Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 908
Cronica Vãii Jiului Marti, 28 Iulie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Weekend de foc pentru pompierii de la Petroºani
T
rei metri cubi de lemn ºi douã coteþe s-au fãcut una cu pãmântul. Weekendul a fost unul incendiar, la propriu pentru pompierii petroºãneni. Aceºtia au fost solicitaþi sã intervinã pentru lichidarea unui incendiu care a cuprins o anexã gospodãreascã.
“Detaºamentul de Pompieri Petroºani a intervenit cu un echipaj alcãtuit din 5 subofiþeri, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o anexã situatã pe strada General Vasile Milea, din municipiu. În incendiul generat de focul deschis au ars aproximativ 3 metri cubi de deºeuri de lemn ºi douã coteþe construite din lemn”, spun reprezentanþii ISU Hunedoara. Nu doar la incendii au fost solicitaþi pompierii petroºãneni. Echipajele de Pompieri – SMURD ale
ISU Hunedoara care acþioneazã în vederea acordãrii primului ajutor medical de urgenþã ºi descarcerare au asistat medical, în intervalul 24 26 iulie, 105 persoane. O parte dintre pacienþi au suferit traumatisme la nivelul membrelor superioare ºi inferioare. Alþi hunedoreni au fost asistaþi de Pompierii – SMURD fiind diagnosticaþi cu lipotimie. Alte persoane au suferit complicaþii respiratorii, anginã pectoralã ºi etilism acut. Monika BACIU
Închiderea minelor n-a clintit preþul de vânzare a locuinþelor!
M
ultã lume a sperat cã piaþa imobiliarã se va dezgheþa o datã cu disponibilizãrile masive din minerit ce fac parte din programele de închidere a minelor. Dar previziunile nu s-au adeverit, deºi intenþii existã. >>> PAGINA A 7-A
Energia poate fi subvenþionatã? omplexul Energetic Hunedoara are C nevoie de subvenþii de la stat pentru a putea funcþiona. Se doreºte finalizarea strategiei energetice a României, document care ar putea include huila ca fiind resursã strategicã de interes naþional. În paralel se discutã ºi despre efectele deciziei Comisiei Europene care reglementeazã închiderea minelor. “Sperãm cã vom reuºi sã ducem la bun sfârºit planul de reorganizare, de menþinere în activitate a complexului ºi a activitãþii în zona
aceasta cel puþin pânã în anul 2017când la nivelul UE se va intra într-o altã etapã. Cel puþin pânã în anul 2017 trebuie sã avem
clare lucrurile chiar dacã domeniul acesta este unul pe care trebuie sã îl subvenþionãm”, a declarat ministrul de Dialog Social, Liviu Pop. Consilierul ministrului Andrei Gerea, Iulian Offenberg a precizat cã la nivel european trendul în domeniul resurselor minerale este unul descendent. “Deºi situaþia complexului este una foarte complicatã ºi
foarte grea, acest Guvern a intervenit de câteva ori pânã acum de la formarea com-
plexului ºi pânã acum, încearcã sã intervinã din nou astfel încât sã facã funcþionarea lui pe viitor cât mai lungã. Domnul secretar de stat Badea a fost la Bruxelles unde a discutat anumite aspecte vizavi de prelungirea deciziei 787. Vom vedea care sunt rezultatele acestei deplasãri. Avem planuri sã finalizãm cât mai repede posibil problema cu huila, resursã de importanþã strategicã naþionalã pentru a asigura
accesul la zãcãmânt. Ne dorim sã ajungem anul 2017 când se va face o reevaluare a efectelor pe care le-a avut decizia 787, de închidere a minelor. Dacã se va face un plan pe o perioadã mai lungã rãmâne sã vedem, însã un lucru este cert. Pe domeniul resurselor minerale lucrurile ºi trendul nu este ascendent la nivel european”, a declarat Iulian Offenberg, consilierul ministrului Andrei Gerea. Monika BACIU
2 Minerit
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 iulie 2015
Disponibilizãrile de la CEH, nebugetate V iitorii disponibilizaþi de la CEH nu îºi pot primi salariile compensatorii. Având în vedere situaþia criticã în care se aflã societatea energeticã hunedoreanã, pentru moment nu se pot face disponibilizãri pentru cã nu existã bani pentru plata salariilor compensatorii. “Sunt mici probleme legate de disponibilizaþi, în special plata acestor disponibilizaþi unde trebuie sã gãsim soluþii mult mai clare ºi mult mai aplicate. Varianta care este pusã astãzi pe masã este una care poate bloca plata acestor sume cãtre disponibilizaþi sau amâna. Ne dorim ca plãþile sã fie fãcute la timp ºi ca oamenii care vor fi disponibilizaþi sã nu sufere nici mãcar un minut din acest punct
de vedere. Este foarte important ca sãptãmâna viitoare, dupã finalizarea ordonanþei de rectificare bugetarã sã vedem cum venim cu soluþii concrete pentru aprobarea bugetului de venituri ºi cheltuieli ºi exact pe zona aceasta de disponibilizaþi. Nu vreau sã intru în detalii despre anumite ajutoare de stat. Pânã la finalul lunii august trebuie gãsite soluþiile juridice, tehnice ºi legale de funcþionalitate”, a declarat
Liviu Pop, ministrul pentru Dialog Social. Peste 500 de angajaþi ai Complexului Energetic Hunedoara ar trebui sã pãrãseascã sistemul în acest an. Dacã colegii lor de la SNÎMVJ pleacã cu salarii compensatorii ºi cu venti de completare, la CEH situaþia este în ceaþã.
“E o variantã de lucru care se poate analiza (acordarea venitului de completare pentru salariaþii CEH-n.r.), nu am un rãspuns pânã nu am un aviz de la Ministerul Muncii. Problema disponibilizaþilor va ajunge pe masa ministrului Muncii”, a mai subliniat sursa citatã.
