Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 903
Cronica Vãii Jiului Marti, 21 Iulie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Poate scapã de penalizare
CEH demareazã procedura de achiziþie a certificatelor de carbon
1
august, data limitã pentru achiziþionarea certificatelor de carbon. Complexul Energetic Hunedoara ar putea scãpa de amendã pentru neachiziþionarea certificatelor de carbon dacã le va cumpãra pânã la data de 1 august. “Deocamdatã nu suntem scutiþi de amendã, dar dacã le achiziþionãm pânã la data de 1 august cred cã nu o vom mai plãti. Astãzi intrã banii aferenþi ajutorului de salvare ºi atunci vor demara procedura de achiziþie a certificatelor”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Teoretic, CEH ar fi trebui sã achiziþioneze certificatele de carbon pânã la data de 30 aprilie, lucru care nu s-a întâmplat. “Complexul Energetic Hunedoara va fi penalizat pentru nerespectarea obligaþiei de a restitui, în contul
din Registrul Unic Consolidat al UE, totalul certificatelor datorate. Sancþiunea nu exonereazã societatea de la obligaþia restituirii certificatelor aferente anului 2014”, se arãta în comunicatul CEH de la data de 29 aprilie. Complexul Energetic Hunedoara a cumpãrat doar o parte din certificatele de emisii cu efect de serã ºi riscã amenzi de la Uniunea Europeanã de câte 100 de euro pentru fiecare din cele peste 1,2 milioane de certificate neachiziþionate încã. Potrivit CEH, ar fi necesare încã 1.217.740 certificate, din care 435.583 pentru Termocentrala Mintia ºi 782.157 pentru Termocentrala Paroºeni. Certificatele de CO2 trebuie cumpãrate de cãtre orice firmã a cãrei activitate afecteazã mediul, iar banii adunaþi în contul din Registrul Unic Consolidat al UE sunt destinaþi protejãrii mediului. Monika BACIU
11 milioane de euro pentru unirea Strajei cu Pasul Vâlcan
T
urismul, prioritate pentru autoritãþile locale de la Vulcan. În urmã cu câþiva ani în Valea Jiului au fost începute mai multe proiecte ambiþioase pentru dezvoltarea staþiunilor montane. Pasul Vâlcan a fost inclus pe lista de investiþii a Ministerului Turismului, iar banii alocaþi au fost de ajuns pentru realizarea unei telegondole. >>> PAGINILE 4-5
Hram de Sfântul Ilie la Petroºani
D
uminicã, la Paraclisul Catedralei Sfântul Ilie din Petroºani au ajuns moaºtele Sfântului Nectarie, dar ºi a lui Ioan Gurã de Aur. Un sobor de preoþi a oficiat slujbele religioase, de duminicã, pânã luni, când, de Sfântul Ilie, cel care va da numele viitoarei Catedrale de la Petroºani, credincioºii au venit din nou la bisericã. S-au rugat ºi au primit binecuvântarea preoþilor.
Sãrbãtoare mare la Catedrala Sfântul Ilie, un lãcaº de cult încã nefinalizat, dar a cãrui hram are loc de Sfântul Ilie. Zeci de oameni au venit la slujbã ºi toþi au trecut pe la raclele în care sunt moaºtele celor doi sfinþi. De duminicã ºi pânã luni aici a fost aglomeraþie, iar asta pentru cã lumea trebuie, dupã cum spun oamenii bisericii, sã creadã în puterea lor de a reuºi. „Unii ºtiu, unii nu ºtiu ºi dacã nu întreabã nici nu au de unde sã ºtie, pentru cã aici am avut discuþia despre
ce moaºte avem aici. Lumea a aflat cã e Sfântul Nectarie ºi apoi au aflat cã e ºi Ioan Gurã de Aur. Îi mulþumim lui Dumnezeu cã încã mai cãutãm sprijinul
Mântuitorului nostru Isus Cristos”, a spus Vasile Câlþea, un om al bisericii. Oamenii vin, se închinã, iar nea Vasile le spune ce au de fãcut ºi de ce ar trebui sã vinã. Asta pentru cã nu toatã lumea ºtie ce-i cu moaºtele. „Ar trebui sã ºtie cã sunt vindecãtoare de cancer. Mai ales ale Sfântului Nectarie. Ar trebui sã ºtie sã fie mai buni, sã alungãm rãutatea din om. Sã alungãm omul vechi ºi sã ne îmbrãcãm în omul cel nou, dar suntem grãbiþi, nu avem rãbdare”, a mai spus Vasile Câlþea, cel care le dãdea sfaturi credincioºilor, pentru cã
„nu te întâlneºti zilnic cu astfel de ocazii unice”. Manifestãrile religioase la Petroºani au început de duminicã, în jurul orei 17,00, iar luni, pentru cã este hramul bisericii, Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, credincioºii au primit peste 300 de pachete cu cozonac, colac ºi apã, dupã Liturghie, dar ºi icoane ºi acatiste. O parte dintre ei au primit ºi iconiþe, iar prin grija celor de la Mãnãstirea Radu Vodã peste 200 de cutii cu ulei, dar ºi apã sfinþitã au ajuns la oamenii adunaþi în curtea bisericii. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 iulie 2015
Aproape 300 de angajaþi ai SNÎMVJ Staþii de maxi-taxi vor rãmâne pe drumuri dupã 2018 noi, dar vechi ºi ngajaþii improprii A SNÎMVJ care
P
entru cã au fost multe solicitãri din partea oamenilor vârstnici, care locuiesc în Cartierul Aeroport, autoritãþile de la Petroºani au aprobat noi trasee pentru maxi-taxi.
nu îndeplinesc condiþiile de pensionare în anul 2018 nu vor fi preluaþi de Complexul Energetic Hunedoara.
La momentul separãrii activitãþilor unitãþilor miniere, sindicatele au încheiat un protocol care stipula faptul cã angajaþii de la închideri, care în anul 2018 nu îndeplinesc condiþiile de pensionare, vor fi preluaþi de cãtre Complexul Energetic Hunedoara. Acest lucru nu va mai fi posibil având în vedere faptul cã societatea energeticã are un plan de restructurare. “Existã un protocol care la momentul divizãrii CEH-ului, este în vigoare. Este un protocol semnat de douã ministere de resort la momentul respectiv, Economia, Muncã ºi conducerile celor douã entitãþi, de preluare la momentul 2018 a tuturor persoanelor din Societatea Naþionalã de
Închideri. La acest moment cei de la CEH sunt angrenaþi într-un program de restructurare. Nu putem vorbi de transferuri de la o societate la cealaltã pânã nu este finalizat acest program de restructurare ca sã vedem ce conþine el. În funcþie de acesta vom purta discuþii la nivelul celor douã conduceri ºi ministerul de resort pentru preluarea de oameni fie dinspre CEH spre SNIMVJ sau invers”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. În jur de 300 de persoane vor rãmâne pe din afarã dupã anul 2018 atunci când Societatea Naþionalã de
Probleme la mina Paroºeni ina Paroºeni dã cu M 500 de tone de huilã mai puþin ºi asta pentru cã
s-au suprapus o serie de probleme neprevãzute aici. De douã sãptãmâni se merge în acest ritm, iar responsabilii de la Societatea de Închideri de Mine cred cã va mai dura alte douã sãptãmâni.
