Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 902
Cronica Vãii Jiului Luni, 20 Iulie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Corabia se scufundã, ºobolanii au fugit,
Au pus gând rãu arborilor ornamentali rimãria Municipiului Petroºani se P confruntã cu o avalanºã
de cereri pentru defriºarea arborilor, unii dintre ei seculari, din diferite zone ale oraºului. Responsabilii spun cã, dacã ar da curs solicitãrilor, municipiul ar rãmâne într-o lunã de zile fãrã niciun singur arbore. Într-o singurã lunã la Primãria Petroºani se primesc zeci de solicitãri pentru defriºarea arborilor, majoritatea seculari, ce ar putea reprezenta un ipotetic pericol pentru populaþie sau gospodãrii, dar multe nici mãcar nu sunt argumentate. "Eu nu sunt de acord cu defriºarea în masã, iar multe solicitãri de la populaþie sunt nejustificate. Vin sã ne cearã sã tãiem copacii sãnãtoºi cu vârstã pe care nici eu nu o ating doar pentru cã le intrã frunzele în bucãtãrie când bate vântul, ori pentru cã-i intrã insectele în casã. Nu se poate aºa ceva, defriºãrile le facem doar unde este cazul ºi se justificã. Am mai fasonat acolo unde era
DNA ADUNà PROBE nevoie, dar nu poþi rade un copac secular pentru cã aºa vrea cineva", spun reprezentanþii municipalitãþii. În plus, potrivit primarului municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, pentru multe specii de arbori trebuie obþinute autorizaþii pentru cã sunt protejaþi. Ei nu pot fi tãiaþi în lipsa unui aviz nici mãcar dacã se aflã pe o proprietate privatã. La petiþiile pentru defriºãri înregistrate la municipalitate se mai adaugã alte câteva sute, dar care au fost verbale ºi nu sunt înregistrate. Astfel, dacã cererile cetãþenilor ar fi onorate pânã la ultima, în maximum o lunã de zile municipiul Petroºani ar rãmâne de la un capãt la altul fãrã un singur arbore ornamental. Maximilian GÂNJU
M
ineritul Vãii Jiului se aflã în cea mai dezastruoasã epocã din toate timpurile. Complexul Energetic Hunedoara este pe punctul de a se diviza din nou, nu mai are conducere, DNA a descins la sediile din Petroºani, Mintia ºi la câteva sedii de firmã ºi locuinþe particulare, acesta fiind cel mai aplaudat moment de dupã înfiinþarea colosului energetic. >>> PAGINA A 2-A
ApaServ a prins hoþii cu mâþa’n sac
Sute de branºãri ilegale, prejudicii consistente
S
ute de branºãri ilegale la reþeaua de alimentare cu apã potabilã. S-au obiºnuit sã consume ºi sã nu plãteascã, dar vigilenþa reprezentanþilor societãþii de apã din Valea Jiului le-a venit de hac. De la începutul anului ºi pânã acum au fost identificate 120 de branºãri ilegale la reþeaua de apã potabilã, iar vinovaþii vor fi
aspru sancþionaþi de responsabilii ApaServ Valea Jiului. “În cadrul activitãþii de control a
Sectorului Tehnic din cadrul SC ApaServ Valea Jiului Petroºani se fac periodic verificãri la utiliza-
torii de apã referitoare la starea instalaþiilor de alimentare cu apã, modul de contorizare ºi înregistrare a consumului de apã ºi integritatea sigiliilor aplicate contoarelor. Printre utilizatorii de apã verificaþi se numãrã ºi societãþi comerciale cu activitãþi care presupun un consum mai mare de apã. Astfel de societãþi sunt spãlãtoriile auto ºi ºtrandurile de agrement. În urma controalelor efectuate de la începutul anului 2015,
Sectorul de Control Tehnic a depistat un numãr de 120 de branºãri ilegale la reþeaua de apã întocmind formelele legale pentru recuperarea prejudiciului ºi de debranºare de la reþeaua de apã”, spune Cristian Cazan, ºef Sector Control Tehnic din cadrul SC ApaServ Valea Jiului. Nu este pentru prima datã când cei de la ApaServ Valea Jiului identificã astfel de cazuri. În anii trecuþi, dosarele au fost înaintate instenþei de judecatã pentru a fi soluþionate, iar firma de apã ºi îºi recupereze prejudiciul. Monika BACIU
2 Actualitate
Corabia se scufundã, ºobolanii au fugit, DNA adunã probe
M
ineritul Vãii Jiului se aflã în cea mai dezastruoasã epocã din toate timpurile. Complexul Energetic Hunedoara este pe punctul de a se diviza din nou, nu mai are conducere, DNA a descins la sediile din Petroºani, Mintia ºi la câteva sedii de firmã ºi locuinþe particulare, acesta fiind cel mai aplaudat moment de dupã înfiinþarea colosului energetic. anchetã mai mulþi foºti directori din perioada 2011 – 2015. În paralel, mascaþii au ajuns ºi la Mintia, tot pentru a lua documente, la sediul societãþii comerciale Vitol – firma care a fãcut importurile controversate de huilã din Ungaria, coordonatã de Victor Paicu, la casa acestuia din urmã, dar ºi la firma lui Adrian Gãrdean, Termogaz Company. Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii au efectuat cercetari într-o cauzã penalã ce vizeazã sus-
piciuni privind sãvârºirea unor infracþiuni asimilate celor de corupþie, comise în perioada 2011 – 2015. ”În cursul zilei de 17 iulie 2015, ca urmare a obþinerii autorizãrilor legale de la instanþa competentã, sunt efectuate percheziþii domiciliare în 9 locatãþi situate în Municipiul Bucureºti ºi judeþele: Hunedoara ºi Maramureº, din care una este sediul unei instituþii publice, restul reprezentând sediile unor societãþi comer-
Când nimeni nu se mai aºtepta sã se întâmple ceva, când CEH a rãmas fãrã conducere, minerii ºi energeticienii îºi negociazã Contractul Colectiv de Muncã,
DNA, structura de la Alba, a descins ºi aici. Vineri, de dimineaþã de la ora 8,00 ºi pânã dupã amiazã la ora 17,00 procurorii au adunat documente. Sunt vizaþi în aceastã
C
CEH a primit ajutorul de stat
Ajutorul vine la scurt timp, dupã ce CEH a rãmas fãrã conducere, dar responsabilii din Minsiterul Energiei spun cã vor salva astfel colosul industrial. Bogdan Badea, secretar de stat în Ministerul Energiei remis un comunicat în care a precizat cã
acesta reprezintã „încã un pas important pe drumul cãtre salvarea Complexului Energetic Hunedoara. (... ) Nu pierdem din vedere nici impactul social ºi economic avut de deciziile referitoare la soarta CEH asupra Vãii Jiului”, se aratã în comunicatul de presã. Ministerul Energiei împreunã cu Ministerul Finanþelor Publice ºi Complexul Energetic Hunedoara au semnat convenþia privind acordarea cãtre CEH a primei tranºe - în valoare de 98,4 milioane de lei, din ajutorul de stat individual de salvare. Suma aferentã tranºei întâi urmeazã a fi utilizatã pentru cheltuielile curente ºi pentru
omplexul Energetic Hunedoara a primit joia trecutã prima tranºã din ajutorul de stat individual de salvare, în valoare de 98,4 milioane de lei, bani care vor fi utilizaþi pentru cheltuielile curente ºi pentru achiziþionarea deficitului de certificate de emisii de gaze cu efect de serã.
