Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 905
Cronica Vãii Jiului Joi, 23 Iulie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Un pensionar din Lupeni a fost la un pas sã-ºi dea foc
U
n bãrbat din municipiul Lupeni a fost la un pas de a-ºi da foc chiar în faþa sediului Oficiului de Pensii din Petroºani, nemulþumit de faptul cã i se reþin bani din pensia lunarã. Incidentul care se putea transforma într-o tragedie a avut loc la Petroºani, la Oficiul de Pensii din Valea Jiului, unde bãtrânul venise sã cearã explicaþii de ce are poprire pe pensie. Nemulþumit cã rãmâne fãrã jumãtate de pensie în fiecare lunã, acesta a ameninþat cã-ºi dã foc ºi cu greu a fost liniºtit de conducerea oficiului, paznicul ºi mai mulþi pensionari care se întruniserã în ºedinþã, într-o salã din clãdirea care adãposteºte ºi oficiul. „Omul ar fi girat pe cineva, are datorii la apã ºi luminã ºi era foarte
nemulþumit. Zicea cã i se reþine din pensia de 1000 de lei mai bine de jumãtate, cã ar fi girat pe cineva care nu plãtea ratele ºi pentru datoriile la utilitãþi. Numai cã ar fi trebuit sã i se ia doar o treime ºi susþinea cã el nu era girant. Eu îl cunosc, am încercat sã-l liniºtesc, era cât pe ce sã-ºi dea foc. Împreunã cu ºefa Oficiului de Pensii Petroºani ºi paznicul am reuºit sã-l calmãm ºi apoi sã-i explice ce ºi cum. Are familie, este amãrât, i-am spus sã se gândeascã la faptul cã nu rezolvã nimic la nervi”, a declarat Paul David, secretar Liga Pensionarilor Minieri Valea Jiului. Pensionarul are o situaþie grea ºi abia se descurca cu pensia de 1000 de lei, el fiind disponibilizat de la minã în 1997. Maximilian GÂNJU
România: ”standarde etice ale politicienilor” ruºinoase, crima organizatã e în floare
R
aport World Economic Forum - la „standarde etice ale politicienilor”, România ocupã locul 109 din 144 cu o evaluare de 2,3 (6,2 este cea mai bunã, 1,3 este cea mai slabã), poziþie deloc mãgulitoare. În unele state cu „probleme” – Chad, Ucraina, Burkina Faso, Cambogia, Sri Lanka, Iran º.a. – standardul politicienilor este superior celui din România. La ”crima organizatã” – locul 105… >>> PAGINA A 3-A
INSEMEX Petroºani a dat soluþia pentru galeria Treptele Romane
C
ercetãtorii de la Institutul Naþional pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã (INSEMEX) Petroºani au fãcut câteva propuneri municipalitãþii Brad cu privire la accesul în siguranþã a turiºtilor în galeria Treptele Romane. Primãria Brad a demarat un proiect de reabilitare a monumentului ºi a cerut pãrerea experþilor de la INSEMEX Petroºani cu privire la accesul în condiþii de siguranþã în fosta minã de aur, galerie cu o lungime de 180 de metri sãpatã de mineri cu dãlþile în urmã cu peste 2.000
de ani. În urma verificãrilor fãcute în subteran privind calitatea aerului, specialiºtii Institutului Naþional pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã (INSEMEX) Petroºani au dat câteva recomandãri municipalitãþii Brad, astfel încât accesul turiºtilor în galerie sã se facã în condiþii de
maximã siguranþã. „Expertizã este prea mult spus, nu necesitã expertizã, dar am dat un punct de vedere Primãriei Brad. (…) Acum Primãria Brad va trebui sã decidã ce soluþii adoptã ”, a declarat directorul general al INSEMEX Petroºani, Artur Gãman. Aerajul în
galerie este ºi astãzi destul de bun în condiþiile în care cercetãtorii INSEMEX nu au avut nevoie de tuburile cu oxigen în timpul verificãrii. Lucrurile se schimbã în condiþiile în care galeria va fi deschisã unui numãr mare de
vizitatori, iar primarul municipiului Brad spune cã vrea siguranþã maximã pentru turiºti, dar sã nu afecteze monumentul istoric. „Ne intereseazã foarte mult sã organizãm vizitarea în subteran a acestui obiectiv, dar acest
lucru sã fie fãcut în condiþii de siguranþã pentru turiºti. În acest moment, am luat act de punctul de vedere al INSEMEX ºi rãmâne sã discutãm cu proiectanþii despre soluþia optimã”, a declarat Florin Cazacu, primarul municipiului Brad. Administraþia localã a reabilitat deja foiºorul care asigura accesul în mina de aur ºi odatã finalizat întreg proiectul, doritorii vor putea vedea cum se extrãgea aurul din zona Brad pe timpul romanilor. Maximilian GÂNJU
2 Actualitate
Cardurile de sãnãtate sunt la medici ei care nu ºi-au ridicat cardurile C de sãnãtate le pot gãsi la medicii de familie. Aceºtia deja le-au preluat ºi astfel pacienþii evitã aglomeraþia de la sediul Casei Judeþene de Sãnãtate de la Petroºani. De altfel, aceasta funcþioneazã de azi douã zile pe sãptãmânã ºi activitatea va putea fi extinsã dupã perioada concediilor. Toate cardurile de sãnãtate nepreluate de pacienþii din Valea Jiului ajung în maxim douã zile la medicii de familie. Pacienþii nu vor mai sta înghesuiþi
pe scãrile sediului Casei de Asigurãri de Sãnãtate, acolo unde alomeraþia era pur ºi simplu sufocantã. Fiecare medic de familie va primi cardurile asiguraþilor pe care îi are în listã, iar pacienþii pot veni chiar sã le activeze. „Cardurile de sãnãtate ale locuitorilor din zona Vãii Jiului, toate
localitãþle aparþinãtoare, au fost distribuite cãtre medicii de familie ale asiguraþilor. La aproximativ jumãtate dintre ei, au ajuns deja cardurile, iar în douã trei zile vor ajunge ºi la restul”, a precizat Ovidiu
Dupã 25 de ani de muncã, pensie de 400 de lei
Bândea, purtãtor de cuvânt al CJAS Hunedoara. Programul biroului de la Petroºani a fost modificat ºi deocamdatã este funcþional douã zile pe sãptãmânã, dar existã posibilitatea ca acesta
LSPMVJ, filialã ºi la Aninoasa
Se împrumutã de 50 de lei Sindicatelor pentru o consultaþie la medic L iga Pensionarilor Mineri din
ramele D pensionarilor. Dupã ce a lucrat o
viaþã întreagã la preparaþie, o femeie din municipiul Vulcan se aflã la limita subzistenþei ºi asta pentru cã nu îi este recunoscutã vechimea. Arhivele societãþii au ars, astfel cã femeia nu poate dovedi anii de muncã. Aceasta beneficiazã de pensia minim garantatã ºi anume de 400 de lei. ªi cum un necaz nu vine niciodatã singur, acum femeia are ºi probleme medicale, iar din pensie nu îºi poate rezolva necazurile astfel cã a apelat la ajutorul pensionarilor. “Îi vom da 50 de lei pentru cã ºi-a rupt mâna ºi trebuie sã meargã la medic, iar din pensia ei nu îºi permite.
