Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 907
Cronica Vãii Jiului Luni, 27 Iulie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
CEH – energie la un preþ-record
Primãria Petroºani face eforturi pentru confortul cetãþenilor
69
din 146. Nu este vorba de vreo combinaþie la loto, ci este vorba de numãrul de kilometri al strãzilor reabilitate din municipiul Petroºani. La nivelul localitãþii existã o reþea de 150 de strãzi, iar lungimea totalã a acestora este de 146 de kilometri. Conform datelor furnizate de autoritãþile locale de la Petroºani 69 de kilometri de drum au fost modernizaþi. Mai existã 77 de kilometri de strãzi nemodernizate. Aceste strãzi sunt fãcute din piatrã sau din pãmânt. “În interiorul localitãþii se aflã o reþea de 150 de strãzi în lungime totalã de 146 de kilometri din care 69 de kilometri reprezintã strãzi modernizate, strãzi asfaltate, pavate ºi 77 de kilometri reprezintã strãzi
nemodernizate, strãzi realizate din piatrã sau pãmânt”, se aratã în statutul municipiului Petroºani. Potrivit aceluiaºi document atribiurea ºu schimbarea denumirilor de strãzi, pieþe ºi alte obiective de interes public revine consiliului local. Mai mult decât atât calea de comunicaþie rutierã care strãbate municipiul Petroºani este DN 66 ºi are o lungime totalã de 10010 kilometri. În ultima perioadã de timp tot mai multe strãzi din municipiul Petroºani au fost asfaltate chiar dacã acest lucru necesita eforturi financiare foarte mari de la bugetul local. Toate aceste lucruri sunt fãcute pentru cã locuitorii municipiului sã aibã confortul necesar. Lucrãrile nu se vor opri aici pentru cã edilii locali au în vedere asfaltarea tuturor strãzilor ºi strãduþelor. Monika BACIU
C
anicula a avantajat minerii Vãii Jiului, care au reuºit, prin Complexul Energetic Hunedoara sã obþinã un preþ record la energia vândutã. De cel puþin 3 ori mai mult au primit pe un MegaWatt orã. Datoritã cererii de energie produsã de termocentrale, minerii au decis sã lucreze ºi în week-end. >>> PAGINA A 3-A
100 de pacienþi ajung la Urgenþã zilnic
alvãrile au fost auzite în aceste S zile mai mult ca oricând. Peste 100 de oameni au ajuns doar într-o zi
la urgenþã, iar cei mai mulþi din cauza caniculei. Medicii îi sfãtuiesc pe cei din grupele de risc sã nu iasã din casã în orele de vârf ºi sã se protejeze când trebuie sã plece prin soare. Sirenele salvãrilor, sau ale pompierilor au sunat neîntrerupt în aceste zile toride, când temperaturile au trecut cu repeziciune de 35oC. Cei mai mulþi au fost pacienþi
în vârstã, cu probleme cardiace, care au sunat la 112 acuzând stãri de rãu, sau care au fost gãsiþi de rude cãzuþi în casã. „Sunt varii cazuri, pacienþi vârstnici, bolnavi,
pacienþi bolnavi cronic, care nu merg la medicul de familie ºi se prezintã în urgenþã. Mai ales din cauza caniculei, vârstnicii care umblã pe stradã la ore nepotrivite, fãrã pãlãrii pe cap ºi nu se hidrateazã cât trebuie. Numãrul de prezentãri în urgenþã depãºeºte 100 în fiecare zi”, a spus dr. Monica Ciugulea, medic la Unitatea de Primiri Urgenþe din cadrul Spitalului de Urgenþã
de la Petroºani. Se lucreazã la foc continuu în secþiile de urgenþã ºi aºa în fost în fiecare zi din cele în care s-a instalat canicula, iar medicii ne le dau ºi sfaturi
celor care trebuie sã iasã în soare. „Sã nu iasã afarã la orele amiezii, când este foarte cald, sã îºi facã piaþa dimineaþa, sau seara pe rãcoare, iar dacã chiar nu se poate, sã îºi punã pãlãrii în cap, sã se hidrateze cu minim 2 l
de lichide pe zi”, a mai precizat medicul de la urgenþã. Între orele 11,00 ºi 15,00 ar trebui sã nu ieºim din casã, iar dacã o facem sã petrecem cât mai puþin timp în soare. Orele de vârf trebuiesc evitate pentru cã temperaturile de peste 35oC afecteazã grav organismul uman, iar în zona Vãii Jiului oamenii nu sunt tocmai obiºnuiþi cu astfel de temperaturi. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 iulie 2015
Pãþania unui petrilean
Rupt de beat ºi fãrã permis
A
re 32 de ani ºi a fost prins de poliþiºtii hunedoreni dupã o cursã de urmãrire pe ruta Petrila Petroºani. Într-un final, bãrbatul a fost oprit ºi testat cu aparatul alcooltest, rezultatul indicând o concentraþie de 1.00mg. /l. alcool pur în aerul expirat.
“În data de 26.07.2015, în jurul orei 00:30, poliþiºtii au depistat în trafic un bãrbat de 32 de ani, din oraºul Petrila, care conducea un autoturism pe strada Republicii, din oraºul Petrila, deºi se afla sub influenþa bãuturilor alcoolice ºi fãrã a deþine permis de conducere. Dat fiind faptul cã bãrbatul nu a oprit la semnalul regulamentar al poliþiºtilor, aceºtia au pornit în urmãrirea autoturismului, reuºind sã-l opreascã, în siguranþã, în municipiul Petroºani, în apropiere de intersecþia strãzii Dealului cu DN66”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Precum în bancuri, la solicitarea documentelor, bãrbatul le-a declarat poliþiºtilor cã nu
le poate prezenta, pentru cã nu le are. “În urma verificãrilor în bazele de date, agenþii de poliþie au constat cã bãrbatul nu este posesor de permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule. De asemenea, în urma verificãrilor efectuate cu privire la autoturismul condus de bãrbat, poliþiºtii au stabilit cã autorizaþia de înmatriculare provizorie a autoturismului era expiratã din data de 10.05.2014. Bãrbatul a fost testat cu aparatul alcooltest, iar rezultatul a indicat o concentraþie de 1.00mg./l. alcool pur în aerul expirat, acesta fiind condus la spitalul din municipiul Petroºani, unde a REFUZAT recoltarea de probe biologice,
Rãsturnat pe câmp Un tânãr de 20 de ani, din judeþul Caraº Severin care conducea un autoturism pe DN 68, în afara localitãþii Sarmizegetusa, dinspre Caransebeº spre Haþeg, într-o curbã la stânga, a pierdut controlul asupra autoturismului, a pãrãsit partea carosabilã ºi s-a rãsturnat în câmp, pe partea dreaptã a sensului sãu de deplasare. În urma accidentului rutier a rezultat rãnirea gravã a unei femei de 48 de ani, din judeþul Caraº Severin, pasagerã pe locul din dreapta faþã al autoturismului, precum ºi rãnirea uºoarã a unui minor de 3 ani, din acelaºi judeþ. Ambele victime au fost transportate la Spitalul Orãºenesc Haþeg pentru acordarea îngrijirilor medicale necesare. în vederea stabilirii alcoolemiei exacte”, a mai declarat sursa citatã În cauzã s-a întocmit dosar de cercetare penalã sub aspectul comiterii infracþiunilor de refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice de sânge, conducere unui vehicul fãrã permis de conducere ºi punerea în circulaþie sau conducerea pe drumurile publice a unui vehicul neînmatriculat. Bãrbatul este cercetat în stare de libertate.