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
achiziþionarea deficitului de certificate de emisii de gaze cu efect de serã. De asemenea, cea de-a doua tranºã, în valoare de 68,5 milioane de lei, va completa sumele de care complexul are nevoie pentru efectuarea cheltuielilor curente minime de susþinere a activitãþilor pentru o perioadã de 6 luni de la acordare. Ministerul
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
Energiei precizeazã cã pentru a beneficia de ajutorul de stat individual de salvare, Complexul Energetic Hunedoara urmeazã sã prezinte un program de restructurare care trebuie avizat ºi de Comisia Europeanã. Sumele primite nu pot fi însã utilizate în sectorul cãrbunelui, compania asumându-ºi obligaþia de a separa
Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 iulie 2015 ciale ºi domiciliile unor persoane fizice. În cauzã, procurorii beneficiazã de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaþii ºi din partea Inspectoratului de Jandarmi Judeþean Alba”, se aratã în comunicat. Surse din rândul anchetatorilor susþin cã ar fi vizatã ºi Termogaz Company, pentru contractul privind “Colectarea ºi transportul în depozit a zgurii, cenuºii ºi produselor de desulfurare”, în valoare de 69.500.000 de lei plus TVA. Termogaz a primit un avans de peste 8,6 milioane de lei noi, destinat achiziþionãrii unor echipamente, însã, ar fi folosit banii în alte scopuri comerciale, nelegate de obiectul contractului. ªi sediul Direcþiei Generale a Finanþelor Publice a fost vizitat de mascaþi, iar Andrei
Gerea a susþinut la Petroºani, atunci când a venit sã calmeze minerii care au ieºit în stradã, cã trei dosare au fost trimise la DNA în urma verificãrilor Corpului de Control. ANAF susþine cã la CEH s-au încheiat contracte de import carbune, iar cantitatea contractatã nu ar fi ajuns toatã la MIntia. Mai mult, huila din import, adusã prin firme deþinute de Gruia Stoica, mai scump decât cea din Valea Jiului, nu ar fi avut puterea calorificã specificatã în contract. Procurorii DNA ar fi cerut toate documetele de la Consiliul de Administraþie ºi AGA din perioada 2011-2014 care vizeazã importul de cãrbune, din Ungaria, dar ºi mandatele lui Costel Alic, Daniel Andronache ºi Aurel Niculescu, toþi foºti directori ai instituþiei. Diana MITRACHE
legal activitatea de minerit de restul activitãþilor desfãºurate. Ajutorul de stat trebuia sã ajungã în primãvarã, iar la ultima conferinþã de
presã, sindicatele chiar au spus cã îl vor refuza, deoarece vine prea tîrziu ºi dã ca sigurã divizarea CEH. Diana MITRACHE
Desktop publishing:
Materialele marcate Diana MITRACHE Geza SZEDLACSEK “Promovare” reprezintã (mitrachediana@yahoo.com) Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni 20 iulie 2015
Doar în judeþul Hunedoara,
De la PSD-iºti pentru PSD-iºti, un milion de lei
M
embrii de partid sunt largi la mânã atunci când vine vorba de cotizaþii pentru partidul din care fac parte. Asta o demonstreazã ºi rapoartele de control ale Autoritãþii Electorale Permanente care la sfârºitul lunii mai a efectuat un control la filiala judeþeanã a Partidului Social Democrat. Nu mai puþin de un milion de lei au donat membrii PSD cãtre organizaþie ºi asta doar în cursul anului trecut. “Ca urmare a verificãrilor efectuate asupra documentelor contabile puse la dispoziþia echipei de control s-a constatat cã veniturile Partidului
Social Democrat – Organizaþia Judeþeanã Hunedoara au totalizat 1.098.185,34 lei ºi au fost obþinute din cotizaþiile membrilor de partid în sumã de 1.076.184,98 lei, din donaþii în sumã de 21.500 lei ºi din alte surse de venit în sumã de 500,36 lei”, se
aratã în documentele AEP. Tot în cursul acestui an a fost verificatã ºi contabilitatea Partidului Democrat Liberal. Sumele adunate de Partidul Democrat Liberal au
Bogãþiile îngropate ale Vãii Jiului
S
ute de peºteri ºi caverne din Valea Jiului sunt imposibil de vizitat, în lipsa unor investiþii turistice ale autoritãþilor. Nu sunt bani ºi pentru ele, astfel cã temerarii trebuie sã se descurce cum pot pentru a le vizita sau explora. Pe lângã drumul de acces, problema cea mai mare a acestor peºteri, tuneluri ºi caverne este cã sunt inundate sau colmatate, iar dacã ar fi bani pentru introducerea lor în circuitul turistic, ar putea dezvolta ºi turismul de varã din munþii Vãii Jiului. În regiunea sudicã a judeþului încã mai pot fi gãsite peºteri neexplorate, dar ºi trasee montane neumblate. Aspectul lor se apropie cel mai mult de ceea ce un
turist aºteaptã de la o peºterã, respectiv decorul cu stalactite ºi stalagmite. Cu investiþii nu foarte mari, avenele, tavernele ºi peºterile pot deveni o atracþie pentru turiºti, în condiþiile în care autoritãþile locale ar avea ca obiectiv transformarea zonei într-un paradis turistic ca alternativã la minerit. Nu existã nici mãcar o broºurã turisticã Autoritãþile locale nu profitã de bogãþiile zonei, iar zeci de
peºteri de o frumuseþe rarã au fost lãsate de izbeliºte. Sorin Csaki, unul dintre pasionaþii de speologie din Valea Jiului, a cercetat o mare parte din peºterile, avenele ºi tunelurile din munþii care înconjoarã zona ºi spune cã reabilitarea ºi introducerea lor într-un circuit turistic s-ar putea realiza fãrã prea mari eforturi din partea autoritãþilor locale. Doar Peºtera Bolii a fost reintrodusã în circuitul turistic, dar prin muncã voluntarã de cãtre Asociaþia Petro Aqua, iar de la deschidere ºi pânã astãzi a devenit un principal punct de atracþie pentru Petroºani. Sub supravegherea atentã a specialiºtilor, primarii din Valea Jiului ºi-ar putea trimite oamenii sã ajute la amenajarea acestor peºteri, însã introducerea acestor peºteri în circuitul turistic s-a putea face abia dupã identificarea ºi catalogarea lor de cãtre specialiºti. Maximilian GÂNJU
fost de aproape 90 de mii de lei, din care donaþiile au fost în sumã de 60 de mii de lei. Organizaþia judeþeanã a Partidului Democrat Liberal a fost controlatã de Autoritatea Electoralã Permanentã.“În perioada 16-20 martie s-a efectuat controlul finanþãrii Paridului
Democrat Liberal – Organizaþia Judeþeanã Hunedoara pentru anul 2014. Ca urmare a verificãrilor efectuate asupra documentelor contabile puse la dispoziþia echipei de control s-a constatat cã veniturile Partidului Democrat Liberal – Organizaþia Judeþeanã Hunedoara au totalizat 86.457,38 de lei ºi
au fost obþinute din cotizaþiile membrilor de partid în sumã de 25.536,00 lei, din donaþii în sumã de 60.855,00 lei ºi alte surse de venit în sumã de 84,38 lei”, se aratã
