Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 909
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 29 Iulie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Tãiat de tren în Staþia CFR Petroºani
U
n tânãr care a încercat sã se sinucidã, a urmãrit un tren ce a intrat în staþie ºi când locomotiva era la câþiva metri de el, a sãrit pe ºine. Martorii au sunat disperaþi la 112, iar pompierii ºi paramedicii SMURD ajunºi la faþa locului au constatat cã victima încã avea puls. Medicii s-au luptat pentru a-i salva viaþa, însã la circa 12 ore de la accident bãrbatul a murit.
Incidentul ºocant a avut loc luni, aproape de miezul nopþii, în Staþia CFR Petroºani. Cãlãtorii aflaþi pe peron aºteptau acceleratul care vine de la Bucureºti, iar la intrare în garã au vãzut un tânãr cã se agitã. Nu au apucat sã-ºi dea seama ce are de gând ºi când locomotiva a fost la câþiva metri de el, acesta a sãrit pur ºi simplu pe linii. Impactul a fost violent iar bãrbatul a fost târât sub locomotivã ºi nimeni nu se mai gândea cã are vreo ºansã de supravieþuire. Martorii au sunat la 112, iar pompierii ºi paramedicii ajunºi la intervenþie au constatat cã victima are puls ºi dupã ce i-au acordat primul ajutor, au dus-o la Unitatea Primiri Urgenþe a Spitalului de Urgenþã Petroºani. “Pacientul a fost adus în stop cardio-respirator, un pacient cu politrauma-
tism prin accident de tren. Cu amputaþie de ambele picioare, a fost bãgat de urgenþã în sala de operaþie”, a precizat medicul de gardã de la UPU Petroºani, Ioan Enea. Bãrbatul este din localitatea Baru Mare, are 28 de ani ºi din cauza rãnilor extrem de grave suferite, a decedat marþi în secþia ATI a Spitalului de Urgenþã Petroºani. Potrivit ºefului echipei de pompieri care a intervenit la salvarea victimei, Constantin Cãþan, martorii au relatat cã tânãrul s-a aruncat pur ºi simplu în faþa locomotivei ºi ar fi vorba de o tentativã de suicid ºi nu de un accident. Poliþiºtii TF din Petroºani au demarat o anchetã în acest caz pentru a stabili motivele pentru care tânãrul a recurs la gestul extrem. Maximilian GÂNJU
DNA-ul chemat la Primãria Petroºani
Greºeala unor funcþionari publici naºte proteste spontane
A
u ajuns la capãtul rãbdãrilor. Este vorba de mai mulþi taximetriºti din municipiul Petroºani care au protestat, ieri dimineaþã, în faþa primãriei din localitate. Aceºtia au ameninþat chiar cã îºi dau foc dacã problemele lor nu se rezolvã. Transportatorii au fost nemulþumiþi de faptul cã nu li s-au eliberat anumite autorizaþii, asta dupã ce în repetate rânduri au depus mai multe documente. >>> PAGINA A 3-A
Bancomate vandalizate
T
rei bancomate vandalizate la Petroºani. Poliþiºtii de la Petroºani au fost sesizaþi cu privire la faptul cã trei bancomate de pe raza municipiului Petroºani au fost distruse. În urma verificãrilor efectuate s-a constatat faptul cã bancomatele au fost
forþate. “Poliþia municipiului Petroºani a fost sesizatã de cãtre tehnicianul unei unitãþi bancare cu privire la faptul cã trei bancomate au fost vandalizate. În urma verificãrilor s-a constatat faptul cã zona de eliberare
a numerarului prezenta urme de sitrugere”, a declarat Laura Bradu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Deocamdatã nu au fost identificaþi fãptaºii. “A fost deschis un dosar penal pentru distrugere ºi au fost demarate verificãrile pentru identificarea autorilor”, a mai spus sursa citatã. Au fost zvonuri cum cã bancomatele ar fi avut montate dispozitive de clonare, însã poliþiºtii nu confirmã aceastã ipotezã. Monika BACIU
2 Minerit
Cronica Vãii Jiului | Miercurii, 29 iulie 2015
Promisiuni politice pe scheletul în putrefacþie al CEH
T
oþi ºtiu, toþi promit, însã nimeni nu face nimic. Cam aceasta este situaþia de la nivel instituþional în ceea ce priveºte Complexul Energetic Hunedoara. Aflat la finele sãptãmânii trecute la Petroºani, ministrul de Dialog Social Liviu
Pop a declarat cã la nivel guvernamental se cunoaºte problema cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara. Ba mai mult ºtiu ºi cei de la Comisia Europeanã. Toatã lumea vrea sã ajute, însã nimeni nu face nimic concret pentru aceastã entitatea care are peste 6000 de salariaþi. “La nivelul Guvernului se ºtie de
problema Complexului, la nivelul UE se ºtie de problema complexului, chair dacã unii ºi-ar dori acest complex închis demult, Guvernul României continuã ceea ce a spus, salvarea ºi menþinerea CEH ºi CEO. Situaþia din teren seamãnã cu ceea ce vedem la Guvern, dar detaliile fac diferenþa”, a declarat Liviu Pop,
ministrul de Dialog Social. Ministrul aruncã pisica moartã în ograda sindicatelor ºi a administraþiei. Negocierea contractu-
lui colectiv de muncã este greoaie, iar actul final poate naºte nemulþumiri. “Este un contract colectiv de muncã care poate naºte anumite
ugetul CEH, În 2015, bugetul de venituri pe minus. B Criza financiarã de la CEH se va adânºi cheltuieli de la CEH, pe PIERDERI ci, societatea fiind într-o gaurã neagrã din care nu poate ieºi. La mai bine de jumãtatea anului, CEH aºteaptã sã îi fie aprobat bugetul de venituri ºi cheltuieli aferent acestui an. Nu este o surprizã faptul cã acest buget va fi unul pe MINUS, având în vedere problemele cu care se confruntã entitatea energeticã.
“Este foarte important ca dupã finalizarea ordonanþei de rectificare bugetarã sã vedem cum venim cu soluþii concrete pentru aprobarea bugetului de venituri ºi cheltuieli”, a declarat Liviu Pop, ministrul de Dialog Social.
Cheltuielile cu personalul sunt enorme”, a precizat Iulian Offenberg. Anul trecut, bugetul CEH a fost structurat tot pe pierderi. Veniturile totale au fost în sumã de 1.439.379 de lei în timp ce cheltuielile 1.726.549 de lei.
Iulian Offenberg, consilierul ministrului Andrei Gerea a precizat cã bugetul societãþii nu va fi unul pozitiv. “Va fi un buget pe minus având în vedere problemele lor.
