Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 901
Cronica Vãii Jiului Vineri, 17 Iulie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Nesimþirea ºi politicul distrug CEH-ul
D
upã ce deputatul Cristian Resmeriþã a fãcut public venitul directorului general al CEH, Constantin Jujan, care ajungea undeva la o jumãtate de miliard de lei, au existat multe voci care imediat au sãrit sã îi ia apãrarea „generalului” inducând ideea cã de fapt “sãracul” Jujan doar ar fi moºtenit salariul celui care a fost înaintea lui. Astfel, “limbuþii generalului” au crezut cã fac o micã dezinformare ºi transformã „nesimþirea” salariului lui Jujan într-o chestiune politicã. Lucrurile nu stau aºa ºi, cum adevãrul iese mereu la ivealã, vã oferim dovezi prin care demonstrãm cã Jujan ºi-a stabilit singur salariul nesimþit. Conform unei adrese remisã de biroul de presã al CEH “remuneraþia conducerii societãþii a fost stabilitã printr-o hotãrâre a Consiliului de Administraþie (HCA nr. 9/16.03.2015), în conformitate cu prevederile legale”. Mai exact ºi ca sã înþeleagã ºi limbuþii “generalului”, Constantin Jujan a fost numit director general al CEH la mijlocul lunii februarie, iar, în prima ºedinþã a Consiliului de Administraþie, grija membrilor CA ºi a lui Jujan a fost stabilirea unui salariu atât de mare, încât sã le fie la toþi bine. “Nu mint, iar când
lucrurile sunt extrem de serioase, nici mãcar nu îmi place sã glumesc pe seama anumitor subiecte. Când am spus cã directorul Jujan are salariul de 400 de milioane de lei, apropiaþii lui l-au apãrat spunând cã îl moºteneºte pe cel al fostului director care era membru PSD. Se dovedeºte acum care este adevãrul ºi faptul cã Jujan ºi echipa lui din CA ºi-au stabilit veniturile acestea nesimþite”, declarã deputatul Cristian Resmeriþã. ªi, atenþie, în timp ce ei, directorii, ºi-au fãcut salarii nesimþite, ºi-au adus prin companie prietenii, amantele, ºi pe toþi incompetenþii, cã d-aia a ajuns în situaþia în care e acum, amãrâþilor de mineri le-au dat sã se bucure la câteva firimituri ºi ar vrea facã ºi plecãciuni în faþa voastrã. Iar asta de când a ieºit din faºã CEH-ul... NESIMÞIÞILOR!!! Marius MITRACHE
CUM ªI-A ARANJAT
senatorul Vochiþoiu apropiaþii în posturi cheie
S
enatorul UNPR Haralambie Vochiþoiu a ajuns în Parlament dupã alegerile din 2012, pe listele PPDD ºi prin redistribuire. Dovedeºte cã are o inimã largã ºi nu este deloc egoist când vine vorba despre apropiaþii lui, pe care a reuºit sã-i „aranjeze” în diverse posturi cheie din Bucureºti, sã nu se plictiseascã singur, probabil. >>> PAGINILE 4-5
Douã luni de viaþã pentru CEH
C
omplexul Energetic Hunedoara mai are de trãit douã luni. Condiþiile nefavorabile în care funcþioneazã societatea energeticã hunedoreanã ºi bâjbâielile instituþionale ale celor de la Ministerul de Finanþe pecetluiesc soarta complexului. “În condiþiile în care Complexul Energetic Hunedoara nu primeºte ajutorul de salvare în cel mult douã luni de zile acti-
vitatea acestuia se încheie pentru cã nu vor mai exista fonduri pentru a susþine salariile ºi pentru a reuºi sã plãtim furnizorii de servicii ºi de materiale”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Accesarea ajutorului de stat obligã CEH la separarea activitãþilor miniere de cea energeticã, ceea ce în actualele condiþii înseamnã închiderea minelor în anul 2018,
potrivit Regulamentului 787/2010 al Comisiei Europene.În nota de fundamentare publicatã pe site-ul Ministerului Energiei se spunea cã CEH nu mai poate funcþiona fãrã ajutorul de stat. “În cazul neacordãrii de urgenþã a ajutorul de stat individual pentru salvare autorizat deja de Comisia Europeanã pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A.,
societatea nu va mai putea continua activitatea, riscul intrãrii acesteia în faliment fiind iminent, cu consecinþe grave atât în plan social cât ºi în ceea ce priveºte asigurarea serviciul public de interes general reprezentat de producþia, transportul, distribuþia ºi furnizarea de energie termicã pentru comunitatea localã”, se aratã în nota de fundamentare a proiectului de hotãrâre. Împrumutul se acordã cu condiþia constituirii unor
garanþii prin instituirea de cãtre organul fiscal competent al Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscale, a unor sechestre asiguratorii asupra bunurilor imobile libere de orice sarcini, proprietatea Societãþii. Garanþiile vor fi instituite pe baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat prin care sã se stabileascã valoarea de piaþã a bunurilor asupra cãrora se constituie garanþii. Monika BACIU
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 iulie 2015
CÃRBUNE GRATIS
Fuziunea termocentrale – mine, pomanã de 20 de milioane de euro
L
a momentul fuziunii termocentralelor cu cele patru mine din cadrul Societãþii Naþionale a Huilei, peste 600 de mii de tone de huilã s-au regãsit în stocurile complexului, acestea nefiind plãtite. Aºa se face cã la acel moment, CEH a plecat cu o cantitate de cãrbune care valora nu mai puþin de 20 de milioane de euro, cãrbune care a fost primit gratis în urma fuziunii. “Anul 2013, an în care s-a produs fuziunea dintre minerit ºi energie a gãsit termocentralele Mintia ºi Paroºeni cu un stoc care depãºea 600.000 de tone ºi putem sã spunem cã a fost o pomanã mineralã cel care a condus CEH în 2011, respectiv Daniel Andronache, pentru cã a
preluat o activitate în care a gãsit gratis 600 de mii de tone care dintr-un calcul estimativ depãºea 20 de milioane de euro. În aceste condiþii într-o piaþã a energiei în care încã mai aveam preþ reglementat ºi a gãsit cãrbune gratis, ne putem lãuda cu performanþe manageriale pe care alþii nu au mai putut sã le regãseascã. Fãrã a spune despre urmãtorul director general cã a avut un management bun putem sã fim corecþi ºi sã spunem cã Aurel Niculescu a preluat un CEH în care a trebuit sã