în Monitorul Oficial. Donaþiile din strãinãtate cãtre partide ºi candidaþi nu sunt interzise, dar ele nu pot depãºi 2.500 de euro în cazul donaþiilor cãtre partide. Donaþiile cãtre candidaþi nu sunt supuse niciunei limitãri. Companiile private pot face donaþii cãtre partide ºi candidaþi. Cu toate acestea, companiile în care statul deþine cel puþin 25% din acþiuni nu pot face donaþii partidelor. Donaþiile cãtre candidaþi nu sunt supuse niciunei limitãri. Sindicatele pot face donaþii cãtre partide ºi candidaþi, fãrã nicio restricþie. Donaþiile anonime cãtre partide nu pot depãºi suma de 1.000 de euro. Donaþiile anonime cãtre candidaþi nu sunt supuse niciunei limitãri. Monika BACIU
al cãrei noroc a fost prezenþa poliþiei la locul accidentului. Maºina pe care o conducea avea numere roºii ºi este înamtriculatã în Parhova. Cei care au fost cu femeia în maºinã îi susþin, la rândul lor, nevinovãþia, deºi este vizibil cã, în urma impactului, parbrizul maºinii este spart, iar omul zãcea pe trotuar cu rãni la picior, mâini ºi cap. „I-am zis sã parcheze aici ºi, când sã treacã în partea dreaptã a ieºit. Ea a pus frânã, cã are frâne bune, dar nu e vinovatã cã a ºi semnalizat. Nu avea vitezã”, a spus un bãrbat aflat pe bancheta din spate a maºinii ce l-a lovit pe bãtrân. La faþa locului, însã, oamenii s-au revoltat ºi
au reacþionat violent faþã de ºoferiþa neatentã. „Asta este o treabã frecventã ºi mai este ºi femeie la volan. Mai mare ruºinea! Þi-e fricã sã treci. Sunt oripilatã, cã trebuie sã fii atent, cã te omoarã. Te omoarã pe trecerea de pietoni”, striga o femeie de pe margine ºi alþi oameni aprobau spusele acesteia. Bãrbatul accidentat a fost transportat la spitalul de urgenþã din Petroºani pentru investigaþii, pentru cã acuza dureri la spate, cap, mâini ºi era lovit puternic la un picior. Poliþiºtii au întocmit un dosar de cercetare penalã ºi urmeazã sã stabileascã vinovãþia fiecãruia dintre cei implicaþi în accidentul rutier. Diana MITRACHE
Spulberat pe zebrã
U
n bãtrân a fost pur ºi simplu spulberat de o ºoferiþã, care nu a mai ºtiut sã îºi controleze maºina. Femeia de la volan este din altã localitate ºi spune cã a vrut doar sã opreascã dupã trecerea de pietoni. Oamenii care au vãzut grozãvia au reacþionat imediat, iar bãtrânul rãnit a ajuns de urgenþã la spital. Accidentul a avut loc la finele sãptãmânii trecute pe trecerea din pietoni din centrul municipiului Petroºani ºi cea care l-a produs susþine cã nu cunoºtea bine zona. Imediat dupã accident, ºoferiþa a coborât ºi era la un pas sã fie linºatã de martori. „Lãsaþi-mã,, lãsaþi-mã. Am vrut sã intru aici sã parchez ºi mi-a ieºit domnul înainte. Nu l-am vãzut din timp. Nu ºtiu sã vã spun. Lãsaþi-mã, vã rog”, repeta femeia,
4 Actualitate
Sãrbãtoare religioasã la Petroºani
D
uminicã, la Paraclisul Catedralei Sfântul Ilie din Petroºani au ajuns moaºtele Sfântului Nectarie, vindecãtorul de cancer. Un sobor de preoþi a oficiat slujbele religioase, de duminicã, pânã luni, când este Sfântul Ilie, cel care va da numele viitoarei Catedrale de la Petroºani. Sãrbãtoare mare la Catedrala Sfântul Ilie, un lãcaº de cult încã nefinalizat, dar a cãrui hram are loc astãzi.
icoane ºi acatiste pentru toþi cei care vor veni. Ei vor primi ºi iconiþe ºi, prin grija celor de la Mãnãstirea Radu Vodã am primit ºi peste 200 de cutii cu ulei, apã sfinþitã ºi iconiþe, pe care le vom împãrþi, de asemenea, credincioºilor”, a mai adãugat preotul paroh Bulf. Credincioºii sunt aºteptaþi sã se încarce spiritual aici la Petroºani ºi, atât duminicã, dar ºi luni, biserica va gãzdui slujbe religioase.
I Duminicã, însã, credincioºii au fost aºteptaþi sã se închine la moaºtele vindecãtorului de cancer, care au ajuns aici pentru douã zile ºi pentru al doilea an consecutiv. „Am adus, cu ajutorul lui Dumnezeu, racla Sfântului Ierarh Nectarie, pentru cã pe biserica mare nu s-a fãcut slujbã pânã acum ºi, întrucât s-a turnat placa la cota zero, iar la Altar suntem la plus 0.45m ºi intenþionãm ca, de la 1 august sã aducem cele necesare pentru zidirea bisericii, cãrãmidã, fier ºi celelalte, am dori sã avem ºi binecuvântarea acestui ocrotitor al tuturor bolnavilor, Sfântul Ierarh Nectarie”, a spus Gabriel Bulf, preotul care slujeºte la
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 iulie 2015
Paraclisul Catedralei Sfântul Ilie din Petroºani. Tot aici, de duminicã a ajuns ºi racla cu moaºtele Sfântului Andrei ªaguna, unul dintre ocrotitorii Episcopiei Devei ºi Hunedoarei, mitropolit al Transilvaniei ºi slujbele au început duminicã seara, iar luni, credincioºii vor primi pomanã, fiind hram. „Manifestãrile au început de duminicã, în jurul orei 17,00, continuând pânã dupã miezul nopþii, iar luni, pentru cã este hramul bisericii noastre, Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, am cãutat sã pregãtim peste 300 de porþii de mâncare pe care sã le împãrþim credincioºilor, dupã Liturghie, dar ºi
lie, sfântul care aduce ploaia. Tradiþii ºi obiceiuri de Sfântul Ilie Credincioºii îl sãrbãtoresc astãzi pe Sfântul Ilie, consideratã a fi mijlocul sezonului pastoral. În Panteonul românesc, Sânt-Ilie este o divinitate a Soarelui ºi a focului, identificatã cu Helios, din mitologia greacã, ºi cu Gebeleizis, din mitologia geto-daca. Ca divinitate solarã ºi meteorologicã, Sânt-Ilie provoacã tunete, trãsnete, ploi torenþiale ºi incendii, leagã ºi dezleagã ploile, hotãrãºte unde ºi când sã batã grindinã. În perioada sã pãmânteanã, Ilie a sãvârºit pãcate, cel mai mare fiind uciderea pãrinþilor sãi la îndemnul diavolului, pãcate pe care le-a ispãºit în moduri diferite ºi din aceastã cauzã
Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinþilor ºi l-a urcat la cer într-o trãsurã cu roþi de foc trasã de doi sau de patru cai albi înaripaþi. În cer, Sânt-Ilie cutreiera norii, fulgerã ºi trãsneºte dracii cu biciul sau de foc pentru a-i pedepsi pentru rãul pe care i l-au pricinuit. ªi, pentru cã dracii înspãimântaþi se ascund pe pãmânt prin arbori, pe sub streaºina caselor, în turlele bisericilor ºi chiar în trupul unor animale, Sânt-Ilie trãsneºte nãprasnic pentru a nu-i scãpa nici unul dintre ei.Ca divinitate popularã a Soarelui ºi a focului, Sant-Ilie este atestat prin numeroase tradiþii, mai ales în mediile pãstoreºti. În ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semãnate cu cânepã (cânepiºti), se dezbrãcau ºi, goale, se tãvãleau
Nedeie pe Muntele Tuliºa
M
untele Tuliºa este un simbol al luptei de rezistenþã împotriva austroungarilor, iar eroii cãzuþi pe câmpul de luptã sunt cinstiþi, an de an, aºa cum se cuvine, printr-un pelerinaj ºi o petrecere câmpeneascã în vârful muntelui.