Ciocnire frontalã la Aninoasa
ouã maºini s-au ciocnit frontal pe DN 66 A între Aninoasa ºi Vulcan, D sâmbãtã la prânz. Unul dintre pasageri a ajuns la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, dar nu are rãni grave. Potrivit oamenilor legii, unul dintre ºoferi a avut, cel mai probabil, vitezã ºi a pierdut într-o curbã volanul, izbindu-se volent de o maºinã ce venea regulamentar pe contrasens. „ªoferul vinovat a intrat pe contrasens ºi, dupã ce pierdut controlul volanului, l-a izbit
frontal pe cel care venea regulamentar. Unul dintre pasageri este la spitalul din Petroºani cu contuzii ºi este supus unuor investigaþii mai amãnunþite. Cercetãrile continuã, dar trebuie sã precizez cã ambii ºoferi aveau aloclemia zero, în urma testãrii cu aparatul alcooltest”,
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
a declarat Nicolae Airiniei, comandantul Poliþiei Aninoasa, aflat la faþa accidentului. Accidentul s-a produs în zona de la ieºire din oraºul Aninoasa spre Vulcan, o zonã semaforizatã în aceste zile din cauza unor
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
Petroºaniul cufundat în beznã
M
unicipiul Petroºani a rãmas la sfârºitul sãptãmânii trecute cufundat în beznã din cauza unor defecþiuni. Operatorul care livreazã energia electricã a înregistat o defecþiune ºi angajaþii ENEL au lucrat timp de mai multe ore la remedierea situaþiei. În tot acest timp, oraºul a fost în beznã totalã. Joi seara în Petroºani nu sau mai aprins becurile stradale. Iluminatul a fost întrerupt ore bune, pânã spre miezul nopþii, din cauza unor defecþiuni care au apãrut în sistem. Edilii locali au fost asaltaþi de telefoane, iar ºeful Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat ne spune ce s-a întâmplat. „În jurul orelor 21,30 – 22,00 a fost întreruptã alimentarea
cu energie electricã în ceea ce priveºte iluminatul public în mai multe zone din Petroºani. S-a luat legãtura cu reprezentanþii ENEL. A fost o defecþiune tehnicã, din câte ne-a fost comunicat, dupã care au remediat situaþia ºi lucrurile au intrat în normalitate”, a declarat Daniel Viºan, ºeful SPADPP Petroºani. Situaþia a fost remediatã dupã câteva ore în care oraºul a stat cufiundat în beznã ºi, spun responsabilii din Primãria Petroºani, nu a avut nicio legãturã cu temperaturile ridicate de peste zi. Diana MITRACHE
lucrãri ce au loc pentru introducerea reþelei de canalizare. Circulaþia a fost blocatã minute în ºir din cauza accidentului rutier, pânã ce poliþiºtii au reuºit sã facã mãsurãtorile, aceasta defãºurându-se pe un singurs sens de circulaþie, alternativ. Diana MITRACHE
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 27 iulie 2015
CEH – energie la un preþ-record C anicula a avantajat minerii Vãii Jiului, care au reuºit, prin Complexul Energetic Hunedoara sã obþinã un preþ record la energia vândutã. De cel puþin 3 ori mai mult au primit pe un Mega Watt orã. Datoritã cererii de energie produsã de termocentrale, minerii au decis sã lucreze ºi în week-end.
Seceta ºi faptul cã nu adie deloc vântul este în avantajul minerilor din exploatãrile de huilã ale Vãii Jiului, care au reuºit joi ºi vineri sã vândã la un preþ record. Totul a fost posibil dupã ce s-au pus în funcþiune mai multe capacitãþi de producere a anergiei electrice ºi acesta este un moment istoric pentru mineritul de huilã. „Preþul este unul istoric, aº putea spune. Am vândut cu peste 500 de lei Mwatt-ul ºi joi ºi vineri ºi este un moment în care cred cã ai noºtri guvernanþi trebuie sã se trezeascã ºi sã vadã cã România a ajuns la
un consum de peste 8.000 MW în anumite ore ale zilei ºi producþia de cãrbune atinge 3.000 de MW. Avem, din situaþiile Transelectrica, o vedere care ne spune ºi cã pe eolian România nu se mai poate baza, pentru cã la aceastã orã eolianul nu produce nici mãcar 100 MW, iar dacã nu ar exista cãrbuni, ne-am trezi cu o cãdere a sistemului energetic naþional, pentru cã nu ar avea cine sã producã energie ”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Minerii nu au cu ce lucra ºi asta se reflectã în producþia de cãr-
Contracte dubioase ºi management defectuos la CEH ºi CEO
Beþivii au dat bãtãi de cap salvatorilor
T
emperaturile ridicate au þinut ocupaþi medicii din Valea Jiului, iar mulþi dintre pacienþi au avut probleme din cauza bãuturii corelatã cu cãldura înãbuºitoare.
M
inistrul Energiei ºi-a fixat ca prioritate pentru cele douã complexuri energetice reducerea gãurilor negre generate nu doar de managementul defectuos, ci ºi de contracte dubioase încheiate în defavoarea companiilor de stat. „Va fi nevoie de restructurãri, de investiþii, pentru ca minele sã respecte standarde de mediu ºi securitate ºi cel puþin un nivel minim de rentabilitate. Este ceea ce încercãm sã facem atât la Complexul Energetic Oltenia, cât ºi la Hunedoara. Un obiectiv prioritar este ºi reducerea gãurilor negre pe care le-am gãsit la aceste complexuri generate nu doar de managementul defectuos, ci ºi de contracte dubioase încheiate în defavoarea companiilor de stat", a spus ministrul Andrei Gerea. Acesta s-a referit cu precãdere la ceea ce a descoperit la Complexul Energetic Hunedoara, aflat la un pas de a se diviza. De asemenea, Gerea a precizat cã în contex-
bune, pentru cã spune sindicalistul Petre Nica, energeticienii ar vinde tot ce ar produce minerii ºi la un preþ bun. Tocmai de aceea s-a decis ca programul de lucru sã fie modificat, dar lipsa materialelor în minã îºi spune cuvântul. „Nu am scos nici cât ne-am propus, din cauza lipsei investiþiilor în zona minierã, care în 2014 nu s-au fãcut. Totuºi am dat producþie ºi vrem sã mãrim productivitatea.