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Complexul Energetic Hunedoara este înfiinþat în urma fuziunii Electrocentralelor Deva, fostã Mintia, ºi Paroºeni. Raportul de audit realizat de firma Deloitte România aratã cã, în decembrie 2012, Complexul Energetic Hunedoara avea active de 156 milioane euro, iar profitul a fost de 37.904.154 de lei. Auditul a relevat faptul cã în anul 2012 Complexul Energetic Hunedoara se afla pe un trend ascendent. În februarie 2013, companiei îi
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
sunt adãugate minele considerate viabile din Compania Naþionalã a Huilei – Lonea, Livezeni, Lupeni ºi Vulcan. Minele si electrocentralele intrã în noua societate cu tot cu datorii. Anul al doilea de viaþã pentru Complexul Energetic Hunedoara este caracterizat de pierderi de peste 100 de milioane de lei. Mai exact, raportul de audit indicã faptul cã entitatea energeticã a acumulat doar într-un an de zile pierderi în valoare de 147.644.355 Lei. În anul 2014 pierderile Complexului Energetic Hunedoara se m,ajoreazã
ajungând la aproape 80 de milioane de euro. Raportul de audit prezintã cã activele societãþii în anul 2014 sunt în valoare de 629.313.071 Lei, iar pierderile de 352.308.913 Lei. Anul 2015 este caracterizat de dificultãþi financiare la Complexul Energetic Hunedoara. Acum, datoriile depãºesc 202
nemulþumiri, dar plecând de la experienþa liderilor de sindicat în negociere se va ajunge la un contract colectiv de muncã pentru cã este în interesul sindicatelor ºi administraþiei ca activitatea sã continue în condiþii normale”, a mai spus sursa citatã. La nivel guvernamental problema complexului este atât de importantã încât ajutorul de stat a fost aprobat cu o întârziere de câteva luni. Monika BACIU milioane euro. Închiderea complexului este menþionatã într-un document oficial al ministerului. Societatea se confruntã cu o situaþie economicofinanciarã dificilã ºi cu prilejul misiunii comune a Fondului Monetar Internaþional, Bãncii Mondiale ºi Comisiei Europene din cursul lunii februarie 2015, instituþiile financiare internaþionale au solicitat Guvernului României lichidarea acestui operator economic. Monika BACIU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 29 iulie 2015
DNA-ul chemat la Primãria Petroºani
Greºeala unor funcþionari publici naºte proteste spontane A
u ajuns la capãtul rãbdãrilor. Este vorba de mai mulþi taximetriºti din municipiul Petroºani care au protestat, ieri dimineaþã, în faþa primãriei din localitate. Aceºtia au ameninþat chiar cã îºi dau foc dacã problemele lor nu se rezolvã. Transportatorii au fost nemulþumiþi de faptul cã nu li s-au eliberat anumite autorizaþii, asta dupã ce în repetate rânduri au depus mai multe documente. “E o mafie totalã aici la transporturi, voi aduce DNA-ul, voi intra în greva foamei, m-au fãcut sã mã împrumut, sunt dator pânã peste cap. Am deschis o firmã. Avem autorizaþie pe maºini ºi legea din 2010 spune cã titularul contractului, adicã concubina mea, este o persoanã fizicã autorizatã care se transformã într-o persoanã juridicã adicã firma nou înfiinþatã dã naºtere unui nou transport. Ei au ocolit legea ºi nu mai respectã. Am venit în calitate de ºofer ºi sunt concubinul asociatei. Am ieºit cã sunt disperat, îmi dau foc aici. Vreau ceva
mai bun pentru copii, nu vreau sã cerºesc. E dreptul nostru pe care ni l-au promis cei de la Transporturi. În ultima zi
rizaþie doameni Ceuþã, i-au trimis acasã un ordin sã îi retragã autorizaþia cã i-au retras atestatul. Eu am atestat”, a declarat
când am terminat actele au început sã scoatã tot felul de texte. I-au retras auto-
Marius Bãlãcicã, unul dintre taximetriºtii nemulþumiþi. Taximetristul spune cã a fãcut chiar un împrumut
pentru a-ºi achiziþiona autoturismul cu care ar urma sã facã transport local. Ba mai mult acesta a plãtit toate taxele necesare, iar acum se vede în imposibilitatea de a practica taximetria având în vedere faptul cã nu are autorizaþie. “Eu am plãtit pe tot anul parcãrile, licenþa pe transport. 300 de lei m-au costat taxele pe tot anul. Te pun în situaþia sã cadã în depresie, sã îþi dai foc”, a mai spus sursa citatã. Reprezentanþii Primãriei Petroºani susþin cã bãrbatul nu a avut dosarul complet, iar pe lângã asta existã ºi o culpã a unui angajat de la Compartimentul Transporturi.
“Compartimentul Transporturi a întocmit un raport cã lipsesc din dosar mai multe acte. Omul trebuie sã îºi reînnoiascã documentaþia ºi sã o depunã din nou. Era expirat un act de un an de zile, eu am primit un raport ºi o dispoziþie de anulare pe care le-am semnat. Cei de la Transporturi sunt responsabili. Nu este corect ca un funcþionar public sã dea soluþii greºite”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Dupã mai bine de trei ore de discuþii, conflicul a fost dezamorsat pânã mâine când urmeazã sã se ia o decizie în acest sens. Monika BACIU
Primãriile se asociazã oficial pentru atragerea de investitori
P
rimãriile din Valea Jiului vor vota asocierea pentru promovarea zonei. Pe ordinea de zi a ºedinþei de consiliu local de la Petroºani se regãseºte un proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii Municipiului Petroºani cu Municipiile Vulcan ºi Lupeni ºi Oraºele Aninoasa, Petrila ºi Uricani în vederea constituirii ASOCIAÞIEI de DEZVOLTARE INTERCOMUNITARÃ “POLI DE CREªTERE VALEA JIULUI”. Actul constitutiv pentru ADI Dezvoltare a fost finalizat de reprezentanþii Primãriei Petroºani ºi a fost transmis tuturor autoritãþilor locale din Valea Jiului. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi a avut iniþiativa de a
realiza o asociaþia de dezvoltare intercomunitarã la nivelul Vãii Jiului pentru atragerea de investitori. Actul constitutiv ºi statutul au fost finalizat. Dupã acest pas, fiecare consiliu local din Valea Jiului va trebui sã adopte actul constitutiv, iar apoi se
va trece la activitatea pentru care asociaþia a fost creatã ºi anume atragerea de investitori în zonã. “Ar urma ca toate primãriile din Valea Jiului sã aprobe actul constitutiv ºi statutul ºi sã se întruneascã adunarea generalã a acþionarilor cu reprezentanþii votaþi de toate consiliile locale ºi efectiv sã se constituie comitetul director, sã se numeascã un cenzor ºi sã îºi înceapã activitatea asociaþia pentru care a fost constituitã, respectiv atragerea investitorilor în Valea Jiului pentru crearea de locuri de muncã, pentru cã acesta este sco-
pul primordial al acestei asociaþii”, a spus în urmã cu douã sãptãmâni Adrian Negoe, secretarul primãriei Petroºani. Singura problemã constã în atragerea investitorilor prin oferirea de facilitãþi. Oricât ar dori municipalitatea sã acorde facilitãþi potenþialilor investitori, acest lucru nu este posibil din cauza legilor în vigoare. Cei din Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Valea Jiului vor avea misiunea de a cãuta investitori oriune. Aceºtia vor putea participa ºi la târguri de profil din strãinãtate. Cel mai
valoros teren al municipalitãþii petroºãnene este cel de la Livezeni. Aici potenþialii investitori au acces la toatã infrastructura necesarã. Deocamdatã terenul este disputat ºi de cei de la Aninoasa. n cazul în care instanþa va admite solicitarea celor de la Aninoasa, municipiul Petroºani nu doar cã va pierde din suprafaþã ci va pierde ºi încasãri la bugetul local care vin de la agentii comerciali care îºi desfãºoarã activitatea în zonã. Fãrã investitori reali, Valea Jiului este
condamnatã la sãrãcie. Mineritul este o activitate care se restructureazã an de an ºi unde subvenþiile guvernamentale merg cãtre închiderea capacitãþilor de producþie ºi nicidecum spre menþinerea lor. În ceasul al treisprezecelea, edilii au realizat cã, dacã nu se ajutã singuri, nu îi ajutã nimeni ºi s-au pus pe conceput planuri de atragere a fondurilor europene sau a oamenilor potenþi financiar, pentru care se pregãtesc terenuri numai bune pentru dezvoltarea unor afaceri. Monika BACIU
4 Actualitate
Le-au bãtut la poartã angajatorii, dar petrilenii nu par interesaþi de locuri de muncã ”Când cere ajutor cel cãzut în apã, aleargã; dar nu-l confundã cu cel care petrece, de plãcere, în baltã” – Nicolae Iorga.