Are un copil care e însurat, dar amândoi (fiul ºi nora) stau acasã pentru cã nu au loc de muncã. Nepoþii, cei trei i-au dat la casa de copii pentru cã nu au bani sã îi creascã”, a declarat Paul David, secretarul Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului. Potrivit lui David, situaþia femeii este
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
una delicatã, în apartamentul unde locuieºte nu au apã curentã ºi nici energie electricã, asta pentru cã nu au avut bani sã plãteascã facturile. “Arhiva de la Preparaþie a ars ºi femeia nu poate sã demonstreze câtã vechime area lucrat peste 25 de ani la preparaþie, fiind încadratã în grupa a doua de muncã”, a mai spus sursa citatã. Pentru 2015, Legea bugetului de stat (Legea nr. 186/2014, intratã în vigoare la data de 2 ianuarie 2015) prevede o majorare de 50 de lei, faþã de valoarea din 2014: începând din luna ianuarie, indemnizaþia socialã pentru pensionari s-a rotunjit la 400 de lei (350 de lei, cuantumul din 2014, plus 50 de lei, majorarea din 2015). Monika BACIU
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 iulie 2015
sã îºi extindã activitatea. „Biroul de la Petroºani, cel puþin pe o perioadã determinatã, va funcþiona 2 zile pe sãptãmânã, marþi ºi joi între orele 10,00 ºi 15,00. Urmând ca, dupã ce se terminã perioada de varã, cu conceii, vom regândi modalitatea de acordare a serviciilor din Valea Jiului”, a adãugat Ovidiu Bândea, purtãtor de cuvânt al CJAS Hunedoara (foto). Sute de oameni s-au îmbulzit pe scãrile sediului de la Petroºani, unde a fost pânã recent un adevãrat vacarm. Oameni bolnavi, asiguraþi care
Valea Jiului îºi va deschide o filialã ºi la Aninoasa. Pentru a nu pune pensionarii pe drumuri pânã la Petroºani, cei de la LSPMVJ vor deschide un punct de lucru ºi în cel mai sãrac oraº din Valea Jiului.
nu ºi-au primit cadrurile de sãnãtate ºi pacienþi trimiºi dupã scrisori medicale, toþi au nevoie de o programare on-line, iar extinderea programului pentru Petroºani ar putea stabiliza oarecum situaþia. Diana MITRACHE
mai fi nevoie ca pensionarii sã se deplaseze la Petroºani”, a declarat Paul David, secretarul Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului. La Aninoasa sunt aproximativ 2000 de pensionari din totalul celor 4900 de locuitori, iar în ceea ce priveºte numãrul acestora la nivelul Vãii Jiului este de 37.000 dintre care 10.500 provin din minerit. Liga Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului a fost înfiinþatã în anul 1969. Monika BACIU
“Liga Sindicatelor Pensionarilor Mineri Valea Jiului îi invitã pe toþi pensionarii sã participe la Adunarea Generalã de constituire a filialei Aninoasa. Vom avea lunar ºedinþe acolo sau ori de câte ori este nevoie. Vrem sã facem astfel de filiale în fiecare oraº pentru a nu
z Diana MITRACHE Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) “Promovare” reprezintã z Maximilian G ÂNJU Marketing & Publicitate: (madm3xi@yahoo.com) PUBLICITATE Mirabela MOISIU z Monika BACIU Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Genu TUÞU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi 23 iulie 2015
România: ”standarde etice ale politicienilor” ruºinoase, crima organizatã e în floare
R
aport World Economic Forum - la „standarde etice ale politicienilor”, România ocupã locul 109 din 144 cu o evaluare de 2,3 (6,2 este cea mai bunã, 1,3 este cea mai slabã), poziþie deloc mãgulitoare. În unele state cu „probleme” – Chad, Ucraina, Burkina Faso, Cambogia, Sri Lanka, Iran º.a. – standardul politicienilor este superior celui din România. La ”crima organizatã” – locul 105… World Economic Forum – WEF, recunoscutã pe plan modial pentru excelenþã ºi imparþialitate, a dat în aceste zile publicitãþii raportul anual al competivitãþii pe domenii conjugate, domenii care sunt criterii importante în stabilirea competitivitãþii tãrilor din întreaga lume. ªi cum condiþiile pentru ca o þarã sã fie consideratã competitivã sunt strâns legate de modul cum este manageriat un stat, România stã foarte prost la foarte multe categorii, pentru cã performanþa autoritãþilor române este catastrofalã. Din cele 144 de þãri monitorizate, lot în care este cuprinsã ºi România, þara noastrã ocupã în topul general locul 59, cu o evaluare de 4,3 puncte. Într-un top doar al þãrilor din Europa se situeazã pe locul 30, iar din cele 28 de state UE, pe locul 23. Norocul nostru în acest clasament este cã nu au fost monitorizate state din Europa ca
rânã în evoluþie F fruntaºi la
favorizarea firmelor
Gibraltar, Liechtenstein, Insulele Feroe, Andorra, San Marino, Belarus ºi Bosnia&Herþegovina. Pe diferite categorii stãm însã foarte rãu…
oliticienii P români, un loc ruºinos la
„standarde etice”
La „standarde etice ale politicienilor”, România ocupã locul 109 din 144 cu o evaluare de 2,3 (6,2 este cea mai bunã, 1,3 este cea mai slabã), poziþie deloc mãgulitoare. În unele state cu „probleme” – Chad, Ucraina, Burkina Faso, Cambogia, Sri Lanka, Iran º.a. – evaluarea politicienilor este superioarã celei din
România. La nivelul Europei, în 32 de state calitatea politicienilor este mai bine cotatã decât în România; în 10, calitatea lor este sub cea a politicienilor români. Podimul Top 3, cu politicieni aflaþi la standarde etice ridicate, este ocupat de Singapore – 6,2, Qatar – 6,1 ºi Emiratele Arabe Unite – 6,0. Codaºe la aceastã categorie sunt Liban – 1,3, Venezuela ºi Paraguay – 1,4.
organiL azatãcrimãexcelãm
La categoria crimã organizatã – pagube economice generate de acþiuni mafiote, ºantaj, tâlhãrie etc. - România
are o poziþie la fel de proastã. Statele cu o evaluare de 7 (nivel maxim), sunt cele mai „curate”, iar cele cu o avaluare 1 sunt cele mai afectate de crima organizatã. România este evaluatã cu 4,1 ºi se aflã în urma a 104 state. În spatele nostru, cu o ratã a crimei organizate mai mare, sunt 33 de state. La egalitate cu România pe acest palier se aflã Serbia, Guinea, Uganda, Argentina ºi Madagascar. Dintre statele cu o evaluare mai bunã decât a României sunt Bangladesh, Albania – 4,3, Thailanda, Liban – 4,5, Burkina Faso, Moldova – 4,6, Armenia – 5,1,
Pensionarii mineri ar putea primi gratuitãþi ensionarii din minerit, ca ºi P vãduvele acestora
vor putea sã mai primeascã gratuitãþi pentru energia electricã ºi termicã pe care o consumã.