Închideri Mine Valea Jiului îºi va închide porþile. „La momentul 2018 vor fi aproximativ 318 persoane care nu îndeplinesc condiþiile de pensionare”, a mai subliniat sursa citatã. La momentul divizãrii Companiei Naþionale a Huilei s-au creat douã structuri miniere, respectiv Societeatea Naþionalã de Închideir Mine Valea Jiului ºi Societatea Naþionalã a Huilei care a fost absorbitã ulterior de Complexul Energetic Hunedoara. Cel din urmã ar fi trebuit ca în anul 2018 sã preia de la SNÎMVJ angajaþii care nu îndeplinesc condiþiile de pensionare. Monika BACIU
Paroºeni, situaþia este dificilã din cauza problemelor apãrute în plan tehnic. „De douã sãptãmâni ne confruntãm cu probleme tehnice legate de funcþionarea abatajului care este în fazã terminalã ºi mai are douã luni de exploatare. Pe fondul acestora, ne-am suprapus cu o montare de abataj mecanizat ºi ea întârziatã de lipsa de achiziþii pentru acest complex mecanizat, lucru care ne poate
Acestea ar trebui sã circule prin interiorul oraºului ºi au ºi fost amplasate indicatoarele rutiere. Din pãcate, însã, nu prea se þine cont de ele, mai ales cã sunt ºi total neamenajate. Bãtrânii care locuiesc pe strada Independenþei, ca ºi cei din zona de la capãt a Cartierului Aeroport, au cerut reluarea traseelor vechi pentru maxi-taxi. Autoritãþile locale au ºi motivat din ce cauzã. „Au fost solicitari ºi populaþia a spus cã întotdeauna aºa a fost ºi cã oamenilor le este greu sã iasã pe ºoseaua de centurã. Vor sã fie cât mai aproape de locuinþele lor staþiile. De aceea, dupã licitaþie, au venit la noi ºi au solicitat sã fie alte staþii, cã le este greu ºi au zis cã acum cât merg pânã la ºoseaua de centurã, ei ajung, de fapt, la destinaþie”, a spus Marcela Calotã, consilier la Serviciul Transport din Primãria Petroºani Doar cã nu toate sunt amenajate la propriu ºi în cel puþin una dintre situaþii, cãlãtorii stau sã aºtepte maºina lângã tomberon. Cel puþin
acolo a fost amplasat semnul de circualþie. Deocamdatã, însã, deºi ar trebui ca de luni, 20 iulie, traseele sã fie modificate prin interior, nu am vãzut maºini pe strada Independenþei ºi nici cãlãtori care sã aºtepte în zonele indicate. „La dus va fi pe strada Pãcii, cum era normal pânã acum ºi la întoarcere este pe strada Independenþei, pe la podul Staicului”, a precizat traseul corect Marcela Calotã, consilier la Serviciul Transport din Primãria Petroºani. Traseele au fost modificate prin hotãrâre de Consiliu Local ºi au intrat în vigoare din aceastã sãptãmânã. Totuºi, staþiile nu sunt încã amenajate corespunzãtor ºi deocamdatã cãlãtorii nu prea ºtiu de existenþa lor, deºi cu ani în urmã traseele erau aceleaºi cu cele de acum. Diana MITRACHE
conduce la diminuarea producþiei pe douã luni de aici încolo”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al S.N.Î.M.V.J. Asta se va reflecta ºi în producþia de huilã petru urmãtoarea perioadã de timp. Parctic, spune directorul Aurel Anghel, productivitatea va fi mai micã pentru urmãtoarele 6 sãptãmâni, cel puþin. Diana MITRACHE
Nu a fost finalizatã o investiþie nouã ºi nici nu se poate lucra pentru a scoate tot cãrbunele dintr-un spaþiu care urmeazã sã se închidã în curând. Potrivit celor care gestioneazã activitatea la Mina
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
Desktop publishing:
Materialele marcate Diana MITRACHE Geza SZEDLACSEK “Promovare” reprezintã (mitrachediana@yahoo.com) Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti 21 iulie 2015
Turista lovitã de fulger în Retezat este stabilã ºi conºtientã
T
urista a fost lovitã de trãsnet în zona gâtului ºi descãrcarea s-a fãcut prin cãlcâi, iar norocul ei a fost cã în zona Bucura din Retezat, unde se afla cu prietenii, este un refugiu Salvamont Hunedoara. Tânãra este internatã la un spital din Timiºoara, iar starea ei este stabilã ºi comunicã cu medicii. Accidentul care era sã o coste viaþa pe turista de 27 de ani din Ungaria, aflatã în vacanþã în zona lacului Bucura din Retezat, a avut loc duminicã dupã amiazã. Femeia se afla în zona de campare din apropiere de Refugiul Salvamont Bucura, a fost lovitã de un fulger în zona gâtului lângã vena jugularã ºi a cãzut inconºtientã. Din cauza trãsnetului a suferit o hemoragie masivã ºi norocul ei a fost cã imediat au intervenit salvatorii montani cantonaþi la refugiu, aceºtia reuºind sã-i stopeze hemoragia, sã o stabilizeze ºi astfel sã-i salveze viaþa. „A avut noroc, dacã putem spune noroc, au fost bãieþii acolo ºi au stopat imediat hemoragia, i-au pus guler cervical ca sã strângã bine. Am avut foarte mulþi fulgeraþi, majoritatea cu deces, acesta a fost un caz aparte,
marele noroc este cã bãieþii erau acolo ºi din acest motiv ºi facem permanenþã”, a declarat, Ovidiu Bodean, ºeful Salvamont Hunedoara. Din cauza stãrii extrem de gravã a tinerei , salvamontiºtii au cerut sprijinul ambulanþei aeriene însã vremea extrem de rea a împiedicat elicopterul SMURD sã aterizeze la locul accidentului. Astfel, salvatorii s-au mobilizat ºi au transportat-o pe tânãrã, în timp record, pânã la Poiana Pelegii de unde a putut fi preluatã de ambulanþã. „A venit elicopterul ºi nu a putut ateriza din cauza vremii, plafon de nori jos, vânt puternic, ploaie ºi curenþi care sunt cei mai urâþi. Atunci am transportat-o cu targa UT 2000, o targã specialã, pânã la ambulanþã ºi de acolo a fost preluatã de medici stabilizatã”, a declarat Ovidiu Bodean, ºeful Salvamont Hunedoara. Pe traseul pânã la ambulanþã tânãra a început sã-ºi revinã din starea de inconºtienþã ºi a comunicat cu salvatorii. A primit îngrijiri medicale la Deva de unde a fost dusã cãtre Timiºoara. „Este în stare stabilã la Timiºoara, este comunicantã ºi i se fac câteva investigaþii în plus faþã de ceea ce au fãcut cei din Deva”, a mai precizat ºeful Salvamont Hunedoara.