Personalul disponibilizat ar urma sã primeascã între 3 ºi 12 salarii medii brute pe unitate, calculate la nivelul anului 2014, în funcþie de vechime. Practic, valoarea sumelor compensatorii va fi cuprinsã între 9.600 ºi 38.400 de lei. El a precizat cã nu existã un termen exact pentru începerea restructurãrilor de personal, deºi din punct de vedere economic acestea ar duce la reducerea cheltuielilor cu salariile pentru angajaþii disponibilizaþi. CEH numãrã în prezent aproximativ 6.500 de angajaþi. Aceºtia lucreazã la minele de huilã Livezeni, Lupeni, Lonea ºi Vulcan ºi la termocentralele Paroºeni ºi Mintia. Complexul produce circa 5% din energia electricã din România Monika BACIU
Intrarea în insolvenþã a CEH, poate complica radical situaþia
T
rei dintre cele ºase luni pentru întocmirea planului de reorganizare a Complexului Energetic Hunedoara s-au scurs, iar data limitã pentru prezentarea acestui plan este data de 22 octombrie 2015. Ce se va întâmpla dupã aceastã datã nu ºtie nimeni, însã toþi îºi pun speranþele în consultantul care va realiza planul de reorganizare. Ministrul pentru Dialog Social, Liviu Pop, a declarat, la Petroºani cã lucrurile se pot complica în defavoarea societãþii energetice dacã instanþa va admitere vreo solicitare de intrare în insolvenþã. “E ce se va întâmpla pânã în 22 octombrie, pentru planul de reorganizare are termen de final 22 octombrie, ºase luni de când s-a aprobat ajutorul. Existã un numãr considerabil de cereri de insolvenþã, s-ar putea ca în septembrie una dintre ele sã treacã ºi lucrurile se vor complica radical. Sunt convins cã se vor
gãsi soluþii pentru a rezolva aceastã problemã, insolvenþa sã nu se producã”, a declarat ministrul pentru Dialog Social, Liviu Pop. Comisia Europeanã a aprobat, În dta de 22 aprilie anul curent, un ajutor de 38 milioane de euro pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara. Anunþul oficial a fost
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
deja fãcut. Comisia a ajuns la concluzia cã ajutorul de salvare temporar în valoare de 38 milioane de euro (167 de milioane de lei) care urmeazã sã fie acordat de Guvernul României Complexului Energetic Hunedoara este conform cu normele Uniunii Europene privind ajutoarele de stat. Comisia a constatat cã ajutorul a fost limitat la suma necesarã pentru a-i permite Complexului Energetic Hunedoara sã îºi desfãºoare în continuare activitãþile de exploatare a centralelor sale electrice în urmãtoarele ºase luni. Astfel, aºa cum a
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
promis, Guvernul va acorda complexului energetic împrumuturi pe termen scurt, care sã îi permitã sã îºi plãteascã creditorii ºi sã îºi menþinã activitãþile de exploatare pânã când va fi în mãsurã sã prezinte un plan de restructurare. La sfârºitul celor ºase luni, producãtorul de cãrbune ºi electricitate va rambursa ajutorul sau România va notifica un plan de restructurare, care va stabili mãsurile de asigurare a viabilitãþii pe termen lung a companiei. Nu mai puþin de opt firme au solicitat insolvenþa mamutului energetic hunedorean. Firmele care au intrarea în
insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara sunt
Romlink Invest, Instal Comimpex 2006, Arteca Jilava, Boºtinã ºi Asociaþii, Delta Plus Trading, Meridian Electro Construct, Brenntag ºi Ureserv SA cu sediu ales Luwicz Crîngureanu & Partner, Camera de Ccomerþ ºi Industrie a României. Monika BACIU
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti 28 iulie 2015
Oprirea interzisã printre boscheþi N u eºþi atent, iei amendã pe nedrept. Este vorba despre anumite seme de circulaþie din municipiul Petroºani care nu sunt deloc vizibile pentru participanþii la trafic din cauza buruienilor ºi a copacilor care nu au fost toaletaþi în anumite zone. Din acestã cauzã ºoferii trebuie sã fie foarte atenþi unde doresc sã îºi parcheze mãºinile mai ales cã, la orele de vârf, municipiul nostru seamãnã cu o adevãratã metropolã pentru cã în ultima
perioadã de timp numãrul mãºinilor este din ce în ce mai mare iar nervii ºoferilor sunt întinºi la maxim. Pe lângã stresul cotidian ºi cel de la volan care este amplificat în aceastã perioadã ºi de temperaturile
Drum reabilitat la Vulcan
V
eºti bune pentru locuitorii municipiului Vulcan. În ºedinþa ordinarã a consiliului local de sãptãmâna trecutã, a fost adoptatã hotãrârea care permite demararea lucrãrii de reabilitare a drumului de acces cãtre groapa de gunoi. Aceastã lucrare este finanþatã de Consiliul Judeþean în perioada imediat urmãtoare ca prioritate, în condiþiile în care groapa de gunoi din Vulcan rãmâne singura utilizabilã la nivel zonal, pânã la finalizarea gropii ecologice de la Simeria.
„Aceastã lucrare este finanþatã de Consiliul Judeþean în perioada imediat urmãtoare ca prioritate, în condiþiile în care groapa de gunoi din Vulcan rãmâne singura utilizabilã la nivel zonal, pânã la finalizarea gropii ecologice de la Simeria. Pentru bugetul local aceastã perioadã este beneficã prin faptul cã mai multe localitãþi care utilizeazã groapa de gunoi a Vulcanului, vor plãti serviciile aferente cãtre comunitatea noastrã”, explicã primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Deja Salub Prest Hunedoara ºi Proserv Hunedoara au adus deºeurile la groapa de la Vulcan, iar firma administraþiei locale ce gestioneazã inclusiv groapa, primeºte 35 de lei pe tonã, iar deponeul are capacitatea de a prelua ºi deºeurile de la Deva ºi Hunedoara. Mai mult decât atât Primãria Vulcan a reuºit sã obþinã toate documentele privind regimul juridic al terenului, astfel cã anul viitor poate fi depus proiectul de finanþare pentru deponeul de la Vulcan, cu fonduri europene. Monika BACIU
extrem de ridicate, ºoferii trebuie sã mai aibã „ un rând de
ochi” ºi pentru semnele de circulaþie care deºi sunt amplasate pe
marginea ºoselei, acestea sunt mascate de copacii care nu au apucat sã fie toaletaþi încã. „Nu vedem nimic. Dupã ce cã este un adevãrat haos în oraº la orele de vârf ºi este ºi cald de nu mai putem, mai trebuie sã fim ºi cu ochii-n patru la semnele rutiere pentru cã atunci când cu greu gãsim un loc de parcare nu de fiecare datã vedem cã sunt semne de circulaþie care ne interzic acest lucru. Nu este normal
mai ales cã putem lua amenzi destul de mari pe care trebuie sã le plãtim tot noi nu cei care ar trebui sã taie cu crengile copacilor”, ne spune un ºofer. Toate aceste lucruri pot avea consecinþe grave pentru ºoferi. Nu de fiecare datã este vorba despre un banal semn în care este interzisã oprirea sau staþionarea. Sunt zone în care vigilenta ºoferilor face diferenþa între o plimbare cu maºina ºi un incident nedorit. Monika BACIU
Încep lucrãrile la barajul de la Valea de Peºti
I
nvestiþii la barajul de la Valea de Peºti. Dupã ani în care acest obiectiv important nu a beneficiat de investiþii, în scurt timp vor demara lucrãrile de înlocuire a vanelor. Nivelul apei în baraj va scãdea în urmãtoarea perioadã având în vedere faptul cã aici vor avea loc lucrãri de investiþii. “Barajul va fi în scãdere pentru cã vor începe lucrãrile de schimbare a vanelor. Cei de la Apele Române Craiova au în administrare lucrarea”, a declarat Adriana Surdu, inginer Sistemul Hidrotehnic Petroºani – Apele Romane. Canicula nu a afectat Valea Jiului din punct de vedere hidrografic. Chiar dacã zile la rând temperaturile din Valea Jiului au tre-