I
eri, la Petrila, cei circa 60 de participanþi la întâlnirea de recrutare a forþei de muncã de cãtre SEWS România SRL, producãtoare de cabluri electrice din Orãºtie, au fost dezinteresaþi de ofertã preferînd... ”balta” victimizãrii. Ieri, la Casa de culturã ”Ladislau Schmidt” din Petrila, reprezentanþii producãtorilor de cabluri electrice de la Orãºtie, SEWS România SRL, firmã cu capital japonez, a prezentat petrilenilor, doritori de locuri de muncã, oferta lor. Societatea respectivã se aflã în România de 15 ani ºi are cinci fabrici, puncte de lucru, la care lucrezã circa 8.000 de angajaþi. La întâlnirea de prezentare, au participat vreo 60 de petrileni, care au ascultat istoricul fabricii, condiþii de muncã, salarii, compensãri, stimulente, programe ºi
ajutor de adaptare/ instalare etc. O parte dintre cei prezenþi pãreau... absenþi, dezinteresaþi de subiect, iar vreo câþiva au pãrãsit sala chiar în timpul prezentãrii. Reprezentanþii firmei SEWS România au venit pregãtiþi, pentru a rãspunde tuturor întrebãrilor, pentru a recruta forþã de muncã ºtiind cã zona Vãii Jiului este una în care se fac disponibilizãri din minerit, cã pensionarii mineri sunt tineri, la cei 45 de ani, ºi pregãtiþi profesional sau cu aptitudini în domeniu, care se pot adapta uºor activitãþii producþiei de
cabluri electrice. Dar când nu vrei sã fii ajutat, nu poatre nimeni sã oblige pe cineva sã-ºi depãºeascã acea condiþie de on sãrac, fãrã loc de muncã. În plus, când românului i se vorbeºte de mobilitatea forþei de muncã, adicã sã nu mai stea legat ”de glie” fãcând foamea, se creazã un sentiment de respingere ºi dintre a face foamea ACASà ºi a trãi relativ decent acolo unde poate munci, alege foamea.
va mai veni nimeni.
Atitudinea de ieri a petrilenilor, una lipsitã de interes, a fost aproape jenantã. Primarul oraºului, Ilie Pãducel, era supãrat ºi li s-a adresat spunându-le cã trebuie sã dea dovadã de seriozitate pentru a veni în zonã investitori. Dacã vor constata cã populaþia este... comodã, cã nu vrea sã munceascã, nu
”Chiar vreau sã iau legãtura cu conducerea de la Bucureºti a acestei societãþi pentru a le oferi un teren pentru a-ºi face o halã chiar aici. Dar pentru a-i convinge trebuie sã dãm dovadã toþi de seriozitate. Vreau sã vã spun cã ºi la celalalte lucrãri din oraº am angajat 150 de oameni ºi pânã la urmã au rãmas doar 15. Or, aºa ceva nu este posibil ºi ne mai plângem cã nu au oamenii unde lucra, cã sunt sãraci” – a spus supãrat primarul Ilie Pãducel. Sunt multe cazurile în care cei ce se plâng cã sunt sãraci nu miºcã un
deget pentru a nu mai fi, preferând postura de victimã ºi plângându-se cã nu sunt ajutaþi. Care sã fie forma de ajutor, când firma vine la tine acasã, în oraºul tãu, expunând condiþii ºi oferind salarii cum mai rar existã în Vale, iar cel fãrã loc de muncã se comportã de parcã l-ar fi deranjat din... ºedere? Asociaþii umanitare au încercat sã gãseascã soluþii, pe termen lung, problemelor unor familii, cu copii, aflate în mare dificultate pentru cã nici unul dintre pãrinþi nu avea loc de muncã. Respectivii pãrinþi erau oameni cu studii ºi calificãri rare, drept pentru care asociaþiile ºi-au unit eforturile, i-au gãsit un loc de muncã bun tatãlui, iar pânã la primul salariu asociaþiile aveau grijã de mama ºi copiii rãmaºi acasã, cu hranã ºi îmbrãcãminte. Dar... a fost greu pentru tatã sã se readapteze unui program de lucru, plus cã în timpul serviciului nu se putea bea. Ca urmare a renunþat... Cum sã ajuþi asemenea oameni pentru cã ei nu doresc sã se ajute? Vorba lui Nicolae Iorga: ”Când cere ajutor cel cãzut în apã, aleargã; dar nu-l confunda cu cel care petrece, de plãcere, în baltã”. Ileana FIRÞULESCU
Meditaþii gratuite pentru bacul de toamnã
P
regãtiri pentru examenul de bacalaureat. Unitãþile de învãþãmânt din judeþ pregãtesc orarul de pregãtiri pentru cea de-a doua sesiune a examenului de bacalaureat. Toate datele urmeazã a fi raportatel Inspectoratului ªcolar al judeþului Hunedoara. Astfel, dupã un orar stabilit împreunã cu cadrele didactice, elevii care nu au reuºit sã promoveze examenul maturitãþii pot participa gratuit la cursuri de pregãtire. Din experienþa anilor
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 iulie 2015
trecuþi, puþini au fost cei care au venit la ºcoalã pe timpul verii pentru a lua meditaþii. dascãlii vor merge la ºcoalã în weekend ºi vor da meditaþii celor care nu îºi permit sã plãteascã orele suplimentare. În acest fel sperã cã elevii vor trece cu bine examenul maturitãþii. La prima sesiune a examenului de bacalaureat 69% dintre absolvenþii de liceu care au susþinut examenul au obþinut note de trecere. Restul mai o ºansã în toamnã. Monika BACIU
Cutremur de intensitate la Petroºani
Zeci de persoane prinse sub dãrâmãturile unui hotel eci de perZ soane prinse sub dãrâmãturi, 30 de pompieri ºi paramedici SMURD au intervenit pentru a le salva. Este vorba de scenariul unei aplicaþii a pompierilor care a avut loc ieri în centrul municipiului Petroºani. Exerciþiul a avut loc la hotelul Petroºani, unde pompierii au trebuit sã gãseascã ºi sã salveze victimele aflate sub
dãrâmãturi. “Exerciþiul face parte din acþiunile desfãºurate în cursul anului în urma unor planificãri. Avem