Turiºti recuperaþi de la cetatea Feþele Albe
D
ouã persoane, un bãrbat ºi o femeie au fost recuperate de jandarmii montani ºi salvamontiºtii din zona cetãþii Feþele Albe, din masivul Retezat. Cele douã persoane erau blocate în munte, dupã ce au plecat dintr-o pensiune din localitatea Grãdiºtea de Munte. “În data de 19 iulie a.c., în jurul orei 21.30, jandarmii montani ºi salvamontiºtii au fost sesizaþi printr-un
apel la numãrul de urgenþã 112, de cãtre proprietarul unei pensiuni din localitatea Grãdiºtea de Munte cu privire la faptul cã doi turiºti, un bãrbat ºi o femeie, campaþi cu cortul în curtea pensiunii, au plecat în cursul dimineþii cãtre cetãþile dacice din munþii Orãºtiei ºi nu s-au mai întors. La plecare, bãrbatul prezenta deficienþã în deplasare, ca urmare a unei afecþiuni la un picior. Totodatã, proprietarul pensiunii a informat cã cei doi turiºti au fost vãzuþi în zona cetãþii Feþele
Zvastica pe o plãcuþã cu numele pãrintelui Arsenie Boca
S
-a întâmplat în municipiul Brad, unde autoritãþile locale au dat numele Sfântului Ardealului, unei strãzi din municipiu iar pe plãcuþã a fost scrijelitã o zvasticã ºi apoi vandalizatã. Primarul localitãþii s-a arãtat ºocat de gestul vandalilor. „Una dintre plãcuþele care indicã strada Pãrintele Arsenie Boca din municipiul Brad, a fost vandalizatã de indivizi lipsiþi de orice urmã de civilizaþie ºi mai ales fãrã fricã de Dumnezeu. Este greu de înþeles, în ce direcþie ne îndreptãm”, se întreba Florin Cazacu, primarul localitãþii. Strada a primit numele pãrintelui în anul 2013. Sfântul Ardealului a urmat cursurile ºcolii primare la Brad, iar în 1929 a absolvit cursurile liceale la Liceul „Avram
Un recidivist s-a zbãtut sã-i convingã pe procurori cã trebuie arestat
U
n tânãr din Deva, cercetat în libertate de Maximilian GÂNJU procurori pentru furt, a mai dat Albe”, spune Nicolae douã lovituri chiar Rãducu, ofiþer de presã în timpul anchetei. al IJJ Hunedoara. Jandarmii montani ºi salvamontiºtii au pornit în cãutarea celor doi turiºti, care au fost identificaþi, în jurul orei 24.00, în zona cetãþii Feþele Albe. Cei doi turiºti nu puteau sã continue deplasarea deoarece bãrbatul, în vârstã de 33 ani, domiciliat în localitatea Rãdãuþi, nu putea sã coboare datoritã situaþiei sale medicale. “Având în vedere situaþia bãrbatului, jandarmii montani ºi salvamontiºtii l-au transportat cu ajutorul tãrgii de salvare de la cetatea Feþele Albe pânã la locul în care era campat, pe un traseu ce a durat peste o orã”, mai precizeazã Nicolae Rãducu. Atât bãrbatul, cât ºi tânãra care îl însoþea, în vârstã de 28 ani, domiciliatã în municipiul Petroºani, nu au necesitat îngrijiri medicale. Cei doi tineri au rãmas sã se odihneascã la locul de campare.
Iancu” din Brad. La absolvire a fost desemnat de cãtre directorul liceului de atunci sã planteze un stejar în curtea liceului, care astãzi poartã denumirea de „Gorunul lui Zian”, de la prenumele purtat de Arsenie Boca. Astfel, în noiembrie 2013, chiar la comemorarea a 24 de ani de la trecerea în nefiinþã a lui Arsenie Boca, o porþiune din strada spre liceu a fost redenumitã primind numele pãrintelui. Maximilian GÂNJU
Suiocan Vasile Dãnuþ, de 22 de ani din Hunedoara, era cercetat pentru furt calificat iar procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Hunedoara au decis cã nu este necesar sã fie reþinut ºi poate fi anchetat sub control judi-
ciar. Numai cã, în timpul controlului judiciar, hoþul a mai dat douã spargeri. „Aflându-se sub incidenþa mãsurii preventive, acesta, în zilele de 8 si 9 iulie a.c., ar fi comis alte douã infracþiuni de furt calificat”, spun poliþiºtii. Recidivistul a fost dus în faþa magistraþilor de la Judecãtoria Deva pentru emiterea unui mandat de arestare preventivã, iar magistraþii au decis arestarea preventivã pe o perioadã de 30 zile. Individul va rãmâne dupã gratii cel puþin pânã în
data de 11 august a.c., dupã ce judecãtorii Tribunalului Hunedoara i-au respins contestaþia privind mandatul de arestare preventivã emis de Judecãtoria Deva, ca nefondatã. Suiocan Vasile Dãnuþ este o mai veche cunoºtinþã a poliþiºtilor hunedoreni, acesta fiind condamnat întrecut tot pentru furt calificat, însã pedeapsa ia fost redusã datoritã Noului Cod Penal, iar anul trecut a fost eliberat din penitenciar. M. GÂNJU
anchetã va stabili cu exactitate ce s-a petrecut. Potrivit martorilor, accidentul s-a produs în jurul amiezii ºi unul dintre ºoferi nu a acordat prioritate la timp. Din fericire niciunul dintre cei aflaþi în cele trei maºini nu a avut
nevoie de îngrijiri medicale. Poliþiºtii au deschis o anchetã, mai ales cã în accident este implicatã ºi o maºinã de poliþie, iar la final va fi stabilitã vina conducãtorilor auto. Diana MITRACHE
Accident cu maºina poliþiei
rei maºini au pãtruns în aceT laºi timp într-o intersecþie din zona centralã a municipiului Petroºani ºi s-au tamponat frontal. Printre ele ºi maºina poliþiei rutiere de la Petroºani. Vina se pare cã aparþine ºoferului care a fost prins la mijloc în ambuscadã, însã, o
4 Actualitate
Timiºorenii, locul I la vitezã în Straja
S
traja ºi-a desemnat câºtigãtorii raliului de vitezã pe traseu montan. La sfârºitul acestei sãptãmâni în staþiunea montanã Straja a avut loc concursul de vitezã pe traseu montan.
Au participat zeci de iubitori de vitezã din întreaga þarã, însã primul loc a fost
adjudecat de un timiºorean. Alexandru Krepelka a obþinut cel mai bun timp ºi anume
Vor învãþa sã mânânce sãnãtos
teze un cort, ce plante sunt comestibile, cum se face un foc de tabãrã, îºi vor testa limitele în parcul de aventurã ºi vor învãþa zeci de sporturi cu profesori ºi antrenori de la UNEFS Bucureºti.