cut de 30 de grade, principalele cursuri de apã nu au fost afectate. Debitele au fost mai scãzute, însã nu s-au impus restricþii. “Nu am avut probleme din cauza caniculei”, a mai spus sursa citatã. Din 1973, de când a fost dat în folosinþã, barajul nu a fost golit niciodatã, deºi de câþiva ani prezintã fisuri, care trebuie neapãrat remediate. De;i administratorii construcþiei sunt de pãrere cã lucrãrile de reparaþii sunt absolut necesare, iar efectuarea unor reabilitãri mãcar în casa vanelor din baraj reprezintã o prioritate, investiþia cifratã la trei milioane de euro, a fost tergiversatã ani de zile. Barajul de la Valea de Peºti asigurã alimentarea cu apã a populaþiei din localitãþile Lupeni, Uricani, Vulcan, ani-
Plimbarea în miez de noapte i-a adus un dosar penal
O
tânãrã din municipiul Petroºani riscã o pedeapsã cu închisoarea pentru conducere fãrã permis. Adolescenta a fost prinsã de poliþiºti circulând prin cartierul Aeroport cu un moped, însã nu avea permis pentru nici o categorie de vehicule. „În jurul orei 00,20, poliþiºtii au depistat în trafic o tânãrã de 18 ani, din Petroºani, care conducea un moped pe strada Saturn, din municipiul Petroºani, deºi nu deþinea permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule”, se aratã într-un comunicat al IPJ Hunedoara. (M. GÂNJU) GÂNJU)
noasa ºi o parte a municipiului Petroºani precum ºu a obiectivelor industriale din Valea Jiului. Acesta a fost dat în folosinþã în anul 1973, are o lungime de coronament de 237,5 metri ºi un volum de 4,5 mil-
ioane de metri cubi de apã având o adâncime de peste 53 de metri. Bazinul hidrografic al barajului este de 31 de kilometri pãtraþi, ceea ce îl situeazã pe locul 35 între cele 246 de baraje din România. Monika BACIU
Tupeu de constãnþean
U
n bãrbat de 47 de ani din Constanþa a fost oprit de poliþiºtii din Deva la un control, iar ºoferul le-a dat agenþilor un permis de conducere fals sperând sã le pãcãleascã vigilenþa. Numai cã încercarea lui n-a avut sorþi de izbândã ºi s-a ales cu dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunilor de fals material în înscrisuri oficiale ºi conducerea unui autoturism pe drumurile publice fãrã permis de conducere. Individul riscã sã ajungã dupã gratii pentru cumulul de infracþiuni. (M. GÂNJU) GÂNJU)
4 Actualitate
Primãriile care nu ºi-au gestionat bine bugetele au ajuns la fundul sacului
M
ai multe administraþii locale din Valea Jiului au probleme financiare ºi aºteaptã ca la rectificarea bugetarã sã primeascã sumele necesare pentru a putea funcþiona. Sunt ºi primãrii care ºi-au planificat cheltuielile pe bugetul întocmit la începutul anului ºi care nu sunt în pericol de blocaj. Primãria Petrila a ajuns la fundul sacului, iar în lipsa unei rectificãri bugetare activitatea instituþiei va fi în pericol din luna august. De vinã pentru bugetul insuficient al localitãþii ar fi modul de alocare a banilor de cãtre Guvern susþin edilii, Primãria Petrila primind mai puþini bani decât unele
comune din judeþ. Astfel, administraþia localã din estul Vãii Jiului a acumulat datorii de circa douã milioane de lei la iluminatul public, apã, ori diferiþi prestatori ºi furnizori. Dacã banii nu vor veni în urma unei rectificãri, activitatea instituþiei ar putea fi chiar închisã din luna august. Primãria Petrila a primit cu
trei milioane de lei mai puþin, bani care veneau de la bugetul de stat. ªi Uricaniul a pierdut prin noua formulã de calcul a sumelor ce revin administraþiilor locale. Un calcul al edililor arãta cã Primãria Uricani a pierdut un milion de lei, însã activitatea instituþiei nu este în pericol. Sunt ºi localitãþi care ºi-au prevãzut cheltuielile pe tot anul când au întocmit bugetul ºi chiar dacã au pierdut sume de la bugetul statului, nu au probleme. Astfel, municipalitatea Petroºani se bazeazã pe impozitele locale de mai mulþi
ani, însã primarul recunoaºte cã ar avea nevoie de bani pentru multe proiecte. „Ne descurcãm cum putem, noi nu suntem în pericol cum, poate, se întâmplã în alte pãrþi. De mulþi ani ne-am stabilit cheltuielile în funcþie de bugetul propriu, dacã din altã parte nu am primit. Avem nevoie de bani pentru multe proiecte, însã de mulþi ani n-am primit la rectificãri ºi a trebuit sã ne descurcãm cu ce avem”, a explicat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. În „epoca” Moloþ, municipalitatea Petroºani a primit de la Consiliul Judeþean Hunedoara, la rectificãri, sume nesemnificative.
Petru Ilie Birãu, un artist desãvârºit D in mina de cãrbune a ajuns în faþa ºevaletului ºi impresioneazã atât în þarã cât ºi în strãinãtate cu talentul sãu. Poeþi francezi i-au cerut sã le ilustreze volumele de poezii, însã petrileanul nu s-a îmbãtat cu apã rece. A cãutat sã se perfecþioneze, a cãutat sã înveþe ºi sã dovedeascã multora cã niciodatã nu e prea târziu sã-þi îndeplineºti un vis. Petru Ilie Birãu (49 de ani), un miner din satul Cimpa-Petrila, ºi-a investit toþi banii primiþi, dupã ce a fost disponibilizat din minerit, în studii, a devenit pictor ºi profesor de desen, a fãcut masterul ºi acum este pe cale de a-ºi finaliza doctoratul în arte. Petru Birãu s-a cãsãtorit imediat dupã terminarea liceului ºi avea nevoie de bani pentru întreþinerea familiei. Aºa cã s-a orientat, mai mult forþat,
Maximilian GÂNJU
Rectificarea bugetarã, bani în plus pentru primãriile de oraºe
R
ectificarea bugetarã aduce bani în visteriile primãriilor. Primãria Petrila se aflã în incapacitate de platã, asta dupã ce bugetul alocat acesteia este unul mult mai mic faþã de anul trecut. Primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, este nemulþimit de noua lege a bugetului care lãsã administraþia fãrã sumele necesare bunei desfãºurãrii a activitãþii. Miniºtrii Guvernului Ponta spun cã la rectificarea bugetarã din aceastã sãptãmânã, primãriile care au fost dezavantajate vor
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 iulie 2015
beneficia de sume de bani în plus. “Marþi în ºedinþa de Guvern vom aproba ordonanþa de rectificare bugetarã. Vestea bunã pentru unitãþile administrativ teritoriale este aceea cã acele primãrii care au primit bani mai puþini decât au avut
anul trecut vor primi diferenþa. Prin legea bugetului de stat am dat la toate primãriile de comunã 16 de miliarde de lei vechi, 60 de miliarde la oraºe lºi în general oraºele care au avut venituri mai mari au fost dezavantajate de chestiunea acestea. Toþi
vor primi sumele care le-au avut anul trecut, nimeni nu mai pierde nimic. Au bani la dispoziþie”, a spus Liviu Pop, ministrul de Dialog Social la Petroºani. Bugetul structurat strict pe încasãrile taxelor ºi a impozitelor nu va ajunge decât pentru primele luni ale anului, chiar dacã gradul de încasare e ridicat. “Cota de realizare a impozitelor ºi taxelor locale pe anul 2014 a fost de 97,62%, nu ne vor ajunge, pentru cã veniturile proprii nu pot acoperi toate cheltuielile. În primul rând avem nevoie de bani pentru cofinanþarea
proiectelor ºi în legislaþie e prevãzut din cota de 18,5% se vor asigura cheltuielile privind cofinanþarea. Am vorbit cu directorul general de la Finanþe ºi mi-a zis cã oraºul Petrila nu are niciun leu”, a spus la aprobarea bugetului oraºului Petrila, Ilie Pãducel. Potrivit legii bugetului pe anul 2015 în acest an prin derogare de la prevederile la Legea nr. 273/2006 privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraºelor, municipiilor ºi judeþelor, se stabilesc limite de
Retezat Maraton la a cincea ediþie
M
araton în Retezat. O asociaþie din Timiºoara va organiza în Parcul Naþional Retezat a cincea ediþie a Retezat Maraton.