diferite teme pentru toate situaþiile de urgenþã la care participãm. Acum a fost vorba de gestionarea situaþiei în urma unui seism major cu victime multiple. Au participat la aplicaþie 5 echipaje, douã de stingere a incendiilor, douã echipaje de cãutare ºi salvare de la înãlþime ºi un echipaj de primajutor. Ne-am axat pe evacuarea victimelor, salvarea ºi extragerea lor dintre dãrâmãturi,
înãlþimi ºi subsoluri”, a declarat Adrian Avram, comandant Detaºamentul de Pompieri Petroºani. Copiii au fost cei mai încântaþi de acþiunea pompierilor. Cei mici ºtiu cum sã reacþioneze în caz de seism. “Mi-a plãcut mult când i-am vãzut ce mulþi sunt. Dacã e cutremur mã adãpostesc sub tocul uºii sau sub masã. Niciodatã nu alerg pe scãri”, spune Dragoº, un bãieþel de 6 ani care a asistat la aplicaþia pompierilor. În ultima perioadã, pe teritoriul României, s-au înregistrat mai multe cutremure de magnitudine redusã sau moderatã. Aceste evenimente au devenit ”subiecte de top” în mass-media ºi astel au fost transmise cãtre populaþie informaþii discordante cu privire la mãsurile ºi modul de comportare cu prilejul unui astfel de eveniment Monika BACIU
Bizonii de trafic, bani la bugetul local
A
menzi în valoare de 4000 de lei doar într-o lunã de zile. Bizonii de trafic nu þin cont de regulile de circulaþie sau nici mãcar de regulile bunului simþ. Ei cred cã totul le este permis în trafic. Cei de la Poliþia Localã au acþiuni permanente de prevenire. Aºa se face cã doar în cursul acestei luni au fost aplicate mai multe sancþiuni. Poliþia Localã, compartimentul Circulaþie a monitorizat în perioada 01.07 – 27.07.2015 bunul mers al lucrurilor în municipiul Petroºani. Acþiunile au caracter permanent. “Au efectuat mai multe acþiuni privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor în cazul vehiculelor expuse
spre vânzare pe domeniul public sau privat al municipiului Petroºani conform HCL 32/2008 anexa 2, punctul 6 privind oprirea, staþionarea sau
parcarea vehiculelor pe trotuare, zone verzi, alei pietonale cãi de acces sau platforme. Au fost aplicate 35 de sancþiuni contravenþionale valoarea totalã fiind de 4300 de lei din care 7 sancþiuni la HCL 93/2010 ºi 18 sancþiuni la HCL 33/2008”, se aratã într-un rãspuns oferit Cronicii Vãii Jiului de reprezentanþii Poliþiei Locale. Cea mai atractivã zonã pentru samsarii de autovehicule este cea de la centrul comercial Jiul Shopping center pânã la supermarketul Billa, dar ºi parcarea de la Penny. Monika BACIU
Cerere ineditã.
Au cerut blocarea circulaþiei pentru un eveniment privat cu lãutari
A
utoritãþile locale de la Petroºani s-au confruntat cu o cerere ineditã. Un cetãþean domiciliat în colonia municipiului Petroºani a solicitat restricþionarea traficul în data de 3 august pe strada Plopilor din Colonie pe motiv cã are un eveniment cu foarte mulþi invitaþi printre care ºi maneliºti celebri. Cererea a fost analizatã de o comisie formatã din reprezentanþi ai municipalitãþii, poliþiei Locale, Poliþiei Rutiere ºi a Jandarmeriei. “Am avut o solicitare venitã din partea unui cetãþean care ar fi dorit blocarea circulaþiei pe strada Plopilor pe motiv cã are un botez ºi o cununie în data de 3 august. Omul a precizat cã are foarte mulþi invitaþi printre care ºi maneliºti cunoscuþi. Cei de la Jandarmerie ºi Poliþia
Rutierã nu au dat un aviz pozitiv pe motiv cã evenimentul este unul privat”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Este pentru prima datã când autoritãþile locale de la Petroºani se confruntã cu o astfel de cerere. Monika BACIU
4 Actualitate
Le-au bãtut la poartã angajatorii, dar petrilenii nu par interesaþi de locuri de muncã ”Când cere ajutor cel cãzut în apã, aleargã; dar nu-l confundã cu cel care petrece, de plãcere, în baltã” – Nicolae Iorga.
I
eri, la Petrila, cei circa 60 de participanþi la întâlnirea de recrutare a forþei de muncã de cãtre SEWS România SRL, producãtoare de cabluri electrice din Orãºtie, au fost dezinteresaþi de ofertã preferînd... ”balta” victimizãrii. Ieri, la Casa de culturã ”Ladislau Schmidt” din Petrila, reprezentanþii producãtorilor de cabluri electrice de la Orãºtie, SEWS România SRL, firmã cu capital japonez, a prezentat petrilenilor, doritori de locuri de muncã, oferta lor. Societatea respectivã se aflã în România de 15 ani ºi are cinci fabrici, puncte de lucru, la care lucrezã circa 8.000 de angajaþi. La întâlnirea de prezentare, au participat vreo 60 de petrileni, care au ascultat istoricul fabricii, condiþii de muncã, salarii, compensãri, stimulente, programe ºi
ajutor de adaptare/ instalare etc. O parte dintre cei prezenþi pãreau... absenþi, dezinteresaþi de subiect, iar vreo câþiva au pãrãsit sala chiar în timpul prezentãrii. Reprezentanþii firmei SEWS România au venit pregãtiþi, pentru a rãspunde tuturor întrebãrilor, pentru a recruta forþã de muncã ºtiind cã zona Vãii Jiului este una în care se fac disponibilizãri din minerit, cã pensionarii mineri sunt tineri, la cei 45 de ani, ºi pregãtiþi profesional sau cu aptitudini în domeniu, care se pot adapta uºor activitãþii producþiei de
cabluri electrice. Dar când nu vrei sã fii ajutat, nu poatre nimeni sã oblige pe cineva sã-ºi depãºeascã acea condiþie de on sãrac, fãrã loc de muncã. În plus, când românului i se vorbeºte de mobilitatea forþei de muncã, adicã sã nu mai stea legat ”de glie” fãcând foamea, se creazã un sentiment de respingere ºi dintre a face foamea ACASà ºi a trãi relativ decent acolo unde poate munci, alege foamea.
va mai veni nimeni.