ardã un cãrbune scump ºi sã vândã energie electricã pe o piaþã total ostilã producãtorului de energie pe bazã de huilã. Anul 2014 a fost pentru managementul CEH an electoral. Cel mai mult pentru cei care au condus la acea vreme CEH a contat data de 16 noiembrie, al doilea tur de scrutin pentru alegerile prezidenþiale ºi s-a pus în pericol activitatea complexului doar pentru ca salariaþii sã nu fie nemulþumiþi ºi sã aducã voturi partidului care i-a pus în funcþie”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului
“La Hunedoara politicul e prea implicat, în sens rãu” oliticul a mãcinat Complexul P Energetic Hunedoara. Malaxorul politic de la Complexul Energetic Hunedoara nu a fãcut altceva decât sã înlãture managamentul profesionist ºi a condus societatea energeticã hunedoreanã la baza prãpastiei. Nicio coardã de salvare nu mai poate trage din hãul adânc societatea, cel puþin asta este pãrerea fostului ministru al Energiei, Rãzvan Nicolescu. “Demisia directorului general al Complexului Energetic Hunedoara, Constantin Jujan, va
complica ºi mai mult situaþia acestei societãþi. De regulã nu sunt adeptul demisiilor însã, de aceastã datã, îl înþeleg uman pe cel care a fãcut acest gest. La Hunedoara politicul e prea implicat, în sens rãu, în viaþa acestei societãþi comerciale”, spune fostul ministrul al Energiei Rãzvan Nicolescu. Liderul de sindicat Adrian Jurca vrea însã tragerea la rãspundere a tuturor celor care s-au aflat în fruntea
Cronica Vãii Jiului COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro
Telefon: 0374.906.687
Complexului Energetic Hunedoara, acuzându-i pe aceºtia cã nu au contribuit cu nimic la redresarea companiei. “Demisia d-lui Jujan C-tin nu are legãturã cu politicul. Toþi cei care au condus CEH de la înfiinþare pânã acum, indiferent cum s-au numit, nu au fãcut nimic, nu au miºcat nici un pãi în sensul îmbunãtãþirii activitãþii acestui colos. Sã sperãm cã legea se va aplica ºi în cazul lor, adicã atragerea
Director:
z
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
z
Muntele. Anul 2012 a fost cel mai bun pentru Complexul Energetic Hunedoara având în vedere faptul cã la acel moment aveau un preþ reglementat pentru energia electricã. “CEH în anul 2012 când a unit cele douã termocentrale a reuºit sã supravieþuiascã într-o piaþã de energie în care s-au bucurat cei care au condus atât de preþ reglementat cât ºi de un preþ al cãrbunelui care le-a asigurat împreunã venituri în aºa fel încât sã nu se poatã vorbi, cel puþin la acea vreme, de moartea acestui producãtor de energie”, a mai subliniat Nica. În urma protestului care a avut loc în luna mai a acestui an la CEH, ministrul Energiei Andrei Gerea a semnat un protocol cu administraþia ºi sindicatele vânzarea unei cantitãþi de energie corespunzãtoare unei puteri de 200 de megawatti aferente puterii electrice minime pentru care cele douã termocentrale pot asigura servicii de termoficare în Deva ºi Valea Jiului. Monika BACIU rãspunderii patrimoniale”, spune în replicã Adrian Jurca. Angajãrile pe criterii politice au distrus societãþile de stat din România, iar fostul ministru cere descurajarea acestor practici. “Vã înþeleg punctul de vedere ºi vi-l respect. Din pãcate însã sunt foarte multe societãþi de stat în care politicul impune manageri slab pregãtiþi profesional. Aceºtia fac apoi angajãri pe criterii politice, distribuie contracte de achiziþii în funcþie de clientela politicã, etc. Trebuie sã descurajãm cu toþii aceste practici. Societãþile de stat trebuie sã intre într-o altã logica, a transparenþei, a integritãþii, a profesionalismului. Din pãcate la CEH este ºi o conjuncturã economicã nefavorabilã. Insolventa nu va mai putea fi evitatã. Poate fi chiar un
Zeci de somaþii de platã împotriva SNÎMVJ
D
ouã cereri de insolvenþã, douã ordonanþãri de platã ºi 25 de somaþii de platã. Acesta este costul pe care îl plãtesc cei de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului din cauza Complexului Energetic Hunedoara. Societatea care închide minele din Valea Jiului se confruntã cu dificultãþi de ordin financiar, iar acest lucru este demonstrat de solicitãrile venite din partea furnizorilor. “La partea de achiziþii ºi plãti cãtre furnizori suntem deficitari. Suma a crescut cãtre furnizori undeva la 12 milioane. lucru bun, dacã e gestionata corect ºi integru. Din pãcate, s-au pierdut niºte momente bune pentru privatizare”, mai subliniazã fostul ministru.
Avem în continuare cereri de insolventa, ordonanþãri de platã ºi somaþii de la diferiþi furnizori cãtre Societatea Naþionalã de Închideri dar speram ca acest ajutor de salvare acordat CEH în care suntem incluºi ºi noi ca principalul furnizor de cãrbune al CEH sã primim cât mai repede ºi atunci problema achiziþiilor ºi a furnizorilor restant sã fie parþial rezolvatã”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Datoriile SNÎMVJ cãtre furnizorii de servicii cresc galopant ºi asta se datoreazã lipsei plãþilor Complexului Energetic Hunedoara pentru cãrbunele achiziþionat. Monika BACIU În 2015, Complexul Energetic are datorii de 202 milioane euro ºi pierderi de 225 milioane euro. Monika BACIU
Car men COSMAN- PREDA Desktop publishing: Materialele marcate Geza SZEDLACSEK Diana MITRACHE “Promovare” reprezintã (mitrachediana@yahoo.com) Marketing & Publicitate: z Maximilian G ÂNJU PUBLICITATE Mirabela MOISIU (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor z z
Cronica Vãii Jiului | Vineri 17 iulie 2015
Cu lucrãri blocate, cu minã din care nu pot salva nimic, când sã mai ai timp ºi de arta unui Cetãþean de Onoare?
P
rimãria Petrila mai sperã sã se salveze ceva din activele minei Petrila... În cazul Cetãþeanului de Onoare, titlu acordat post mortem artistului miner Ladislau Schmidt, ce va face Consiliul Local ºi executivul sãu pentru salvarea operei sale care a stat la baza criteriilor de acordare a acestui titlu onorific? E ºi el, ca ºi mina, fiind vorba de operele care împânzesc mina Petrila la mâna celor ”de sus”? Primarul Ilie Pãducel era, miercuri, în audienþã la Ministerul Mediului pentru deblocarea lucrãrilor drumului spre Voievodu, drum care deºi aparþine oraºului, este ”revendicat” de Ocolului Sivic. În aceste condiþii, când sã mai existe timp ºi pentru arta Cetãþenilor de Onoare?