De aceea s-a decis ca activitatea minierã sã se desfãºoare la CEH ºi în zilele de sâmbãtã ºi duminicã, pe bazã de comandã, tocmai pentru a reuºi sã acoperim necesarul de cãrbune în aceastã perioadã”, a adãugat Nica. ªi minerii de la minele pe închidere au decis sã lucreze în zilele de sâmbãtã, pentru cã acum energeticienii din Hunedoara reuºesc sã vândã la un preþrecord energia produsã prin arderea huilei, preþ care a crescut de la 140 de lei pentru un MWh, la peste 500 de lei pentru aceeaºi cantitate de energie. Diana MITRACHE
tul unei veri caniculare ºi lipsite de precipitaþii suficiente este extrem de importantã asigurarea alimentãrii cu energie, ceea ce impune un mix energetic echilibrat, iar dispeceratul naþional a cerut CEH sã-ºi porneascã grupuri la cele douã termocentrale, Mintia ºi Paroºeni, pentru a acoperi necesarul de energie. „Situaþia actualã impune necesitatea asigurãrii unui mixt energetic echilibrat, motiv pentru care am insistat pe gãsirea unor soluþii pentru menþinerea activitãþii în zonele de exploatare minierã. Producþia hidro de energie electricã a scãzut semnificativ în ultima perioadã. Debitul Dunãrii ºi al râurilor din toatã þara este în scãdere, avem o scãdere a producþiei ºi în zona de energie eolianã. Conform previziunilor ANM, aceastã perioadã cu precipitaþii scãzute ºi fãrã vânt se poate prelungi. În acest context, rãmânem cu energia nuclearã ºi cea pe cãrbune. Devine evident cã trebuie sã depunem eforturi pentru menþinerea activitãþii miniere care sã ne ofere garanþia unui sistem echilibrat, astfel încât securitatea energeticã a României sã nu fie afectatã. În astfel de momente cred cã toatã lumea înþelege care este importanþa cãrbunelui nu doar pentru þara noastrã, ci pentru aceastã zonã a Europei”, a menþionat ministrul Energiei, Andrei Gerea, la întâlnirea cu conducerea complexului din Gorj. Maximilian GÂNJU
Doar sâmbãtã, spre exemplu, echipajele SMURD ori cele de la Ambulanþã au intervenit la zeci de solicitãri, iar o parte dintre acestea au venit de la trecãtorii care au vãzut persoane prãbuºite pe caldarâm. Oamenii s-au gândit cã li s-a fãcut rãu din cauza caniculei, însã bãutura era de vinã.
Misiunea paramedicilor n-a fost deloc uºoarã mai ales în convingerea celor cuprinºi de mahmurealã, cã ar fi indicat sã meargã la spital. Tot sâmbãtã, când soarele a dogorât bine în Petroºani, paramedicii SMURD au avut de rezolvat ºi câte doi beþivi odatã. Dupã ce i-au pus pe picioare ºi au semnat cã nu vor sã ajungã la Unitatea Primiri Urgenþe Petroºani, pacienþii ºi-au continuat petrecerea. Temperaturile caniculare ar fi trebuit sã le taie pofta de a mai colinda Petroºaniul ºi de a lua câte un pãhãrel de tãrie, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Drept este cã, cei fãrã adãpost s-au refugiat prin parcuri, la umbrã însã nu au renunþat nici în ruptul capului la sticluþa cu bãuturã. (Maximilian GÂNJU)
4 Actualitate
Zece lucruri neºtiute despre Defileul Jiului: bãtãlii crunte date aici, povestea miresei Defileului, legenda Jiului
D
plat. Este transportat la un spital din Bumbeºti Jiu, dupã care, în final, ajunge în stare gravã la Bucureºti. Pe patul de spital, regele Ferdinand I al României i-a conferit Ordinul Mihai Viteazul. Generalul a murit dupã câteva zile din cauza unei septicemii. În cinstea generalului, pe Defileul Jiului s-a ridicat un monument.
efileul Jiului ascunde un întreg univers, oferit în primul rând de naturã, dar ºi de abnegaþia de a construi una dintre cele mai spectaculoase cãi de acces. În acest loc se trãiesc animale care sunt pe cale de dispariþie ºi plante deosebite. Jiul separã Munþii Parâng de Munþii Vâlcan, iar apele învolburate oferã unele dintre cele mai bune condiþii din þarã pentru practicarea raftingului. Specii pe cale de dispariþie vieþuiescu în Defileul Jiului În zona care face parte din Parcul Naþional „Defileul Jiului“ trãiesc animale de o diversitate remarcabilã. Dintre speciile cele mai cunoscute ºi de care locuitorii se tem cel mai mult sunt viperele. Nu au fost înregistrate cazuri de atacuri asupra celor care vin sã caute fructe de pãdure. Alte reptile întâlnite în acest loc sunt: ºarpele lui Esculap, ºarpele de alun, ºarpele de casã, ºarpele de apã. În Valea Jiului trãiesc cele mai cunoscute animale carnivore din România: ursul carpatin, lupul, râsul,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 iulie 2015
vidra, jderul, bursucul ºi pisica salbaticã. Speciile de ierbivore sunt reprezentate de: cãprior, cerb carpatin ºi capra neagrã. În pãdure trãiesc diferite specii de liliac: liliacul mare cu
pariþie. Este vorba de liliacul mic cu urechi de ºoarece ºi liliacul mare cu bot ascuþit. Unele specii ocrotite prin legi naþionale ºi internaþionale vieþuiesc natural se aflã peste 700 de specii de plante, din care 553 specii de cormofite ºi 148 specii de talofite.