Botswana – 5,5 etc. Mai rãu decât noi stau: Bulgaria – 4.0, Brazilia ºi Haiti – 3,9, Italia, Yemen – 3,3 etc. La nivel de Europa, România se situeazã pe locul 38 cu o ratã a crimei organizate, doar 3 state stau în urma nostrã - Italia, Ucraina ºi Bulgaria. Primele 3 þãri cu cea mai micã ratã a crimei organizate sunt Emiratele Arabe Unite – 6,8, Qatar ºi Oman – 6,7.
Discuþiile în acest sens sunt avansate ºi acum se mizeazã pe un acord de principiu. Din iarna care vine, pensionarii mineri ar putea sã primeascã din nou subvenþii pentru energia electricã ºi
termicã pe care o consumã. Acum este momentul în care sunt finalizate actele birocratice, dar de la iarnã s-ar putea sã se revinã asupra acestei decizii. „Am trimis încã câteva clarificãri la Ministerul
Energiei, respectiv Consiliul Concurenþei. Sunt ºanse mari ca aceastã notoficare sã treacã. Sunt ºanse ca aceastã notificare sã fie aprobatã. Sunt ºi vor urma clarificãri în continuare între
România ocupã locul 114 din cele 144 de þãri intrate ”în concurs”, la o categorie care dã frisoane: „favorizarea firmelor ºi a persoanelor fizice de cãtre oficialii guvernamentali”. Concret este vorba de acordarea de contracte preferenþiale. Suntem la egalitate – 2,5 evaluarea – cu Haiti, Sierra Leone, Croaþia, Zimbabwe, Mozambic, Ucraina ºi Tomprul de Est, dar avem în faþã Nicaragua,
Consiliul Concurenþei, Uniunea Europeanã ºi Ministerul energiei ºi în maxim o lunã de zile sperãm sã fie rezolvatã”, a declarat Aurel Anghel, director SNÎMVJ. Dacã notificarea va fi aprobatã, mai este nevoie doar de o rectificare a bugetului ºi apoi totul va fi pregãtit pentru ca foºtii mineri sã îºi ridice sumele de bani ca deconturi de la unitãþile miniere la care sunt arondaþi. „Dacã aceastã rectificare va fi fãcutã, ea va face obiectul unui buget rectificativ, pentru cã noi bugetul îl
Uganda, Sri Lanka, Honduras ºi alte state despre care presa internaþionalã ºi naþionalã nu le-a vorbit, în general, de bine . La nivel Europei, ne situãm la fel de prost. România se situeazã pe locul 35, în urma sa aflându-se 6 state. În top 3 al þãrilor unde oficialii guvernamentali favorizeazã cel mai puþin firme ºi persoane fizice sunt Qatar – 5,6, Noua Zeelandã – 5,5 ºi Singapore – 5,4. Nici o þarã din acest clasament nu a fost evaluatã la nivel 7, nivel care ar însemna inexistenþa favorizãrilor. La polul opus, avem Venezuela – 1,5, Argentina ºi Liban – 1,7. Primele 10 locuri la competivitate globalã sunt ocupate de Elveþia – 5,7 puncte, Singapore – 5,6, SUA – 5,5, Finlanda – 5,5, Germania – 5,5, Japonia – 5,5, Hong Kong – 5,5, Olanda – 5,5, Marea Britanie – 5,4, Suedia – 5,4. Ileana FIRÞULESCU
avem fundamentat fãrã gratuitãþile pensionarilor. Acest buget va trebui aprobat, iar apoi vorbim de drepturile ce se vor acorda pensionarilor”, a adãugat Anghel. Drepturile pensionarilor mineri au fost prevãzute prin Constractul Colectiv de Muncã ºi Societatea de Închideri de Mine din Valea Jiului a preluat întreaga procedurã de acordare. Acestea însã, au fost sistate din 1 ianuarie 2015 ºi s-ar putea reveni asupra deciziei din aceastã iarnã. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 iulie 2015
Loturi de podoabe dacice, din argint, puse sub urmãrire prin INTERPOL recuperate de procurori
P
rocurori ai Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia au recuperat, prin cerere de asistenþã judiciarã internaþionalã din Munchen, Republica Federalã Germania, mai multe loturi de podoabe dacice, din argint, unele fiind aurite, precum ºi o monedã din aur, stater de tip pseudoLysimach. Acestea reprezintã pãrþi din tezaurele sustrase de o grupare infracþionalã din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal ºi puse în urmãrire prin INTERPOL. Tezaurele au format obiectul unor operaþiuni de spãlare ºi valorificare pe piaþa internaþionalã a antichitãþilor, fiind identificate ºi indisponibilizate la douã case de licitaþii din München, Germania, la solicitarea Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia. La 20 iulie
2015, loturile de podoabe ºi monede au fost predate reprezentantului Ministerului Culturii, la Consulatul General al României din München, iar la 21 iulie au fost depuse în custodia Muzeului Naþional de Istorie a României din Bucureºti. Sunt urmãrite în continuare, prin INTERPOL, mai
ªofer fãrã permis prins de poliþiºtii petrileni
multe tezaure care formeazã obiectul aceleiaºi cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kg.), din care s-au recuperat 36 piese; mai multe tezaure de monede Koson din aur (25 de kg.), din care
s-au recuperat 1035 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 231 monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brãþãri spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaþii dacice) etc. Conform experþilor: „toate artefactele studiate, în numãr de 25, sunt obiecte de podoabã din argint – fibule, inele, colane,
lanþuri centurã, pandantive – iar falerele sunt din argint aurit. Toate piesele sunt autentice ºi specifice geto-dacilor din secolele II a.Chr – I p. Chr., iar provenienþa lor este din Transilvania, mai precis din arealul de sud-vest al acesteia, din apropierea Sarmizegetusei Regia. Majoritatea pieselor prezintã depuneri de pãmânt ºi oxid de fier, ceea ce ar constitui o probã a faptului cã au fost scoase din pãmânt ºi se aflau în conexiune arheologicã cu obiecte din diverse materiale – fier, lut ars, os. Piesele analizate aparþin cu siguranþã unor tezaure care au fost dezmembrate de cãtre descoperitor. Obiectele expertizate aparþin Patrimoniului Cultural Naþional, ºi trebuie incluse în categoria Tezaur”. Operaþiunea, desfãºuratã în conformitate cu Convenþia
privind asistenþa judiciarã reciprocã în materie penalã între statele membre ale Uniunii Europene, din 29 mai 2000 ºi Directiva 93/7/CEE a Consiliului din 15 martie 1993, privind restituirea bunurilor culturale care au pãrãsit ilegal teritoriul unui stat membru, reprezintã o continuare a demersurilor judiciare, fiind cea de a treia operaþiune de repatriere de la importante case de licitaþii din Germania, a unor piese aparþinând Patrimoniului Cultural al României. Urmãrirea penalã este efectuatã de Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia ºi organele poliþiei judiciare din cadrul I.G.P.R., Direcþia de Investigaþii Criminale, precum ºi ofiþeri specialiºti din cadrul Inspectoratele de Poliþie ale Judeþelor Alba ºi Hunedoara.