Atitudinea de ieri a petrilenilor, una lipsitã de interes, a fost aproape jenantã. Primarul oraºului, Ilie Pãducel, era supãrat ºi li s-a adresat spunându-le cã trebuie sã dea dovadã de seriozitate pentru a veni în zonã investitori. Dacã vor constata cã populaþia este... comodã, cã nu vrea sã munceascã, nu
”Chiar vreau sã iau legãtura cu conducerea de la Bucureºti a acestei societãþi pentru a le oferi un teren pentru a-ºi face o halã chiar aici. Dar pentru a-i convinge trebuie sã dãm dovadã toþi de seriozitate. Vreau sã vã spun cã ºi la celalalte lucrãri din oraº am angajat 150 de oameni ºi pânã la urmã au rãmas doar 15. Or, aºa ceva nu este posibil ºi ne mai plângem cã nu au oamenii unde lucra, cã sunt sãraci” – a spus supãrat primarul Ilie Pãducel. Sunt multe cazurile în care cei ce se plâng cã sunt sãraci nu miºcã un
deget pentru a nu mai fi, preferând postura de victimã ºi plângându-se cã nu sunt ajutaþi. Care sã fie forma de ajutor, când firma vine la tine acasã, în oraºul tãu, expunând condiþii ºi oferind salarii cum mai rar existã în Vale, iar cel fãrã loc de muncã se comportã de parcã l-ar fi deranjat din... ºedere? Asociaþii umanitare au încercat sã gãseascã soluþii, pe termen lung, problemelor unor familii, cu copii, aflate în mare dificultate pentru cã nici unul dintre pãrinþi nu avea loc de muncã. Respectivii pãrinþi erau oameni cu studii ºi calificãri rare, drept pentru care asociaþiile ºi-au unit eforturile, i-au gãsit un loc de muncã bun tatãlui, iar pânã la primul salariu asociaþiile aveau grijã de mama ºi copiii rãmaºi acasã, cu hranã ºi îmbrãcãminte. Dar... a fost greu pentru tatã sã se readapteze unui program de lucru, plus cã în timpul serviciului nu se putea bea. Ca urmare a renunþat... Cum sã ajuþi asemenea oameni pentru cã ei nu doresc sã se ajute? Vorba lui Nicolae Iorga: ”Când cere ajutor cel cãzut în apã, aleargã; dar nu-l confunda cu cel care petrece, de plãcere, în baltã”. Ileana FIRÞULESCU
Meditaþii gratuite pentru bacul de toamnã
P
regãtiri pentru examenul de bacalaureat. Unitãþile de învãþãmânt din judeþ pregãtesc orarul de pregãtiri pentru cea de-a doua sesiune a examenului de bacalaureat. Toate datele urmeazã a fi raportatel Inspectoratului ªcolar al judeþului Hunedoara. Astfel, dupã un orar stabilit împreunã cu cadrele didactice, elevii care nu au reuºit sã promoveze examenul maturitãþii pot participa gratuit la cursuri de pregãtire. Din experienþa anilor
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 iulie 2015
trecuþi, puþini au fost cei care au venit la ºcoalã pe timpul verii pentru a lua meditaþii. dascãlii vor merge la ºcoalã în weekend ºi vor da meditaþii celor care nu îºi permit sã plãteascã orele suplimentare. În acest fel sperã cã elevii vor trece cu bine examenul maturitãþii. La prima sesiune a examenului de bacalaureat 69% dintre absolvenþii de liceu care au susþinut examenul au obþinut note de trecere. Restul mai o ºansã în toamnã. Monika BACIU
Cutremur de intensitate la Petroºani
Zeci de persoane prinse sub dãrâmãturile unui hotel eci de perZ soane prinse sub dãrâmãturi, 30 de pompieri ºi paramedici SMURD au intervenit pentru a le salva. Este vorba de scenariul unei aplicaþii a pompierilor care a avut loc ieri în centrul municipiului Petroºani. Exerciþiul a avut loc la hotelul Petroºani, unde pompierii au trebuit sã gãseascã ºi sã salveze victimele aflate sub
dãrâmãturi. “Exerciþiul face parte din acþiunile desfãºurate în cursul anului în urma unor planificãri. Avem
diferite teme pentru toate situaþiile de urgenþã la care participãm. Acum a fost vorba de gestionarea situaþiei în urma unui seism major cu victime multiple. Au participat la aplicaþie 5 echipaje, douã de stingere a incendiilor, douã echipaje de cãutare ºi salvare de la înãlþime ºi un echipaj de primajutor. Ne-am axat pe evacuarea victimelor, salvarea ºi extragerea lor dintre dãrâmãturi,
înãlþimi ºi subsoluri”, a declarat Adrian Avram, comandant Detaºamentul de Pompieri Petroºani. Copiii au fost cei mai încântaþi de acþiunea pompierilor. Cei mici ºtiu cum sã reacþioneze în caz de seism. “Mi-a plãcut mult când i-am vãzut ce mulþi sunt. Dacã e cutremur mã adãpostesc sub tocul uºii sau sub masã. Niciodatã nu alerg pe scãri”, spune Dragoº, un bãieþel de 6 ani care a asistat la aplicaþia pompierilor. În ultima perioadã, pe teritoriul României, s-au înregistrat mai multe cutremure de magnitudine redusã sau moderatã. Aceste evenimente au devenit ”subiecte de top” în mass-media ºi astel au fost transmise cãtre populaþie informaþii discordante cu privire la mãsurile ºi modul de comportare cu prilejul unui astfel de eveniment Monika BACIU
Bizonii de trafic, bani la bugetul local
A
menzi în valoare de 4000 de lei doar într-o lunã de zile. Bizonii de trafic nu þin cont de regulile de circulaþie sau nici mãcar de regulile bunului simþ. Ei cred cã totul le este permis în trafic. Cei de la Poliþia Localã au acþiuni permanente de prevenire. Aºa se face cã doar în cursul acestei luni au fost aplicate mai multe sancþiuni. Poliþia Localã, compartimentul Circulaþie a monitorizat în perioada 01.07 – 27.07.2015 bunul mers al lucrurilor în municipiul Petroºani. Acþiunile au caracter permanent. “Au efectuat mai multe acþiuni privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor în cazul vehiculelor expuse
spre vânzare pe domeniul public sau privat al municipiului Petroºani conform HCL 32/2008 anexa 2, punctul 6 privind oprirea, staþionarea sau
parcarea vehiculelor pe trotuare, zone verzi, alei pietonale cãi de acces sau platforme. Au fost aplicate 35 de sancþiuni contravenþionale valoarea totalã fiind de 4300 de lei din care 7 sancþiuni la HCL 93/2010 ºi 18 sancþiuni la HCL 33/2008”, se aratã într-un rãspuns oferit Cronicii Vãii Jiului de reprezentanþii Poliþiei Locale. Cea mai atractivã zonã pentru samsarii de autovehicule este cea de la centrul comercial Jiul Shopping center pânã la supermarketul Billa, dar ºi parcarea de la Penny. Monika BACIU
Cerere ineditã.