prin culturã, apoi se îmbrãcau ºi se întorceau acasã. Dacã în noaptea dinspre Sant-Ilie visau cânepã verde era semn cã se vor mãrita cu flãcãi tineri ºi frumoºi, iar dacã visau cânepã uscatã se zicea cã se vor mãrita cu oameni bãtrâni. În dimineaþa acestei zile, scrie crestinortodox.ro, se culegeau plante de leac, în special busuiocul, ce erau puse la uscat în podurile caselor, sub streºini sau în cãmãri. Tot acum se culegeau ºi plantele întrebuinþate la vrãji ºi farmece.Femeile duceau în aceastã zi busuioc la bisericã pentru a fi sfinþit dupã care, întoarse acasã, îl puneau pe foc iar cenuºa rezultatã o foloseau în scopuri terapeutice atunci când copiii lor fãceau bube în gurã. Nu era voie sã se
Localnicii, dar ºi autoritãþile din zona Valea de Brazi-Uricani au hotãrât în urmã cu circa zece ani de zile sã organizeze pe munte manifestãri care sã-i cinsteascã pe eroii cãzuþi în luptã, pentru cã, spun ei, acolo au murit atât soldaþi, cât ºi þãrani, localnici care au întemeiat primele gospodãrii în zona de munte a Vãii Jiului, români ºi unguri. Manifestarea organizatã ieri duminicã, ajunsã la a X-a ediþie, este o
consume mere pânã la 20 iulie ºi nici nu era voie ca aceste fructe sã se batã unul de altul, pentru a nu bate grindinã, obicei pãstrat ºi astãzi. În aceastã zi, merele (fructele lui SantIlie) se duc la bisericã pentru a fi sfinþite, crezându-se cã numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltã. De Sfântul Ilie, românii îºi aminteau ºi de sufletele morþilor, în special de sufletele copiilor morþi. Femeile chemau copii strãini sub un mãr, pe care îl scuturau ca sã dea de pomanã merele cãzute. Astfel, se considerã cã morþii se veselesc. Scenariul ritual de renovare a timpului, specific tuturor marilor sãrbãtori calendaristice, cuprinde ºi practici de pomenire a morþilor. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea morþilor (Moºii de Sânt-Ilie), iar la casele gospodarilor se organizeazã praznice mari. Se credea ºi se mai crede ºi astãzi cã dacã tunã de Sânt-Ilie, toate alunele vor seca iar fructele din livezi vor avea viermi. Diana MITRACHE rememorare a timpului în care România trecea prin momente de cumpãnã, dar ºi un parastas pentru sutele de eroi din munte vegheaþi de o troiþã impunãtoare ridicatã chiar pe vârf. Timp de 90 de ani nimeni nu s-a gândit sã aducã un omagiu miilor de soldaþi care au murit pe Tuliºa, în afara localnicilor, câteva familii de momârlani ale cãror rude au murit atunci. Nedeia în cinstea eroilor de pe Muntele Tuliºa a avut loc atât în oraº, unde au fost organizate spectacole cât ºi în munte, iar banii necesari au fost asiguraþi din bugetul Primãriei Uricani. Maximilian GÂNJU
Staþiunea Parâng mãturatã de ploaie
S
tatiunea Parâng a rãmas izolatã sâmbãtã seara în urma unei viituri puternice. O ploaie torenþialã care a durat aproximativ o jumãtate de orã a blocat complet accesul auto spre staþiunea montanã Parâng. Totul a început în jurul orei 18.00 ºi parcã s-a dezlãnþuit potopul. Minute întregi cerul a fost brãzdat de fulgere ºi tunete, iar din cer cãdea grindina. Drumul care leagã staþiunea Parâng de municipiul Petroºani a
fost acoperit de bolovani, crengi ºi pãmânt aduse de o viiturã puternicã. Potrivit unui cabanier în staþiune sunt turiºti, dar puþini, iar aceºtia, cel mai probabil, au coborât doar duminicã, dupã intervenþia autoritãþilor locale. ªi în oraº ploaia torenþialã s-a resimþit, multe strãzi au fost inundate, iar din cauza fulgerelor în unele cartiere din Petroºani a fost întreruptã furnizarea cu energie electricã. Prefectura Hunedoara a emis o atenþionare de cod galben de fenomene meteo cu precipitaþii pentru intervalul 17:20- 18.20 ce pot depãºi 25 litri/ metru pãtrat ºi intensificãri ale vântului. Diana MITRACHE
Software pentru Campionatul Naþional de Turism “ªtafeta Munþilor”
A
nul acesta Campionatul de Turism Sporitv ªtafeta Munþilor are în componenþã 10 etape ce sunt organizate la nivel naþional ºi au drept scop crearea unui cadru organizatoric, competiþional. Printre obiectivele de referinþã ale acesteia, se adaugã ºi impulsionarea ONG-urilor pentru organizarea unor evenimente sportiv-turistic-ecologice; promovarea unei atitudini de respect faþã de mediul înconjurãtor, sensibilizarea tinerilor pentru protecþia ecosistemelor ºi dezvoltarea spiritului ecologic la aceºtia; dezvoltarea spiritului de echipa ºi apartenenþa la grup, dezvoltarea relaþiilor interumane; cunoaºterea potenþialului turistic ºi sportiv al zonelor montane. În cadrul etapelor competiþiei ªtafeta Munþilor participarea se
face pe echipe care trebuie sã fie formatã din 3 persoane ºi sã participe în funcþie de experienþã la una din cele ºase categorii. De aceea, Asociaþia Drumeþii Montane prin intermediul proiectului MarketingRomania.ro, ajutatã de voluntarii Sergiu Valentin Vlad ºi Alexandru Cãnãvoiu, a realizat pentru aceastã competiþie un soft care sã ajute organizatorul de etapã sã calculeze mai uºor clasamentele. Acest soft are posibili-
Bãniþa în sãrbãtoare
C
Scapã de rutinã ºi fac ºi economii
omuna Bãniþa, aflatã la câþiva km de Petroºani, pe drumul spre Deva, este în sãrbãtoare.
M
Luni, 20 iulie, de Sfântul Ilie, are loc tradiþionala nedeie, în organizarea administraþiei locale. Va fi spectacol ºi muzicã popularã, în centrul comunei, pe DN 66.
ulte familii din localitãþile Vãii Jiului îºi iau cortul ºi se mutã la munte, la þarã sau pe malul râurilor. Totul pentru a face economii pe timp de varã dar ºi pentru a scãpa de monotonia de la bloc. În fiecare varã foarte multe familii din cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului, în special pensionarii, scutesc din cheltuielile cu utilitãþile ºi pleacã în concediu prelungit din iunie ºi pânã în septembrie. În zona Groapa Seacã, pe Valea Mureºului ori la poalele Retezatului sunt întâlniþi ortaci cu dorinþa de a respira aer curat, însã cei mai mulþi aleg zona Balomir-SubcetateCiopeia, pe malul Streiului. Cei care s-au cantonat în munte, pe lângã economia cu utilitãþile, fac ºi un ban din colectarea fructelor de pãdure ori a ciupercilor. A doua categorie este formatã în special din disponibilizaþii din
minerit pasionaþi de pescuit, nu puþini dupã cum aratã ºi evidenþele asociaþiilor de pescuit din Valea Jiului care le-au eliberat permise de pescuit. Astfel, fie cã e vorba de Mureº, Strei sau barajele de acumulare ale hidrocentralelor din Þara Haþegului, ortacii din Valea Jiului sunt nelipsiþi. „Mie îmi place la Strei, la Balomir lângã Haþeg. Stãm cu cortul ºi câte o lunã de zile.