Doi petroºãneni s-au ciocnit într-un sat de la poalele Retezatului
Poliþiºtii din oraºul Petrila, în urma unei verificãri în trafic, au prins un tânãr de 24 de ani care se plimba pe o stradã din localitate deºi nu are permis de conducere. ªoferul a ales o stradã feritã din cartierul 8 Martie, sperând cã nu va fi prins. Acum este cercetat pentru conducere a unui autoturism pe drumurile publice fãrã a deþine permis de conducere ºi riscã sã ajungã dupã gratii. M. GÂNJU
U
n tânãr de 24 de ani din Petroºani a fost rãnit dupã ce, din cauza vitezei foarte mari, a intrat cu maºina pe contrasens ºi s-a ciocnit cu o dubã la volanul cãreia era tot un petroºãnean. Accidentul a avut loc pe singurul drum judeþean din satul Suseni din Þara Haþegului, iar tânãrul vinovat de producerea accidentului este cercetat penal. „În data de 21.07.2015, în jurul orei 20:00, un bãrbat de 28 de ani, din municipiul Petroºani, care conducea un autoturism pe DJ 686, pe raza localitãþii Suseni, nu a circulat cu o vitezã corespunzãtoare într-o
C
ãldura, afinarii, sau cei care ies la picnic riscã închisoarea, dacã nu au grijã de focurile cu care îºi pregãtesc hrana, ori de þigãrile lãsate aprinse.
corect focurile, pentru cã recent au avut deja intervenþii dificile. „Din pãcate, au ºi început incedii la vegetaþie uscatã, dar ºi la litiera pãdurilor. Am avut, sãptãmâna trecutã, în zona
Pompierii le atrag tuturor atenþia sã se îngrijeascã de pãduri, pentru cã, nu mai târziu de sãptãmâna trecutã, au fost nevoiþi sã stingã focul într-o zonã de pãdure de la Lupeni. Zeci de oameni ajung pe munþi dupã fructe de pãdure, iar pentru cã se apropie week-endul, alte câteva sute de oameni vor merge la picnic. Toþi sunt sfãtuiþi de pompieri sã îºi supravegheze ºi sã îºi stingã
municipiului Lupeni, un incendiu de vegetaþie, care s-a desfãºurat pe 3 ha”, a declarat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri de la Petroºani. Cei care ies la pãdure, însã, ar trebui sã þinã cont cã îºi riscã chiar libertatea dacã nu sunt atenþi cum lucreazã cu focul. Pompierii le dau ºi sfaturi: „Sã facã focul în spaþii amenajate, dacã sunt, dacã nu, sã îºi ia minimul de protecþie ºi, în momentul în care au terminat cu pregãtirea hranei, sã stingã focul cu apã. Cei care merg la cules de fructe de pãdure sã îºi stingã ºi ei focul. E bine sã þinã conr de toate acestea, pentru cã pot sã riºte ºi închisoarea, dacã pagubele sunt însemnate, deoarece sunt bunuri care intrã în folosinþa statului, sau a diverºilor proprietari, care se pot constitui pãrþi civile într-un eventual proces”, a mai adãugat comandantul Detaºamentului de Pompieri din Petroºani. Pompierii sunt extrem de solicitaþi în acest sezon, când zeci de oameni urcã pe munþi, fac foc, ori uitã þigãri aprinse în locuri cu vegetaþie uscatã. Seceta din ultimele zile a favorizat mult uscarea vegetaþiei ºi o micã scânteie este suficientã pentru un mare dezastru. Diana MITRACHE
Varpalota – Petroºani la 13 ani
A curbã la dreapta, a pãtruns pe contrasens ºi a intrat în coliziune cu o autoutilitarã, ce era condusã regulamentar, de un bãrbat de 45 de ani, din municipiul Petroºani”, precizeazã IPJ Hunedoara. (M. GÂNJU) GÂNJU)
A început procesul lui Frigescu Telus Frigescu, un personaj cunoscut în fotbalul din Valea Jiului, totodatã fost realizator al unei emisiuni sportive la un post regional de televiziune, a fost ridicat de procurorii DIICOT ºi ofiþerii BCCO Alba Iulia pentru proxenetism ºi
Picnicul ºi fructele de pãdure ne pot costa libertatea
act sexual cu un minor. Telus Frigescu a fost trimis în judecatã,
magistraþii apreciind cã sunt probe suficiente ca judecata pe fond sã înceapã. Dosarul se aflã pe rolul Tribunalului Hunedoara, alãturi de Frigescu fiind judecaþi ºi Grigore Nebunu ºi Marius Gabriel Peti. Frigescu a formulat mai multe excepþii, însã acestea au fost respinse de judecãtori. Totodatã, cei trei vor rãmâne sub control judiciar. M. GÂNJU
m ajuns la ediþia cu numãrul 13 a taberei reciproce în care copiii de la Petroºani pleacã la Varpalota, iar cei din oraºul nostru înfrãþit vin la Petroºani. Delegaþia a fost primitã azi la primãrie de Tiberiu Iacob Ridzi, care le-a oferit copiilor câte o cutie de ciocolatã. Au venit pentru prima datã din Varpalota la Petroºani. Sunt copii cu rezultate foarte bune la învãþãturã, aºa cum ai noºtri, de la Petroºani au ajuns în oraºul înfrãþit Varpalota. Cei mici, însoþiþi de profesorii din oraºul maghiar vor sta la noi, vor vizita obiectivele turistice din întreg judeþul ºi vor petrece o scurtã vacanþã pe malul Jiului. Primarul din Petroºani a fost cel care le-a urat bun venit, cu un cadou dulce. „Pentru 5 zile, ei sunt prezenþi la Petroºani. Este al 13-lea an în care facem aceastã activitate ºi eu cred cã este foarte important cacei din Varplaota sã vinã ºi sã cunoascã
Petroºaniul ºi ai noºtri sã meargã acolo. Orice vizitã de acest fel nu poate decât sã le deschidã noi orizonturi ºi sã dobândeascã noi cunoºtinþe ºi sã lege noi prietenii, ceea ce la vârsta lor conteazã foarte mult”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Toþi copiii care au venit acum din Varpalota sunt pentru prima datã în România, iar dascãlii lor spun cã vor fructifica la maxim aceastã oportunitate, le vor arãta împrejurimile, aºa cum au fãcut an de an cu toþi ceilalþi care au ajuns aici. „Eu am fost de mai multe ori la Petro;ani ca ]nso’itor al acestor grupuri de copii ºi întotdeau-
na ei s-au simþit foarte bine la Petroºani. Unii au venit de mai multe ori aici, dar anul acesta nu este niciunul care sã mai fi fost ºi sunt încântaþi de felul în care aratã oraºul ºi cred cã se vor simþi bine în continuare”, a adãugat ºi Varga Zsuzsanna, profesoara din Varpalota, care coordoneazã grupul de copii. Municipiul Petroºani este înfrãþit cu Varpalota din Ungaria, iar schimburile între comunitãþi vizeazã atât taberele de copii, cât ºi funcþionarii publici. Acum, fiind vacanþã, cei mai buni 20 de elevi la învãþãturã din Petroºani sunt la Varpalota ºi cei maghiari stau aici. Diana MITRACHE
CEH o problemã urgentã, a tuturor