P
nas potcoavã, liliac cârn, liliacul cu aripi lungi. Tot în Defileul Jiului se aflã câteva animale din aceastã specie care sunt pe cale de dis-
în acest loc. Este vorba ºoimul cãlãtor, ºorecarul comun, acvila de munte, mierla de apã sau uliu porumbar. Peste 700 de specii de plante Teritoriul parcului este acoperit aproape în totalitate de pãduri, cea mai mare parte dintre acestea fiind virgine ºi cvasivirgine constituite din arborete pur ºi în amestec de fag ºi gorun. Primele cercetãri au stabilit cã în parcul
ovestea Jiului
Jiul separã Munþii Parâng de Munþii Vâlcan ºi este afluent de ordinul I al Dunãrii ºi conflueazã cu aceasta la 692 km amonte de vãrsarea fluviului în Marea Neagrã. Se formeazã prin unirea a doi afluenþi principali: Jiul de Vest ce izvorãºte din Munþii Retezat ºi Jiul de Est ce izvorãºte din versantul sudic al munþilor ªureanu, la altitudini în jur de 1500 metri. Potrivit specialiºtilor de mediu, Jiul este poluat de ape menajere ale aglomerãrilor umane - Uricani, Lupeni, Aninoasa, Vulcan, Petroºani, Petrila, Lainici - , dar ºi de ape tehnologice industriale provenite de la exploatãrile miniere.
L
uptele din Defileul Jiului
Defileul Jiului a fost locul unor bãtãlii crunte între armata romana ºi cea germanã, care încerca sa intre în Þara Româneascã. Trupele germane au ocupat Mãnãstirea Linici, unde au provocat însemnate stricãciuni: au distrus si pangarit biserica, intrand cu caii în sfântul lãcaº, arzând lemne înãuntru, scrijelind pereþii ºi incendiind arhiva. Generalul Ion Dragalina a murit dupã ce a fost rãnit pe Defileul Jiului Generalul Ion Dragalina a decedat în anul 1916, în urma rãnilor primite în Defileul Jiului, în zona numitã „Locurile Rele", lângã Mãnãstirea Lainici. În urma declanºãrii unei
lucrarea feroviarã din România care rãmâne ºi astãzi, deºi de la inaugurarea ei au trecut 67 de ani.
tul, nepermiþându-se sã se facã slujbe decât în unele Duminici ºi sãrbãtori religioase. Biserica nouã , cu hramul Izvorul Tãmãduirii s-a înãlþat dupã anul 1990, lateral sud-est de vechea bisericã.
S
A de culturã, unde se învãþa carte slavonã, unde se copiau cãrþile bisericeºti. De aici se recrutau secretarii pentru cancelariile domneºti ºi curþile boiereºti. Una din aceste mânãstiri
masive ofensive germane ºi austro-ungare în Valea Jiului, generalul Dragalina, care fusese în funcþia de comandant al Armatei I, decide sã ducã lupta în munþi. În dimineaþa zilei de 12 octombrie 1916, marele om de aramatã
dreaptã a Jiului. Înãlþatã iniþial din piatrã de cãtre Mircea cel Bãtrân, ea este atestatã documentar într-un hrisov din 1514, prin care Neagoe Basarab confirma mânãstirii stãpânirea peste jumãtate din moºia Baiului ºi peste aºezarea Porceni, de la gura Porcului.
M
ãnãstirea Lainici, mireasa din Defileul Jiului
a plecat cu o maºinã, un ºofer ºi doi ofiþeri în recunoaºtere pe frontul din Valea Jiului ºi pentru a vorbi cu comandanþii aflaþi în primele linii. S-a oprit la Mãnãstirea Lainici, unde s-a spovedit ºi împãrtãþit. Dupã ce a trecut podul din apropierea lãcaºului de cultr, maºina a fost atacatã cu o ploaie de gloanþe. Generalul este rãnit de douã gloanþe în braþul stâng ºi în omo-
În Defileul Jiului se lucreazã la o amenajare hidroenergeticã unicã în România. O parte din cursul Jiului va fi deviat
chitul Locurele
Pe una din culmile muntelui Gropu, care se lasã abrupt în Jiu, într-o poianã largã numitã „Locuri Rele”, la o altitudine de 750-800 m se aflã Schitul Locurele. Într-o orã de mers pe drumul amenajat de
Mãnãstirea Lainici este consideratã mireasa din Defileul Jiului datoritã faþadei sale de un alb puternic. Mãnãstirea a fost construitã în anii 18121818, în vremea domnitorului Gheorghe Caragea. La Mãnãstirea Lainici s-a ascuns în anul 1817 Tudor Vladimirescu, îmbrãcat în haine cãlugãreºti, pentru a scãpa de urmãrirea turcilor, împotriva cãrora luptase în rãzboiul ruso-turc din 1806-1812. În 1961 Mânãstirea este desfiinþatã ca loc de cult, rãmânând cu titlul de „casã de oaspeþi” Pânã în 1970 uºile bisericii au fost închise cu lacã-
exploatãrile forestiere, se poate ajunge acolo. Se gãseºte la o diferenþã de nivel de 350 m ºi la o distanþã de 1,5 km pe drumul în serpentinã. Este construit în 1850-1852 din lemn iar dupã 1855-1858 a fost reclãdit din cãrãmidã în forma în care se gãseºte astãzi.
M
ãnãstirea Viºina
În secolele XIV ºi XV, mãnãstirile erau centre
zidite în aceastã perioadã este ºi mânãstirea Viºina ziditã lângã un turn dacic de apãrare, care poate a avut lângã el ºi un sanctuar. Despre Mânãstirea Viºina documentele ne aratã cã a fost ziditã de Mircea cel Bãtrân sub munte. Aºezatã în Defileul Jiului, ea poate fi socotitã printre cele mai vechi locaºuri religioase din judeþul Gorj ridicate de Mircea cel Bãtrân. Ruinele sale se pot observa pe partea
menajarea hidroenergeticã
C
alea feratã BumbeºtiLivezeni Calea feratã Bumbeºti-Livezeni uneºte Oltenia ºi Ardealul, fiind singura legãturã între cele douã regiuni. Pe lângã importanþa capitalã în transportul feroviar, calea feratã dintre cele douã staþii din judeþele Gorj (Bumbeºti) ºi Hunedoara (Livezeni) strãbate Defileul Jiului ºi oferã priveliºti spectaculoase. În plus, reprezintã un monument al tehnicii româneºti, fiind cea mai complexã ºi dificilã rutã feroviarã construitã în România. Calea feratã care strãbate Defileul Jiului cuprinde nu mai puþin de 35 de poduri ºi viaducte, 39 de tuneluri ºi multe ziduri de sprijin de-a lungul celor 31 de kilometri ai traseului. Este cea mai complexã
prin galerii care strãpung munþii, dupã care va alimenta trei centrale de producere a energiei electrice: douã centrale hidroelectrice la Dumitra ºi Bumbeºti ºi o microhidrocentrale la Livezeni). Puterea totalã instalatã va fi de 65 de MW. ALIN ION sursa: adev.ro/noh6me
4 Actualitate
Zece lucruri neºtiute despre Defileul Jiului: bãtãlii crunte date aici, povestea miresei Defileului, legenda Jiului
D
plat. Este transportat la un spital din Bumbeºti Jiu, dupã care, în final, ajunge în stare gravã la Bucureºti. Pe patul de spital, regele Ferdinand I al României i-a conferit Ordinul Mihai Viteazul. Generalul a murit dupã câteva zile din cauza unei septicemii. În cinstea generalului, pe Defileul Jiului s-a ridicat un monument.