Ne-am scos de la cablu, de la telefon ºi internet pânã în septembrie. Mai plãtim doar abonamentul la curent. Stãm la cort ºi e foarte bine”, spune Dorin din Petroºani. Soþia lui spune cã au stat „în naturã” chiar ºi pe perioada când vremea a fost friguroasã. „Aici e ºes, este mai cald decât în apartamentul nostru din Petroºani. La radio am auzit cã la Petroºani au fost ºase grade într-o dimineaþã, acum în iulie”, mai
spune ortacul. Dacã cei mai norocoºi îmbinã plãcutul cu utilul, alte familii au ales muntele dar nu pentru vacanþã ci pentru a-ºi asigura un venit. Astfel, pânã târziu în toamnã cutreierã munþii din Valea Jiului pentru a aduna ciuperci, afine ori alte fructe de pãdure pe care le vând centrelor de colectare sau în pieþele din zonã. Stau în colibe acoperite cu nailon, în condiþii mizere, însã spun cã n-au încotro dacã vor sã supravieþuiascã iernii. Aceºtia nu coboarã pânã la finele lui septembrie, pentru cã tot ce adunã este vândut la marginea pãdurii unde vin periodic cei care au firme de colectare sau samsarii. Maximilian GÂNJU
tatea de a genera automat clasamente în funcþie de probe, categorii cât ºi clasamentul general al etapei. Tot ceea ce trebuie sã facã organizatorul este sã introducã în soft datele de pe fiºele de concurs ale concurenþilor, dupã care software-ul genereaza clasamentul. Softul creat de cei doi voluntari, pasionaþi de programare a fost testat la etapa a IV a, fiind un real succes. Programul este gratuit ºi se poate descãrca de pe site-ul www.stafetamuntilor.ro.
Potrivit organizatorilor, aici vor urca pe scenã, începând cu ora 15,00, artiºti de marcã ai muzicii populare. Printre aceºtia se numãrã: Tinu Veresezan, Robert Târnãveanu, Adriana ªtefan, Ancuþa Mateiu, Vali Bota ºi Ansamblul Junii Petrileni. Spectacolul va fi deschis de artiºtii locali. Printre aceºtia îi amintim pe: Ileana Rus, Raluca Sân, George Mãdãlin Brândãu, Mariana Poenar, Lavinia Dan acompaniaþi de formaþia Albanik. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Sãrbãtoare religioasã la Petroºani
D
uminicã, la Paraclisul Catedralei Sfântul Ilie din Petroºani au ajuns moaºtele Sfântului Nectarie, vindecãtorul de cancer. Un sobor de preoþi a oficiat slujbele religioase, de duminicã, pânã luni, când este Sfântul Ilie, cel care va da numele viitoarei Catedrale de la Petroºani. Sãrbãtoare mare la Catedrala Sfântul Ilie, un lãcaº de cult încã nefinalizat, dar a cãrui hram are loc astãzi.
icoane ºi acatiste pentru toþi cei care vor veni. Ei vor primi ºi iconiþe ºi, prin grija celor de la Mãnãstirea Radu Vodã am primit ºi peste 200 de cutii cu ulei, apã sfinþitã ºi iconiþe, pe care le vom împãrþi, de asemenea, credincioºilor”, a mai adãugat preotul paroh Bulf. Credincioºii sunt aºteptaþi sã se încarce spiritual aici la Petroºani ºi, atât duminicã, dar ºi luni, biserica va gãzdui slujbe religioase.
I Duminicã, însã, credincioºii au fost aºteptaþi sã se închine la moaºtele vindecãtorului de cancer, care au ajuns aici pentru douã zile ºi pentru al doilea an consecutiv. „Am adus, cu ajutorul lui Dumnezeu, racla Sfântului Ierarh Nectarie, pentru cã pe biserica mare nu s-a fãcut slujbã pânã acum ºi, întrucât s-a turnat placa la cota zero, iar la Altar suntem la plus 0.45m ºi intenþionãm ca, de la 1 august sã aducem cele necesare pentru zidirea bisericii, cãrãmidã, fier ºi celelalte, am dori sã avem ºi binecuvântarea acestui ocrotitor al tuturor bolnavilor, Sfântul Ierarh Nectarie”, a spus Gabriel Bulf, preotul care slujeºte la
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 iulie 2015
Paraclisul Catedralei Sfântul Ilie din Petroºani. Tot aici, de duminicã a ajuns ºi racla cu moaºtele Sfântului Andrei ªaguna, unul dintre ocrotitorii Episcopiei Devei ºi Hunedoarei, mitropolit al Transilvaniei ºi slujbele au început duminicã seara, iar luni, credincioºii vor primi pomanã, fiind hram. „Manifestãrile au început de duminicã, în jurul orei 17,00, continuând pânã dupã miezul nopþii, iar luni, pentru cã este hramul bisericii noastre, Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, am cãutat sã pregãtim peste 300 de porþii de mâncare pe care sã le împãrþim credincioºilor, dupã Liturghie, dar ºi
lie, sfântul care aduce ploaia. Tradiþii ºi obiceiuri de Sfântul Ilie Credincioºii îl sãrbãtoresc astãzi pe Sfântul Ilie, consideratã a fi mijlocul sezonului pastoral. În Panteonul românesc, Sânt-Ilie este o divinitate a Soarelui ºi a focului, identificatã cu Helios, din mitologia greacã, ºi cu Gebeleizis, din mitologia geto-daca. Ca divinitate solarã ºi meteorologicã, Sânt-Ilie provoacã tunete, trãsnete, ploi torenþiale ºi incendii, leagã ºi dezleagã ploile, hotãrãºte unde ºi când sã batã grindinã. În perioada sã pãmânteanã, Ilie a sãvârºit pãcate, cel mai mare fiind uciderea pãrinþilor sãi la îndemnul diavolului, pãcate pe care le-a ispãºit în moduri diferite ºi din aceastã cauzã
Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinþilor ºi l-a urcat la cer într-o trãsurã cu roþi de foc trasã de doi sau de patru cai albi înaripaþi. În cer, Sânt-Ilie cutreiera norii, fulgerã ºi trãsneºte dracii cu biciul sau de foc pentru a-i pedepsi pentru rãul pe care i l-au pricinuit. ªi, pentru cã dracii înspãimântaþi se ascund pe pãmânt prin arbori, pe sub streaºina caselor, în turlele bisericilor ºi chiar în trupul unor animale, Sânt-Ilie trãsneºte nãprasnic pentru a nu-i scãpa nici unul dintre ei.Ca divinitate popularã a Soarelui ºi a focului, Sant-Ilie este atestat prin numeroase tradiþii, mai ales în mediile pãstoreºti. În ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semãnate cu cânepã (cânepiºti), se dezbrãcau ºi, goale, se tãvãleau
Nedeie pe Muntele Tuliºa
M
untele Tuliºa este un simbol al luptei de rezistenþã împotriva austroungarilor, iar eroii cãzuþi pe câmpul de luptã sunt cinstiþi, an de an, aºa cum se cuvine, printr-un pelerinaj ºi o petrecere câmpeneascã în vârful muntelui.