venituri proprii pe categorii de unitãþi administrativ-teritoriale, luând în calcul veniturile proprii realizate pe anul 2013, astfel oraºele vor primi doar 6 milioane de lei. Monika BACIU
Alt sens giratoriu la Petroºani
U
n nou sens giratoriu ar putea fi construit în Petroºani. Acesta ar urma sã fie amplasat în intersecþia dintre DN 66 cu strada Dealului. Consilierii locali de la Petroºani vor trebui sã îºi dea acceptul pentru realizarea studiului de fezabilitate. Deºi zona nu le mai aparþine din punct de vedere administrativ,
edilii petrileni solicitã realizarea acestui sens giratoriu de ani de zile. Administraþia localã
cãtre un loc de muncã bine plãtit, iar cum în Valea Jiului toatã lumea trebuia sã munceascã în minele de cãrbune ºi el a fãcut la fel. A fost miner 21 de ani la Exploatarea Minierã Petrila, însã nu a renunþat la artã. „Pictam în timpul meu liber, dar nu prea puteam sã mã ocup de treabã, dupã ce ieºeam din ºut. De abia mã obiºnuiam cu lumina zilei. Totuºi am
de la Petrila vrea neaparat sã realizeze un sens giratoriu la intrarea în Bosnea asta pentru a
Cei de la L.I.B.R.A. Natura din Timiºoara îi cheamã pe toþi pasionaþii de sport, pe 1 august 2015, începând cu ora 8:00, la a cincea ediþie a Retezat Maraton, cursa de alergare de tip circuit, ce se va desfãºura pe poteci marcate din Parcul Naþional Retezat. Startul ºi sosirea vor avea loc în staþiunea Râuºor, comuna Râu de Mori, judeþul Hunedoara. Competiþia, deschisã participanþilor cu vârsta peste 18 ani, va consta în trei probe: maraton, numitã Dinozaur (37 km), semimaraton - Zimbrul (24 km) ºi cross - Zmeu (14 km). permite accesului autovehiculelor din toate direcþiile. Pentru cã nu poate realiza singur investiþia, edilul de la Petrila a luat legãtura cu cei de la Petroºani ºi spune cã existã mari ºanse ca în acest an sã se realizeze acel sens giratoriu. “Am discutat cu domnul primar Ridzi ºi mi-a promis cã achiziþioneazã tot ce trebuie pentru acest sens giratoriu ºi se va face. Drumul de centurã este realizat, iar dacã se va face sensul giratoriu îl vom da în funcþiune ºi
ne vom ocupa de scrierea unui proiect sã vedem dacã putem accesa fonduri europene pentru asfaltarea lui ”, a declarat în urmã cu ceva timp Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Trebuie realizate mai multe studii ºi luatã legãtura cu cei de la Drumurile Naþionale având în vedere faptul cã zona unde Pãducel vrea sã realizeze un sens giratoriu este amplasatã pe un drum naþional. Monika BACIU
Pe lângã întrecerile adulþilor, organizatorii s-au gândit ºi la un concurs adresat copiilor, care vor parcurge diferite distanþe în funcþie de categoria de vârstã (maxim 500 m). Cursa Uriaºilor are loc în dupã-amiaza zilei de 1 august, de la ora 15:00, în zona punctului de start. Pânã acum s-au înscris sute de participanþi din întreaga þarã. Retezat Maraton este o cursã montanã gen circuit, pe potecile turistice ale Parcului Naþional Retezat, cu startul ºi finish-ul în staþiunea Râuºor, comunã Râu de Mori. Cele mai înalte puncte de atins sunt pe vf. Retezat (2485m) ºi pe vf. Peleaga (2509) dacã o permit condiþiile generale. Traseul cursei cuprinde regiuni alpine înalte unde participanþii trebuie sã aibã experienta montanã, sã nu aibã probleme cu echilibrul, sã poatã merge în siguranþã pe trasee. Traseele sunt neamenajate ºi neprotejate pe alocuri, folosesc poteci marcate ºi nemarcate, pante cu înclinare mare ºi zone accidentate, etc. Cu toate astea traseele sunt doar turistice, cu marcaj turistic specific Parcului Naþional Retezat. Monika BACIU
pictat mult în concedii ºi chiar am avut lucrãri expuse la saloane de artã din Cluj, Deva ºi Petroºani. Pe unele dintre ele am fost obligat sã le vând pentru cã m-au impresionat cei care le vroiau în colecþia lor personalã. Banii primiþi au fost puþini, dar nu le-am vândut pentru bani”, spunea fostul ortac. A vrut sã-ºi împlineascã visul, sã ajungã
un pictor adevãrat ºi s-a înscris la facultate. Astfel a ajuns student la Facultatea de Pedagogia Artelor Plastice ºi Decorative din Târgu Jiu, unde s-a remarcat imediat. Dupã absolvire ºi-a spus cã nu este îndeajuns ºi a urmat un program de master, iar mai apoi de doctorat. Petru Birãu a fost unul dintre cei mai apreciaþi studenþi, iar drept recompensã pentru dorinþa sa de a-ºi realiza visul, profesorii universitari i-au acordat, la absolvire, Placheta Universitãþii ,,Constantin Brâncuºi” Târgu-Jiu, pentru rezultate deosebite obþinute în activitatea studenþeascã. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Primãriile care nu ºi-au gestionat bine bugetele au ajuns la fundul sacului
M
ai multe administraþii locale din Valea Jiului au probleme financiare ºi aºteaptã ca la rectificarea bugetarã sã primeascã sumele necesare pentru a putea funcþiona. Sunt ºi primãrii care ºi-au planificat cheltuielile pe bugetul întocmit la începutul anului ºi care nu sunt în pericol de blocaj. Primãria Petrila a ajuns la fundul sacului, iar în lipsa unei rectificãri bugetare activitatea instituþiei va fi în pericol din luna august. De vinã pentru bugetul insuficient al localitãþii ar fi modul de alocare a banilor de cãtre Guvern susþin edilii, Primãria Petrila primind mai puþini bani decât unele
comune din judeþ. Astfel, administraþia localã din estul Vãii Jiului a acumulat datorii de circa douã milioane de lei la iluminatul public, apã, ori diferiþi prestatori ºi furnizori. Dacã banii nu vor veni în urma unei rectificãri, activitatea instituþiei ar putea fi chiar închisã din luna august. Primãria Petrila a primit cu
trei milioane de lei mai puþin, bani care veneau de la bugetul de stat. ªi Uricaniul a pierdut prin noua formulã de calcul a sumelor ce revin administraþiilor locale. Un calcul al edililor arãta cã Primãria Uricani a pierdut un milion de lei, însã activitatea instituþiei nu este în pericol. Sunt ºi localitãþi care ºi-au prevãzut cheltuielile pe tot anul când au întocmit bugetul ºi chiar dacã au pierdut sume de la bugetul statului, nu au probleme. Astfel, municipalitatea Petroºani se bazeazã pe impozitele locale de mai mulþi
ani, însã primarul recunoaºte cã ar avea nevoie de bani pentru multe proiecte. „Ne descurcãm cum putem, noi nu suntem în pericol cum, poate, se întâmplã în alte pãrþi. De mulþi ani ne-am stabilit cheltuielile în funcþie de bugetul propriu, dacã din altã parte nu am primit. Avem nevoie de bani pentru multe proiecte, însã de mulþi ani n-am primit la rectificãri ºi a trebuit sã ne descurcãm cu ce avem”, a explicat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. În „epoca” Moloþ, municipalitatea Petroºani a primit de la Consiliul Judeþean Hunedoara, la rectificãri, sume nesemnificative.