efileul Jiului ascunde un întreg univers, oferit în primul rând de naturã, dar ºi de abnegaþia de a construi una dintre cele mai spectaculoase cãi de acces. În acest loc se trãiesc animale care sunt pe cale de dispariþie ºi plante deosebite. Jiul separã Munþii Parâng de Munþii Vâlcan, iar apele învolburate oferã unele dintre cele mai bune condiþii din þarã pentru practicarea raftingului. Specii pe cale de dispariþie vieþuiescu în Defileul Jiului În zona care face parte din Parcul Naþional „Defileul Jiului“ trãiesc animale de o diversitate remarcabilã. Dintre speciile cele mai cunoscute ºi de care locuitorii se tem cel mai mult sunt viperele. Nu au fost înregistrate cazuri de atacuri asupra celor care vin sã caute fructe de pãdure. Alte reptile întâlnite în acest loc sunt: ºarpele lui Esculap, ºarpele de alun, ºarpele de casã, ºarpele de apã. În Valea Jiului trãiesc cele mai cunoscute animale carnivore din România: ursul carpatin, lupul, râsul,
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 iulie 2015
vidra, jderul, bursucul ºi pisica salbaticã. Speciile de ierbivore sunt reprezentate de: cãprior, cerb carpatin ºi capra neagrã. În pãdure trãiesc diferite specii de liliac: liliacul mare cu
pariþie. Este vorba de liliacul mic cu urechi de ºoarece ºi liliacul mare cu bot ascuþit. Unele specii ocrotite prin legi naþionale ºi internaþionale vieþuiesc natural se aflã peste 700 de specii de plante, din care 553 specii de cormofite ºi 148 specii de talofite.
P
nas potcoavã, liliac cârn, liliacul cu aripi lungi. Tot în Defileul Jiului se aflã câteva animale din aceastã specie care sunt pe cale de dis-
în acest loc. Este vorba ºoimul cãlãtor, ºorecarul comun, acvila de munte, mierla de apã sau uliu porumbar. Peste 700 de specii de plante Teritoriul parcului este acoperit aproape în totalitate de pãduri, cea mai mare parte dintre acestea fiind virgine ºi cvasivirgine constituite din arborete pur ºi în amestec de fag ºi gorun. Primele cercetãri au stabilit cã în parcul
ovestea Jiului
Jiul separã Munþii Parâng de Munþii Vâlcan ºi este afluent de ordinul I al Dunãrii ºi conflueazã cu aceasta la 692 km amonte de vãrsarea fluviului în Marea Neagrã. Se formeazã prin unirea a doi afluenþi principali: Jiul de Vest ce izvorãºte din Munþii Retezat ºi Jiul de Est ce izvorãºte din versantul sudic al munþilor ªureanu, la altitudini în jur de 1500 metri. Potrivit specialiºtilor de mediu, Jiul este poluat de ape menajere ale aglomerãrilor umane - Uricani, Lupeni, Aninoasa, Vulcan, Petroºani, Petrila, Lainici - , dar ºi de ape tehnologice industriale provenite de la exploatãrile miniere.
L
uptele din Defileul Jiului
Defileul Jiului a fost locul unor bãtãlii crunte între armata romana ºi cea germanã, care încerca sa intre în Þara Româneascã. Trupele germane au ocupat Mãnãstirea Linici, unde au provocat însemnate stricãciuni: au distrus si pangarit biserica, intrand cu caii în sfântul lãcaº, arzând lemne înãuntru, scrijelind pereþii ºi incendiind arhiva. Generalul Ion Dragalina a murit dupã ce a fost rãnit pe Defileul Jiului Generalul Ion Dragalina a decedat în anul 1916, în urma rãnilor primite în Defileul Jiului, în zona numitã „Locurile Rele", lângã Mãnãstirea Lainici. În urma declanºãrii unei
lucrarea feroviarã din România care rãmâne ºi astãzi, deºi de la inaugurarea ei au trecut 67 de ani.
tul, nepermiþându-se sã se facã slujbe decât în unele Duminici ºi sãrbãtori religioase. Biserica nouã , cu hramul Izvorul Tãmãduirii s-a înãlþat dupã anul 1990, lateral sud-est de vechea bisericã.
S
A de culturã, unde se învãþa carte slavonã, unde se copiau cãrþile bisericeºti. De aici se recrutau secretarii pentru cancelariile domneºti ºi curþile boiereºti. Una din aceste mânãstiri
masive ofensive germane ºi austro-ungare în Valea Jiului, generalul Dragalina, care fusese în funcþia de comandant al Armatei I, decide sã ducã lupta în munþi. În dimineaþa zilei de 12 octombrie 1916, marele om de aramatã
dreaptã a Jiului. Înãlþatã iniþial din piatrã de cãtre Mircea cel Bãtrân, ea este atestatã documentar într-un hrisov din 1514, prin care Neagoe Basarab confirma mânãstirii stãpânirea peste jumãtate din moºia Baiului ºi peste aºezarea Porceni, de la gura Porcului.
M
ãnãstirea Lainici, mireasa din Defileul Jiului
a plecat cu o maºinã, un ºofer ºi doi ofiþeri în recunoaºtere pe frontul din Valea Jiului ºi pentru a vorbi cu comandanþii aflaþi în primele linii. S-a oprit la Mãnãstirea Lainici, unde s-a spovedit ºi împãrtãþit. Dupã ce a trecut podul din apropierea lãcaºului de cultr, maºina a fost atacatã cu o ploaie de gloanþe. Generalul este rãnit de douã gloanþe în braþul stâng ºi în omo-
În Defileul Jiului se lucreazã la o amenajare hidroenergeticã unicã în România. O parte din cursul Jiului va fi deviat
chitul Locurele
Pe una din culmile muntelui Gropu, care se lasã abrupt în Jiu, într-o poianã largã numitã „Locuri Rele”, la o altitudine de 750-800 m se aflã Schitul Locurele. Într-o orã de mers pe drumul amenajat de
Mãnãstirea Lainici este consideratã mireasa din Defileul Jiului datoritã faþadei sale de un alb puternic. Mãnãstirea a fost construitã în anii 18121818, în vremea domnitorului Gheorghe Caragea. La Mãnãstirea Lainici s-a ascuns în anul 1817 Tudor Vladimirescu, îmbrãcat în haine cãlugãreºti, pentru a scãpa de urmãrirea turcilor, împotriva cãrora luptase în rãzboiul ruso-turc din 1806-1812. În 1961 Mânãstirea este desfiinþatã ca loc de cult, rãmânând cu titlul de „casã de oaspeþi” Pânã în 1970 uºile bisericii au fost închise cu lacã-
exploatãrile forestiere, se poate ajunge acolo. Se gãseºte la o diferenþã de nivel de 350 m ºi la o distanþã de 1,5 km pe drumul în serpentinã. Este construit în 1850-1852 din lemn iar dupã 1855-1858 a fost reclãdit din cãrãmidã în forma în care se gãseºte astãzi.