Actualitate 5
omplexul Energetic C Hunedoara este într-o
situaþie extremã, iar edilii locali din Valea Jiului reacþioneazã, convinºi fiind cã aceastã problemã trebuie tratatã urgent cu maximã seriozitate. Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani, crede cã acum ar fi necesarã numirea unui nou director pentru cã lucrurile se succed cu repeziciune, în defavoarea celor ce trag de timp. Timpul este cel mai preþios lucru pentru Complexul Energetic Hunedoara ºi cum s-a vãzut cã moartea mineritului a generat moartea pe rând a comunitãþilor locale, Tiberiu Iacob Ridzi crede cã nu mai este timp de gândire. Cei din Consiliul de Administraþie de la CEH trebuie, crede edilul de la Petroºani, sã ia cât mai repede decizia numirii unui nou director, pentru cã urmãtoarea jumãtate de an este
decisivã pentru toatã Valea Jiului. „Ca primar, le sugerez celor de la CEH sã gãseascã o soluþie cât mai repede, pentru cã un interimat e doar un interimat ºi deciziile sunt foarte importante pentru Complexul energetic ºi mã refer nu neapãrat la gestionarea zilnicã a acestuia, ci la ceea ce trebuie ei sã prezinte peste 6 luni Comisiei Europene”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Complexul Energetic Hunedoara îºi are sediul administrativ pe teritoriul municipiului Petroºani ºi tot aici este ºi una dintre cele mai mari unitãþi miniere, respectiv Mina Livezeni. O parte din veniturile la bugetul local provin din impozitele pe salariile angajaþilor la aceste douã societãþi, iar dacã nu ar mai exista, primãriile ar intra pe rând în colaps. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 iulie 2015
Loturi de podoabe dacice, din argint, puse sub urmãrire prin INTERPOL recuperate de procurori
P
rocurori ai Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia au recuperat, prin cerere de asistenþã judiciarã internaþionalã din Munchen, Republica Federalã Germania, mai multe loturi de podoabe dacice, din argint, unele fiind aurite, precum ºi o monedã din aur, stater de tip pseudoLysimach. Acestea reprezintã pãrþi din tezaurele sustrase de o grupare infracþionalã din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal ºi puse în urmãrire prin INTERPOL. Tezaurele au format obiectul unor operaþiuni de spãlare ºi valorificare pe piaþa internaþionalã a antichitãþilor, fiind identificate ºi indisponibilizate la douã case de licitaþii din München, Germania, la solicitarea Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia. La 20 iulie
2015, loturile de podoabe ºi monede au fost predate reprezentantului Ministerului Culturii, la Consulatul General al României din München, iar la 21 iulie au fost depuse în custodia Muzeului Naþional de Istorie a României din Bucureºti. Sunt urmãrite în continuare, prin INTERPOL, mai
ªofer fãrã permis prins de poliþiºtii petrileni
multe tezaure care formeazã obiectul aceleiaºi cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kg.), din care s-au recuperat 36 piese; mai multe tezaure de monede Koson din aur (25 de kg.), din care
s-au recuperat 1035 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 231 monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brãþãri spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaþii dacice) etc. Conform experþilor: „toate artefactele studiate, în numãr de 25, sunt obiecte de podoabã din argint – fibule, inele, colane,
lanþuri centurã, pandantive – iar falerele sunt din argint aurit. Toate piesele sunt autentice ºi specifice geto-dacilor din secolele II a.Chr – I p. Chr., iar provenienþa lor este din Transilvania, mai precis din arealul de sud-vest al acesteia, din apropierea Sarmizegetusei Regia. Majoritatea pieselor prezintã depuneri de pãmânt ºi oxid de fier, ceea ce ar constitui o probã a faptului cã au fost scoase din pãmânt ºi se aflau în conexiune arheologicã cu obiecte din diverse materiale – fier, lut ars, os. Piesele analizate aparþin cu siguranþã unor tezaure care au fost dezmembrate de cãtre descoperitor. Obiectele expertizate aparþin Patrimoniului Cultural Naþional, ºi trebuie incluse în categoria Tezaur”. Operaþiunea, desfãºuratã în conformitate cu Convenþia
privind asistenþa judiciarã reciprocã în materie penalã între statele membre ale Uniunii Europene, din 29 mai 2000 ºi Directiva 93/7/CEE a Consiliului din 15 martie 1993, privind restituirea bunurilor culturale care au pãrãsit ilegal teritoriul unui stat membru, reprezintã o continuare a demersurilor judiciare, fiind cea de a treia operaþiune de repatriere de la importante case de licitaþii din Germania, a unor piese aparþinând Patrimoniului Cultural al României. Urmãrirea penalã este efectuatã de Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia ºi organele poliþiei judiciare din cadrul I.G.P.R., Direcþia de Investigaþii Criminale, precum ºi ofiþeri specialiºti din cadrul Inspectoratele de Poliþie ale Judeþelor Alba ºi Hunedoara.
Doi petroºãneni s-au ciocnit într-un sat de la poalele Retezatului
Poliþiºtii din oraºul Petrila, în urma unei verificãri în trafic, au prins un tânãr de 24 de ani care se plimba pe o stradã din localitate deºi nu are permis de conducere. ªoferul a ales o stradã feritã din cartierul 8 Martie, sperând cã nu va fi prins. Acum este cercetat pentru conducere a unui autoturism pe drumurile publice fãrã a deþine permis de conducere ºi riscã sã ajungã dupã gratii. M. GÂNJU
U
n tânãr de 24 de ani din Petroºani a fost rãnit dupã ce, din cauza vitezei foarte mari, a intrat cu maºina pe contrasens ºi s-a ciocnit cu o dubã la volanul cãreia era tot un petroºãnean. Accidentul a avut loc pe singurul drum judeþean din satul Suseni din Þara Haþegului, iar tânãrul vinovat de producerea accidentului este cercetat penal. „În data de 21.07.2015, în jurul orei 20:00, un bãrbat de 28 de ani, din municipiul Petroºani, care conducea un autoturism pe DJ 686, pe raza localitãþii Suseni, nu a circulat cu o vitezã corespunzãtoare într-o
C
ãldura, afinarii, sau cei care ies la picnic riscã închisoarea, dacã nu au grijã de focurile cu care îºi pregãtesc hrana, ori de þigãrile lãsate aprinse.