Î
nvaþã sã trãiascã ºi sã mânânce sãnãtos. Este vorba de preºcolari din întreaga þarã care zilele acestea se aflã în staþiunea montanã Straja unde are loc o tabãrã de aventurã ºi nutriþie. Aceasta oferã copiiilor posibilitatea de a cuceri vârfuri de munte, de a vizita peºteri ºi cascade, de a afla unde sã aºeze ºi cum sã mon-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 iulie 2015
pt zile de învãþãturã prin O distracþie
Timp de opt zile, copiii vor avea diferite activitãþi. Aceºtia vor avea parte de lecþii de actorie, de periaj dentar, de picturã, de împletit brãþãri, de gãtit, de nutriþie, de educaþie fizicã, de masaj ºi de psihologie. Organizatorii le-au pregãtit celor mici ºi un foc de tabãrã dar
puþin peste douã minute. Locul al doilea i-a revenit lui Cãlin Sãliºtean din Simeria, iar al treilea loc al podiumului a fost ocupat de Adrian Dan Mãduþa din Brad. “Acest concurs este a doua etapã din cadrul campionatului naþional de vitezã pe traseu montan organizat de acr, la start au fost 41 de concurenþi din 12 judeþe”, a declarat Ionuþ ªtaier, organizator. În staþiunea montanã Straja a avut loc cea de-a doua ediþie a cupei vitezã pe traseu montan organizat de ACR. Cu toþii au primit din partea organizatorilor cupe ºi diplome, însã ce a contat cel mai mult a fost spiritul de competiþie. Monika BACIU ºi alte surprise. Pãrinþii pot vedea modul cum se desfãºoarã activitãþile în fiecare zi, pe un grup închis de Facebook, unde organizatorii vor posta poze ºi filmuleþe cu copiii aflaþi în staþiunea montanã Straja. Monika BACIU
Panorama Blues Festival editia III-a, 2015
Î
n perioada 31 iulie, 1, 2 august, la Pensiunea Panorama, din localitatea Ghelari, se dã adunarea generalã a iubitori genului BLUES. Ediþia din 2015, îºi propune trecerea la profesionalism în materie de spectacol eveniment. Ce propun organizatorii: Nightlosers, concert aniversar la 20 de ani de activitate, Bega Blues Band din Timiºoara, sunet ºi compoziþie inconfundabile, Mike Godoroja &Blue Spirit, originalitate ºi spirit hippye, Steel Blues, un band care s-a nãscut o datã cu festivalul. Invitaþi de peste hotare: Tom White - Ungaria ºi trioul TANGLED EYE, cu o formulã de instrumetisti din Olanda ºi solista de culoare din America. O zi în plus de festival, jamsesion, sesiune de auto-
grafe, sunet de înaltã calitate, atmosferã de festival de cea mai bunã calitate, este ofertã cu care organizatorii îi invitã pe iubitorii de gen la trei zile de spectacole. Pentru cei care aleg sã vinã la festival, au la dispoziþie un teren de 4 hectare în jurul pensiunii Panorama, unde se pot campa cu corturi sau rulote gratis, au acces la toalete, duºuri ºi zona wirless. De asemenea, apa din piscinã situatã la 800 metri altitudine în Munþii Poiana Rusca este perfectã. Concertele încep la orele 20, în fiecare searã. Costul unui bilet este de 25 lei sau abonament pentru cele trei seri, 60 lei. Informaþii ºi rezervãri de bilete la tel 0744581671.
Festivalul montan - PRIETENII MARMOTELOR ediþia I 2015
C
lubul Marmotele Mahmure lanseazã în premierã Festivalul Montan „Prietenii Marmotelor” ca ºi etapã a VI-a din cadrul ªTAFETEI MUNÞILOR 2015. Evenimentul va avea loc în perioada 24-26 iulie 2015, în zona Piscul Negru, jud. Argeº. În cadrul acestui festival se vor desfasurã activitãþi de echipa de tip drumeþie, orientare, escaladã/alpinism, precum ºi probe culturale ºi probe surprizã. Anul acesta, topul va fi reprezentat de Vârfurile Lespezi – 2.517 m ºi Cãlþun – 2510, fiind vârfurile de pe locurile 5 ºi 6 din clasamentul vârfurilor din România. Participarea este gratuitã, exceptând taxa de ecologizare pentru cei cazaþi în camping (10 lei/cort). Probele de concurs: RAID MONTAN – traseu montan de dificultate medie, cu o duratã de maxim 7 ore ºi diferenþã de nivel de circa 1300 m. Se participã în echipe de 3 membri. Nu se poate intra în aceasta proba fãrã BOCANCI. Copiii vor avea un traseu adecvat vârstei ºi nu vor ajunge pe vârf. Celelalte categorii însa, vor atinge vârfurile Lespezi 2.517m (cat. Juniori, Open, Veterani ºi Feminin) ºi Cãlþun 2.510 (exclusiv cat. Elite), deci pregatirea fizicã bunã este o condiþie necesarã. Traseul este pe cât de spectaculos, pe atat de solicitant. Se va premia separat cea mai RAPIDÃ ascensiune pe Vârful Lespezi pentru fiecare categorie. ORIENTARE – proba de vitezã pe
azimut, fiecare echipaj va desemna un membru sã parcurgã poligonul (la copii însoþitorul nu poate participa). Lungimea maxima va fi de 2km. Participanþii vor da acestã probã la o altitudine de 1.600 de metri, într-un cadru superb lângã stâna Paltinul. CUNOªTINÞE TURISTICE – 15 întrebãri grilã din zona de concurs. Toate întrebãrile sunt de dificultate scãzutã ºi au UN SINGUR RÃSPUNS CORECT. Fiecare membru al echipei va rãspunde la 5 întrebãri. Pe siteul www.stafetamuntilor.ro veþi gãsi postate întrebãrile. ALPINISM – PROBA SURPRIZà fiecare echipa va intra cu toþi membrii în concurs, pentru a parcurge mai multe probe surprizã. Concurentul care va trebui sã parcurgã partea de alpinism va fi asigurat ºi va primi casca de protecþie. Nu sunt necesari pantofi de cãþãrare. CULTURAL – fiecare club are la dispoziþie 15 minute pentru a prezenta un moment artistic – umoristic în care poate reproduce orice cântec cu tematicã montana, o scenetã ºi/ sau o poezie. PROBA SURPRIZà – aºa va rãmâne pânã la momentul desfãºurãrii. Scopul acestui festival este acela de a promova turismul montan, de a încuraja acest tip de recreere ºi mod de petrecere al timpului liber, ºi nu în ultimul rând de a sensibiliza ºi sublinia importanþa protecþiei mediului.
11 milioane de euro pentru unirea Strajei cu Pasul Vâlcan
T
urismul, prioritate pentru autoritãþile locale de la Vulcan. În urmã cu câþiva ani în Valea Jiului au fost începute mai multe proiecte ambiþioase pentru dezvoltarea staþiunilor montane.
Pasul Vâlcan a fost inclus pe lista de investiþii a Ministerului Turismului, iar banii alocaþi au fost de ajuns pentru realizarea unei telegondole. Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan susþine cã în staþiunea montanã se pot derula activitãþi atât în sezonul de ianrã cât ºi în cel estival. “Turismul este o prioritate în municipiul Vulcan. Este executatã telegondola numãrul 1, avem prinsã telegondola numãrul 2, avem pârtiile de schi de pe vârful Straja pânã la
noi sub muntele Drãgoiu astfel încât sã putem da turiºtilor care vor veni o suprafaþã sau o diversitate de pârtii de schi unde sã practice jocurile de iarnã. Totodatã, vara avem executate cãrãri de drumeþii pe care se efectueazã ºi iarna foarte multe excursii astfel încât sã fie folositã toatã aceastã tehnicã pe care am executat-o în Pasul Vâlcan”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Ar mai fi nevoie de 11 milioane de euro
pentru finalizarea lucrãrilor, iar reprezentanþii administraþiei locale îºi pun speranþa în Guvern, iar dacã nu în fondurile europene. “Pentru Pasul Vâlcan ar fi nevoie de circa 11 milioane de euro, este o sumã destul de micã la ceea ce se realizeazã în þarã, sperãm cã vor intra iarã bani pentru schi în România ºi vom putea accesa ºi mai departe aceste sume necesare pentru telegondola numãrul 2 ca sã facem legãtura cu Straja. Dacã nu vim bani guvernamentali
ªcoalã pentru perpetuarea tradiþiilor momârlanilor
ª
coala de pe Slãtinioara va fi renovatã apoi pusã la dispoziþia copiilor care vor sã înveþe despre tradiþiile momârlanilor.