Petru Ilie Birãu, un artist desãvârºit D in mina de cãrbune a ajuns în faþa ºevaletului ºi impresioneazã atât în þarã cât ºi în strãinãtate cu talentul sãu. Poeþi francezi i-au cerut sã le ilustreze volumele de poezii, însã petrileanul nu s-a îmbãtat cu apã rece. A cãutat sã se perfecþioneze, a cãutat sã înveþe ºi sã dovedeascã multora cã niciodatã nu e prea târziu sã-þi îndeplineºti un vis. Petru Ilie Birãu (49 de ani), un miner din satul Cimpa-Petrila, ºi-a investit toþi banii primiþi, dupã ce a fost disponibilizat din minerit, în studii, a devenit pictor ºi profesor de desen, a fãcut masterul ºi acum este pe cale de a-ºi finaliza doctoratul în arte. Petru Birãu s-a cãsãtorit imediat dupã terminarea liceului ºi avea nevoie de bani pentru întreþinerea familiei. Aºa cã s-a orientat, mai mult forþat,
Maximilian GÂNJU
Rectificarea bugetarã, bani în plus pentru primãriile de oraºe
R
ectificarea bugetarã aduce bani în visteriile primãriilor. Primãria Petrila se aflã în incapacitate de platã, asta dupã ce bugetul alocat acesteia este unul mult mai mic faþã de anul trecut. Primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, este nemulþimit de noua lege a bugetului care lãsã administraþia fãrã sumele necesare bunei desfãºurãrii a activitãþii. Miniºtrii Guvernului Ponta spun cã la rectificarea bugetarã din aceastã sãptãmânã, primãriile care au fost dezavantajate vor
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 iulie 2015
beneficia de sume de bani în plus. “Marþi în ºedinþa de Guvern vom aproba ordonanþa de rectificare bugetarã. Vestea bunã pentru unitãþile administrativ teritoriale este aceea cã acele primãrii care au primit bani mai puþini decât au avut
anul trecut vor primi diferenþa. Prin legea bugetului de stat am dat la toate primãriile de comunã 16 de miliarde de lei vechi, 60 de miliarde la oraºe lºi în general oraºele care au avut venituri mai mari au fost dezavantajate de chestiunea acestea. Toþi
vor primi sumele care le-au avut anul trecut, nimeni nu mai pierde nimic. Au bani la dispoziþie”, a spus Liviu Pop, ministrul de Dialog Social la Petroºani. Bugetul structurat strict pe încasãrile taxelor ºi a impozitelor nu va ajunge decât pentru primele luni ale anului, chiar dacã gradul de încasare e ridicat. “Cota de realizare a impozitelor ºi taxelor locale pe anul 2014 a fost de 97,62%, nu ne vor ajunge, pentru cã veniturile proprii nu pot acoperi toate cheltuielile. În primul rând avem nevoie de bani pentru cofinanþarea
proiectelor ºi în legislaþie e prevãzut din cota de 18,5% se vor asigura cheltuielile privind cofinanþarea. Am vorbit cu directorul general de la Finanþe ºi mi-a zis cã oraºul Petrila nu are niciun leu”, a spus la aprobarea bugetului oraºului Petrila, Ilie Pãducel. Potrivit legii bugetului pe anul 2015 în acest an prin derogare de la prevederile la Legea nr. 273/2006 privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraºelor, municipiilor ºi judeþelor, se stabilesc limite de
Retezat Maraton la a cincea ediþie
M
araton în Retezat. O asociaþie din Timiºoara va organiza în Parcul Naþional Retezat a cincea ediþie a Retezat Maraton.
venituri proprii pe categorii de unitãþi administrativ-teritoriale, luând în calcul veniturile proprii realizate pe anul 2013, astfel oraºele vor primi doar 6 milioane de lei. Monika BACIU
Alt sens giratoriu la Petroºani
U
n nou sens giratoriu ar putea fi construit în Petroºani. Acesta ar urma sã fie amplasat în intersecþia dintre DN 66 cu strada Dealului. Consilierii locali de la Petroºani vor trebui sã îºi dea acceptul pentru realizarea studiului de fezabilitate. Deºi zona nu le mai aparþine din punct de vedere administrativ,
edilii petrileni solicitã realizarea acestui sens giratoriu de ani de zile. Administraþia localã
cãtre un loc de muncã bine plãtit, iar cum în Valea Jiului toatã lumea trebuia sã munceascã în minele de cãrbune ºi el a fãcut la fel. A fost miner 21 de ani la Exploatarea Minierã Petrila, însã nu a renunþat la artã. „Pictam în timpul meu liber, dar nu prea puteam sã mã ocup de treabã, dupã ce ieºeam din ºut. De abia mã obiºnuiam cu lumina zilei. Totuºi am
de la Petrila vrea neaparat sã realizeze un sens giratoriu la intrarea în Bosnea asta pentru a
Cei de la L.I.B.R.A. Natura din Timiºoara îi cheamã pe toþi pasionaþii de sport, pe 1 august 2015, începând cu ora 8:00, la a cincea ediþie a Retezat Maraton, cursa de alergare de tip circuit, ce se va desfãºura pe poteci marcate din Parcul Naþional Retezat. Startul ºi sosirea vor avea loc în staþiunea Râuºor, comuna Râu de Mori, judeþul Hunedoara. Competiþia, deschisã participanþilor cu vârsta peste 18 ani, va consta în trei probe: maraton, numitã Dinozaur (37 km), semimaraton - Zimbrul (24 km) ºi cross - Zmeu (14 km). permite accesului autovehiculelor din toate direcþiile. Pentru cã nu poate realiza singur investiþia, edilul de la Petrila a luat legãtura cu cei de la Petroºani ºi spune cã existã mari ºanse ca în acest an sã se realizeze acel sens giratoriu. “Am discutat cu domnul primar Ridzi ºi mi-a promis cã achiziþioneazã tot ce trebuie pentru acest sens giratoriu ºi se va face. Drumul de centurã este realizat, iar dacã se va face sensul giratoriu îl vom da în funcþiune ºi
ne vom ocupa de scrierea unui proiect sã vedem dacã putem accesa fonduri europene pentru asfaltarea lui ”, a declarat în urmã cu ceva timp Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Trebuie realizate mai multe studii ºi luatã legãtura cu cei de la Drumurile Naþionale având în vedere faptul cã zona unde Pãducel vrea sã realizeze un sens giratoriu este amplasatã pe un drum naþional. Monika BACIU
Pe lângã întrecerile adulþilor, organizatorii s-au gândit ºi la un concurs adresat copiilor, care vor parcurge diferite distanþe în funcþie de categoria de vârstã (maxim 500 m). Cursa Uriaºilor are loc în dupã-amiaza zilei de 1 august, de la ora 15:00, în zona punctului de start. Pânã acum s-au înscris sute de participanþi din întreaga þarã. Retezat Maraton este o cursã montanã gen circuit, pe potecile turistice ale Parcului Naþional Retezat, cu startul ºi finish-ul în staþiunea Râuºor, comunã Râu de Mori. Cele mai înalte puncte de atins sunt pe vf. Retezat (2485m) ºi pe vf. Peleaga (2509) dacã o permit condiþiile generale. Traseul cursei cuprinde regiuni alpine înalte unde participanþii trebuie sã aibã experienta montanã, sã nu aibã probleme cu echilibrul, sã poatã merge în siguranþã pe trasee. Traseele sunt neamenajate ºi neprotejate pe alocuri, folosesc poteci marcate ºi nemarcate, pante cu înclinare mare ºi zone accidentate, etc. Cu toate astea traseele sunt doar turistice, cu marcaj turistic specific Parcului Naþional Retezat. Monika BACIU