Salariile minerilor au întârziat
N
u ºi-au primit banii la timp ºi au fost frãmântãri la toate unitãþile miniere din Valea Jiului. Responsabilii de la Societatea de Închideri spun cã vina a fost a unitãþilor bancare cãrora li s-a defectat sistemul informatic ºi nu a fost generatã de problemele cu care Complexul Energetic Hunedoara se confruntã în aceste zile. Salariile minerilor ºi ale energeticienilor trebuiau sã intre pe carduri de miercuri, dar au întârziat o zi. Aurel Anghel, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine spune cã a fost doar o problemã tehnicã ºi cã, cel puþin deocamdatã, nu sunt probleme legate de situaþia Complexului Energetic Hunedoara. „Legat de salarii ºi de banii pe care societatea
noastrã trebuia sã îi primeascã de la CEH, nu au fost probleme, banii au intrat în conturi la timpul potrivit, dar de la ora 15,00, miercuri, operatorul bancar a avut o problemã tehnicã ce a dus la întârzierea intrãrii pe carduri a sumelor angajaþilor noºtri. Joi, la prima orã, toate salariile aferente lunilor trecute, plus plãþile compensatorii, care noi trebuia sã le dãm în cursul zilei de ieri, vor intra pe cardurile salariaþilor”, a declarat Aurel Anghel, director general al SNÎMVJ. Faptul cã acum Complexul Energetic
Demolãrile la suprafaþa minei Petrila se fac în ritm alert, iar soarta lucrãrilor artistului miner, Ladislau Schmidt, riscã sã moarã o datã cu mina. Doar douã clãdiri mai au speranþe de a rãmâne în picioare pentru cã au fost propuse a fi preluate de Ministerul Culturii, ca patrimoniu istoric. Despre lucrãrile lui Ladislau Schmidt, care împâzesc sãlile clãdirii Hunedoara nu mai are conducere, pentru cã directorul Constatin Jujan a demisionat, nu va afecta minerii de la societatea de închideri de mine, ce depind de banii livraþi de CEH pentru cãrbuni. „Pânã la numirea unui nou director general, prin minister, vom continua colaborarea, care, sper eu, va fi fãrã probleme”, a mai precizat directorul Aurel Anghel. Minele care se închid, respectiv Petrila, Paroºeni ºi Uricani sunt în plin proces de restrângere a activitãþii, dupã ce 225 de oameni au plecat deja din sistem. Cei care rãmân, însã, livreazã huila cãtre CEH ºi depind financiar de încasãrile de acolo. Diana MITRACHE
administrative a Minei Petrila - aºa cum sunt împânzite în întreaga Vale a Jiului, ba mai mult existã ºi o încãpere denumitã ”Sala Ladislau Schmidt” care ar ocupa un spaþiu important într-un muzeu -, nimeni nu ºtie ce se va întâmpla cu ele, care va fi soarta lor. Discuþii ºi propuneri au fost: preluarea unor active de Primãria Petrila sau preluarea lucrãrilor artistului miner de cãtre CEH sau Universitatea Petroºani... Cum primãriei i s-au cerut 80 de miliarde lei vechi, ideea pare sã fi cãzut. CEH-ului de lucrãrile lui Schmidt nu-i arde acum când este în moarte clinicã. L-am întrebat pe primarul oraºului Petrila,
Ilie Pãducel, ce se va întâmpla, cum va acþiona în cazul Cetãþeanului de Onoare, titlu acordat post mortem, mai precis ce va face pentru opera lui Schmidt care a stat la baza criteriilor de acordare a acestui titlu onorific. ”Noi, Primãria, am fãcut multe adrese la toate ministerele care au tangenþã cu tot ce înseamnã active ale minei Petrila. În aceste zile, va veni Comisia de culturã de la judeþ pentru cele douã clãdiri ºi mai sperãm ca partea clãdirii administrative ºi ºcoala de calificare sã rãmânã ºi atunci ºi problema salvãrii lucrãrilor lui Ladislau Schmidt ar fi rezolvatã” – a declarat primarul Petrilei, Ilie Pãducel.
Actualitate 3 Cu aceastã ocazie am aflat cã Pãducel fãcea anticamerã la Ministerul Mediului. Motivul – blocarea lucrãrilor de construcþie a drumului spre Voievodu de cãtre Ocolul Silvic sub pretextul cã acel drum le aparþine. ”Am cerut audienþã la Ministerul Mediului, la secretarul de stat Dan Popescu, pentru a ne da soluþia deblocãrii acestei situaþii. Este vorba despre drumul spre Voievodu pentru lucrãrile cãruia existã ºi hotãrâre de guvern, dar suntem blocaþi de Ocolul Silvic pe motiv cã este al lor. Dar lucrurile nu stau aºa, este domeniu public, iar conform CF drumul este al Primãriei. Acest drum ar folosi tuturor, ºi comunitãþii ºi Ocolului Silvic” – a precizat primarul Pãducel. De precizat cã reabilitarea respectivului drum, spre Voievodu, figureazã în planul de dezvotare a Petrilei încã din anul 2007 pentru punerea în valoare a potenþialului turistic, Petrila fiind o zonã generoasã în acest sens, cu circa 55.000 ha. Ileana FIRÞULESCU
Inginer accidentat la Livezeni
U
n inginer, conducãtor de formaþie de lucru a ajuns joi la prânz la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, dupã ce s-a accidentat în subteran. Potrivit liderului de sindicat de la aceastã minã, bãrbatul era în minã ºi nu se ºtie exact în ce împrejurãri a alunecat ºi s-a rãnit la gleznã. „Din datele preliminare pe care le am ºtiu cã inginerul a fost transportat la spital. Era în subteran în momentul în care s-a accidentat ºi nu ºtim dacã are glezna luxatã sau ruptã”, a declarat Adrian Jurca, lider de sindicat la Mina Livezeni. Pacientul a fost supus mai multor investigaþii ºi
la minã va avea loc o anchetã internã pentru a stabili cu exactitate ce s-a petrecut în momentul accidentãrii inginerului. Diana MITRACHE
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 iulie 2015
Continuã asfaltarea în Petroºani
M
ai multe strãzi din Petroºani intrã din aceste zile în reparaþii, în timp ce alte artere sunt deja finalizate. Lucrãrile sunt atent monitorizate de primarul Tiberiu Iacob Ridzi, pe care l-am gãsit în control pe o stradã din zona centralã, pe care nu a fost niciodatã asfalt.