M
ãnãstirea Viºina
În secolele XIV ºi XV, mãnãstirile erau centre
zidite în aceastã perioadã este ºi mânãstirea Viºina ziditã lângã un turn dacic de apãrare, care poate a avut lângã el ºi un sanctuar. Despre Mânãstirea Viºina documentele ne aratã cã a fost ziditã de Mircea cel Bãtrân sub munte. Aºezatã în Defileul Jiului, ea poate fi socotitã printre cele mai vechi locaºuri religioase din judeþul Gorj ridicate de Mircea cel Bãtrân. Ruinele sale se pot observa pe partea
menajarea hidroenergeticã
C
alea feratã BumbeºtiLivezeni Calea feratã Bumbeºti-Livezeni uneºte Oltenia ºi Ardealul, fiind singura legãturã între cele douã regiuni. Pe lângã importanþa capitalã în transportul feroviar, calea feratã dintre cele douã staþii din judeþele Gorj (Bumbeºti) ºi Hunedoara (Livezeni) strãbate Defileul Jiului ºi oferã priveliºti spectaculoase. În plus, reprezintã un monument al tehnicii româneºti, fiind cea mai complexã ºi dificilã rutã feroviarã construitã în România. Calea feratã care strãbate Defileul Jiului cuprinde nu mai puþin de 35 de poduri ºi viaducte, 39 de tuneluri ºi multe ziduri de sprijin de-a lungul celor 31 de kilometri ai traseului. Este cea mai complexã
prin galerii care strãpung munþii, dupã care va alimenta trei centrale de producere a energiei electrice: douã centrale hidroelectrice la Dumitra ºi Bumbeºti ºi o microhidrocentrale la Livezeni). Puterea totalã instalatã va fi de 65 de MW. ALIN ION sursa: adev.ro/noh6me
6 Actualitate
Grãtare pe terenurile momârlanilor P Z onele verzi, luate cu asalt. Zonele verzi din Valea Jiului au fost luate cu asalt în acest weekend. Micii ºi cârnaþii au sfârâit pe grãtarele încinse, iar petrecãreþii au cãutat câte un loc rãcoros la umbra copacilor. Mulþi deja au locurile lor unde merg de ani de zile la plajã, asta chiar dacã zonele nu sunt amenajate corespunzãtor ºi mai mult decât atât acestea aparþin momârlanilor.
Nicio primãrie din Valea Jiului nu a depus la Agenþia de Mediu Hunedoara privind amenajarea unor locuri de picnic. Deºi legea privind locurile de picnic a intrat în vigoare în urmã cu doi ani de zile, reprezentanþii Agenþiei de Mediu spun cã la nivelul judeþului, birocratic vorbind, nu existã niciun astfel de loc.
U
n tomberon pe Jieþ
Pe Jieþ, spre exemplu, numãrul celor care încing gratarele în
fiecare weekend este mare. Singura problemã este cã zona nu e amenajatã corespunzãtor ºi majoritatea terenurilor aparþin localnicilor. Aici este un singur tomberon la câþiva kilometric, iar în jurul lui zac aruncate zeci de deºeuri rezultate în urma petrecerilor. Locurile de parcare ºi coºurile de gunoi sunt dotãrile minime care ar trebui sã existe în zonele de picnic. La nivelul municipiului Petroºani aceste dotãri existã doar în zona de agrement de
la Brãdet, iar în restul Vãii Jiului situaþia este incertã. De precizat este faptul cã pe Jieþ au loc de modernizare a drumului, astfel cã în timp ce unii se coc la asflat alþii se coc la focul de grãtar.
M
ai mulþi studenþi de la Facultatea de Educaþie Fizicã ºi sport din Timiºoara au fãcut escaladãri în Straja. Tinerii studenþi s-au aflat în Straja la tabãra de aventurã, acolo unde au încercat senzaþii tari. Studenþii s-au dat cu tiroliana, dar au experimentat ºi echilibristica. Cei care aleg tabãra de aventura din staþiunea Straja au posibilitatea de a cuceri vârfuri de munte, de a vizita peºteri ºi cascade, de a afla unde sã aºeze ºi cum sã monteze un cort, ce plante sunt comestibile, cum se face un foc de tabãrã, ºi îºi pot testa limitele în parcul de aventurã.
S
traja se animeazã ºi vara
Dacã pânã acum câþiva ani, pe timpul verii se aºternea liniºþea în staþiunea montanã Straja, acum cabanierii de aici vor sã ofere turiºtilor ºi alternative pentru
petrecerea timpului liber în timpul verii. În tabãra din Parcul Naþional Retezat numit ºi ”tãrâmul fermecat, cu ochi albasti” vom avea ca obiectiv turul lacurilor glaciare ºi urcarea pe vârfurile Peleaga ºi Pãpuºa. Cu sprijinul Salvamont Hunedoara
ºi a ghizilor cei care aleg tabãra de aventurã din Straja învaþã câteva din secretele munþilor ºi legende, dar ºi poveºti fascinante despre flãcãi viteji, domniþe suave, haiduci cu milã faþã de cei oropsiþi, zmei înaripaþi ºi dinozauri pitici. Monika BACIU
Garda de mediu poate sancþiona aspru administraþiile locale care nu au amenjate locuri de picnic. În acelaºi timp pot fi amendaþi ºi cetãþenii care sunt depistaþi de inspectorii gãrzii de mediu.“Garda de Mediu îi poate sancþiona pe
Nepotul regelui manelelor Nicolae Guþã, a fost creºtinat otez de excepþie la Palace. Copilul lui Samir, nimeni B altul decât nepotul regelui manelelor Nicolae Guþã a fost creºtinat la sfârºitul sãptãmânii trecute, iar petrecerea a fost una pe mãsurã.