corect focurile, pentru cã recent au avut deja intervenþii dificile. „Din pãcate, au ºi început incedii la vegetaþie uscatã, dar ºi la litiera pãdurilor. Am avut, sãptãmâna trecutã, în zona
Pompierii le atrag tuturor atenþia sã se îngrijeascã de pãduri, pentru cã, nu mai târziu de sãptãmâna trecutã, au fost nevoiþi sã stingã focul într-o zonã de pãdure de la Lupeni. Zeci de oameni ajung pe munþi dupã fructe de pãdure, iar pentru cã se apropie week-endul, alte câteva sute de oameni vor merge la picnic. Toþi sunt sfãtuiþi de pompieri sã îºi supravegheze ºi sã îºi stingã
municipiului Lupeni, un incendiu de vegetaþie, care s-a desfãºurat pe 3 ha”, a declarat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri de la Petroºani. Cei care ies la pãdure, însã, ar trebui sã þinã cont cã îºi riscã chiar libertatea dacã nu sunt atenþi cum lucreazã cu focul. Pompierii le dau ºi sfaturi: „Sã facã focul în spaþii amenajate, dacã sunt, dacã nu, sã îºi ia minimul de protecþie ºi, în momentul în care au terminat cu pregãtirea hranei, sã stingã focul cu apã. Cei care merg la cules de fructe de pãdure sã îºi stingã ºi ei focul. E bine sã þinã conr de toate acestea, pentru cã pot sã riºte ºi închisoarea, dacã pagubele sunt însemnate, deoarece sunt bunuri care intrã în folosinþa statului, sau a diverºilor proprietari, care se pot constitui pãrþi civile într-un eventual proces”, a mai adãugat comandantul Detaºamentului de Pompieri din Petroºani. Pompierii sunt extrem de solicitaþi în acest sezon, când zeci de oameni urcã pe munþi, fac foc, ori uitã þigãri aprinse în locuri cu vegetaþie uscatã. Seceta din ultimele zile a favorizat mult uscarea vegetaþiei ºi o micã scânteie este suficientã pentru un mare dezastru. Diana MITRACHE
Varpalota – Petroºani la 13 ani
A curbã la dreapta, a pãtruns pe contrasens ºi a intrat în coliziune cu o autoutilitarã, ce era condusã regulamentar, de un bãrbat de 45 de ani, din municipiul Petroºani”, precizeazã IPJ Hunedoara. (M. GÂNJU) GÂNJU)
A început procesul lui Frigescu Telus Frigescu, un personaj cunoscut în fotbalul din Valea Jiului, totodatã fost realizator al unei emisiuni sportive la un post regional de televiziune, a fost ridicat de procurorii DIICOT ºi ofiþerii BCCO Alba Iulia pentru proxenetism ºi
Picnicul ºi fructele de pãdure ne pot costa libertatea
act sexual cu un minor. Telus Frigescu a fost trimis în judecatã,
magistraþii apreciind cã sunt probe suficiente ca judecata pe fond sã înceapã. Dosarul se aflã pe rolul Tribunalului Hunedoara, alãturi de Frigescu fiind judecaþi ºi Grigore Nebunu ºi Marius Gabriel Peti. Frigescu a formulat mai multe excepþii, însã acestea au fost respinse de judecãtori. Totodatã, cei trei vor rãmâne sub control judiciar. M. GÂNJU
m ajuns la ediþia cu numãrul 13 a taberei reciproce în care copiii de la Petroºani pleacã la Varpalota, iar cei din oraºul nostru înfrãþit vin la Petroºani. Delegaþia a fost primitã azi la primãrie de Tiberiu Iacob Ridzi, care le-a oferit copiilor câte o cutie de ciocolatã. Au venit pentru prima datã din Varpalota la Petroºani. Sunt copii cu rezultate foarte bune la învãþãturã, aºa cum ai noºtri, de la Petroºani au ajuns în oraºul înfrãþit Varpalota. Cei mici, însoþiþi de profesorii din oraºul maghiar vor sta la noi, vor vizita obiectivele turistice din întreg judeþul ºi vor petrece o scurtã vacanþã pe malul Jiului. Primarul din Petroºani a fost cel care le-a urat bun venit, cu un cadou dulce. „Pentru 5 zile, ei sunt prezenþi la Petroºani. Este al 13-lea an în care facem aceastã activitate ºi eu cred cã este foarte important cacei din Varplaota sã vinã ºi sã cunoascã
Petroºaniul ºi ai noºtri sã meargã acolo. Orice vizitã de acest fel nu poate decât sã le deschidã noi orizonturi ºi sã dobândeascã noi cunoºtinþe ºi sã lege noi prietenii, ceea ce la vârsta lor conteazã foarte mult”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Toþi copiii care au venit acum din Varpalota sunt pentru prima datã în România, iar dascãlii lor spun cã vor fructifica la maxim aceastã oportunitate, le vor arãta împrejurimile, aºa cum au fãcut an de an cu toþi ceilalþi care au ajuns aici. „Eu am fost de mai multe ori la Petro;ani ca ]nso’itor al acestor grupuri de copii ºi întotdeau-
na ei s-au simþit foarte bine la Petroºani. Unii au venit de mai multe ori aici, dar anul acesta nu este niciunul care sã mai fi fost ºi sunt încântaþi de felul în care aratã oraºul ºi cred cã se vor simþi bine în continuare”, a adãugat ºi Varga Zsuzsanna, profesoara din Varpalota, care coordoneazã grupul de copii. Municipiul Petroºani este înfrãþit cu Varpalota din Ungaria, iar schimburile între comunitãþi vizeazã atât taberele de copii, cât ºi funcþionarii publici. Acum, fiind vacanþã, cei mai buni 20 de elevi la învãþãturã din Petroºani sunt la Varpalota ºi cei maghiari stau aici. Diana MITRACHE
CEH o problemã urgentã, a tuturor
Actualitate 5
omplexul Energetic C Hunedoara este într-o
situaþie extremã, iar edilii locali din Valea Jiului reacþioneazã, convinºi fiind cã aceastã problemã trebuie tratatã urgent cu maximã seriozitate. Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani, crede cã acum ar fi necesarã numirea unui nou director pentru cã lucrurile se succed cu repeziciune, în defavoarea celor ce trag de timp. Timpul este cel mai preþios lucru pentru Complexul Energetic Hunedoara ºi cum s-a vãzut cã moartea mineritului a generat moartea pe rând a comunitãþilor locale, Tiberiu Iacob Ridzi crede cã nu mai este timp de gândire. Cei din Consiliul de Administraþie de la CEH trebuie, crede edilul de la Petroºani, sã ia cât mai repede decizia numirii unui nou director, pentru cã urmãtoarea jumãtate de an este
decisivã pentru toatã Valea Jiului. „Ca primar, le sugerez celor de la CEH sã gãseascã o soluþie cât mai repede, pentru cã un interimat e doar un interimat ºi deciziile sunt foarte importante pentru Complexul energetic ºi mã refer nu neapãrat la gestionarea zilnicã a acestuia, ci la ceea ce trebuie ei sã prezinte peste 6 luni Comisiei Europene”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Complexul Energetic Hunedoara îºi are sediul administrativ pe teritoriul municipiului Petroºani ºi tot aici este ºi una dintre cele mai mari unitãþi miniere, respectiv Mina Livezeni. O parte din veniturile la bugetul local provin din impozitele pe salariile angajaþilor la aceste douã societãþi, iar dacã nu ar mai exista, primãriile ar intra pe rând în colaps. Diana MITRACHE