Semnale pozitive pentru pensionarii mineri
P
ensionarii mineri din Valea Jiului ar putea primi veºti bune în ceea ce priveºte gratuitãþile. Discuþiile dintre cei de la societatea care administreazã aceastã problemã, respectiv Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului ºi Comisia Europeanã sunt destul de avansate, iar semnalele trasmise de la Bruxelles sunt pozitive. “Cu privire la gratuitãþile pensionarilor am trimis câteva planificãri la Ministerul Energiei respectiv la Consiliul Concurenþei. Sunt ºanse mari ca aceastã notificare sã treacã. Sunt ºi vor urma în continuare clarificãri intre Consiliul Concurenþei, Uniunea Europeanã respectiv Ministerul Energiei ºi sperãm cã în maxim o lunã de zile sã fie rezolvatã”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al
De ani buni, locuitorii de pe strada Gelu, aflatã la câþiva paºi de piaþa centralã a municipiului Petroºani, aºteaptã asfalt pe strada lor. Nu a fost, însã, posibil, susþine primarul Tiberiu Iacob Ridzi, din cauze legate de buget, dar din aceastã sãptãmânã lucrãrile au demarat ºi edilul chiar a venit sã discute în teren cu cei care locuiesc aici. „Este adevãrat cã pe strada Gelu am programat mai demult sã ajungem cu asfaltarea, dar nu am ajuns, din
SNÎMVJ. În cazul în care rãspunsul final va fi unul favorabil, atunci societatea de închideri va avea nevoie de o rectificare de buget. “Dacã aceasta rectificare va fi fãcutã va fi obiectul unui buget rectificativ pentru cã noi bugetul îl avem fundamentat fãrã gratuitãþile pensionarilor. Acest buget va trebui aprobat ºi doar dupã aceea vorbim de drepturile care se vor acorda pensionarilor”, a conchis sursa citatã. De la data de 1 ianuarie a acestui an pensionarii mineri din Valea Jiului au rãmas fãrã gratuitãþi, conform acordului semnat de statul român ºi Comisia Europeanã. Monika BACIU
motive obiective. Acum suntem la faza la care intrãm ºi reparaãm ºi aceastã stradã ºi scãrile de acces ºi trotuarul, pentru cã, este adevãrat, e poziþionatã central, ea fiind prinsã în programul de asfaltare, alãturi de alte strãzi”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Lucrãrile au început încã de luna trecutã în zona Colonie ºi o parte dintre strãzi sunt deja asfaltate, în timp ce pe
restul se lucreazã. „În afarã de Colonie, mai avem prinse în proiect câteva strãzi centrale. Este vorba de zona din spatele Primãriei ºi zona de la Universitate, unde mai sunt douã strãzi ce trebuie asfaltate, iar în paralel vom continua ºi
cu Colonia”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Nu mai puþin de 7 strãzi au fost cuprinse în programul de asflatare din zona din spatele Gãrii din Petroºani, unde sunt mai multe instituþii publice, iar lucrãrile vor continua pe arterele unde este introdusã canalizarea. Colonia, însã, rãmâne sã aºtepte ºi programul de finanþare europeanã ce se va finaliza în 2020. Diana MITRACHE
Trei deratizãri fãcute de municipalitate la blocul social din Colonie
T
rei campanii de deratizare ºi dezinsecþie au fost derulate de edilii din Petroºani la blocul social din cartierul Colonie, dupã îmbolnãvirile de hepatitã ori alte maladii contagioase înregistrate printre chiriaºi. Blocul era un focar de infecþie care punea în pericol întreaga populaþie. De la începutul anului au fost derulate mai multe campanii de dezinsecþie în apartamentele din blocul social, acþiuni derulate pe cheltuiala municipalitãþii Petroºani, însã obligatorii pentru sãnãtatea publicã. „Acolo era un focar de infecþie, într-adevãr am fãcut de trei ori dezinsecþie la blocul social. Probabil cã vom mai face ºi altele ”, au declarat reprezentanþi din cadrul Primãriei municipiului Petroºani. Imobilul cu peste 100 de apartamente aparþine municipalitãþii ºi este închiriat familiilor sãrace, însã indolenþa chiriaºilor l-a transformat într-o bombã pentru sãnãtatea publicã. În blocul social au fost înregistrate mai multe cazuri de hepatitã ori alte afecþiuni contagioase provocate de igiena precarã, iar edilii au cãutat nenumãrate soluþii de a-i face pe chiriaºi sã pãstreze curãþenia. Aceºtia le-au stabilit zile de muncã la curãþenia imobilului
pentru hrana primitã de la cantina socialã, iar mulþi dintre beneficiari au renunþat hranã în loc sã-ºi facã curat în case. Pe de altã parte, edilii vor demara ºi o campania de deratizare împotriva þânþarilor ºi a cãpuºelor. „Acum, probabil cã vom face, în perioada imediat urmãtoare, deratizarea în parcuri,
în locurile publice”, au mai declarat reprezentanþi din primãrie. În paralel, angajaþii municipalitãþii au început sã cureþe parcurile de vegetaþia crescutã fãrã mãsurã ºi care este locul ideal pentru înmulþirea þânþarilor, cãpuºelor ºi a altor dãunãtori. Maximilian GÂNJU
S
Cum ºi-a aranjat senatorul Vochiþoiu apropiaþii în posturi cheie
enatorul UNPR Haralambie Vochiþoiu a ajuns în Parlament dupã alegerile din 2012, pe listele PPDD ºi prin redistribuire. Dovedeºte cã are o inimã largã ºi nu este deloc egoist când vine vorba despre apropiaþii lui, pe care a reuºit sã-i „aranjeze” în diverse posturi cheie din Bucureºti, sã nu se plictiseascã singur, probabil. Vorbim despre foºti consilieri de-ai lui sau chiar cu diverse grade de rudenie, care au lucrat cot la cot cu el în campania din 2012 ºi meritau din plin rãsplãtiþi. Aºa cã, pentru ei, s-au gãsit în Capitalã ºi plãtiþi din bani publici, tot felul de posturi de consilieri sau chiar secretar de stat în diverse ministere, lucru care a stârnit rumoare. A nu se înþelege, în nici un caz, cã cineva le contestã capacitãþile intelectuale ori abilitãþile profesionale, este vorba strict de modul în care au urcat în ierarhia profesionalã.
D
e departe cea mai bunã mutare este... ...a lui Gabriel Lungu, care acum este secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi
Persoanelor Vârstince. De profesie jurist, Gabriel Lungu este de ani de zile prezent în administraþia publicã. A fost mai întâi consilier juridic la Oficiul Prefectural de la Petroºani, iar ulterior a devenit consilier personal al primarului municipiului Lupeni ºi city manager al acestui municipiu. Dupã ce edilul din Lupeni a desfiinþat postul pe care îl deþinea, Lungu a devenit consilier al senatorului UNPR Haralambie Vochiþoiu, mai întâi la Biroul Parlamentar – Camera Deputaþilor ºi ulterior consilier la Biroul Parlamentar Senatorial de Valea Jiului. La începutul lunii decembrie 2014, Gabriel Lungu, a fost validat de plenul Senatului, ca membru supleant în Consiliul Naþional de Integritate, cu un mandat de 4 ani. Numirea lui în aceastã funcþie s-a fãcut la propunerea PSD, dar Gabriel Lungu a fost recomandat chiar de ºeful sãu politic. Relaþia cu Vochiþoiu a fost cu suiºuri ºi coborâºuri dupã ce numele lui Lungu a fost vehiculat într-un puternic scandal legat de sustragerea unei agende, pe vremea în care senatorul era ºef al social – democraþilor din Petroºani, care conþinea date ºi cifre posibil compromiþãtoare despre diverse sume de bani plãtite în diverse scopuri de membrii PSD. Lucrurile s-au rezolvat între
D
e la director ºtiinþific, la consilier în Ministerul Muncii ªi cum orice secretar de stat trebuie sã aibã cel puþin un consilier, imediat s-a gãsit un loc pentru finul lui Haralambie Vochiþoiu, Daniel Stepan, despre care unii mai cârcotaºi spun cã este vãzut mai des prin Petroºani decât în Bucureºti. Daniel Stepan ºi-a „câºtigat” mai întâi un post în Consiliul Local Petroºani, unde a candidat în 2012, normal, pe listele PPDD, acolo unde era ºi naºul Vochiþoiu la acea vreme. În data de 31 martie 2014, Biroul Naþional de Coordonare al PP-DD a hotãrât sã îl excludã pe
Afacerist hunedorean, acuzat de evaziune fiscalã
M
ascaþii au descins la sediul unei firme hunedorene, dar ºi la trei firme din Timiº, administratorii acestora fiind suspectaþi de evaziune fiscalã cu un prejudiciu de 350 de mii de lei. Ancheta este derulatã de poliþiºtii specializaþi în investigarea criminalitãþii economice din cadrul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Timiº, sub coordonarea Parchetului de pe lângã Tribunalul Timiº. Anchetatorii spun cã au date certe cã între 2011 — 2012, 3 bãrbaþi, cu vârste cuprinse între 27 ºi 36 de ani, în calitate de administratori ai unor
Daniel Stepan din partid, pe motiv cã ar fi prejudiciat imaginea acestei formaþiuni politice. Lui Stepan i s-a reproºat cã a continuat sã rãmânã extrem de
timp, iar cei doi au devenit din nou apropiaþi, mai ales cã despre Gabriel Lungu sespune cã ºtie sã „jongleze” foarte bine cu legile.