Straja, animatã ºi vara
Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 iulie 2015 petrecãreþi, dar ºi rimãrii primãriile”, a mai spus amendate
Peste 300 de invitaþi au luat parte la eveniment, totul fiind organizat la restaurantul de lux Palace. Meniurile servite invitaþilor
sursa citatã. Amenzile nu sunt deloc mici. Acestea sunt de ordinul miilor de lei, astfel cã odatã identificaþi cei care nu respectã normele, micii pot deveni cam scumpi, având în vedere cuantumul amenzii. Monika BACIU
au fos de asemenea deosebite, potrivit unor invitaþi bucatele au fost alese, printre ele numãrându-se ºi purceluº la tavã. De altfel, un meniu se pare cã a bãtut spre suta de euro. Invitaþii au avut parte de un adevãrat spectacol, muzica fiind întreþinutã de cunoscuþi interpreþi de gen ca de exemplu formaþia lui Dan Bursuc ºi bineînþeles Nicolae Guþã . Foto Facebook Laur Image.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 iulie 2015
Peste 70% din locurile de la UPET, ocupate în prima etapã de admitere
S
ute de viitori studenþi la Universitatea din Petroºani. La sfârºitul sãptãmânii trecute au fost afiºate rezultatele în urma primei etape de admitere care a avut loc la Universitatea din Petroºani.
Faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut, numãrul celor care au optat pentru a urma cursurile universitare aici este mai ridicat. “La studiile universitare de licenþã avem înscriºi un numãr de 320 de absolvenþi de liceu dintr-un total de 609 locuri bugetate. În urma primei etape de admitere au rãmas libere încã 219 locuri bugetate”, a declarat Conf. univ. dr Codruþa Dura, prorector UPET. Cele mai atractive specializãri din acest an au fost la Facultatea de ªtiinþe, iar cele mai neatractive la Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã. “Cele mai multe dosare s-au depus la economia comerþului, turismului ºi serviciilor din cadrul Facultãþii de ªtiinþe, urmeazã apoi managementul ºi finanþe bãnci de la Facultatea de Inginerie
Mecanicã ºi Electricã. În ceea ce priveºte Facultatea de Mine cele mai multe dosare sunt la topografie minierã. Cei mai puþini candidaþi sunt la ingineria economiei în construcþii, ºi la Facultatea de ªtiinþe la specializarea metamticã-informaticã”, a mai spus sursa citatã.
C
oncurenþã la master
Dacã la studiile universitare de licenþã au rãmas locuri bugetate neocupate nu acelaºi lucru se poate spune ºi la studiile universitare de masterat. Aici concurenþa a fost acerbã, aproape doi candidaþi luptându-se pentru un loc bugetat. “La masterat am avut înscriºi 350 de candidaþi pentru 200 de locuri bugetate ºi 700 cu taxã. Cele mai multe dosare s-au depus la managementul resurselor umane, managemenetul sãnãtãþii ºi securitãþii în muncã ºi exploatarea instalaþiilor electrice industriale”, a mai subliniat prorectorul UPET. Candidaþii care au fost admiºi atât la studiile universitare de licenþã cât ºi la cele de masterat îºi pot confirma locurile inclisv astãzi, luni 27 iulie. Monika BACIU
daþilor cu media de repartizare minimum 7 la concursul de titularizare din sesiunea 2015. Repartuizarea se va face pe posturi didactice/catedre vacante publicate pentru angajare cu contract individual de muncã pe perioadã nedeterminatã, la nivelul judeþului în care au susþinut atât proba practicã sau inspecþia specialã la clasã în profilul postului, cât ºi proba scrisã ori în alte judeþe în care au susþinut proba practicã sau inspecþia specialã la clasã în profilul postului, în ordinea descrescãtoare a mediilor de repartizare este organizatã astãzi la sediul inspectoratului ºcolar al judeþului Hunedoara. Candidaþii vor prezenta
Programul de deplasãri în Valea Jiului în vederea evaluãrii /reevaluãrii persoanelor cu handicap adulþi ºi copii pentru luna august 2015
Hepatita ucide zilnic 4000 de persoane Sute de cazuri noi de hepatitã cronicã în judeþul Hunedoara. Ziua Mondialã de Luptã împotriva Hepatitei este un eveniment anual care are loc în 28 iulie ºi se concentreazã la nivel mondial asupra grupurilor de pacienþi ºi persoanelor care trãiesc cu hepatita viralã. Este o oportunitate de a sensibiliza ºi de a induce o schimbare realã în prevenirea bolilor ºi a accesului la testare ºi tratament. Hepatita viralã este o inflamaþie a ficatului cauzatã de un virus. Existã cinci virusuri hepatitice diferite: A, B, C, D ºi E. Toate aceste virusuri provoacã infecþii pe termen scurt sau acute. La nivelul judeþului, doar în cursul anului trecut au fost identificate 400 de noi cazuri de hepartitã cronicã, în scãdere faþã de anul 2013 când s-au înregistrat 769 de cazuri de hepatitã. Cele mai frecvente tipuri de hepatitã la nivel judeþean sunt cele de tip A, acestea fiind în numãr de 101. Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara va organiza în data de 28.07.2015 ora 10, o acþiune în cortul amplasat în faþa instituþiei (zona pietonalã) cu distribuire de pliante. De Ziua Mondialã a Hepatitei, la 28 iulie 2015, OMS ºi partenerii vor îndemna factorii de decizie politicã, lucrãtori în domeniul sãnãtãþii ºi a publicului de a acþiona acum pentru a preveni infecþia ºi moartea de la hepatitã. Scopul campaniei este de a creºte gradul de conºtientizare al populaþiei cu privire la hepatitele virale ºi de a face un apel pentru acces la tratament, programe de prevenire mai bune ºi acþiuni guvernamentale. Monika BACIU
Titularii sunt repartizaþi pe posturi
epartizarea titularilor are loc astãzi. ªedinþa R publicã de repartizarea candi-
IMPORTANT!
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã la ºedinþa actul de identitate cu care se legitimeazã. Prezenþa este obligatorie. În cazuri excepþionale, în care candidatul ce urmeazã sã fie repartizat, nu va fi prezent, acesta poate fi reprezentat de o altã persoanã doar prin împuternicire notarialã.