pictat mult în concedii ºi chiar am avut lucrãri expuse la saloane de artã din Cluj, Deva ºi Petroºani. Pe unele dintre ele am fost obligat sã le vând pentru cã m-au impresionat cei care le vroiau în colecþia lor personalã. Banii primiþi au fost puþini, dar nu le-am vândut pentru bani”, spunea fostul ortac. A vrut sã-ºi împlineascã visul, sã ajungã
un pictor adevãrat ºi s-a înscris la facultate. Astfel a ajuns student la Facultatea de Pedagogia Artelor Plastice ºi Decorative din Târgu Jiu, unde s-a remarcat imediat. Dupã absolvire ºi-a spus cã nu este îndeajuns ºi a urmat un program de master, iar mai apoi de doctorat. Petru Birãu a fost unul dintre cei mai apreciaþi studenþi, iar drept recompensã pentru dorinþa sa de a-ºi realiza visul, profesorii universitari i-au acordat, la absolvire, Placheta Universitãþii ,,Constantin Brâncuºi” Târgu-Jiu, pentru rezultate deosebite obþinute în activitatea studenþeascã. Maximilian GÂNJU
6 Actualitate
Restricþii pentru copiii nevaccinaþi. Nu vor putea fi înscriºi la creºã, grãdiniþã sau ºcoalã inisterul M Sãnãtãþii propune restricþii
pentru copiii nevaccinaþi. Aceºtia nu vor putea accede în creºe, grãdiniþe sau ºcoli. În prezent, Ministerul Sãnãtãþii lucreazã la un proiect de act normativ care va reglementa situaþia imunizãrilor în România, având în vedere numeroasele
sesizãri venite din partea specialiºtilor cu privire la scãderea numãrului de vaccinãri, în urma campaniilor susþinute împotriva imunizãrii. Ministerul Sãnãtãþii vrea sã îi oblige pe pãrinþi sã îºi vaccineze copiii, în lipsa adeverinþei care sã ateste vaccinarea, micuþii neputând fi înscriºi în mediul de ºcolarizare. Se au în vedere ºi amenzi pentru pãrinþii care nu au
aceste avize care sã ateste vaccinarea, dar care îºi duc copiii în comunitate. Totodatã, Ministerul Sãnãtãþii a fost sesizat cu douã noi cazuri de tetanos la copii. Proiectul Ministerului Sãnãtãþii va fi elaborat împreunã cu specialiºtii în domeniu ºi va fi implementat numai dupã ce va fi supus dezbaterii publice. În elaborarea proiectului, Ministerul Sãnãtãþii va beneficia de expertiza
Primãria Uricani îºi face centru de informare turisticã
A
dministraþia localã de la Uricani lanseazã proiectul “centrul naþional de informare ºi promovare turisticã Uricani”.
Lansarea proiectului va avea loc astãzi la sediul Primãriei Uricani. Obiectivul general al proiectului constã în crearea ºi dotarea unui Centru naþional ºi promovare turisticã, în oraºul Uricani, care sã faciliteze accesarea privind date de interes general referitoare la România. Oraºul Uricani ocupã un loc important în peisajul Vãii Jiului, fiind situat în partea de sud- vest a Vãii
Jiului, la poalele munþilor Retezat ºi Vâlcan, de-a lungul Jiului de Vest, la o altitudine de 650 -725 m deasupra nivelului mãrii, cu o suprafaþã de 25.141 ha. Uricani este o poartã de intrare în Parcul Naþional Retezat, o bijuterie a naturii, cu un relief sãlbatic, ce oferã cãlãtorului imagini inegalabile: creste ºi custuri dantelate, avene, cãldãri glaciare, chei ºi cascade. Cadrul natural, de un pitoresc aparte, faciliteazã turiºtilor posibilitãþi de odihnã ºi sport, atât vara cât ºi iarna. Monika BACIU
Ziua Imnului Naþional va fi marcatã în judeþul Hunedoara
R
eprezentanþii Prefecturii Hunedoara vor marca aceastã zi, în data de 29 iulie, la Deva acolo unde va avea loc ceremonialul public ce se va desfãºura cu ocazia sãrbãtoririi Zilei Imnului Naþional. Programul manifestãrilor va cuprinde salutul Drapelului de Luptã ºi trecerea în revistã a Gãrzii de Onoare, binecuvântare ºi Rugãciune pentru poporul român, intonarea imnului naþional al României ºi defilarea Gãrzii de Onoare. Totodatã, oficialitãþile prezente la eveniment vor rosti câteva alocuþiuni. Ceremonialul public se va desfãºura în municipiul Deva, „Piaþa Tricolorului” începând cu ora 09,50. Data de
29 iulie a fost proclamatã, în conformitate cu Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului Naþional al României - 'Deºteaptã-te române!', simbol al unitãþii Revoluþiei Române de la 1848. La 29 iulie 1848, 'Deºteaptã-te române!' a fost cântat pentru prima datã în Parcul Zãvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Naþional al României se aflã poemul patriotic 'Un rãsunet' de Andrei Mureºanu, publicat în numãrul iunie-iulie
1848 al suplimentului 'Foaie pentru minte, inimã ºi literaturã', pe o melodie culeasã de Anton Pann. Conþinutul profund patriotic ºi naþional al poeziei a fost de naturã sã însufleþeascã numeroasele adunãri ale militanþilor paºoptiºti pentru drepturi naþionale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bãlcescu numind acest imn 'o adevãratã Marsiliezã româneascã'. Conform Constituþiei României, Imnul Naþional este considerat simbol naþional, alãturi de drapelul tricolor, stema þãrii ºi sigiliul statului. Monika BACIU
în acest domeniu a reprezentanþilor Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii. Ministerul Sãnãtãþii a precizat în luna aprilie cã proiectul va fi conceput pe informarea pãrinþilor ºi conºtientizarea necesitãþii vaccinãrii. Ministerul Sãnãtãþii atenþioneazã asupra riscului reapariþiei unor boli foarte grave, mortale chiar, dupã cum a
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 iulie 2015
sesizat ºi Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii. Un exemplu este poliomielita, o boalã eradicatã prin vaccinare, dar care reapare prin refuzul vaccinãrii. Acoperirea vaccinalã în România se pãstreazã
Programe de formare profesionalã pentru aproape 3.200 de ºomeri proape 3.200 de ºomeri A vor participa în luna august la unul din cele 163 de
programe de formare profesionalã organizate de Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã (ANOFM). La cele 163 de programe organizate de ANOFM, vor participa în total 3.181 de persoane care beneficiazã, conform legii, de ser-
sub nivelul recomandat de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii, de 95 la sutã, pentru boli precum difterie, tetanos, rujeolã, rubeolã, oreion ºi hepatitã B, în principal din cauza refuzului vaccinãrii.