societãþi comerciale, cu obiect de activitate edificarea construcþiilor civile ºi industriale, ar fi înregistrat în evidenþa contabilã cheltuieli care nu au la bazã operaþiuni reale, în baza unor facturi emise de cãtre o societate, fantomã. Acþiunea s-a desfãºurat împreunã cu poliþiºtii Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara, iar cercetãrile continuã pentru stabilirea întregii activitãþi infracþionale a bãnuiþilor. Maximilian GÂNJU
apropiat, pe linie politicã, de senatorul de Valea Jiului. A fãcut ºi el pasul „firesc” din defunctul PP-DD în barca UNPR, iar loialitatea i-a fost rãsplãtitã. Pânã sã ajungã consilier în Ministerul Muncii, Daniel Stepan a mai fost consilier al senatorului Vochiþoiu, directorul ºtiinþific la Euro Jobs Petroºani (firmã apropiatã parlamentarului din Valea Jiului), dar ºi expert la Adminsitraþia Naþionalã a Rezervelor de Stat ºi Probleme Speciale, dupã cumnioteazã chiar el în declaraþia de avere din iunie 2015.
S
alt la Ministerul Energiei
Nici Iulian Offenberg nu se poate plânge cã ar fi fost uitat. Nãscut în judeþul Gorj, Offenberg a absolvit Universitatea Petroºani, iar acum este consilier al ministrului Energiei, Andrei Gerea. Ce are acesta în
Actualitate 5 comun cu Gabrie Lungu sau Daniel Stepan? La rândul sãu a fost consilier al senatorului de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu, dar a lucrat ºi la „fabrica de închideri de mine”, cum mai este numit Conversmin Bucureºti, societate aflatã în subordinea Guvernului În urmã cu câteva sãptãmâni a fost numit consilier al ministrului Energiei, iar acum numele sãu este vehiculat pentru preluarea scaunului de director general al Complexului Energetic Hunedoara dupã demisia lui Constantin Jujan. Haralambie Vochiþoiu nu neagã cã i-a susþinut pe cei numiþi anterior sã ajungã în posturile în care se aflã acum, dar spune cã este normal sã facã lobby pentru cunoscuþi, cã doar „nu pot sã dau anunþ la mica publicitate”. „Una din marile greºeli fãcute de cei din Valea Jiului ºi de cei din presã sau, mai ales, de cei care îi plãtesc pe ziariºti este faptul cã, ori de câte ori un om din Valea Jiului ajunge într-o funcþie de decizie, în loc sã-l felicite pe respectivul ºi sã-i cearã sprijinul, sã-l punã la muncã, se dã cu pietre. E normal sã-i sprijin pe cei pe care îi cunosc, nu pot sã dau anunþ la mica publicitate sã promovez pe cineva”, a declarat Haralambie Vochiþoiu. Nu neagã susþinerea, dar spune cã nu este doar meritul lui pentru cã acei oameni au ajuns în diverse posturi, despre care spune cã ºtie cã „au capacitatea ºi dorinþa de a face ceva pentru comunitate”. Vochiþoiu a mai precizat cã, dacã nu ar fi avut în spate voturile a peste 140.000 de oameni nu ar fi avut nicio putere sã îºi ducã apropiaþii la Bucureºti, pe tot felul de posturi. Car men COSMAN-PREDA
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 iulie 2015
Continuã asfaltarea în Petroºani
M
ai multe strãzi din Petroºani intrã din aceste zile în reparaþii, în timp ce alte artere sunt deja finalizate. Lucrãrile sunt atent monitorizate de primarul Tiberiu Iacob Ridzi, pe care l-am gãsit în control pe o stradã din zona centralã, pe care nu a fost niciodatã asfalt.
Semnale pozitive pentru pensionarii mineri
P
ensionarii mineri din Valea Jiului ar putea primi veºti bune în ceea ce priveºte gratuitãþile. Discuþiile dintre cei de la societatea care administreazã aceastã problemã, respectiv Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului ºi Comisia Europeanã sunt destul de avansate, iar semnalele trasmise de la Bruxelles sunt pozitive. “Cu privire la gratuitãþile pensionarilor am trimis câteva planificãri la Ministerul Energiei respectiv la Consiliul Concurenþei. Sunt ºanse mari ca aceastã notificare sã treacã. Sunt ºi vor urma în continuare clarificãri intre Consiliul Concurenþei, Uniunea Europeanã respectiv Ministerul Energiei ºi sperãm cã în maxim o lunã de zile sã fie rezolvatã”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al
De ani buni, locuitorii de pe strada Gelu, aflatã la câþiva paºi de piaþa centralã a municipiului Petroºani, aºteaptã asfalt pe strada lor. Nu a fost, însã, posibil, susþine primarul Tiberiu Iacob Ridzi, din cauze legate de buget, dar din aceastã sãptãmânã lucrãrile au demarat ºi edilul chiar a venit sã discute în teren cu cei care locuiesc aici. „Este adevãrat cã pe strada Gelu am programat mai demult sã ajungem cu asfaltarea, dar nu am ajuns, din
SNÎMVJ. În cazul în care rãspunsul final va fi unul favorabil, atunci societatea de închideri va avea nevoie de o rectificare de buget. “Dacã aceasta rectificare va fi fãcutã va fi obiectul unui buget rectificativ pentru cã noi bugetul îl avem fundamentat fãrã gratuitãþile pensionarilor. Acest buget va trebui aprobat ºi doar dupã aceea vorbim de drepturile care se vor acorda pensionarilor”, a conchis sursa citatã. De la data de 1 ianuarie a acestui an pensionarii mineri din Valea Jiului au rãmas fãrã gratuitãþi, conform acordului semnat de statul român ºi Comisia Europeanã. Monika BACIU
motive obiective. Acum suntem la faza la care intrãm ºi reparaãm ºi aceastã stradã ºi scãrile de acces ºi trotuarul, pentru cã, este adevãrat, e poziþionatã central, ea fiind prinsã în programul de asfaltare, alãturi de alte strãzi”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Lucrãrile au început încã de luna trecutã în zona Colonie ºi o parte dintre strãzi sunt deja asfaltate, în timp ce pe
restul se lucreazã. „În afarã de Colonie, mai avem prinse în proiect câteva strãzi centrale. Este vorba de zona din spatele Primãriei ºi zona de la Universitate, unde mai sunt douã strãzi ce trebuie asfaltate, iar în paralel vom continua ºi
cu Colonia”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Nu mai puþin de 7 strãzi au fost cuprinse în programul de asflatare din zona din spatele Gãrii din Petroºani, unde sunt mai multe instituþii publice, iar lucrãrile vor continua pe arterele unde este introdusã canalizarea. Colonia, însã, rãmâne sã aºtepte ºi programul de finanþare europeanã ce se va finaliza în 2020. Diana MITRACHE
Trei deratizãri fãcute de municipalitate la blocul social din Colonie
T