P
este 100 pe 50 de locuri
La nivelul judeþului, peste 100 de candidaþi la examenul de titularizare au reuºit sã obþinã note de peste ºapte. Aceºtia se vor duela pentru aproape 50 de posturi de titular. Cea mai mare notã obþinutã de un candidat la examenul de titularizare a fost 9,85 proba fiind susþinutã la disciplinã amtematicã. 10 lucrãri din judeþul Hunedoara au fost punctate cu note cuprinse între 9 ºi 9.85. Monika BACIU
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
E
valuarea ºi reevaluarea persoanelor cu handicap, adulþi ºi copii, se face, în conformitate cu prevederile legale, de cãtre specialiºtii din cadrul Serviciilor de Evaluare Complexã, formate din medici de specialitate, asistent social, psiholog, psihopedagog, instructor de educaþie, inspectori de specialitate. Având în vedere solicitãrile persoanelor cu handicap (copii ºi adulþi) care au domiciliul în zona Vãii Jiului, specialiºtii Serviciilor de Evaluare Complexã din cadrul D.G.A.S.P.C. Hunedoara efectueazã deplasãri în aceastã zonã în vederea evaluãrii/ reevaluãrii persoanelor cu handicap. Pentru luna august 2015, deplasarea va avea loc în zilele de 4 ºi 11 august, Serviciul Evaluare Complexã a Persoanelor Adulte cu Handicap la Policlinica din Petroºani, iar Serviciul Evaluare Complexã a Copilului, la Centrul specializat de zi pentru resocializarea copilului predelincvent si delincvent. Evaluãrile vor începe de la orele 10.00
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 27 iulie 2015
Henþ cu mâna
Prea mult pentru noi Ne-am lãmurit cu echipele de club, provenite dintr-un fotbal românesc poziþionat pe locul 7 (!??) în lume, dupã nu ºtiu ce statistici aiurite fãcute dupã niºte
criterii bizare. Un fotbal ce seamãnã cu niºte pseudoziariºti de prin Valea nostrã ºtiþi, e vorba aia, dacã n-ai serviciu ºi nu ºtii sã faci nimic, angajeazã-te la o televiziune
localã... – care nu se pot angaja la vreo dictare, ori îºi pun pe maºini „Presa” ºi scot ziare de patru pagini o datã la ºase luni. Aºa ºi cu bãieþii ãºtia de pe la Steaua, Botoºani ori Astra Giurgiu, care s-au trezit fãrã nicio veleitate gãsindu-se sã joace
fotbal prin Europa. Cred cã e suficientã plimbarea lor pe la Chiajna, Voluntari ori Ovidiu, localitãþi unde cu siguranþã vor face în continuare furori. Este singurul mesaj pe care îl mai pot transmite într-un fotbal debusolat, un mesaj de limbaj de lemn gen „ce
vreþi sã transmiteþi cetãþenilor din oraºul dumneavoastrã?”, obsedant ºi prãfuit, repetat de un moderator crispat de camerele de luat vederi. Cã în rest, Dumnezeu cu mila. ªi colo, ºi colo...
Fotbal, Liga a II-a
Cu chiu cu vai, se fãcurã de 27...
P
ânã la urmã s-au decis: cei de la F.R.F. au stabilit douã serii de Divizia „B” (Liga a II-a) care vor lua startul din toamnã. În Seria 1 vor fi 13 echipe iar în Seria a 2-a 14 echipe, urmând a promova echipele de pe locul 1 din fiecare serie. Ocupantele locurilor 2 vor da un meci de baraj, iar învingãtoarea va susþine un alt joc cu ocupanta locului 12 în Liga I, învingãtoarea având „câºtig de cauzã” pentru prima ligã De remarcat cã în fiecare serie se aflã numeroase foste echipe de Divizia „A”, în Seria 1 opt echipe (Dacia Unirea Brãila, Chindia
Târgoviºte, S.C. Bacãu, Gloria Buzãu, Oþelul Galaþi, Ceahlãul P. Neamþ, Farul Constanþa, Rapid Bucureºti), iar Seria a 2-a, ºapte echipe (F.C.M. Baia Mare, C.S.M. Rm. Vâlcea, F.C. Bihor Oradea, Olimpia Satu Mare, Gaz Metan Mediaº, C.S. Mioveni, F.C. Braºov, „U” Cluj) sau zece, dacã am considera cã
L
a Jiul Petroºani, promovarea „bate” retrogradarea! Jiul Petroºani (în Liga a IV-a din 2013) a avut de-a lungul anilor mai multe „contacte” cu primele douã divizii în care a jucat în total 69 de campionate (41 în
JIUL PETROªANI a promovat: 1936-37, 1940-41, 196 0-61, 1965-66, 1985-86, 1988-1989, 1995-96, 200 4-2005 a retrogradat: 1937-38, 1961-62, 1984-85, 1986-87, 1990-91, 1997-98, 2006-2007 Metalul Reºiþa este continuatoarea echipei C.S.M. Reºiþa, iar „U.T.A. Bãtrâna Doamnã” o reprezintã pe legendara U.T.A.
Divizia „A”, 28 în Divizia „B”), acestea fiind momentele extreme, de bucurie la promovare, de tristeþe la retrogradare.
P
rima apariþie...
...în Divizia „A” a fost dupã promovarea din sezonul 1936-37, echipa Jiul promovând de pe locul 2 al Seriei a 2-a, cu antrenorul Rudolf Jenny la cârmã ºi o echipã din care fãceau parte, printre alþii, I. Kiss, G. Emerich, Medve I, II ºi III, Bredan, Lakatos, Mardare, Zastulka, Skovran, Gutman, Messner sau Bulik, acesta din urmã fiind primul
fotbalist al Jiului care a marcat în Divizia „A”, în etapa a 2-a, 1-2 pe teren propriu cu A.M.E.F. Arad. Echipa nu a rezistat decât un sezon în Divizia „A”, reuºind apoi dupã alte trei campionate de luptã sã ocupe locul 1 în sezonul 1940-1941, dar sã joace în primul eºalon abia în 194647, campionatul fiind întrerupt din cauza izbucnirii celui de-al Doilea Rãzboi Mondial.
V
alea Jiului cu douã echipe în Divizia „A”! Greu de crezut în anonimatul fotbalului actual cã a existat ºi un asemenea moment! Se întâmpla în vara anului 1959, când alãturi de Jiul Petroºani – care juca în primul eºalon din 1946 – sã promoveze ºi Minerul Lupeni, o echipã ce va rãmâne patru campionate pe prima scenã, 19591963, formula promovãrii incluzându-i pe Vasile Lazãr (antrenor), Paraschiva, Szöke, Cotroazã, Mihaly, I. Pall, Plev, Onea, Groza ºi alþii. Jiul ºi Minerul Lupeni s-au întâlnit în Divizia „A” în ediþiile 1959-60 (1-0 ºi 0-4) ºi 1961-62 (0-0 ºi 0-1), acesta rãmânând un moment memorabil în istoria fotbalului din Valea Jiului. De-a lungul anilor, alte douã echipe din Valea Jiului au mai jucat la nivelul Diviziei „B” (Liga a II-a), Minerul Aninoasa (între anii 1947-1948) ºi A.S. Paroºeni Vulcan (între anii 1986-1989).
Paginã realizatã de Genu TUÞU