chiria lunarã plãtibilã de concesionar va fi stabilitã în urma licitaþiei organizate în vederea închirierii pornindu-se de la suma de 2 lei/ m2/ lunã. Art. 3 (1) Viceprimarul Municipiului Lupeni este abilitat sã organizeze potrivit legii licitaþia publicã în vederea închirierii terenului respectiv ºi sã încheie contractul de închiriere aferent. (2) Contractul de închiriere va cuprinde obligatoriu urmãtoarele clauze ºi condiþii: a) subînchirierea totalã sau parþialã a spaþiului închiriat este interzisã fãrã acordul prealabil ºi explicit al proprietarului; b) chiriaºul va avea obligaþia achitãrii chiriei anuale pânã la data de 30/ 31 a lunii; neachitarea la termenele stabilite va conduce la plata unor penalitãþi de întârziere în procent de 0,02 % / zi de întârziere; c) în cazul neachitãrii chiriei pe o perioadã mai mare de 3 luni în cursul unui an conduce la retragerea unilateralã a închirierii; d) încetarea activitãþii comerciale ºi neînceperea acesteia în termen de un an permite Consiliului local sau Primãriei Municipiului Lupeni sã iniþieze procedura de reziliere unilateralã a contractului indiferent dacã chiria este achitatã la zi; e) la data licitaþiei precum ºi a semnãrii contractului de închiriere, ofertantul, respectiv chiriaºul sã nu aibã datorii faþã de bugetul local; Art. 4 Prezenta hotãrâre va fi adusã la îndeplinire de cãtre Viceprimarul Municipiului Lupeni, ªef Birou U.A.T., Direcþie economicã ºi Oficiul Juridic. Lupeni, 23 iunie 2015 Preºedinte de ºedinþã Prof. Vasile Viorel HODOR Contrasemneazã – Secretar Jr. Marius Claudiu BÃLOI
HOTÃRÂREA NR. 69/2015
privind aprobarea concesionãrii prin negociere directã a unui teren în suprafaþã de 48 m2 situat în Municipiul Lupeni zona limitrofã Bulevardului Pãcii, înscris în C.F. nr. 980 Bãrbãteni, nr. topo 1158/ 1/ 37/ 32/ n/ 7/ 12/ d/ 7/ 5/ a/ I/ 8/ 11, teren aflat în domeniul privat al Municipiului Lupeni în vederea amenajãrii unei terase de varã hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul local al Municipiului Lupeni, Având în vedere cererea domnului Strinu Ion prin care solicitã în calitate de administrator al SC ON&DI AUTO COM S.R.L. concesionarea suprafeþei de 48 m2 teren situat în Municipiul Lupeni zona limitrofã Bulevardului Pãcii, înscris în C.F. nr. 980 Bãrbãteni, nr. topo 1158/ 1/ 37/ 32/ n/ 7/ 12/ d/ 7/ 5/ a/ I/ 8/ 11, teren aflat în domeniul privat al Municipiului Lupeni în vederea amenajãrii unei terase de varã pe terenul învecinat spaþiului comercial deþinut în proprietate; Vãzând Nota de fundamentare a Viceprimarului Municipiului Lupeni, Rapoartele întocmite ºi prezentate de compartimentele din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni precum ºi avizul favorabil al Comisiei de specialitate din cadrul Consiliului local Lupeni; Þinând cont de documentaþia tehnicã cadastralã întocmitã de ing. Ioan Matieº; În conformitate cu prevederile art 15 lit. “e” al Legii nr. 50/ 1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþii, republicatã; În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. “c”, alin. (5) lit. “b” ale art. 45 precum ºi ale art. 123 din Legea administraþiei
publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare HOTÃRêTE: Art. 1 (1) În vederea amenajãrii unei terase de varã se aprobã concesionarea prin negociere directã cãtre SC ON&DI AUTO COM S.R.L. Lupeni, pe termen de 5 ani, a terenului în suprafaþã de 48 m2 aflat în domeniul privat al Municipiului Lupeni zona limitrofã Bulevardului Pãcii, înscris în C.F. nr. 980 Bãrbãteni, nr. topo 1158/ 1/ 37/ 32/ n/ 7/ 12/ d/ 7/ 5/ a/ I/ 8/ 11, teren aflat în domeniul privat al Municipiului Lupeni, situat în vecinãtatea spaþiului comercial aparþinând solicitantei conform planului de amplasare ºi delimitare a imobilului prezentat în anexa nr. 1 la hotãrâre. (2) Negocierea se va purta cu administratorul solicitantei - SC ON&DI AUTO COM S.R.L. Lupeni sau împuternicit