prin culturã, apoi se îmbrãcau ºi se întorceau acasã. Dacã în noaptea dinspre Sant-Ilie visau cânepã verde era semn cã se vor mãrita cu flãcãi tineri ºi frumoºi, iar dacã visau cânepã uscatã se zicea cã se vor mãrita cu oameni bãtrâni. În dimineaþa acestei zile, scrie crestinortodox.ro, se culegeau plante de leac, în special busuiocul, ce erau puse la uscat în podurile caselor, sub streºini sau în cãmãri. Tot acum se culegeau ºi plantele întrebuinþate la vrãji ºi farmece.Femeile duceau în aceastã zi busuioc la bisericã pentru a fi sfinþit dupã care, întoarse acasã, îl puneau pe foc iar cenuºa rezultatã o foloseau în scopuri terapeutice atunci când copiii lor fãceau bube în gurã. Nu era voie sã se
Localnicii, dar ºi autoritãþile din zona Valea de Brazi-Uricani au hotãrât în urmã cu circa zece ani de zile sã organizeze pe munte manifestãri care sã-i cinsteascã pe eroii cãzuþi în luptã, pentru cã, spun ei, acolo au murit atât soldaþi, cât ºi þãrani, localnici care au întemeiat primele gospodãrii în zona de munte a Vãii Jiului, români ºi unguri. Manifestarea organizatã ieri duminicã, ajunsã la a X-a ediþie, este o
consume mere pânã la 20 iulie ºi nici nu era voie ca aceste fructe sã se batã unul de altul, pentru a nu bate grindinã, obicei pãstrat ºi astãzi. În aceastã zi, merele (fructele lui SantIlie) se duc la bisericã pentru a fi sfinþite, crezându-se cã numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltã. De Sfântul Ilie, românii îºi aminteau ºi de sufletele morþilor, în special de sufletele copiilor morþi. Femeile chemau copii strãini sub un mãr, pe care îl scuturau ca sã dea de pomanã merele cãzute. Astfel, se considerã cã morþii se veselesc. Scenariul ritual de renovare a timpului, specific tuturor marilor sãrbãtori calendaristice, cuprinde ºi practici de pomenire a morþilor. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea morþilor (Moºii de Sânt-Ilie), iar la casele gospodarilor se organizeazã praznice mari. Se credea ºi se mai crede ºi astãzi cã dacã tunã de Sânt-Ilie, toate alunele vor seca iar fructele din livezi vor avea viermi. Diana MITRACHE rememorare a timpului în care România trecea prin momente de cumpãnã, dar ºi un parastas pentru sutele de eroi din munte vegheaþi de o troiþã impunãtoare ridicatã chiar pe vârf. Timp de 90 de ani nimeni nu s-a gândit sã aducã un omagiu miilor de soldaþi care au murit pe Tuliºa, în afara localnicilor, câteva familii de momârlani ale cãror rude au murit atunci. Nedeia în cinstea eroilor de pe Muntele Tuliºa a avut loc atât în oraº, unde au fost organizate spectacole cât ºi în munte, iar banii necesari au fost asiguraþi din bugetul Primãriei Uricani. Maximilian GÂNJU
Staþiunea Parâng mãturatã de ploaie
S
tatiunea Parâng a rãmas izolatã sâmbãtã seara în urma unei viituri puternice. O ploaie torenþialã care a durat aproximativ o jumãtate de orã a blocat complet accesul auto spre staþiunea montanã Parâng. Totul a început în jurul orei 18.00 ºi parcã s-a dezlãnþuit potopul. Minute întregi cerul a fost brãzdat de fulgere ºi tunete, iar din cer cãdea grindina. Drumul care leagã staþiunea Parâng de municipiul Petroºani a
fost acoperit de bolovani, crengi ºi pãmânt aduse de o viiturã puternicã. Potrivit unui cabanier în staþiune sunt turiºti, dar puþini, iar aceºtia, cel mai probabil, au coborât doar duminicã, dupã intervenþia autoritãþilor locale. ªi în oraº ploaia torenþialã s-a resimþit, multe strãzi au fost inundate, iar din cauza fulgerelor în unele cartiere din Petroºani a fost întreruptã furnizarea cu energie electricã. Prefectura Hunedoara a emis o atenþionare de cod galben de fenomene meteo cu precipitaþii pentru intervalul 17:20- 18.20 ce pot depãºi 25 litri/ metru pãtrat ºi intensificãri ale vântului. Diana MITRACHE
Software pentru Campionatul Naþional de Turism “ªtafeta Munþilor”
A
nul acesta Campionatul de Turism Sporitv ªtafeta Munþilor are în componenþã 10 etape ce sunt organizate la nivel naþional ºi au drept scop crearea unui cadru organizatoric, competiþional. Printre obiectivele de referinþã ale acesteia, se adaugã ºi impulsionarea ONG-urilor pentru organizarea unor evenimente sportiv-turistic-ecologice; promovarea unei atitudini de respect faþã de mediul înconjurãtor, sensibilizarea tinerilor pentru protecþia ecosistemelor ºi dezvoltarea spiritului ecologic la aceºtia; dezvoltarea spiritului de echipa ºi apartenenþa la grup, dezvoltarea relaþiilor interumane; cunoaºterea potenþialului turistic ºi sportiv al zonelor montane. În cadrul etapelor competiþiei ªtafeta Munþilor participarea se
face pe echipe care trebuie sã fie formatã din 3 persoane ºi sã participe în funcþie de experienþã la una din cele ºase categorii. De aceea, Asociaþia Drumeþii Montane prin intermediul proiectului MarketingRomania.ro, ajutatã de voluntarii Sergiu Valentin Vlad ºi Alexandru Cãnãvoiu, a realizat pentru aceastã competiþie un soft care sã ajute organizatorul de etapã sã calculeze mai uºor clasamentele. Acest soft are posibili-
Bãniþa în sãrbãtoare
C
Scapã de rutinã ºi fac ºi economii
omuna Bãniþa, aflatã la câþiva km de Petroºani, pe drumul spre Deva, este în sãrbãtoare.
M
Luni, 20 iulie, de Sfântul Ilie, are loc tradiþionala nedeie, în organizarea administraþiei locale. Va fi spectacol ºi muzicã popularã, în centrul comunei, pe DN 66.
ulte familii din localitãþile Vãii Jiului îºi iau cortul ºi se mutã la munte, la þarã sau pe malul râurilor. Totul pentru a face economii pe timp de varã dar ºi pentru a scãpa de monotonia de la bloc. În fiecare varã foarte multe familii din cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului, în special pensionarii, scutesc din cheltuielile cu utilitãþile ºi pleacã în concediu prelungit din iunie ºi pânã în septembrie. În zona Groapa Seacã, pe Valea Mureºului ori la poalele Retezatului sunt întâlniþi ortaci cu dorinþa de a respira aer curat, însã cei mai mulþi aleg zona Balomir-SubcetateCiopeia, pe malul Streiului. Cei care s-au cantonat în munte, pe lângã economia cu utilitãþile, fac ºi un ban din colectarea fructelor de pãdure ori a ciupercilor. A doua categorie este formatã în special din disponibilizaþii din
minerit pasionaþi de pescuit, nu puþini dupã cum aratã ºi evidenþele asociaþiilor de pescuit din Valea Jiului care le-au eliberat permise de pescuit. Astfel, fie cã e vorba de Mureº, Strei sau barajele de acumulare ale hidrocentralelor din Þara Haþegului, ortacii din Valea Jiului sunt nelipsiþi. „Mie îmi place la Strei, la Balomir lângã Haþeg. Stãm cu cortul ºi câte o lunã de zile.