O mânã de oameni de pe Slãtionioara ºi-au dorit sã punã pe picioare o ºcoalã de arte, astfel încât sã atragã tinerii dornici sã înveþe despre tradiþiile momârlanilor. “În aceastã ºcoalã din Slatinioara vom învãþa fetele sã coasã, sã þese, sã toarcã fuiorul, bãietii sã facã fus, furcã, picturã pe pînzã, sculpturã în lemn ºi în piatrã. ªcoala este la dispoziþia tututor celor care vor sa se scrie la scoala de artã popularã”, spune Lucreþia Mãlinesc, fondatorul
ºcolii. Mai este mult de lucru, însã cei care au preluat clãdirea de la municipalitatea din Petroºani spun cã nu se dau bãtuþi. “Mai avem de lucru la
acoperiº, mici reparaþii i-am fãcut cât sã nu plouã înãuntru. Oricum mai avem foarte mult de lucru ºi la interior, unde am vrea sã amenajãm niºte toalete”, a declarat Petru Gãlãþan, fondator. Doar reparaþiile efectuate pânã acum au costat undeva la 10 mii de lei. Odatã ce ºi interiorul va fi reparat, clãdirea va fi pusã la dispoziþia celor care vor sã înveþe despre tradiþiile momârlanilor. Monika BACIU
încercãm sã accesãm fonduri europene, iar dacã nu, deja sunt patroni care se intereseazã sã investeascã în Pasul Vâlcan, dar ar fi mai bine sã fie o combinaþie între primãrie ºi ulterior sã fie un parteneriat în primãrie ºi patroni. Sunt care solicitã pârtii de schi, sunt care vor sã vadã catar costa telegondola de legãturã, sunt interesaþi de aceastã zonã”, a mai subliniat sursa citatã. Staþiunea montanã Pasul Vâlcan ar trebui sã fie unitã cu cea din
Straja. Cel puþin acesta este proiectul de dezvoltare a domeniilor schiabile din vestul Vãii Jiului. Consiliul Local Vulcan în implementarea proiectului „Schi în România, oraºul Vulcan” începând cu anul 2009. Pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Vulcan, În conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul
M.D.R.T. ºi C.L. Vulcan, suma de 48.051.000 lei La Vulcan, ultima alocare financiarã dateazã din anul 2011 atunci când ministerul a alocat suma de 19.180.000 de lei. În anul 2009 ºi 2010 s-au alocat 10.700.000 lei, respectiv 18.171.000 lei. Contribuþia Consiliul Local Vulcan la contractul de lucrãri a fost de 600.000 lei. Monika BACIU
104 profesori de peste 7
113 candidaþi au ratat examenul de titularizare
P
rofesorii ºi-au aflat notele. Rezultatele examenului de titularizare au fost afiºate, iar din cei peste 300 de candidaþi care au susþinut acest examen 225 au reuºit sã obþinã note de peste cinci. “Au fost 348 de candidaþi cu lucrãri, una a fost anulatã, adicã nu are notã. 112 candidaþi nu au reuºit sã obþinã nota 5, iar 225 au luat peste 5”, a declarat Anca Claudia, purtãtor de cuvânt al ISJ Hunedoara. Cea mai micã notã a fost obþinut de un candidat care a susþinut proba scrisã la disciplina educaþie fizicã ºi sport. 1,25 a fost cea mai micã notã. 16 candidaþi au luat note sub 2, 30 au obþinut note cuprinse între 2 ºi 2.99, 35 au avut lucrãrile notate cu
note cuprinse între 3 ºi 3.99, iar 31 au avut note cuprinse între 4 ºi 4.99. Cea mai mare notã obþinutã de un candidat la examenul de titularizare a fost 9,85 proba fiind susþinutã la disciplina matematicã. 10 lucrãri din judeþul Hunedoara au fost punc-
tate cu note cuprinse între 9 ºi 9.85. Contestaþiile se depun în data de 21 iulie în intervalul orar 8.30-15. Candidatii contestatari se vor legitima cu actul de identitate si vor atasa la contestatie o copie a acestuia. Monika BACIU
4 Actualitate
Timiºorenii, locul I la vitezã în Straja
S
traja ºi-a desemnat câºtigãtorii raliului de vitezã pe traseu montan. La sfârºitul acestei sãptãmâni în staþiunea montanã Straja a avut loc concursul de vitezã pe traseu montan.
Au participat zeci de iubitori de vitezã din întreaga þarã, însã primul loc a fost
adjudecat de un timiºorean. Alexandru Krepelka a obþinut cel mai bun timp ºi anume
Vor învãþa sã mânânce sãnãtos
teze un cort, ce plante sunt comestibile, cum se face un foc de tabãrã, îºi vor testa limitele în parcul de aventurã ºi vor învãþa zeci de sporturi cu profesori ºi antrenori de la UNEFS Bucureºti.
Î
nvaþã sã trãiascã ºi sã mânânce sãnãtos. Este vorba de preºcolari din întreaga þarã care zilele acestea se aflã în staþiunea montanã Straja unde are loc o tabãrã de aventurã ºi nutriþie. Aceasta oferã copiiilor posibilitatea de a cuceri vârfuri de munte, de a vizita peºteri ºi cascade, de a afla unde sã aºeze ºi cum sã mon-
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 iulie 2015
pt zile de învãþãturã prin O distracþie
Timp de opt zile, copiii vor avea diferite activitãþi. Aceºtia vor avea parte de lecþii de actorie, de periaj dentar, de picturã, de împletit brãþãri, de gãtit, de nutriþie, de educaþie fizicã, de masaj ºi de psihologie. Organizatorii le-au pregãtit celor mici ºi un foc de tabãrã dar
puþin peste douã minute. Locul al doilea i-a revenit lui Cãlin Sãliºtean din Simeria, iar al treilea loc al podiumului a fost ocupat de Adrian Dan Mãduþa din Brad. “Acest concurs este a doua etapã din cadrul campionatului naþional de vitezã pe traseu montan organizat de acr, la start au fost 41 de concurenþi din 12 judeþe”, a declarat Ionuþ ªtaier, organizator. În staþiunea montanã Straja a avut loc cea de-a doua ediþie a cupei vitezã pe traseu montan organizat de ACR. Cu toþii au primit din partea organizatorilor cupe ºi diplome, însã ce a contat cel mai mult a fost spiritul de competiþie. Monika BACIU ºi alte surprise. Pãrinþii pot vedea modul cum se desfãºoarã activitãþile în fiecare zi, pe un grup închis de Facebook, unde organizatorii vor posta poze ºi filmuleþe cu copiii aflaþi în staþiunea montanã Straja. Monika BACIU
Panorama Blues Festival editia III-a, 2015
Î
n perioada 31 iulie, 1, 2 august, la Pensiunea Panorama, din localitatea Ghelari, se dã adunarea generalã a iubitori genului BLUES. Ediþia din 2015, îºi propune trecerea la profesionalism în materie de spectacol eveniment. Ce propun organizatorii: Nightlosers, concert aniversar la 20 de ani de activitate, Bega Blues Band din Timiºoara, sunet ºi compoziþie inconfundabile, Mike Godoroja &Blue Spirit, originalitate ºi spirit hippye, Steel Blues, un band care s-a nãscut o datã cu festivalul. Invitaþi de peste hotare: Tom White - Ungaria ºi trioul TANGLED EYE, cu o formulã de instrumetisti din Olanda ºi solista de culoare din America. O zi în plus de festival, jamsesion, sesiune de auto-
grafe, sunet de înaltã calitate, atmosferã de festival de cea mai bunã calitate, este ofertã cu care organizatorii îi invitã pe iubitorii de gen la trei zile de spectacole. Pentru cei care aleg sã vinã la festival, au la dispoziþie un teren de 4 hectare în jurul pensiunii Panorama, unde se pot campa cu corturi sau rulote gratis, au acces la toalete, duºuri ºi zona wirless. De asemenea, apa din piscinã situatã la 800 metri altitudine în Munþii Poiana Rusca este perfectã. Concertele încep la orele 20, în fiecare searã. Costul unui bilet este de 25 lei sau abonament pentru cele trei seri, 60 lei. Informaþii ºi rezervãri de bilete la tel 0744581671.