Au cerut blocarea circulaþiei pentru un eveniment privat cu lãutari
A
utoritãþile locale de la Petroºani s-au confruntat cu o cerere ineditã. Un cetãþean domiciliat în colonia municipiului Petroºani a solicitat restricþionarea traficul în data de 3 august pe strada Plopilor din Colonie pe motiv cã are un eveniment cu foarte mulþi invitaþi printre care ºi maneliºti celebri. Cererea a fost analizatã de o comisie formatã din reprezentanþi ai municipalitãþii, poliþiei Locale, Poliþiei Rutiere ºi a Jandarmeriei. “Am avut o solicitare venitã din partea unui cetãþean care ar fi dorit blocarea circulaþiei pe strada Plopilor pe motiv cã are un botez ºi o cununie în data de 3 august. Omul a precizat cã are foarte mulþi invitaþi printre care ºi maneliºti cunoscuþi. Cei de la Jandarmerie ºi Poliþia
Rutierã nu au dat un aviz pozitiv pe motiv cã evenimentul este unul privat”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Este pentru prima datã când autoritãþile locale de la Petroºani se confruntã cu o astfel de cerere. Monika BACIU
6 Actualitate
Noua structurã a anului ºcolar 2015-2016
M
inisterul Educaþiei a fãcut publicã structura anului ºcolar 2015-2016. Potrivit noii organigrame, anul ºcolar 20152016 va începe în data de 1 septembrie 2015 ºi se va încheia în 18 iunie 2016. Ministerul Educaþiei a publicat pe site-ul oficial, edu.ro, programa anului ºcolar 2015-2016. Potrivit acesteia anul ºcolar va începe în 1 septembrie 2015 ºi se va încheia în 31 august 2016 ºi este împãrþit în douã semestre, potrivit România TV.
Semestrul I Cursuri – luni, 14 septembrie 2015 – vineri, 18 decembrie
2015. În perioada 31 octombrie – 8 noiembrie 2015, clasele din învãþãmântul primar ºi grupele din învãþãmântul preºcolar sunt în vacanþã. Vacanþa de iarnã – sâmbãtã, 19 decembrie 2015 – duminicã, 3 ianuarie 2016 Cursuri – luni, 4 ianuarie 2016 – vineri, 29 ianuarie 2016 Vacanþa intersemestrialã– sâmbãtã, 30 ianuarie 2016 –
Fashion sau decent V
eºti proaste pentru elevi. În special pentru cei care vin la ºcoalã îmbrãcaþi ca de la casele de modã. Parlamentarii vor sã îi oblige pe elevi sã poarte semnul distinctiv al ºcolii la care învaþã. Iniþiatorii scriu cã ar putea fi vorba despre uniformã sau mãcar o eºarfã. Se lasã la latitudinea Consiliului de Administraþie al ºcolii cum va arãta uniforma. Aceste noi uniforme ar avea ºi statutul de a face diferenþa între unitãþile de învãþãmânt. Aºa cum era de aºteptat cei care se opun cu vehemenþã sunt binenteles elevii cãrora nu li se par deloc interesante uniformele
duminicã, 7 februarie 2016
Semestrul al II-lea
Cursuri – luni, 8 februarie 2016 – vineri, 8 aprilie 2016 Vacanþa de primãvarã – sâmbãtã, 9 aprilie 2016 – duminicã, 17 aprilie 2016 Cursuri – luni, 18 aprilie 2016 – vineri, 17 iunie 2016 Vacanþa de varã – sâmbãtã, 18 iunie 2016 –duminicã, 11 septembrie 2016
ºcolare. Consiliul elevilor ameninþã cu plângeri la Avocatul Poporului în cazul în care proiectul de lege este adoptat. Ei cer ca, fãrã acordul elevilor, nimeni sã nu fie obligat sã poarte uniformã. Pãrinþii fac front comun cu profesorii ºi spun cã iniþiativa e binevenitã, pentru cã eliminã diferenþele dintre copii la ºcoalã. Iar costurile unei uniforme sunt mai mici decât ale þinutelor de fiecare zi de la cursuri. „Nu suntem de acord cu introducerea uniformelor ºcolare. Nu mai suntem în perioada comunistã ca sã fim obligaþi sã le purtãm. De aia sunt haine foarte frumoase ca sã ne putem îmbrãca cu ele ºi sã mergem la ºcoala pentru ca toatã lumea merge îmbrãcatã fashion la ore”, ne povesteºte un elev de liceu. În pieþe ºi magazine o uniformã completã costã în jur de 200 de lei. Sunt însã multe centre de croitorie unde uniformele se realizeazã la comandã. Fiind producþie mare, ºi costurile sunt mai mici, chiar ºi la jumãtate de preþ. În cazul liceelor particulare, pretenþiile cresc. Oricum acest proiect de lege are toate ºansele sã nu fie pus în aplicare iar elevii sã meargã ºi de acum înainte la ore îmbrãcaþi de mall, acest lucru fiind sfidãtor ºi fata de profesori care din salarul mic pe care îl au trebuie sã þinã pasul cu aceºtia. Monika BACIU
În zilele libere prevãzute de lege, precum ºi în ziua de marþi, 3 mai 2016, nu se organizeazã cursuri. Anul ºcolar 2015-2016 are 36 de sãptãmâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrãtoare. Vacanþa de varã – sâmbãtã, 18 iunie 2016 –duminicã, 11 septembrie 2016 În zilele libere prevãzute de lege, precum ºi în ziua de marþi, 3 mai 2016, nu se organizeazã cursuri. Unitãþile de învãþãmânt ºi inspectoratele ºcolare vor marca prin manifestãri specifice ziua de 5 octombrie – Ziua internaþionalã a educaþiei ºi ziua de 5 iunie – Ziua învãþãtorului, conform planificãrilor existente la nivelul fiecãrei unitãþi de învãþãmânt preuniversitar. Sãptãmâna 4–8 aprilie 2016 din semestrul al doilea este sãptãmânã dedicatã activitãþilor extracurri-
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 iulie 2015 culare ºi extraºcolare, în cadrul programului numit „ªcoala altfel: Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!”, având un orar specific. Prin excepþie de la aceste prevederi, la clasele de învãþãmânt preºcolar ºi primar, programul „ªcoala altfel: Sã ºtii mai multe, sã fii mai bun!” poate fi organizat în altã perioadã din semestrul al doilea, dar nu mai târziu de data de 27 mai 2016, la decizia consiliului de administraþie al unitãþii de învãþãmânt, dupã consultarea cadrelor didactice ºi a beneficiarilor primari ºi secundari ai educaþiei. Anul ºcolar 20152016 are 36 de sãptãmâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrãtoare. Tezele din semestrul I al anului ºcolar 2015-2016 se susþin, de regulã, pânã la data de 18 decembrie 2015. În situaþii deosebite, bine fundamentate, în
funcþie de condiþiile climaterice locale speciale ºi de specificul ºcolii, inspectoratele ºcolare pot aproba, la cererea conducerii unitãþilor de învãþãmânt, modificãri ale structurii anului ºcolar stabilite prin prezentul ordin. Pentru clasele terminale din învãþãmântul liceal, anul ºcolar are 37 de sãptãmâni, din care durata cursurilor este de 33 de sãptãmâni, 4 sãptãmâni fiind dedicate desfãºurãrii examenului naþional de bacalaureat. Cursurile claselor terminale din învãþãmântul liceal se încheie în data de 27 mai 2016. Pentru clasa a VIII-a, anul ºcolar are 36 de sãptãmâni, din care durata cursurilor este de 35 de sãptãmâni, o sãptãmânã fiind dedicatã desfãºurãrii evaluãrii naþionale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 10 iunie 2016. Sursa Agerpres.ro
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 iulie 2015
Strâng cureaua pentru a-ºi salva locurile de muncã