al acesteia. (3) În vederea negocierii se desemneazã urmãtoarea comisie: z Basarab Mihai preºedinte; z Mesaroº Iacob Viorel - Membru; z Misaroºi Adrian Ovidiu - Membru; z Perþa Tãnase - membru; z Roºu Ioan Cristian - Membru; Art. 2 Redevenþa anualã plãtibilã de concesionar va fi stabilitã în urma negocierii organizate în vederea concesionãrii pornindu-se de la suma minimã de 20 lei/ m2/ an. Art. 3 (1) Viceprimarul Municipiului Lupeni este abilitat sã semneze contractul de concesiune negociat de Comisia desemnatã potrivit prevederilor articolului 1 aliniat (2) al hotãrârii. (2) Contractul de concesiune va cuprinde obligatoriu urmãtoarele clauze ºi condiþii: a) cesiunea totalã sau parþialã a imobilelor concesionate este interzisã fãrã acordul prealabil ºi explicit al proprietarului, excepþie fãcând situaþia în care se transferã dreptul de
proprietate asupra obiectivului realizat în obiectivul concesionat; b) concesionarul va avea obligaþia achitãrii redevenþei anuale în patru rate trimestriale; neachitarea la termenele stabilite va conduce la plata unor penalitãþi de întârziere în procent de 0,2 % / zi de întârziere; c) în cazul neachitãrii redevenþei pe o perioadã mai mare de 6 luni (2 rate trimestriale) în cursul unui an poate conduce la retragerea unilateralã a concesiunii; d) concesionarul va suporta costul îndeplinirii tuturor formalitãþilor în vederea concesionãrii precum ºi a celorlalte demersuri necesare; e) la data negocierii solicitantul trebuie sã nu înregistreze datorii faþã de bugetul local; Art. 4 Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate fiind adusã la îndeplinire de cãtre Comisia desemnatã ºi Viceprimarul Municipiului Lupeni iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 23 iunie 2015 Preºedinte de ºedinþã Prof. Vasile Viorel HODOR Contrasemneazã – Secretar Jr. Marius Claudiu BÃLOI
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 iulie 2015
Henþ cu mâna
Respect pentru Vulcan! Nu puþini sunt aceia care, pe bunã dreptate spun cã sportul este cel mai bun ambasador. Iatã cã la nivel local, regional, cum vreþi sã-i spunem, Vulcanul a demonstrat recent cã þine la sportivii sãi. Clubul Sportiv Vulcan a primit aprecierile sponsorului
ce patroneazã echipa, recte Primãria ºi Consiliul Local Vulcan, cu onoruri maxime. Nu mai puþin de 60 de sportivi de la handbal, bãieþi ºi fete, plus baschetbaliºtii de la douã ºcoli gimnaziale au avut parte de o adevãratã sãrbãtoare, unde au participat o serie de
factori locali, în frunte cu primarul Gheorghe Ile, apreciind în acest fel performanþa, într-un cadru excelent organizat la un restaurant din Vulcan. Sã nu uitãm, handbalistele de la junioare V s-au clasat pe locul 10 pe þarã. A fost un moment emoþionant. La fel au avut parte ºi fotbaliºtii de la Hercules Lupeni, de o „socializare” aºa cum
ANOTIMPUL JUBILEELOR
spune ºi sponsorul echipei, Nelu Haþegan, într-un cadru festiv la un local din Lupeni, unde ocupanta locului 2 în Liga a IV-a Hunedoara ºi-a primit binemeritata remuneraþie. Suntem curioºi dacã, mai ales, gestul de la Vulcan, nu are ecou pe bulevardul 1 Decembrie 1918 din Petroºani, în clãdirea „parlamentului” local. Parcã ºi aici,
De trei ori, Jiul Petroºani! L (partea a II-a)
J
umãtate în Petroºani
La ora partidei, aproape 1.200 de spectatori erau la meci (pentru cei din Dej, scãpaþi de emoþiile retrogradãrii, partida nu mai prezenta niciun interes), aproape jumãtate fiind din Petroºani! Printre ei, toþi sponsorii care cotizaserã cu bani pentru ca la Dej totul sã decurgã normal... Se vorbea la vremea respectivã cã antrenorul gazdelor, Ioan Tãtãran, a intrat în vestiarul gazdelor înainte de meci cu douã pungi în mânã. El le-a spus jucãtorilor sãi: „Avem 30.000 euro de la Jiul, 60.000 de la Mediaº. Dacã ne predãm, luãm banii Jiului, dacã batem sau facem egal, luãm suma grasã de la Mediaº. De voi depinde ce alegeþi” ar fi spus Ioan Tãtãran.