6 Invatamant
Cronica V達ii Jiului | Joi, 23 iulie 2015
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 iulie 2015
Avem o nouã lege pentru alegerea Senatului ºi a C a m e r e i D e p u t a þ i l o r
utoritatea Electoralã A Permanentã (AEP)
salutã promulgarea, de cãtre Preºedintele þãrii, a Legii privind alegerea Senatului ºi a Camerei Deputaþilor, precum ºi pentru organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Electorale Permanente. ”Este pentru prima data când Autoritatea este menþionatã în mod expres în titlul unei legi, ceea ce reprezintã o recunoaºtere a rolului esential al acestei instituþii în materie de management electoral”, declarã preºedintele AEP, doamna Ana Maria Pãtru. În opinia domniei sale, anul acesta s-au realizat paºi importanþi în ceeea ce priveºte reforma electoralã, prin modificarea principalelor acte
normative din domeniu. Legea privind alegerea Senatului ºi a Camerei Deputaþilor, precum ºi pentru organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Electorale Permanente modificã regulile de alegere a senatorilor ºi deputaþilor ºi, totodatã, conferã AEP atribuþii sporite atât în perioadele electorale, cât ºi în cele dintre alegeri. Pentru scena politicã, cea mai importantã modificare pe care o opereazã aceastã lege este aceea cã senatorii ºi deputaþii vor fi aleºi prin scrutin de listã, potrivit principiului reprezentãrii proporþionale. Pentru AEP, actul normativ consfinþeºte statutul de unicã autoritate de management electoral, inclusiv în ceea ce priveºte organizarea ºi defãºurarea proceselor electorale în secþiile de votare din strãinãtate.
Legea introduce o facilitate specialã pentru cetãþenii români cu domiciliul sau reºedinþa în altã þarã: vor fi organizate secþii de votare ºi în localitãþile unde îºi au domiciliul sau reºedinþa cel puþin 100 de alegãtori români, potrivit Registrului electoral. Tot ceea ce trebuie sã facã alegãtorii români din afara þãrii este sã se înscrie în Registrul electoral, cu adresa din strãinãtate, printr-o cerere scrisã adresatã AEP începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri parlamentare la termen ºi pânã la data expirãrii a
Drum comunal spre o staþiune de interes naþional
Gunoiul, în discuþie cu cetãþenii
P
rimãriile din Valea Jiului îi invitã pe cetãþeni la o dezbatere publicã ce va avea loc pe tema deºeurilor.
vor fi primele alegeri parlamentare la care se va aplica sistemul informatic de monitorizare a prezenþei la vot ºi de prevenire a votului ilegal, atât în secþiile de votare din þarã, cât ºi la cele din strãinãtate. Acest sistem va funcþiona potrivit prevederilor Legii nr.115/2015 privind alegerea autoritãþilor administraþiei publice locale ºi va fi folosit în premierã la alegerile locale din iunie 2016. AEP va transmite opiniei publice, pe site-ul www.roaep.ro, detalii referitoare la prevederile Legii privind alegerea Senatului ºi a Camerei Deputaþilor, precum ºi pentru organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Electorale Permanente.
Judeþean se ocupã de acest proiect”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Termenul de finalizare pentru proiectul care prevede închiderea gropilor de gunoi neconforme de pe raza judeþului este finalul anului 2015. Monika BACIU
Toate administraþiile cosemnatare în cadrul ADI pentru Sistemul de Management Integrat al Deºeurilor Hunedoara trebuie sã realizeze studii de oportunitate pentru delegarea acestui serviciu. “E o lunã în care sunt dezbateri. Acum e Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire regulamentul de salubrizare, profesionalã Petroºani cu sediul în urmeazã a fi întocmit caietul de Petroºani, la Casa de Culturã a sarcini ºi apoi licitaþia. Consiliul
S
taþiune montanã de interes naþional, drum de interes comunal. Drumul care duce spre staþiunea montanã Parâng aratã ca dupã rãzboi. Ani la rând s-a încercat sã se gãseascã bani pentru acest tronson, însã nici pânã acum nu s-a reuºit acest lucru. S-au efectuate studii de fezabilitate, urma sã fie demaratã licitaþia pentru stabilirea constructorului, dar nimic nu s-a întâmplat. Oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara susþin cã reabilitarea acestui drum este costisitoare. Nu mai puþin de un milion de euro ar costa un kilometru. “Urmeazã ca, anul viitor, din economiile pe care le vom face ºi din alocãrile bugetare sã ne apucãm ºi de drumul spre Parâng, care e un drum destul de costisitor, respectiv peste un million de euro kilometru”, spunea în urmã cu aproape o lunã de zile, Adrian David, preºedintele CJH. Modernizarea drumului spre Parâng ar putea aduce o creºtere a fluxului de turiºti în Parâng, având în vedere cã, în prezent, accesul în staþiune se face doar cu ajutorul instalaþiilor de transport pe cablu. Consiliul Judeþean Hunedoara are în administrare drumurile care fac legãturile cu staþiunile montane. În Valea Jiului sunt trei astfel de cãi de
48 de ore de la data începerii perioadei electorale. Potrivit noii legi, Autoritatea Electoralã Permanentã va fi cea care va comunica Ministerului Afacerilor Externe (MAE) localitãþile din strãinãtate în care trebuie sã fie înfiinþate secþii de votare, precum ºi numãrul acestora ºi va stabili, prin hotãrâre,
sediile secþiilor de votare, cu avizul MAE. O altã noutate a noului act normativ o reprezintã înfiinþarea Corpului experþilor electorali, pentru care AEP a pledat constant în ultimii ani. Este vorba despre o bazã de date ce cuprinde persoanele care pot deveni preºedinþi ai birourilor electorale ale secþiilor de votare sau locþiitori ai acestora, înfiinþatã, gestionatã ºi actualizatã de cãtre Autoritatea Electoralã Permanentã. Admiterea în corpul experþilor electorali se face pe baza avizului favorabil acordat de Autoritatea Electoralã Permanentã. Alegerile pentru Senat ºi Camera Deputaþilor
Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
acces, iar întreþinerea ºi reabilitarea lor costã sute de mii de lei.