A
ngajaþii Complexului Energetic Hunedoara sunt dispuºi sã strângã încã o gaurã la curea doar pentru a-ºi salva locurile de muncã. Negocierea contractului colectiv de muncã de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara se deruleazã pe un buget de avarie. Sindicaliºtii se luptã atât pentru drepturile salariaþilor cât ºi pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara. Pentru a evita intrarea în insol-
venþã a mamutului existã posibilitatea sã fie diminuate anumite drepturi ale salariaþilor. “Ca sã fie prelungit contractul colectiv de muncã trebuie sã fie
un act adiþional. Noi încercãm sã reducem cheltuielile pentru a putea salva Complexul
Împrumuturi de la Trezorerie pentru primãrii
P
rimãriile pot solicita împrumuturi de la Guvern pânã în octombrie. Guvernul a aprobat astãzi o Ordonanþã prin care se prorogã, de la 31 iulie 2015 la 1 octombrie 2015, termenul de depunere a dosarelor pentru contractarea de cãtre unitãþile teritorial-administrative a unor împrumuturi din venituri din privatizare. “Este vorba despre împrumuturi în limita sumei de 400 milioane de lei solicitate în temeiul OUG nr. 2/2015 pentru finanþarea corecþiilor financiare aplicate proiectelor finanþate din fonduri externe nerambursabile ºi/sau pentru asigurarea cofinanþãrii proiectelor finanþate din programele naþionale. Aceste împrumuturi se acordã în condiþii foarte avantajoase, ceea ce a fãcut ca autoritãþile de management ale programelor operaþionale sã primeascã un numãr foarte mare de solicitãri pentru eliberarea documentelor justificative necesare unitãþilor administrativ-teritoriale”, se aratã în nota de informare a Guvernului. Prelungirea timpului necesar
Lucreazã, dar merg ºi la ºcoalã
R
epartizaþi la seral. Pentru cã au un loc de muncã, dar nu vor sã renunþe la cursurile liceale, mai mulþi tineri s-au decis sã se înscrie la SERAL.
Energetic Hunedoara de la insolvenþã, chiar dacã asta înseamnã ºi reducerea unor drepturi. Ne axãm în principal pe personalul auxiliar nu pe cel direct productiv. Deocamdatã nu existã o direcþie anume, existã mai multe propuneri care sã afecteze mai puþin salariaþii”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Potrivit raportului administratorilor pentru anul 2014, cheltuielile cu salariile au depãºit 15% din buget, iar Nica este de pãrere cã odatã cu concedierile colective din acest an s-ar realiza o economie de 8 procente. “În raportul administratorilor pe anul 2014 se vorbeºte de
pentru întocmirea ºi depunerea documentaþiilor la direcþiile generale regionale ale finanþelor publice ºi pentru înaintarea acestora la Comisia de autorizare a împrumuturilor locale a impus prorogarea termenului de depunere a dosarelor. Actul normativ modificã ºi termenul de analizã a solicitãrilor de cãtre Comisia de autorizare a împrumuturilor locale, de la 15 august 2015 la vã oferã zilnic, prin magazinul 15 octombrie 2015. alimentar Nr 16, Piaþa Centralã Monika BACIU Aceºtia au fost repartizaþi la unitãþile de învãþãmânt care au astfel de cursuri. 16 persoane au fost repartizate la nivelul judeþului la cursurile de seral. Cei mai mulþi, adicã nouã la numãr, vor urma cursurile Colegiului Tehnologic Lupeni. Pe locul al doilea în topul preferinþelor tinerilor se poziþioneazã Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani, apoi Colegiul Tehnic Energetic Dragomir Hurmuzescu Deva ºi Colegiul Economic Hermes Petrosani. Anul trecut au fost puse la dispoziþia tinerilor 308 de locuri la seral ºi 28 la frecvenþã redusã, locuri dedicate celor care au depãºit vârsta de 18 ani Monika BACIU
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC
- Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
depãºirea de naturã salarialã cu 15%. Dacã luãm în calcul cã pleacã 8% din salariaþi prin concedieri colective nu vom avea de plãtit 8% dintre salariaþi, adicã se reduc cheltuielile cu 8%. Noi ar trebui sã acceptãm o reducere de 5%, iar de restul sã se ocupe administraþia”, a mai subliniat liderul de sindicat.
Potrivit lui Nica nu se va renunþa la primele de care beneficiazã în acest moment angajaþii societãþii. “A fost o propunere sã renunþãm la prime, dar nu vom face acest lucru momentan”, a mai spus sursa citatã. În tot acest timp ºi administraþia Complexului Energetic Hunedoara trebuie sã gãseascã cele mai optime soluþii pentru reducerea cheltuielilor ºi majorarea veniturilor. “Intrã în rãspunderea administraþiei sã gãseascã soluþii pentru diminuarea cheltuielilor. Au o neputinþã în a adopta o organigramã. La maºinile de serviciu ar trebui sã asigure ei combustibilul pentru a nu cheltui tone de combustibil lunar”, a mai spus Nica. Peste 20 de facilitãþi ale contractului colectiv de muncã pentru o societate aflatã în pragul falimentului. Minerii ºi energeticienii de la Complexul Energetic Hunedoara au prevãzute în contractul colectiv de muncã nu mai puþin de 25 de beneficii. Monika BACIU
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 iulie 2015
Henþ cu mâna
RESPECT, DOM` PROFESOR! A venit de la Divizia „A” în 1960, pornind cu adevãrat pe un drum de la zero. Pe un tãrâm virgin, la propriu ºi la figurat, a ales „Dealul Institutului”, într-o vreme în care ruºii îl trimiteau în
Cosmos pe Gagarin iar Kennedy devenea preºedintele americanilor. A început o muncã migãloasã, a fãcut o echipã de studenþi, pe care în numai trei ani îi fãcea sã se bucure
pentru un titlu naþional universitar „rãsplãtit” cu o cartelã la cantinã! Pas cu pas, profesorul Gheorghe Irimie a evoluat în carierã ºi în profesie. A þinut echipa 12 ani în Divizia „C”, a dus-o la barajul pentru „B”, a jucat cu patru echipe de Divizia „A” în Cupa României fãrã sã se facã de râs. A modelat caractere, a „scos” fot-
baliºti, l-a resuscitat pe celebrul Florea Dumitrache, abandonat de toþi cei care se fãleau cu el pânã nu demult. Caracter echilibrat, persoanã sobrã ºi calculatã, profesorul Gheorghe Irimie a scos în evidenþã tot ce-i mai bun de la unii tineri, poate cu tendinþe rebele. A pãstrat armonia ºi coeziunea
IN TE RV IU
„ªtiinþa Petroºani a fost o trãire frumoasã”
N
declarã prof. Gheorghe Irimie, mentorul echipei de fotbal din „Dealul Institutului”, la împlinirea vârstei de 80 de ani
ãscut pe 29 iulie 1935 la Petroºani, profesorul Gheorghe Irimie se identificã, practic, cu sportul universitar petroºenean. Cu o activitate profesionalã fabuloasã (asistent, lector universitar, conferenþiar universitar, ºef de catedrã, secretar ºtiinþific) ºi una sportivã de anvergurã, prof. Gheorghe Irimie povesteºte, acum la 80 de ani, un crâmpei din viaþã: rolul de antrenor la ªtiinþa Petroºani.