meci, foºti coechipieri în teren, la promovarea din 1996. Jiul începe sã aibe ocazii, printr-o apãrare care începe sã arate ca un ºvaiþer. Drida ºi de douã ori Daniel Movilã, fac slalom precum schiorii, printre jaloanele Unirii Dej, a cãror apãrãtori erau parcã din alt film. Important era însã faptul cã Jiul reuºeºte promovarea chiar împotriva echipei care o încurcase în urmã cu un sezon, Gaz Metan Mediaº.
mers la „douã A ucapete”... B
ªi gazdele încep conform scenariului. Au douã mari ocazii prin V. Pop (min. 5) ºi Vereº (min. 10), având o reprizã în forþã. Pauza se pare cã e un sfetnic înþelept pentru interesele Unirii Dej, care terminã rapid „benzina”, mai ales dupã intrarea lui Daniel Movilã, pariul lui Tudorache pentru acest
ucurie la Petroºani
Au urmat momente de euforie pe gazonul stadionului din Dej, dupã care numeroasele autobuze, microbuze ºi autoturisme au dus spre casã cei 500 de suporteri. A avut loc o sãrbãtoare ad-hoc la restaurantul Hotelului Petroºani, cu bere ºi ºampanie. O sãptãmânã mai târziu, fiesta a continuat cu o ºi mai
mare anvergurã la Hotel Rusu din masivul Parâng.
„N
u ne vindem locul”
Imediat dupã meci au început sã circule zvonurile cum cã patronul Alin Simota ar putea vinde locul în Divizia „A”. Acesta însã a declarat cã nu va proceda în acest fel, doar cã este deranjat de faptul cã nu se implicã autoritãþile locale în sprijinirea echipei. ªi întradevãr, Simota nu a vândut locul, luând startul în toamnã în Divizia „A”.
upte intestine
Se ºtia atunci cã „fracþiunea Arad”, Ionuþ Popa (antrenor) ºi Gigi Borugã (antrenor ºi consilier tehnic) nu se înþelege cu Marian Spiru, vicepreºedinte la Jiul ºi un om de încredere a lui Alin Simota. Nu de puþine ori aceºtia se „înþepau” prin diferite mijloace, uneori în termeni extrem de duri. „Le-am dat peste nas multora, inclusiv din club, care s-au îndoit de noi. Sunt foarte bucuros cã am promovat, am fost la bisericã ºi i-am mulþumit lui Dumnezeu pentru acest moment minunat” a declarat dupã meci Gigi Borugã.