Ne-am scos de la cablu, de la telefon ºi internet pânã în septembrie. Mai plãtim doar abonamentul la curent. Stãm la cort ºi e foarte bine”, spune Dorin din Petroºani. Soþia lui spune cã au stat „în naturã” chiar ºi pe perioada când vremea a fost friguroasã. „Aici e ºes, este mai cald decât în apartamentul nostru din Petroºani. La radio am auzit cã la Petroºani au fost ºase grade într-o dimineaþã, acum în iulie”, mai
spune ortacul. Dacã cei mai norocoºi îmbinã plãcutul cu utilul, alte familii au ales muntele dar nu pentru vacanþã ci pentru a-ºi asigura un venit. Astfel, pânã târziu în toamnã cutreierã munþii din Valea Jiului pentru a aduna ciuperci, afine ori alte fructe de pãdure pe care le vând centrelor de colectare sau în pieþele din zonã. Stau în colibe acoperite cu nailon, în condiþii mizere, însã spun cã n-au încotro dacã vor sã supravieþuiascã iernii. Aceºtia nu coboarã pânã la finele lui septembrie, pentru cã tot ce adunã este vândut la marginea pãdurii unde vin periodic cei care au firme de colectare sau samsarii. Maximilian GÂNJU
tatea de a genera automat clasamente în funcþie de probe, categorii cât ºi clasamentul general al etapei. Tot ceea ce trebuie sã facã organizatorul este sã introducã în soft datele de pe fiºele de concurs ale concurenþilor, dupã care software-ul genereaza clasamentul. Softul creat de cei doi voluntari, pasionaþi de programare a fost testat la etapa a IV a, fiind un real succes. Programul este gratuit ºi se poate descãrca de pe site-ul www.stafetamuntilor.ro.
Potrivit organizatorilor, aici vor urca pe scenã, începând cu ora 15,00, artiºti de marcã ai muzicii populare. Printre aceºtia se numãrã: Tinu Veresezan, Robert Târnãveanu, Adriana ªtefan, Ancuþa Mateiu, Vali Bota ºi Ansamblul Junii Petrileni. Spectacolul va fi deschis de artiºtii locali. Printre aceºtia îi amintim pe: Ileana Rus, Raluca Sân, George Mãdãlin Brândãu, Mariana Poenar, Lavinia Dan acompaniaþi de formaþia Albanik. Diana MITRACHE
6 Invatamant
Cronica V達ii Jiului | Luni, 20 iulie 2015
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 iulie 2015
A p a S e r v Va l e a J i u l u i r e i n v e s t e º t e în noi proiecte în comunitate
E
conomiile pe care conducerea de la Apa Serv a reuºit sã le facã la proiectul european privind „EXTINDEREA ªI REABILITAREA INFRASTRUCTURII DE APÃ ªI APÃ UZATÃ ÎN JUDEÞUL HUNEDOARA (VALEA JIULUI)”, economii care nu sunt deloc puþine, aproximativ 1,5 milioane de euro, dã posibilitatea demarãrii unor noi investiþii.
ªi asta, atenþie, într-o perioadã în care, cel puþin în Valea Jiului nimeni nu mai investeºte absolut nimic. Potrivit directorului general al Apa Serv, Costel Avram, lucrãrile care vor fi effectuate sunt de maximã urgenþã, se încadreazã în buget ºi sunt în numãr de trei. ce trebuie fãcute în regim de urgenþã ºi care se încadreazã în acest buget. Am luat 3 lucrãri. Pe Jieþ, în zona de la intrarea în Petrila ºi chiar în Petroºani vor fi gata amenajãri noi, care vor scuti populaþia de probleme cu aducþiunea apei potabile. „În urma consultãrilor pe care le-am avut cu colegii din conducrea Apa Serv, cele 3 lucrãri care vor fi fãcute din aceºti bani vizeazã urmãtoarele zone: în apropiere de
cartierul Bosnia din Petroºani, unde vor fi reabilitate reþelele de apã care duc sus la bazinele de la UMIROM – ceea ce va însemna cã dupã aceastã lucrare în Bosnia nu vor mai fi probleme când existã restricþii de apã; a doua zonã este Moliviº-Petrila – o zonã unde oamenii, circa 40 de familii, au mari probleme deoarece nu este apã deloc, sau acolo unde este apã presiunea e foarte scãzutã ºi reþeaua nu poate fi folositã; a treia zonã este zona 9 Mai – intersecþie avion din municipiul Petroºani – reabilitarea unei reþele de apã vechi ºi care ne dã multe probleme în prezent”, a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului SA Costel Avram.Prima investiþie propusã de cei de la Apa Serv va rezolva un numãr de 40 de familii din cartierul petrilean Moviliº, din care doar 10 sunt racordate acum la reþeaua de apã potabilã. Ce-a de-a doua vizeazã magistrala care face legãtura între Petroºani Nord cu Petroºani Sud, conductã cu ajutorul cãreia se va alimenta cu apã fie nordul dinspre sud, fie sudul dinspre nord. “Noi vom devia traseul existent deoarece conducta merge pe sub strada 9 Mai,
PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENI
ANUNÞ Primãria municipiului Lupeni, în conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003 privind transparentã decizionalã în administraþia publicã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,propune: Organizarea dezbaterii publice privind proiectul de act normativ: 1.PROIECT DE HOTÃRÂRE nr.81/17.07.2015 privind aprobarea Regulamentului de Organizare ºi Funcþionare a Serviciului Public de Salubrizare din judeþul Hunedoara Dezbaterea publicã va avea loc în data de 27.07.2015, ora 10, la sediul Primãriei municipiului Lupeni, sala de ºedinþã a Consiliului Local al municipiului Lupeni.
proaspãt reabilitatã, coborâm cu noua conductã pânã jos la drumul de centurã, apoi pe sub trotuar pânã la sensul giratoriu. Se traverseazã sensul giratoriu ºi vom ajunge pânã la pârâul Slãtinioara”, expicã directorul general al Apa Serv, Costel Avram. În fine, cea de-a treia investiþie realizatã prin acest proiect vizeazã îmbunãtãþirea cal-
itãþii serviciilor de alimentare cu apã potabilã în cartierul petroºenean Bosnea. Aici vor fi efectuate lucrãri de reabilitare la reþeaua de magistralã care alimenteazã rezervorul din Dãrãneºti. Se va efectua o traversare nouã peste Jiu. De asemenea, se va reabilita toatã reþeaua pânã sus la rezervor, astfel încât pe viitor sã se poatã asigura
atât calitatea apei, cât ºi continuitatea alimentãrii cu apã în zona Bosnia, dar ºi în zona de nord a Petroºaniului. Pe lângã aceste lucrãri conducerea Apa Serv intenþioneazã ºi achiziþionarea unui utilaj pentru intervenþie ºi întreþinere reþele de alimentare cu apã ºi canalizare, o autospecialã cu sistem de încãrcat ºi transport containere cu cârlig ºi un buldoexcavator. Directorul general al Apa Serv, Costel Avram ne dã asigurãri cã toate cele trei proiecte au ca termen de finalizare sfârºitul anului 2015.