rei campanii de deratizare ºi dezinsecþie au fost derulate de edilii din Petroºani la blocul social din cartierul Colonie, dupã îmbolnãvirile de hepatitã ori alte maladii contagioase înregistrate printre chiriaºi. Blocul era un focar de infecþie care punea în pericol întreaga populaþie. De la începutul anului au fost derulate mai multe campanii de dezinsecþie în apartamentele din blocul social, acþiuni derulate pe cheltuiala municipalitãþii Petroºani, însã obligatorii pentru sãnãtatea publicã. „Acolo era un focar de infecþie, într-adevãr am fãcut de trei ori dezinsecþie la blocul social. Probabil cã vom mai face ºi altele ”, au declarat reprezentanþi din cadrul Primãriei municipiului Petroºani. Imobilul cu peste 100 de apartamente aparþine municipalitãþii ºi este închiriat familiilor sãrace, însã indolenþa chiriaºilor l-a transformat într-o bombã pentru sãnãtatea publicã. În blocul social au fost înregistrate mai multe cazuri de hepatitã ori alte afecþiuni contagioase provocate de igiena precarã, iar edilii au cãutat nenumãrate soluþii de a-i face pe chiriaºi sã pãstreze curãþenia. Aceºtia le-au stabilit zile de muncã la curãþenia imobilului
pentru hrana primitã de la cantina socialã, iar mulþi dintre beneficiari au renunþat hranã în loc sã-ºi facã curat în case. Pe de altã parte, edilii vor demara ºi o campania de deratizare împotriva þânþarilor ºi a cãpuºelor. „Acum, probabil cã vom face, în perioada imediat urmãtoare, deratizarea în parcuri,
în locurile publice”, au mai declarat reprezentanþi din primãrie. În paralel, angajaþii municipalitãþii au început sã cureþe parcurile de vegetaþia crescutã fãrã mãsurã ºi care este locul ideal pentru înmulþirea þânþarilor, cãpuºelor ºi a altor dãunãtori. Maximilian GÂNJU
S
Cum ºi-a aranjat senatorul Vochiþoiu apropiaþii în posturi cheie
enatorul UNPR Haralambie Vochiþoiu a ajuns în Parlament dupã alegerile din 2012, pe listele PPDD ºi prin redistribuire. Dovedeºte cã are o inimã largã ºi nu este deloc egoist când vine vorba despre apropiaþii lui, pe care a reuºit sã-i „aranjeze” în diverse posturi cheie din Bucureºti, sã nu se plictiseascã singur, probabil. Vorbim despre foºti consilieri de-ai lui sau chiar cu diverse grade de rudenie, care au lucrat cot la cot cu el în campania din 2012 ºi meritau din plin rãsplãtiþi. Aºa cã, pentru ei, s-au gãsit în Capitalã ºi plãtiþi din bani publici, tot felul de posturi de consilieri sau chiar secretar de stat în diverse ministere, lucru care a stârnit rumoare. A nu se înþelege, în nici un caz, cã cineva le contestã capacitãþile intelectuale ori abilitãþile profesionale, este vorba strict de modul în care au urcat în ierarhia profesionalã.
D
e departe cea mai bunã mutare este... ...a lui Gabriel Lungu, care acum este secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi
Persoanelor Vârstince. De profesie jurist, Gabriel Lungu este de ani de zile prezent în administraþia publicã. A fost mai întâi consilier juridic la Oficiul Prefectural de la Petroºani, iar ulterior a devenit consilier personal al primarului municipiului Lupeni ºi city manager al acestui municipiu. Dupã ce edilul din Lupeni a desfiinþat postul pe care îl deþinea, Lungu a devenit consilier al senatorului UNPR Haralambie Vochiþoiu, mai întâi la Biroul Parlamentar – Camera Deputaþilor ºi ulterior consilier la Biroul Parlamentar Senatorial de Valea Jiului. La începutul lunii decembrie 2014, Gabriel Lungu, a fost validat de plenul Senatului, ca membru supleant în Consiliul Naþional de Integritate, cu un mandat de 4 ani. Numirea lui în aceastã funcþie s-a fãcut la propunerea PSD, dar Gabriel Lungu a fost recomandat chiar de ºeful sãu politic. Relaþia cu Vochiþoiu a fost cu suiºuri ºi coborâºuri dupã ce numele lui Lungu a fost vehiculat într-un puternic scandal legat de sustragerea unei agende, pe vremea în care senatorul era ºef al social – democraþilor din Petroºani, care conþinea date ºi cifre posibil compromiþãtoare despre diverse sume de bani plãtite în diverse scopuri de membrii PSD. Lucrurile s-au rezolvat între
D
e la director ºtiinþific, la consilier în Ministerul Muncii ªi cum orice secretar de stat trebuie sã aibã cel puþin un consilier, imediat s-a gãsit un loc pentru finul lui Haralambie Vochiþoiu, Daniel Stepan, despre care unii mai cârcotaºi spun cã este vãzut mai des prin Petroºani decât în Bucureºti. Daniel Stepan ºi-a „câºtigat” mai întâi un post în Consiliul Local Petroºani, unde a candidat în 2012, normal, pe listele PPDD, acolo unde era ºi naºul Vochiþoiu la acea vreme. În data de 31 martie 2014, Biroul Naþional de Coordonare al PP-DD a hotãrât sã îl excludã pe
Afacerist hunedorean, acuzat de evaziune fiscalã
M
ascaþii au descins la sediul unei firme hunedorene, dar ºi la trei firme din Timiº, administratorii acestora fiind suspectaþi de evaziune fiscalã cu un prejudiciu de 350 de mii de lei. Ancheta este derulatã de poliþiºtii specializaþi în investigarea criminalitãþii economice din cadrul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Timiº, sub coordonarea Parchetului de pe lângã Tribunalul Timiº. Anchetatorii spun cã au date certe cã între 2011 — 2012, 3 bãrbaþi, cu vârste cuprinse între 27 ºi 36 de ani, în calitate de administratori ai unor
Daniel Stepan din partid, pe motiv cã ar fi prejudiciat imaginea acestei formaþiuni politice. Lui Stepan i s-a reproºat cã a continuat sã rãmânã extrem de
timp, iar cei doi au devenit din nou apropiaþi, mai ales cã despre Gabriel Lungu sespune cã ºtie sã „jongleze” foarte bine cu legile.
societãþi comerciale, cu obiect de activitate edificarea construcþiilor civile ºi industriale, ar fi înregistrat în evidenþa contabilã cheltuieli care nu au la bazã operaþiuni reale, în baza unor facturi emise de cãtre o societate, fantomã. Acþiunea s-a desfãºurat împreunã cu poliþiºtii Inspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara, iar cercetãrile continuã pentru stabilirea întregii activitãþi infracþionale a bãnuiþilor. Maximilian GÂNJU
apropiat, pe linie politicã, de senatorul de Valea Jiului. A fãcut ºi el pasul „firesc” din defunctul PP-DD în barca UNPR, iar loialitatea i-a fost rãsplãtitã. Pânã sã ajungã consilier în Ministerul Muncii, Daniel Stepan a mai fost consilier al senatorului Vochiþoiu, directorul ºtiinþific la Euro Jobs Petroºani (firmã apropiatã parlamentarului din Valea Jiului), dar ºi expert la Adminsitraþia Naþionalã a Rezervelor de Stat ºi Probleme Speciale, dupã cumnioteazã chiar el în declaraþia de avere din iunie 2015.