Festivalul montan - PRIETENII MARMOTELOR ediþia I 2015
C
lubul Marmotele Mahmure lanseazã în premierã Festivalul Montan „Prietenii Marmotelor” ca ºi etapã a VI-a din cadrul ªTAFETEI MUNÞILOR 2015. Evenimentul va avea loc în perioada 24-26 iulie 2015, în zona Piscul Negru, jud. Argeº. În cadrul acestui festival se vor desfasurã activitãþi de echipa de tip drumeþie, orientare, escaladã/alpinism, precum ºi probe culturale ºi probe surprizã. Anul acesta, topul va fi reprezentat de Vârfurile Lespezi – 2.517 m ºi Cãlþun – 2510, fiind vârfurile de pe locurile 5 ºi 6 din clasamentul vârfurilor din România. Participarea este gratuitã, exceptând taxa de ecologizare pentru cei cazaþi în camping (10 lei/cort). Probele de concurs: RAID MONTAN – traseu montan de dificultate medie, cu o duratã de maxim 7 ore ºi diferenþã de nivel de circa 1300 m. Se participã în echipe de 3 membri. Nu se poate intra în aceasta proba fãrã BOCANCI. Copiii vor avea un traseu adecvat vârstei ºi nu vor ajunge pe vârf. Celelalte categorii însa, vor atinge vârfurile Lespezi 2.517m (cat. Juniori, Open, Veterani ºi Feminin) ºi Cãlþun 2.510 (exclusiv cat. Elite), deci pregatirea fizicã bunã este o condiþie necesarã. Traseul este pe cât de spectaculos, pe atat de solicitant. Se va premia separat cea mai RAPIDÃ ascensiune pe Vârful Lespezi pentru fiecare categorie. ORIENTARE – proba de vitezã pe
azimut, fiecare echipaj va desemna un membru sã parcurgã poligonul (la copii însoþitorul nu poate participa). Lungimea maxima va fi de 2km. Participanþii vor da acestã probã la o altitudine de 1.600 de metri, într-un cadru superb lângã stâna Paltinul. CUNOªTINÞE TURISTICE – 15 întrebãri grilã din zona de concurs. Toate întrebãrile sunt de dificultate scãzutã ºi au UN SINGUR RÃSPUNS CORECT. Fiecare membru al echipei va rãspunde la 5 întrebãri. Pe siteul www.stafetamuntilor.ro veþi gãsi postate întrebãrile. ALPINISM – PROBA SURPRIZà fiecare echipa va intra cu toþi membrii în concurs, pentru a parcurge mai multe probe surprizã. Concurentul care va trebui sã parcurgã partea de alpinism va fi asigurat ºi va primi casca de protecþie. Nu sunt necesari pantofi de cãþãrare. CULTURAL – fiecare club are la dispoziþie 15 minute pentru a prezenta un moment artistic – umoristic în care poate reproduce orice cântec cu tematicã montana, o scenetã ºi/ sau o poezie. PROBA SURPRIZà – aºa va rãmâne pânã la momentul desfãºurãrii. Scopul acestui festival este acela de a promova turismul montan, de a încuraja acest tip de recreere ºi mod de petrecere al timpului liber, ºi nu în ultimul rând de a sensibiliza ºi sublinia importanþa protecþiei mediului.
11 milioane de euro pentru unirea Strajei cu Pasul Vâlcan
T
urismul, prioritate pentru autoritãþile locale de la Vulcan. În urmã cu câþiva ani în Valea Jiului au fost începute mai multe proiecte ambiþioase pentru dezvoltarea staþiunilor montane.
Pasul Vâlcan a fost inclus pe lista de investiþii a Ministerului Turismului, iar banii alocaþi au fost de ajuns pentru realizarea unei telegondole. Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan susþine cã în staþiunea montanã se pot derula activitãþi atât în sezonul de ianrã cât ºi în cel estival. “Turismul este o prioritate în municipiul Vulcan. Este executatã telegondola numãrul 1, avem prinsã telegondola numãrul 2, avem pârtiile de schi de pe vârful Straja pânã la
noi sub muntele Drãgoiu astfel încât sã putem da turiºtilor care vor veni o suprafaþã sau o diversitate de pârtii de schi unde sã practice jocurile de iarnã. Totodatã, vara avem executate cãrãri de drumeþii pe care se efectueazã ºi iarna foarte multe excursii astfel încât sã fie folositã toatã aceastã tehnicã pe care am executat-o în Pasul Vâlcan”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Ar mai fi nevoie de 11 milioane de euro
pentru finalizarea lucrãrilor, iar reprezentanþii administraþiei locale îºi pun speranþa în Guvern, iar dacã nu în fondurile europene. “Pentru Pasul Vâlcan ar fi nevoie de circa 11 milioane de euro, este o sumã destul de micã la ceea ce se realizeazã în þarã, sperãm cã vor intra iarã bani pentru schi în România ºi vom putea accesa ºi mai departe aceste sume necesare pentru telegondola numãrul 2 ca sã facem legãtura cu Straja. Dacã nu vim bani guvernamentali
ªcoalã pentru perpetuarea tradiþiilor momârlanilor
ª
coala de pe Slãtinioara va fi renovatã apoi pusã la dispoziþia copiilor care vor sã înveþe despre tradiþiile momârlanilor.