Înscrieri prelungite la UP
ãptãmâna S trecutã s-au fãcut înscrieri la
Universitatea din Petroºani. Absolvenþii, însã, sunt aºteptaþi sã se înscrie ºi în aceastã sãptãmânã.
Potrivit unui comunicat remis de
Proiect de hotãrâre însoþit de anexele aferente vor fi afiºaþe la sediul Primãriei municipiului Lupeni,strada Revoluþiei,nr.2. Precizãm totodatã cã recomandãrile pe marginea proiectului de hotãrâre se primesc la registraturã Primãriei municipiului Lupeni panã la data de 24.07.2015. La ºedinþa publicã ce va avea loc la sediul Primãriei municipiului Lupeni pentru dezbaterea publicã a proiectului de act normativ sunt invitaþi sã participe cei interesaþi. Persoanele interesate se pot înscrie în vederea luãrii cuvântului în cadrul ºedinþei, la registraturã Primãriei municipiului Lupeni. Pentru detalii vã rugãm sã consultaþi documentele ce vor fi afiºaþe la sediul Primãriei municipiului Lupeni. VICEPRIMAR CORNEL DAMON LUNGAN
conducerea instituþiei de învãþãmânt superior, pânã în data de 23 iulie se mai pot face înscriei. Nu la toate secþiile, ci doar la cele unde locurile nu au fost ocupate. „Excepþie face doar programul de studii
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
universitare de masterat Topografie minierã informatizatã ºi cadastru, pentru care înscrierea ºi proba de evaluare a cunoºtinþelor de
Marius MITRACHE specialitate se vor desfãºura în conformitate cu calendarul stabilit iniþial”, se aratã în comunicatul Univeristãþii din Petroºani. Înscrierile au fost prelungite pânã joi, 23 iulie, la ora 13,00. Universitatea din Petroºani are ºi douã puncte de înscriere în afara campusului, unul fiind la Deva ºi celãlalt la Târgu Jiu. Diana MITRACHE
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 iulie 2015
Henþ cu mâna
Dacã i-aþi fi cunoscut... Într-o perioadã în care nu se mai dau doi bani pe valorile de orice fel – culturale, artistice, sportive –, în care Leo de la Strehaia sau Sânziana Buruianã au devenit „repere de patrimoniu”, e greu ca o gen-
eraþie actualã, puþin sãritã de majorat, sã-ºi mai imagineze cã au existat în aceastã Vale a Jiului ºi astfel de cliºee. Dacã ne referim doar la sport, el fiind titularul de la pagina opt, nu ne-ar ajunge o
enciclopedie. Deºi ar merita, acei sportivi care ne-au dus Valea spre renume. Cine mai ºtie cã Bela Karoly, antrenorul Nadiei Comãneci de nota 10 la Olimpiada din `76 a profesat ºi pe la noi? Sau cã echipa de rugby ªtiinþa Petroºani avea la un moment dat, prin anii `70,
jumãtate din lotul naþional de seniori? Ori cã Adrian Dodu este, undeva prin Lupeni, unicul supravieþuitor din Vale al echipei Jiului care a câºtigat Cupa României în 1974? Sau cã inventatorul tirului cu arcul pe aceste locuri, octogenarul Vasile Tamaº, trãieºte într-un anonimat pe la
Aninoasa? Sau acum vreo trei sãptãmâni, niºte adolescenþi de bun simþ au ocupat locul 3 în România la fotbal, pentru Jiul? Pe toþi aceºtia, dacã i-aþi fi cunoscut, aþi fi fost (ºi) mai mândri cã trãiþi p-aici, între Jiuri ºi falnici munþi Parâng, Vâlcan, ªureanu ori Retezat.
16 ani fãrã Imi Farkas (II)... A
fost unul dintre cei mai longevivi ºi mai fideli jucãtori care au evoluat la Jiul Petroºani. Nãscut pe 10 octombrie 1932 la Petroºani, a încetat din viaþã pe 10 iulie 1999, tot la Petroºani. Dacã ar fi trãit, acum zece zile ar fi împlinit 83 de ani...
„P
iticul” acum ºapte decenii
Micul Imi – Emerik Farkas – a început sã batã mingea imediat dupã rãzboi, cu mingea de cârpã, pe maidanele oraºului, pânã când a fost descoperit ºi luat la Jiul, în 1945, de antrenorul Remus Radu ºi supravegherea celebrului Cibi Braun-Bogdan. Dupã numai doi ani, în 1947 – avea doar 15 ani – ajunge o riguroasã extremã stânga, trecând în toamna lui 1949 în lotul de seniori, debutând în Divizia „A” în 1951, în locul lui Tiberiu Bone,
plecat în armatã. Farkas II – vãrul mai celebrului Iuliu Farkas I, „picior de aur” – va deveni un jucãtor remarcat prin constanþã, devenind încet dar sigur, unul din oamenii de bazã ai Jiului.
L
a un punct de titlu
Apogeul sãu în campionat va fi în ediþia din 1957-1958, cu Vasile Lazãr la cârma echipei – unde mai jucau Crâsnic, Romoºan, Vasiu, Licã Panait, Cosmoc, Nertea, Ciurdãrescu, V. Gabor etc.
Imi Farkas (în medalion) în ultimul sezon la Jiul
Imi Farkas, împreunã cu familia –, când Jiul (se numea Minerul atunci) ocupã locul 5 (din 12 echipe), la numai un punct în spatele campioanei þãrii, Petrolul Ploieºti! Este perioada în care Imi Farkas II prin Naþionala B a României, în partidele cu Polonia ºi U.R.S.S. Farkas II se impune ca un jucãtor cu mari calitãþi fizice, bun tehnician, cu un plasament formidabil. În paralel cu fotbalul, a fost ºi student al Institutului de Mine Petroºani în
perioada 1952-1957, devenind inginer electro-mecanic, ajungând în anii `80 pânã în funcþia de director al unei întreprinderi de stat. A jucat neîntrerupt la Jiul pânã în 1962, cunoscând ºi tristeþea retrogradãrii ºi cea a bucuriei revenirii în Divizia „A”.
„A
m jucat aºa cum m-a îndemnat firea ºi temperamentul meu” Imediat dupã ce a abandonat activitatea competiþionalã, iatã ce declara
într-o carte biograficã („5 biografii sportive – Ioan Bogdan, 1963): „Tot timpul activitãþii mele sportive am apreciat cã trebuie sã depun efortul pentru a da publicului ceea ce aºteaptã de la jucãtori: joc bun, luptã, dragoste de club ºi rezultate bune. Dus de marea dragoste pentru club în special ºi pentru fotbal în general, am depus toatã puterea mea de luptã, jucând bãrbãteºte, considerând cã fotbalul nu-i un joc de domniºoare”. În acest fel, Farkas II a acumulat 128 de partide la Jiul vreme de 10 ani numai în Divizia „A” ºi altele în „B”, în perioada 1951-1962. Pitic, junior ºi senior, Imi Farkas (II) nu a cunoscut vreme de 17 ani decât o singurã legitimaþie: pe cea a Jiului. Dupã 16 ani de la decesul sãu (10 iulie 1999), nu putem spune decât cã, fãrã Imi Farkas, cartea cu momente de glorie a Jiului rãmâne mai sãracã...
Paginã realizatã de Genu TUÞU