treia promovare pentru A Marin Tudorache
Foarte fericit, dar extrem de modest ºi rezervat, Marin Tudorache, fostul jucãtor al Jiului, acum în calitate de antrenor, a spus cã aceastã promovare a fost cea mai frumoasã dintre toate. În sezonul 1988-89, antrenorul Gogu Tonca încheie campania de
5 sezonul 2004-200 Jiul Petroºani în Po rugã pa (et. 1-6), Gigi Bo
uþ ANTRENORI: Ion Tudorache (et. 16-19), Marin cu es ulþ M gi (et. 7-15), Gi Mulþescu), (20-30) RD: Hotoboc (Cãt. ECHIPA STANDA ) scu - M. Voicu ca, Ciocoi (Panaite Bãdoiu, Irina, C. Nu aru), Boroncoi ilit M . ihart), Drida (D (M n ºa cle Pâ a), ite (Fr ) ei, N. Iorga (Dulcea (Dumitra), G. Apetr C. Mihai, R. r), rta (po c ciu Iliu AU MAI JUCAT: Vizitiu, D. Scutaru, Bozdog, D. Moga, S. Pereny, Apetrei Movilã, Borza, Cireº Iorga - 13 goluri, G. GOLGETERI: N. Movilã, Dulcea N. Voicu - 7g., D. Fritea, Borza, 10g., Drida - 9g., ., Bãdoiu - 2g., R. 3g a Irin , ca Lu C. 5g., JUCÃTORI Pâcleºan - 1g. z 28
la Petroºani, o echipã de puºtani de 16-18 ani numitã Jiul Petroºani, a ocupat locul 3 pe þarã la juniori A1, la un sport numit fotbal. Un fotbal cu care, acu` vreo zece ani, se fãleau mulþi barosani... Respect pentru cei de la Vulcan, pildã ºi pentru alþii. promovare a Jiului (la care pe parcurs antreneazã Constantin Oþet ºi Dorel Maria) cu o echipã din care fãcea parte ºi tânãrul de 20 de ani, Marin Tudorache, alãturi de jucãtori remarcabili precum Bojtor, Negrilã, Sedecaru, Ov. Dodu, Cristi Florescu, D. Timofte, Henzel, Rico Cristea, Bâcu sau Lasconi.
„Daniel Movilã ratase la Salonta un penalty. Înainte de meciul de la Dej, i-am spus cã am mare încredere în el ºi cã va înscrie douã goluri. Ceea ce spre marea mea bucurie s-a ºi întâmplat.”, Marin Tudorache, antrenor Jiul Petroºani în iulie 2005 În ediþia 1995-96, Marin Tudorache cunoaºte din nou promovarea în Divizia „A”, alãturi de antrenorul Liþã Dumitru ºi o echipã cu Toader, Cãlugãriþa, Sedecaru, Baicea, Cioabã, Ghiþan, Matincã, Mugurel Radu, Þârã, D. Neiconi sau D. Movilã. „Pot sã spun cã sunt un favorit al sorþii cã am prins astfel de momente în cariera mea: trei promovãri în Divizia „A” cu Jiul Petroºani! Eu nu cunosc dedesupturile meciului de la Dej, dar ºtiu cã am muncit enorm în acel campionat pentru a reuºi reducerea Jiului pe prima scenã” a spus Marin Tudorache.
D
oi pe podiumul golgeterilor
D
orinþa lui Militaru
Chiar dacã Adi Dulcea ºi Nae Iorga nu au marcat în meciul de la Dej, ei s-au aflat pe podiumul marcatorilor în Seria a 3-a a Diviziei „B”. Cristi Luca de la Liberty Salonta a fost primul, cu 15 goluri marcate, fiind urmat de un grup de trei jucãtori cu 14 goluri, printre care ºi Adi Dulcea de la Jiul, pe locul 3 fiind, cu 13 goluri, Boaru de la Gaz Metan Mediaº ºi Nae Iorga de la Jiul.
Damian Militaru a rãmas mereu devotat echipei Jiul Petroºani, de la sosirea lui în Valea Jiului, în iarna anului 1990. Atunci, în primul an în Divizia „A” (antrenor Petre Libardi) marcase 7 goluri! Din 1994 îl gãsim la Dinamo, revine la Jiul, iar din 1995 timp de cinci sezoane la Steaua. Va reveni la Jiul în anul 2000, rãmânând aici ºi la bine ºi la rãu. A strâns din dinþi încã douã sezoane în Divizia „A”, 2005-2007, reuºind sã atingã numãrul de meciuri 200 în Divizia „A”, la o ultimã partidã: Jiul – Steaua (0-2) în mai 2007. A fost marea lui dorinþã, aºa cum spunea ºi în 2005 la finalul meciului de la Dej, „sã mai joc un minut, sã mã retrag din Divizia „A”.
Paginã realizatã de Genu TUÞU