Reporter: Cum a fost cu fotbalul, sus în Deal? Gheorghe Irimie: Sportul universitar avea câteva repere clare atunci, la începutul anilor `60, dar lipsea fotbalul. Eram debutant la catedra de educaþie fizicã ºi sport a I.M.P. ºi am avut aceastã ambiþie, sã „declanºez” microbul pentru fotbal. Veneam dupã o ucenicie ca antrenor secund la divizionara „A” Minerul Lupeni ºi am zis sã pornim cu fotbalul ºi la institut. Rep.: Care au fost paºii? G.I.: Dupã o selecþie riguroasã, am alcãtuit un lot care s-a sudat din mers începând cu ediþia 1961-1962, trecând toate treptele de atunci: campionat raional, regional, pânã la Divizia „C”.
Rep.: Dar pânã acolo, v-aþi impus pe un alt palier... G.I.: Aºa este, am câºtigat titlul naþional universitar în 1963, într-o finalã la Bucureºti, 1-0 cu Medicina Bucureºti, cu o garniturã excelentã, din care fãceau parte Petre Tudor, Michi Pãsculescu, Ion Dinu, Liviu Licã, Victor Papurã, Milea, Marina ºi alþii. Am mai reuºit în aceastã competiþie un loc 4 în 19631964 ºi un loc 2 în 1964-1965. Prima încercare pentru Divizia „C” a fost în sezonul 1963-64, când am pierdut barajul cu Progresul Strehaia, 2-0 acasã (la... Lonea!) ºi 0-3 în Oltenia. Rep.: ªi totuºi nu aþi renunþat... G.I.: Aºa este, dupã trei campionate, în ediþia 1967-1968 reuºim promovarea în
Divizia „C”, cu P. Tudor, Bulbucan, Mercurean, Feri Covaci, Rãsãdeanu, Pãsculescu, Licã Luca, I. Dinu, I. Nagy, T. Munteanu.
12
ani în „C” ºi meciuri... cu Divizia „A”! Rep.: Începe o perioadã foarte bunã pentru ªtiinþa, cu multe sezoane în „C” ºi Cupa României... G.I.: Au urmat momente bune. Chiar dacã jucam pe la Lonea sau Aninoasa – terenul actual apãrând abia în 1976 –, se juca cu mult entuziasm, pentru prime precum... o cartelã de masã la cantinã! La primul sezon în „C”, 1968-1969, terminãm pe locul 1 Seria a 6-a a Diviziei „C” însã nu putem trece de barajul în patru de la Cluj (2-2
cu Chimia Fãgãraº, 0-1 cu Minerul Anina, 0-2 cu Olimpia Satu Mare), dar jucãtori precum Marincan, Cristi Fãgaº, Izvernari, Bulbucan, Rãsãdeanu, ªtir, Pãnescu sau M. Matei au fãcut tot ce le-a stat în putinþã sã învingã... Am mai reuºit câteva locuri bune, locul 2 în 1971,
grupului, a þinut departe de echipã orice stare conflictualã. Un adevãrat „dom` profesor” care s-a identificat – poate unicat în lume! – cu echipa sa, ªtiinþa Petroºani, de la înfiinþarea ºi pânã la dispariþia ei. Acum, la ceas aniversar, 29 iulie, la mulþi ani ºi respect, la împlinirea vârstei de 1972, 1977, locul 4 în 1973 ºi 1978, dar nu ne-am mai apropiat de Divizia „B” Rep.: În schimb, în Cupa României, aþi avut un traseu remarcabil în douã rânduri. G.I.: În 1972-73 am eliminat A.S.A. Tg. Mureº în „16”-imi de finalã, scor 2-1 la Petroºani, dar am pierdut în sferturi, la Sibiu, 1-4 cu Steaua lui Haidu, Hãlmãgeanu, Liþã Dumitru, Vigu, Pantea sau Gigi Tãtar. Era prea mult pentru Zãvãlaº, Burnute, Gruia, Tr. ªtefan, Faur sau Bâtea! În 1974-75 vom elimina cu 1-0 pe F.C. Galaþi (gol David), pierzând în optimi de finalã, 0-1 cu „U” Cluj la Sibiu. Oricum, amintiri frumoase... Rep.: A urmat însã cãderea... G.I.: Da, pentru cã au apãrut alte interese,
Prof. Gheorghe Irimie alãturi de Florea Dumitrache în 1977
80 de ani, domnule profesor Gheorghe Irimie! dincolo de pasiunea pentru fotbal. Aºa s-a ajuns în 1980 la fuzionarea cu Minerul Vulcan, practic echipa noastrã fiind absorbitã de cea de la Vulcan. Au fost 12 ani buni în Divizia „C”, ªtiinþa Petroºani a fost o trãire frumoasã. Rep.: Care ar fi cele mai frumoase momente pentru dumneavoastrã? G.I.: În primul rând, finalizarea stadionului „ªtiinþa”, în 1976, dupã patru ani de eforturi! Apoi perioadele din Cupa României, câºtigarea titlului naþional universitar în 1963 ºi perioada de la schi alpin, care, de asemenea, mi-a adus mari satisfacþii. Rep.: Dupã aproape douã decenii, ªtiinþa a fost resuscitatã... G.I.: Aºa este, în 1999 ambiþiosul Ionuþ Stelescu a pus în aplicare un nou proiect ºi iatã cã 15 ani, fotbalul a renãscut în „Dealul Institutului”. Dar acum este mult mai greu, conotaþiile sunt altele ºi cred cã va trece multã vreme pânã când se va putea vorbi despre performanþe. Eu mi-aº dori ca ªtiinþa Petroºani sã redevinã o forþã în sportul Vãii Jiului, dar dupã cum merg lucrurile la ora actualã, greu de realizat.
Paginã realizatã de Genu TUÞU