B
ani fãrã rost
În decursul anilor, instituþia judeþeanã a investit sume importante de bani în studiile de fezabilitate. În anul 2010, instituþia judeþeanã a semnat contractul de Covoare bituminoase pe DJ 709F: SlãtinioaraCabana Rusu-Masivul Parâng, km 1+300-2+400. acesta a avut o valoare de 263.883,11 lei ºi a fost câºtigatã de ZONA D. un an mai târziu, aceeaºi firmã a mai încasat 369.576,89 de lei pentru contractul Covor bituminos pe DJ 709F: Slãtinioara (DN7A) - Cabana Rusu Masivul Parâng, km 5+000-6+600. Astfel, conform documentelor de la Consiliul Judeþean Hunedoara, pentru cele trei staþiuni montane din Valea Jiului în perioada 2008-2013 s-a alocat suma de 15.896.189,39 de lei. Monika BACIU
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Joi, 23 iulie 2015
Henþ cu mâna
„Atac” cu trei campioane! În mai puþin de o lunã – dacã „federalii” de la A.J.F. Hunedoara nu iau o altã decizie – începe o nouã ediþie a Ligii a IV-a Hunedoara. Încã nu ºtim exact cu câte echipe, dar se mizeazã
pe 14-16 „bucãþi”. Printre ele ºi trei foste campioane care au ratat „cu succes” promovarea în „C” la barajele din anii respectivi, pornite din Valea Jiului în ultimii cinci ani: Jiul
Petroºani, cea care în sezonul 2010-2011 a ratat barajul de la Arad cu Flacãra Fãget, C.S. Vulcan în 2011-2012, surclasatã de ªoimii Lipova la Blaj, Universitatea Petroºani care nu a putut trece în 2013-2014, la Reºiþa, de ªtiinþa Turceni. În sezonul trecut, Cetate Deva, de
pe valea Mureºului, i-a spulberat pe gorjenii de la Gilortul Tg. Cãrbuneºti. Acum ce va mai urma? Fostele campioane nu s-au prea înghesuit în fruntea clasamentului în ultimele douã sezoane. Jiul Petroºani abia mai respirã, Universitatea Petroºani
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara. Pregãtiri.
C.S. Vulcan
Multe semne de întrebare...
S
-au dus vremurile când jucãtorii dãdeau probe fãcând coadã la echipele din Valea Jiului ºi judeþul Hunedoara. Acum, majoritatea au mari probleme în a-ºi alcãtui loturile. Iatã care este situaþia lor cu mai puþin de o lunã înainte de începerea noului sezon, preconizat a începe pe 22 august a.c.
Jiul Petroºani
DOAR „GAªCA NEBUNÔ! La ora actualã, fosta deþinãtoare a Cupei României ºi finalistã a Cupei Balcanice în anii `70, a rãmas doar cu 16 jucãtori, toþi juniori, care au început pregãtirile pe 10 iulie, împreunã cu antrenorii Sorin Ghiþan ºi Cosmin Kanduth. „Veteranul” Cornel Irina (38 ani) a renunþat definitiv, devenind antrenor la Pro Fotbal Petroºani, iar tinerii Cãt. Ionicã ºi Pãduraru se aflã în probe la Unirea Târlungeni (Liga a II-a), portarul Dragoº ªtefãnoaica este la examene în Bucureºti, cam aºa stau lucrurile în Lunca Jiului. „La ora actualã, nu
este o palidã apariþie, C.S. Vulcan pare a încerca ceva-ceva din toamnã. Ne-ar bucura ca cele trei foste campioane pornite din Valea Jiului sã facã din nou sã tremure „tabla de ºah”. Nu ºtim când va fi.
putem alinia douã echipe, de seniori ºi juniori. Sincer, nu ºtiu cu ce ne vom înscrie în campionat” a spus Sorin Ghiþan.
ZVONURI DE PROMOVARE? Echipa de la Vulcan care a aniversat recent 90 de ani de existenþã, s-a reunit pe 20 iulie. De pregãtirea tehnicã a echipei se ocupã în continuare Marius Szoradi ºi Mugurel Radu, echipa urmând a efectua un cantonament în staþiunea Straja. Nu se întrevãd schimbãri de lot (s-a renunþat la Gabi Apetrei), dorinþa celor de la Vulcan fiind aceea de a se „bate” la locul 1.
jucãtori de pe raza oraºului Uricani.
Hercules Lupeni
EMULAÞIE LA NIVEL DE LOT Vicecampioana judeþeanã din ediþia trecutã vizeazã aceleaºi poziþii de podium. Lotul Lupeniului (antrenor Dan Voicu) s-a reunit pe 20 iulie a.c., fãrã Brânduºa ºi Al. Cojocaru, plecaþi în Anglia la muncã, fãrã Ciorâia, în continuare indisponibil ºi fãrã Andrei Criºan, care ºi-a manifestat
Inter Petrila
CU ADI CÂMPEAN ªI KALAI, ÎN FORÞÃ Inter Petrila se va reuni pe 1 august, cu aceeaºi formulã de conducere, Ciprian Preda (preºedinte), Cosmin Negoi (preºedinte secþie fotbal) ºi Avram „Vuþã” Moldovan (antrenor). Petrilenii nu vor mai miza pe Bocu, Fl. Dobre ºi Duma, plecaþi la muncã în
ADI CÂMPEAN
strãinãtate, în schimb se vor baza pe „veteranii” Adi Câmpean ºi Iosif Kalai, doi jucãtori cu vechi state în fotbalul românesc.
Universitatea Petroºani
STUDENÞII NIMÃNUI? Cândva o falnicã echipã ce bãtea la porþile Diviziei „B”, ªtiinþa, actuala Universitatea Petroºani, care a avut un sezon slab, se va întruni pe 3 august. În condiþiile în care preºedintele Ionuþ Stelescu are greaua misiune de a se împãrþi între Pandurii Tg. Jiu (unde activeazã ca antrenor secund responsabil cu pregãtirea fizicã) ºi „Dealul Institutului”, deciziile se iau greu. Gabi Niþu rãmâne, deocamdatã, „încãrcat” cu echipele de juniori ºi seniori, pânã la noi ordine...
DAN VOICU
Minerul Uricani
MEREU CU FORÞE LOCALE Echipa din vestul Vãii Jiului – preºedinte Vasile Scurtu – s-a reunit pe 21 iulie, cu cuplul de antrenori Neculai Baltaru – Ioan Paiu. ªi pentru sezonul viitor, uricãnenii se bazeazã pe
dorinþa sã joace la o altã echipã. În schimb, au venit Kiorean ºi Konicika, foºti la Univ. Petroºani. „Nu þinem pe nimeni cu forþa, de asemenea, la noi sunt porþile deschise pentru cine îºi doreºte sã joace, cu adevãrat, la Lupeni” a spus Dan Voicu.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
NECULAI BALTARU