vicii de formare profesionalã gratuite. Programele vor fi organizate de agenþiile judeþene pentru ocuparea forþei de muncã. Meseriile cele mai solicitate pentru care se vor organiza programe de formare profesionalã în perioada menþionatã sunt: lucrãtor în comerþ (272 persoane), agent de securitate (225), ospãtar (chelner) vânzãtor în unitãþi de alimentaþie (217), inspector (referent) resurse umane (185), contabil (143), frizer, coafor, manichiurist, pedichiurist (112), bucãtar (110), operator calculator electronic ºi reþele (109), comunicare în limba englezã (98) ºi operator introducere, validare ºi prelucrare date (93).
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 iulie 2015
Închiderea minelor n - a c l i n t i t preþul de vânzare a locuinþelor!
”S
-a crezut cã o datã cu închiderea gradualã a mineritului lucrurile se vor miºca pe piaþã, dar acest lucru nu se întâmplã pentru cã o scãdere a preþurilor locuinþelor nu s-a produs. Noi muncim mai mult, în sensul cã facem teren, cãutãm, adicã este o oarecare agitaþie pentru cã existã interes pentru achiziþii. Au început sã se miºte inclusiv dosarele pentru prima casã, dar materializarea tranzacþiilor se lasã aºteptatã. Se cautã apartamente bune, dar acestea se gãsesc greu pentru cã nu sunt scoase la vânzare la preþul ofertat de cumpãrãtor, adicã mai mic” – Sorina Mateevici, director Agenþia Imobiliarã ”Macarena” Petroºani. Multã lume a sperat cã piaþa imobiliarã se va dezgheþa o datã cu disponibilizãrile masive din minerit ce fac parte din programele de închidere a minelor. Dar previziunile nu s-au adeverit, deºi intenþii existã. Conform directorului celei mai vechi agenþii imobiliare din Valea Jiului, ”Macarena”, existã o oarecare agitaþie pe piaþã, dar fãrã materializare pe mãsura agitaþiei, pentru cã preþurile nu scad pe mãsura ofertei cumpãrãtorului. ”S-a crezut cã o datã cu închiderea gradualã a mineritului lucrurile se vor miºca pe piaþã, dar acest lucru nu se întâmplã pentru cã o scãdere a preþurilor locuinþelor nu s-a produs. Noi muncim mai mult, în sensul cã facem teren, cãutãm, adicã este o oarecare agitaþie pentru cã existã interes pentru achiziþii. Au început sã se miºte inclusiv dosarele pentru prima casã, dar materializarea tranzacþiilor se lasã aºteptatã. Se cautã apartamente bune, dar acestea se gãsesc greu pentru cã nu sunt scoase la vânzare la preþul ofertat de cumpãrãtor, adicã mai mic. De exemplu un apartament bun este scos la vânzare cu 1,2 miliarde lei vechi, iar cumpãrãtorul oferã 700 – 800 milioane lei vechi. Dacã preþurile ar scãdea, s-ar vine, dar preþurile s-au stabilizat. Chiar dacã proprietarul înþelege situaþia are alte nevoi ºi nu renunþã pentru cã sunt foarte mulþi care ºi-au achizi-
þionat casele în anii 2007-2008 cu 30.000 de euro ºi acum nu-l pot vinde la 22.000 de euro, în condiþiile în care au ºi investit în creºterea calitãþii acestora. Am mai avut
aproape invers crezându-se cã pot cumpãra ei, cã dispun de aceºti bani. Dar ce sã cumperi cu 250-300 de milioane vechi? Cel mult o garsonierã standard. Vreau sã cumpãr,
apartamente foarte bune la jumãtate de preº, pe strada Independenþei, dar a fost o situaþie aparte, urgentã, ºi acest lucru se întâmplã rar. Nivelul tranzacþiilor în 2015 este cam la acelaºi nivel al anului trecut. În schimb chiriile merg foarte bine. Nu avem cu ce acoperi cererea existentã pentru cã existã firme de construcþii cu personal în teritoriu, delegaþi ºi aceºtia doresc apartamente ºi garsoniere utilate. Pe acest palier aproape totul este ocupat. Sunt puþine, ar fi nevoie de mai mult” – a precizat Sorina Mateevici, director al Agenþiei Imobiliare ”Macarena” Petroºani.