O mânã de oameni de pe Slãtionioara ºi-au dorit sã punã pe picioare o ºcoalã de arte, astfel încât sã atragã tinerii dornici sã înveþe despre tradiþiile momârlanilor. “În aceastã ºcoalã din Slatinioara vom învãþa fetele sã coasã, sã þese, sã toarcã fuiorul, bãietii sã facã fus, furcã, picturã pe pînzã, sculpturã în lemn ºi în piatrã. ªcoala este la dispoziþia tututor celor care vor sa se scrie la scoala de artã popularã”, spune Lucreþia Mãlinesc, fondatorul
ºcolii. Mai este mult de lucru, însã cei care au preluat clãdirea de la municipalitatea din Petroºani spun cã nu se dau bãtuþi. “Mai avem de lucru la
acoperiº, mici reparaþii i-am fãcut cât sã nu plouã înãuntru. Oricum mai avem foarte mult de lucru ºi la interior, unde am vrea sã amenajãm niºte toalete”, a declarat Petru Gãlãþan, fondator. Doar reparaþiile efectuate pânã acum au costat undeva la 10 mii de lei. Odatã ce ºi interiorul va fi reparat, clãdirea va fi pusã la dispoziþia celor care vor sã înveþe despre tradiþiile momârlanilor. Monika BACIU
încercãm sã accesãm fonduri europene, iar dacã nu, deja sunt patroni care se intereseazã sã investeascã în Pasul Vâlcan, dar ar fi mai bine sã fie o combinaþie între primãrie ºi ulterior sã fie un parteneriat în primãrie ºi patroni. Sunt care solicitã pârtii de schi, sunt care vor sã vadã catar costa telegondola de legãturã, sunt interesaþi de aceastã zonã”, a mai subliniat sursa citatã. Staþiunea montanã Pasul Vâlcan ar trebui sã fie unitã cu cea din
Straja. Cel puþin acesta este proiectul de dezvoltare a domeniilor schiabile din vestul Vãii Jiului. Consiliul Local Vulcan în implementarea proiectului „Schi în România, oraºul Vulcan” începând cu anul 2009. Pânã în prezent, Autoritatea Naþionalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Vulcan, În conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective ºi al contractelor dintre fostul
M.D.R.T. ºi C.L. Vulcan, suma de 48.051.000 lei La Vulcan, ultima alocare financiarã dateazã din anul 2011 atunci când ministerul a alocat suma de 19.180.000 de lei. În anul 2009 ºi 2010 s-au alocat 10.700.000 lei, respectiv 18.171.000 lei. Contribuþia Consiliul Local Vulcan la contractul de lucrãri a fost de 600.000 lei. Monika BACIU
104 profesori de peste 7
113 candidaþi au ratat examenul de titularizare
P
rofesorii ºi-au aflat notele. Rezultatele examenului de titularizare au fost afiºate, iar din cei peste 300 de candidaþi care au susþinut acest examen 225 au reuºit sã obþinã note de peste cinci. “Au fost 348 de candidaþi cu lucrãri, una a fost anulatã, adicã nu are notã. 112 candidaþi nu au reuºit sã obþinã nota 5, iar 225 au luat peste 5”, a declarat Anca Claudia, purtãtor de cuvânt al ISJ Hunedoara. Cea mai micã notã a fost obþinut de un candidat care a susþinut proba scrisã la disciplina educaþie fizicã ºi sport. 1,25 a fost cea mai micã notã. 16 candidaþi au luat note sub 2, 30 au obþinut note cuprinse între 2 ºi 2.99, 35 au avut lucrãrile notate cu
note cuprinse între 3 ºi 3.99, iar 31 au avut note cuprinse între 4 ºi 4.99. Cea mai mare notã obþinutã de un candidat la examenul de titularizare a fost 9,85 proba fiind susþinutã la disciplina matematicã. 10 lucrãri din judeþul Hunedoara au fost punc-
tate cu note cuprinse între 9 ºi 9.85. Contestaþiile se depun în data de 21 iulie în intervalul orar 8.30-15. Candidatii contestatari se vor legitima cu actul de identitate si vor atasa la contestatie o copie a acestuia. Monika BACIU
6 Invatamant
Cronica V達ii Jiului | Marti, 21 iulie 2015
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 iulie 2015
ApaServ sparge gheaþa certificatelor verzi paServ Valea Jiului produce undeva la A 2500 de MWh de
energie electricã anual. Operatorul de apã din Valea Jiului s-a reorientat în ultimii ani. Societatea nu doar cã furnizeazã apã, dar a început sã producã ºi energie cu ajutorul a trei microhidrocentrale asigurându-ºi astfel independenþa energeticã. Societatea de apã din Valea Jiului a recurs la o metodã nouã sã adauge bani la bugetul propriu. Aceasta valorificã energia electricã pe care o produce în cadrul a trei microhidrocentrale. “ApaServ Valea Jiului prin cele trei unitãþi de producere a energieie electrice, respectiv MHC Polatiºte, MHC Valea de Peºti ºi MHC Brazi reuºeºte sã îºi asugure independeþa energeticã. Energia electricã produsã de cele trei unitãþi într-o lunã de zile este în
OPCOM – PCCB printr-un contract bilateral. Certificatele verzi sunt tranzacþionate tot pe piaþa OPCOM-PCCV printr-un contract bilateral”, a mai spus Florin Ciucur. Chiar dacã la nivel naþional piaþa certificatelor verzi este încremenitã, ApaServ are în derulare mai multe contracte care sunt în vigoare în acest an.
medie de 180-200 MWH, anual producându-se 22002400 MWH”, spune Florin Ciucur, ºef Serviciu Mecano-Energetic din cadrul SC ApaServ Valea Jiului. Pentru energia electricã produsã, compania de apã din Valea Jiului primeºte certificate verzi. Certificatul Verde reprezintã o formã de susþinere a energiei electrice produsã din surse regenerabile. Preþul Certificatului Verde este determinat prin mecanisme de piaþã ºi anume prin contracte bilaterale între producãtori
ºi furnizori sau pe o piaþã centralizatã organizatã ºi administratã de OPCOM. “Pentru energia electricã produsã, aceasta fiind o energie regenerabilã se obþin lunar, conform producþiei de energie electricã în medie 380-400 de certificate verzi, anual producându-se 4700-5000 de certificate verzi”, mai spune sursa citatã. Companiile care furnizeazã energie electricã sunt obligate sã achiziþioneze certificatele verzi deoarece trebuie sã aibã o anumitã cotã de energie regenerabilã din energia livratã consumatorilor. Conform legii, este obligatorie separarea facturãrii certificatelor verzi de preþurile energiei electrice. Valoarea certificatelor verzi depinde de cota anualã realizatã ºi de preþurile tranzacþionãrii acestora. ”Energia electricã se comercializeazã pe piaþa
ANUNÞ PUBLIC
privind depunerea solicitãrii de emitere a acordului de mediu Consiliul Judeþean Hunedoara anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãrii de emitere a acordului de mediu pentru proiectul: ”Refacere poduri calamitate pe DJ 668A: km 16+000, km 16+100, km 16+800, km 17+400, km 18+900”, propus a fi amplasat în comuna Boºorod, satele Alun ºi Luncani, DJ 668A. Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul APM Hunedoara din Deva, str. Aurel Vlaicu nr.25, în zilele de luni pânã vineri între orele 08.00 – 16.00 ºi la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara, Bld. 1 Decembrie 1918 nr. 28, în zilele de luni pânã vineri, între orele 08.00 – 16.00. Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul APM Hunedoara.