S
alt la Ministerul Energiei
Nici Iulian Offenberg nu se poate plânge cã ar fi fost uitat. Nãscut în judeþul Gorj, Offenberg a absolvit Universitatea Petroºani, iar acum este consilier al ministrului Energiei, Andrei Gerea. Ce are acesta în
Actualitate 5 comun cu Gabrie Lungu sau Daniel Stepan? La rândul sãu a fost consilier al senatorului de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu, dar a lucrat ºi la „fabrica de închideri de mine”, cum mai este numit Conversmin Bucureºti, societate aflatã în subordinea Guvernului În urmã cu câteva sãptãmâni a fost numit consilier al ministrului Energiei, iar acum numele sãu este vehiculat pentru preluarea scaunului de director general al Complexului Energetic Hunedoara dupã demisia lui Constantin Jujan. Haralambie Vochiþoiu nu neagã cã i-a susþinut pe cei numiþi anterior sã ajungã în posturile în care se aflã acum, dar spune cã este normal sã facã lobby pentru cunoscuþi, cã doar „nu pot sã dau anunþ la mica publicitate”. „Una din marile greºeli fãcute de cei din Valea Jiului ºi de cei din presã sau, mai ales, de cei care îi plãtesc pe ziariºti este faptul cã, ori de câte ori un om din Valea Jiului ajunge într-o funcþie de decizie, în loc sã-l felicite pe respectivul ºi sã-i cearã sprijinul, sã-l punã la muncã, se dã cu pietre. E normal sã-i sprijin pe cei pe care îi cunosc, nu pot sã dau anunþ la mica publicitate sã promovez pe cineva”, a declarat Haralambie Vochiþoiu. Nu neagã susþinerea, dar spune cã nu este doar meritul lui pentru cã acei oameni au ajuns în diverse posturi, despre care spune cã ºtie cã „au capacitatea ºi dorinþa de a face ceva pentru comunitate”. Vochiþoiu a mai precizat cã, dacã nu ar fi avut în spate voturile a peste 140.000 de oameni nu ar fi avut nicio putere sã îºi ducã apropiaþii la Bucureºti, pe tot felul de posturi. Car men COSMAN-PREDA
6 Invatamant
Cronica V達ii Jiului | Vineri, 17 iulie 2015
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 iulie 2015
Ultima zi pentru Bacalaureatul de toamnã
V
ineri, 17 iulie, este ultima zi pentru cei care au picat Bacalaureatul ºi vor sã îl dea în sesiunea din toamnã. De luni încep pregãtirile la materiile nepromovate, gratuit, iar o parte dintre cei care se înscriu spun cã vor participa la meditaþii. Zeci de tineri îºi întocmesc în aceste zile dosarele pentru a partcipa la cea de a doua sesiune a examenului maturitãþii. Este ultima sãptãmânã în care s-au putut depune dosarele ºi urmeazã sã îºi susþinã ºi corigenþele. La Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani erau câþiva tineri care vor sã promoveze examenul, iar printre ei se numãra ºi o elevã care a devenit recent mãmicã ºi acum
Aur pentru gimnastele de la Petroºani
G
imnastele de la Petroºani, campioane europene.
Lotul de gimnasticã aerobicã de la Clubul Copiilor din Petroºani a cucerit podiumul la campionatele europene care au avut loc în Ungaria. Hungarian
este pregãtitã sã îºi finalizeze ºcoala. „Nu am ajuns la probe, pentru cã atunci am nãscut, dar voi merge la meditaþii, pentru cã mã vor ajuta foarte mult ºi sper sã iau Bacalaureatul”, ne-a mãrturisit aceasta. Pentru cei picaþi în aceastã sesiune de varã, ºansa de a lua Bacalaureatul în 2015 depinde dacã îºi depun dosarul la timp ºi dacã participã la meditaþii. „Mai este o singurã zi pentru înscrierea la cea de a doua sesiune. Pentru elevii de clasa a XII-a, care nu au reuºit sã promoveze ºi mai au de susþinut corigenþele, ultima zi va fi 7 august. Pentru cei care sunt corigenþi sau care nu au
Elevi hunedoreni învaþã sã se descurce în situaþii de urgenþã
C
opii din clasele primare din mai multe judeþele ale þãrii, inclusiv Hunedoara, iau parte la ateliere de lucru pe diverse situaþii de urgenþã, în cadrul proiectului educaþional “Turist în munþii Banatului” Faza regionalã a acestui proiect se desfãºoarã în perioada 1619.07.2015, la Centrul de Agrement Râul Alb. Partener al acestui proiect este Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã 'SEMENIC' al Judeþului Caraº-Severin, care va desfãºura activitãþi de informare preventivã. Timp de douã zile, copii din clasele I-IV din judeþele Timiº, Dâmboviþa, Mehedinþi, Hunedoara ºi Caraº-Severin vor participa la ateliere de lucru pe diferite situaþii de urgenþã ºi se vor întrece în cunoºtinþele acumulate prin susþinerea unei probe teoretice ºi a unei probe practice — traseu prin pãdure. De asemenea, le vor fi
promovat probele de Bacalaureat se organizeazã ºi consultaþii la liceu”, a spus Camelia Paraschiv , director adjunct la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani. Totul este ca elevii sã le ºi frecventeze. Meditaþiile sunt organizate la ºcoalã, gratuit, la materiile ce nu au fost promovate ºi elevii vor avea posibilitatea sã îºi reîmprospãteze cunoºtinþele pentru examenul din toamnã. Sesiunea din toamnã începe în 17 august cu proba oralã la limba românã, iar o sãptãmânã mai târziu încep probele scrise. Diana MITRACHE
prezentate copiilor o autospecialã de intervenþie ºi diverse elemente de muniþie rãmasã neexplodatã (materiale didactice pentru elevi), precum ºi modul de comportare în cazul gãsirii unor astfel de materiale. Conform organizatorilor, obiectivele activitãþilor desfãºurate cu aceastã ocazie sunt formarea unui comportament preventiv adecvat, prin cunoaºterea principalelor riscuri în domeniul situaþiilor de urgenþã, a intensitãþii ºi ariei de manifestare a acestora, precum ºi a mãsurilor de prevenire, reducere sau limitare a efectelor negative asupra populaþiei, bunurilor materiale ºi a mediului înconjurãtor; dezvoltarea capacitãþilor de înþelegere ºi de evaluare a pericolelor generate de dezastre ºi calamitãþi naturale; formarea spiritului de solidaritate prin implicarea individualã sau în echipã pentru aplicarea mãsurilor de autoprotecþie, protecþie ºi prim-ajutor în situaþii de urgenþã. Car men COSMAN-PREDA
Actualitate 7 Stage Dance Sport Federation & Internaþional Dance and Song Association a organizat în Ungaria la Sport Hall Balatonfüred finalã Stage Dance European Championship „Dance & Song”. Evenimentul s-a desfãºurat la Sala de Sport din Balatonfüred - Ungaria, lotul de gimnasticã aerobicã de la Clubul Copiilor Petroºani a concurat la categoria sportdance, secþiunea aerobic câºtigând 10 medalii de aur ºi 4 de argint. Clubul Copiilor Petroºani a participat la mai multe categorii de vârstã ºi a obþinut rezultate îmbucurãtoare. Anul acesta competiþia europeanã a reunit în jur 5200 de concurenþi din toatã Europa. Au mai participat China ºi Mongolia. Monika BACIU
Creºe pentru copiii vulcãnenilor
ânã la realizarea de creºe, P primarul municipiului Vulcan Gheorghe Ile vrea sã înfiinþeze încã o clasã cu program prelungit.