are în 2015 va fi în dar preþurile sunt continuare una negaaberante pe alocuri. tivã în special în zonele Eu cred cã sunt ataºaþi unde existã, pe plan sentimental de casele local, o scãdere ecolor, dar trebuie sã fie nomicã accentuatã, ºi realiºti sã se alinieze puterii de cumpãrare în primul rând. Pãi mai pun 4-5 mii de vã oferã zilnic, prin magazinul euro ºi cumpãr un alimentar Nr 16, Piaþa Centralã apartament în Timiºoara!”- a CELE MAI IEFTINE declarat Pavel SORTIMENTE Laurenþiu Costea, din Petroºani. DE CARNE DE PORC Cât privesc garsonierele, existã la - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei vânzare cu preþuri cuprinse între 250 - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - 12.80 lei ºi 300 milioane lei - Carne tocatã vechi, dar acestea - Cotlet porc cu os - 14.20 lei nu se vând din - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei diverse motive – - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei fie zona este - Costiþã porc cu os - 9.90 lei mãrginasã, fie nu - Ciolane porc - 5 lei sunt spaþioase sau Grãsime pentru topit 5 lei fãrã îmbunãtãþiri –
”Am fost convins cã preþurile la apartamente în Valea Jiului vor scãdea o datã cu plãþile compensatorii ale minerilor disponibilizaþi, dar efectul a fost
de Institutul de Relaþii Internaþionale ºi Cooperare Economicã (IRICE) aratã cã evoluþia pieþei imobili-
aflându-se de multã NOI SUNTEM MEREU ÎN vreme în vânzare fãrã ca proprietarul SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! sã fie dispus sã Telefon util: 0733.960311 reducã preþul. Studiile realizate
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
fãrã a exista programe, chiar de viitor mai îndepãrtat, de reviogorare ºi dezvoltare. „La fel ca anul trecut, printre factorii responsabili de scãderea preþurilor se enumerã: criza gravã a sistemului bancar, scãderea economiei, scãderea sumelor destinate investiþiilor, reducerea drasticã a veniturilor reale ale populaþiei, scãderea masivã a veniturilor românilor ce muncesc în afara graniþelor, fiscalitatea” – spune un comunicat al IRICE. Agenþi economici din Petroºani, mici cum sunt, încã susþin cã a fost o greºealã începerea investiþiei din Parâng precum ”invers calul”. S-a investit sus în munte, unde
populaþia nu resimte schimbarea, în loc sã se porneascã proiectul din oraº cãtre munte, adicã cu acea telegondolã cu staþie de pornire din cartierul Aeroport. Lucrurile ar fi stat altfel, pentru cã în Parâng, de bine de rãu, existau cabane comparativ cu Vulcanul, care a instalat telegondola, dar nu avea cabane, dar unde încet-încet se construiesc ºi zona devine atractivã. În alte localitãþi din þarã s-a dezvoltat o adevãratã industrie în jurul unei asemenea staþii de telescaun/telegondolã, exemple elocvente fiind Piatra Neamþ ºi Mamaia care doar ”survoleazã” oraºele… Ileana FIRÞULESCU
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 iulie 2015
Henþ cu mâna
Temerarii noºtri „veterani” Tot respectul pentru douã nume, care nici nu au contracte de mii de euro pentru vreun sport fãrã performanþe, nici nu încearcã sã fraiereascã pe cineva, ori sã facã
vâlvã. Toma Coconea ºi Avram Iancu, chiar dacã nu mai sunt la prima tinereþe, duc sus steagul unui sport pe care îl respectã. Unul în aer, celãlalt
în apã. Doi sportivi care au dus ºi duc în continuare numele Vãii Jiului, al Petroºaniului, spre o scarã a valorilor în care prea puþini mai dau douã parale pe ea. Doi bãrbaþi care ºi-au forþat nu de puþine ori limitele, poate chiar la limita vieþii, care nu au triºat
niciodatã, dorindu-ºi mereu victoria cu ardoare. Înotul ºi zborul cu parapanta nu fac, e drept, ratingul unor sporturi, poate de multe ori prea ridicate în slãvi, dar sunt douã sporturi care au format douã caractere puternice, care nu s-au dat bãtuþi
niciodatã, care au crezut mereu în forþa ºi capacitatea lor. Toma Coconea, zburãtorul fãrã teamã, Avram Iancu, omul cu plãmânii de fier, doi sportivi temerari, care ar trebui sã fie un exemplu pentru orice tânãr pornit pe acest drum al succesului.
IN TE RV IU
„Mã doare sufletul cã-i... doare pe toþi în cot de Jiul”,
S
orin Ghiþan (nãscut pe 13 octombrie 1968 la Petroºani) este, se poate spune, un jiulist sutã la sutã. Este, oarecum, urmaºul fratelui sãu, Coco Ghiþan, care a jucat în anii `70-`80 la Jiul-tineret, ªtiinþa Petroºani ºi Minerul Vulcan.
În anul 1983 antrenorul Nae Grecu îi intuieºte calitãþile de portar, luându-l la juniorii Jiului (avea doar 15 ani), apoi va juca în echipele de seniori ale Minerului Lupeni (1985-1986, 1987-1988), debutând în echipa mare a Jiului, într-un meci de Cupa României, cu antrenorul Gigi Mulþescu, iar în
declarã Sorin Ghiþan, antrenorul echipei Jiul Petroºani campionatul primei divizii, cu antrenorul Gogu Tonca, la 4 octombrie 1989 (debut alãturi de Cioabã ºi Florin Stoica), 0-2 la Petroºani cu Dinamo Bucureºti, scor „stabilit” pe culoarele miliþiei... Este campionatul în care Sorin Ghiþan devine titular la Jiul, echipa ocupând locul 14 în Divizia „A”, cu Negrilã, Sedecaru, Florescu, Ben. Popescu, Rico Cristea,
I. Varga, Bâcu, Henzel sau Lasconi. Din acest moment, Ghiþan rãmâne jiulist, pânã la momentul retragerii la Inter Petrila, unde a mai jucat un sezon, în 1999-2000. Reporter: Sorin Ghiþan, care au fost cele mai bune momente ca jucãtor? Sorin Ghiþan: Fãrã îndoialã, cele din
perioada 1991-1994, când am avut o echipã profund localã, când ne bãteam mereu la locul 1 în Divizia „B”, dar unii dintre conducãtori nu doreau promovarea, pânã la urmã, a venit Miron Cozma, care ºi-a dorit cu ardoare ca Jiul sã joace în „A” ºi în 1996 am reuºit.
schemã, pânã la urmã, mai de gura presei, mai de presiunea strãzii, au luat-o cei de la primãrie, înglobând-o în C.S.M. Era singura soluþie. ªi uite-aºa, am dus-o prin campionatul judeþean, cu Tudorache, cu Militaru, cu Irina, cu Ticã Ititesc, numai noi ºtim cum...
ªi aceea a fost o perioadã bunã în cariera mea de jucãtor.
Rep.: Într-o stare de nenormalitate, zic eu... S.G.: Aºa e. Noi udam terenul, noi antrenam, noi ne ocupam de organizare, de multe ori cu bani din buzunarul propriu. Sincer, mã aºteptam la o implicare mai puternicã a celor de la C.S.M...
Rep.: Sã trecem la activitatea de antrenor. Ai preluat Jiul într-un moment greu, în sezonul 2013-2014, din etapa a 10-a, la nivelul Ligii a IV-a. S.G.: Corect. Pãi ce sã facem, când toatã lumea fugea de echipã, doar nu era sã o lãsãm sã moarã! A dispãrut ºi finanþatorul Alin Simota din
Rep.: ªi acum ce faceþi? S.G.: Nici nu ºtiu ce sã mai spun. Mã doare sufletul cã-i... doare pe totþi în cot de Jiul. Probabil cã vom avea sprijinul primãriei pentru arbitri ºi deplasãri, dar nu-i suficient. Ar trebui sã gãsim o formã de sponsorizare pentru a se putea plãti un salariu minim jucãtorilor seniori. Nici nu mai avem din acest motiv. Irina s-a lãsat, unii dintre juniorii mari, ªtefãnoaica, Cãt. Ionicã, Pãduraru ºi Daniel Stoica au plecat, cu cine sã mai jucãm? Iatã, portarii Mihalache ºi Costache
au 14 respectiv 13 ani! Ce facem, luãm o cãruþã de goluri în campionat? Eu mi-am retras carnetul de jucãtor, nu mai vreau sã antrenez decât portarii. Rep.: ªi cine va antrena echipa? S.G.: Se va ocupa Cosmin Kanduth, el îi cunoaºte mai bine, sunt o parte din juniorii care au câºtigat locul 3 pe þarã, iatã, un alt aspect dureros, nimeni nu le-a spus un „bravo, bãieþi”...
Rep.: Deci, va începe Jiul de luna viitoare sezonul 2015-2016? S.G.: Sincer, habar n-am! Dacã nu vom completa lotul cu 4-5 seniori, nici vorbã. Seniori care trebuie plãtiþi. Altfel, nu are rost, ne vom face de râs. Este un ultim semnal de alarmã, Jiul are toate ºansele sã se dezintegreze. Poate în ceasul al 12-lea ne bagã cineva în seamã.
Paginã realizatã de Genu TUÞU