ApaServ Valea Jiului. Microhidrocentrala de la staþia de captare Brazi din Vulcan, pusã în funcþiune anul trecut, este cea de-a treia din portofoliul activitãþii de producþie energeticã a SC Apa Serv Valea Jiului. Potrivit raportului tehnic, noul MHC este amplasat la o altitudine de 670,66 MDM, în incinta rezervorului de 2000 mc de la Brazi (Vulcan), are o cãdere brutã de 50 m, un debit al turbinei cuprins între 40 ºi 100 l/sec. ºi o turaþie de 1020 rot/min. Toate acestea asigurã un randament minim de 80% al acestui MCH care degajeazã o putere de 34 KW. “Practic, cu energia pe care o producem în aceastã microhidrocentralã asigurãm întregul consum al staþiilor de tratare de la Jieþ ºi Dãnuþoni”, precizeazã Costel Avram. Funcþionarea celor trei unitãþi de producþie energeticã din cadrul SC Apa Serv asigurã, în acest moment, independenþa energeticã a firmei, fapt care are consecinþe pozitive în echilibrarea balanþei economice a acesteia, permiþând efectuarea unor noi investiþii proprii.
“Începând cu anul 2015 atât energia electricã cât ºi certificatele verzi sunt comercializate pe cele douã pieþe, ASVJ are în derulare în cursul anului 2015 contracte pentru energia electricã produsã cât ºi pentru certificatele verzi produse, în ciuda faptului cã piaþa de energie electricã ºi piaþa de certificate verzi au înregistrat un declin major în toatã þara existând atât energie electricã cât ºi cetrtificate verzi necomericalizate”, a Monika BACIU conchis ºeful Serviciului Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire Mecanoprofesionalã Petroºani cu sediul în Energetic din Petroºani, la Casa de Culturã a cadrul SC
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 iulie 2015
Henþ cu mâna
Unde sunt machitorii de altãdatã? Citim ºi auzim prin media mioriticã despre escapadele unor proºti, care mai ºi vomitã pe ferestrele autoturismelor, idioþi precum Adi Mutu,
Nikolici sau Gabi Tamaº, care se îmbatã ca porcii ºi apoi se fac de râs. útia nici nu ºtiu mãcar cum sã se îmbete, vezi cazul autohtonului Gabi
Apetrei, nãscut talent ºi mort speranþã, resuscitat în ultimii ani de toate echipele pe unde ºi-a mai încercat norocul, dar mereu alungat pentru „adulterul” fãcut cu sticla de licoare. N-au fost mai sfinþi nici în alte generaþii. Regretaþii Gogu Tonca, Florea
Dumitrache, Mache Vizitiu, Petre Grigore, erau niºte bãutori fruntaºi, dar niciodatã fotbalul nu a avut de suferit din pricina asta. Oamenii ºtiau sã „macheascã” cu mãsura lucrului bine fãcut iar apoi, treaba era treabã. ªi poate ar mai fi ceva exemple, dar credem cã sunt
cele mai simbolice pentru bãieþii ãºtia din ziua de azi, care, repet, nu au nici arta beþiei, nici nu stãpânesc tehnica „documentãrii”, ce, cum ºi când sã tragi la mãsea. Vechii noºtri machitori erau niºte profesori.
POVEªTILE SPORTULUI
În urmã cu 40 de ani, flãcãrile au mistuit vechiul stadion „Jiul” L
a trei ani de la înfiinþarea echipei CAMP (Jiul) Petroºani, s-a inaugurat „arena sportivã” a echipei, care pânã atunci juca pe terenuri improvizate. Momentul a fost pe 24 septembrie 1922, în prezenþa principelui moºtenitor, Alteþa Sa Regalã Carol, viitorul rege Carol al II-lea. O arenã sportivã ce avea sã reziste vreme de 53 de ani, o arenã pe care Jiul va cunoaºte cele mai mari succese ale istoriei sale. Dar a venit nefasta zi de 25 mai 1975, când în mai puþin de o jumãtate de orã, flãcãrile au mistuit o jumãtate de secol de istorie...
Sfârºit de epocã Era un meci decisiv în etapa a 30-a, cu patru etape înainte de finalul sezonului, Jiul ºi Polit. Iaºi fiind ameninþate cu retrogradarea, despãrþite doar de un punct. Se joacã prudent ºi dupã aproximativ un sfert de orã, lucrurile se precipitã la tribuna I, cea dinspre Casa de Culturã a Sindicatelor. Asta dupã ce Stocker (min. 3) ºi Rozsnyai trec
pe lângã deschiderea scorului! În minutul 14, fumul înecãcios venit de sub tribunã, alungã spectatorii spre cele douã laturi, arbitrul Limona întrerupe jocul, evacuând echipele, totul fãrã panicã, ba mai mult, unii încercând sã salveze materiale aflate în maga-
– Politehnica Iaºi 25 mai 1975, Jiul
0-1 (0-1)
, Toaca, scu): G. Ioan-Niþu ne Io . I.V r. nt (a i rdi-G. Stan Jiul Petroºan y, Mulþescu, Liba ag N . Al uod D ai, Ologu. Stocker, A. Fildiroiu), Rozsny 60 . in m , at uº M (min. 50 C. Dinu, aº - Sofian, Toacã, st Co : ã) an O e Ili u, Polit. Iaºi (antr. ionaº - D. Ionesc ilã II, Anton, Sim m Ro – n la âr oc Ci i) in. 88 Amarande Dãnilã, Costea (m 0 i Spectatori: 6.00 mona – Bucureºt Li e gh or he G u: Arbitr II (min. 17) A marcat: Romilã struitã în 1922 a fost mistuitã ziile ºi vestiarele jucãtorilor. de flãcãri, intervenþia pomÎn aproximativ 30 de pierilor fiind tardivã. minute vechea tribunã conÎn cursul nopþii de 25
spre 26 mai 1975, cu ajutorul unor grupuri de mineri de la Lonea ºi Petrila, la lumina farurilor unor autovehicule, s-a trecut la dezafectarea tribunei arse, creându-se condiþiile necesare pentru desfãºurarea partidei, evident cu aprobarea F.R.F.
Un necaz nu vine niciodatã singur...
Partida s-a reluat a doua zi, conform regulamentului, din minutul 14, iar dupã trei minute (min. 17) Romilã II a ºutat violent de la 18 m înscriind pentru ieºeni, care au terminat învingãtori cu 1-0. Au fost o serie de speculaþii legate de acest moment, care însã nu au fost demonstrate niciodatã. Jiul a jucat urmãtorul joc (8 iunie 1975) tot acasã, 2-0 cu FC Galaþi, a mai reuºit un 1-1 la „Poli” Timiºoara, scãpând de la retrogradare cu un 2-1 cu A.S.A. Tg. Mureº în penultima etapã. Jiul a jucat în continuare pe vechiul stadion (actualul Parc „Carol Chreter”) vreme de încã ºapte ani, atingând o cotã de vârf în 1976-77 cu un loc 5 în Divizia „A” ºi o finalã de Cupã Balcanicã! Ultimul meci pe „stadionul ars” a fost pe data de 9 iunie 1982 (12.000 spectatori!), 1-0 cu Universitatea Craiova (gol I. Varga), echipa mutându-se din toamnã pe
noul stadion din Lunca Jiului, inaugurat pe 1 august 1982. Dar cele mai frumoase amintiri ºi performanþe rãmân cele legate de stadionul care a fost mistuit de flãcãri, în 1975, acum 40 de ani...
Paginã realizatã de Genu TUÞU