clase la program prelungit ºi acest lucru nu ne satisface ºi vom cãuta sã mai facem cel puþin încã o clasã”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Edilul are în vedere ºi modernizarea grãdiniþelor existente pe raza localitãþii. Vrea sã atragã fonduri europene în acest sens. “La grãdiniþe vom vedea care vor fi axele care se vor scoate pe fonduri europene. Avem patru grãdiniþe pe care dorim sã le modernizãm. Am început deja cu unele lucrãri, de izolare, de dotare cu aparaturã de încãlzire pe gaz ºi panouri solare”, a mai spus sursa citatã. Monika BACIU
Grãdiniþele din Valea Jiului au cereri din ce în ce mai multe pentru clasele cu program prelungit. Numãrul claselor existente în prezent nu ajunge pentru numãrul solicitãrilor, iar edilul vulcãnean solicitã înfiinþarea unei noi clase de acest gen. “Avem un proiect pentru creºe, dar noi avem un proiect pentru program prelungit pentru copii pentru cã etse Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire o modalitate de a-ºi lãsa pãrinþii profesionalã Petroºani cu sediul în copiii pe o perioadã mai Petroºani, la Casa de Culturã a îndelungatã. Avem deja patru
Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.50 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 14.20 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 9.90 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 5 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 iulie 2015
Henþ cu mâna
Sã-nceapã, sã nu-nceapã? Aflu, din stânga ºi din dreapta, cã echipele ce ar trebui sã ia startul în Liga a IV-a Hunedoara, nu prea sunt de acord cu startul noului sezon pe
22 august, aºa cum a stabilit A.J.F. Hunedoara. Cicã ar fi prea repede ºi nu prea au timp de pregãtirea campionatului. Ceva între ciudat ºi
bizar... În primul rând, dacã este o decizie a unui for care conduce fotbalul, nu se prea poate contesta. Doar unii sã protesteze, alþii sã fie de acord? Pe de altã parte, la acest nivel de amatori, n-ar fi rãu ca cei de la A.J.F. Hunedoara sã facã o ºedinþã spre consultare, cã, poate,
cine ºtie, unele echipe chiar au probleme. La acest nivel, unde lucrurile stau destul de sensibil, începând cu problema unor echipe de a se mai înscrie sau nu în campionat (ºi deocamdatã sunt semnale de alarmã în acest sens) ºi pânã la gãsirea unor soluþii de cãtre echipele participante de a-ºi mai
FOTBAL. ANTRENORI.
Discret, în ultimii zece ani...
motiva, într-un fel sau altul, jucãtorii. Ar trebui lãsatã de-o parte ºi de cealaltã o matematicã rigidã ºi sã se caute soluþiile cele mai bune. Se mai poate discuta, analiza, tolera. Într-un fotbal sãrac, sã mai faci ºi calcule când sã înceapã sau nu un sezon, pare a fi ceva normal.
ANTRENORII JIULUI ÎN PERIOADA 2005-2015 z 2005-2006: Ionuþ Chirilã (et. 1-15), Aurel ªunda (et. 16-30) z 2006-2007: Florin Marin (et. 1-11), Marin Tudorache (et. 12-25), Gheorghe Poenaru (et. 26-34) z 2007-2008: Gheorghe Poenaru (et. 1-30), Puiu Antohi (et. 31-34) z 2008-2009: Puiu Antohi (et. 1-4), Daniel Timofte (et. 5-34) z2009-2010: Daniel Timofte (et. 1-13), Toni Sedecaru (et. 14-17) z 2010-2011: Marin Tudorache z 2011-2012: Toni Sedecaru (tur), Daniel Huza (retur) z 2012-2013: Toni Sedecaru (et. 1-30) z 2013-2014: Toni Sedecaru (et. 1-9), Sorin Ghiþan (et. 10-30) z 2014-2015: Sorin Ghiþan
Antrenorul Ionuþ Chirilã a început în Divizia „A” cu Jiul acum zece ani..., Sorin Ghiþan ducând greul Ligii a IV-a din ultimii doi ani
V
iaþa de antrenor de fotbal a fost întotdeauna legatã de... valiza pregãtitã de plecare. Mai ales în ultimii 10-20 de ani, când profesorii de pe banca tehnicã au stat mai tot timpul la mâna unor conducãtori care, culmea, ei îi aduc, ei îi dau afarã! Jiul Petroºani n-a scãpat în acest interval de timp de aceste rigori. Au trecut în aceastã perioadã de 95 de
ani peste 60 de antrenori principali (ºi mai mulþi secunzi!) numele unora dispãrând în fumul vremii... Au existat ºi nume mari care ºi-au adus un aport considerabil, fie în perioada de pionierat, în primele decenii ale secolului XX, fie în perioade tumultuoase. Unii au stat mai mulþi ani, alþii... un meci! Unii au rezultate de
excepþie, alþii slabe. Dar ei au existat, încercând de fiecare datã sã transmitã câte puþin sau mai mult, din harul meseriei lor. În ultimii zece ani,
traiectoria antrenorilor din curtea Jiului, nu a fost una fulminantã. Ionuþ Chirilã, care debuta în Divizia „A” la Jiul în 2005, a mai prins ceva mandate scurte pe la Chiajna ori Brãneºti, Aurel ªunda este ºeful Centrului de juniori de la ACS Poli. Timiºoara, Florin Marin e la Oþelul Galaþi. Despre Puiu Antohi sau Daniel Timofte nu ºtim mai nimic, Ghiþã Poenaru a abandonat, iar ultimii trei autohtoni, Tudorache, Sedecaru sau Ghiþan, au rãmas fideli Jiului.
Aurel ªUNDA
Fotbal, Cupa României
Buturuga micã I
atã cã echipa de Liga a IV-a Hunedoara, ªoimul Bãiþa, a fãcut încã un pas în Cupa României, trecând cu 1-0 (1-0) de divizionara de Liga a III-a, F.C. Hunedoara.
Mirel DUBAR
A fost un meci interesant, urmãrit de circ 200-300 spectatori, cu un gol frumos realizat de C. Viºan (min. 18), din centrarea lui Pisoiu.
Partida s-a disputat pe terenul de la Crãciuneºti ºi a fost arbitratã de Alexandru Bãlan din Deva. Învingãtorii, ªoimul Bãiþa, au jucat cu
urmãtoarea formulã: Paºca – Al. Petrescu (Popovici), D. Ghearã (Sevastiþa), Vârlan, I. Lupulescu – Adr. Pepenar (Nicula), Jigmon, Benea
Paginã realizatã de Genu TUÞU (Dãrãban), Seb. Mateescu – C. Viºan, Pisoiu. „Ne bucurãm pentru aceastã victorie, noi ne dorim sã mergem cât mai departe în Cupa României. Vom avea o nouã etapã, pe 29 iulie urmând a juca din nou cu o echipã de Liga a III-a. Sper sã reeditãm jocul din meciul cu F.C. Hunedoara” a declarat Mirel Dubar, preºedintele ªoimului Bãiþa.